Hearings: May | | 2024
You are here: Home » Jurisprudence - details

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
The the Administrative and Tax Litigations Chamber

Decizia nr. 5105/2023

Decizia nr. 5105

Şedinţa publică din data de 7 noiembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Arad la data de 22.12.2022, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Finanţelor şi Casa Sectorială de Pensii a MAI., a solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună obligarea pârâţilor de a plăti, respectiv a finanţa plata sumei reţinută nelegal din pensie cu titlu de contribuţie la asigurările sociale de sănătate (CASS) de 10% aplicat asupra valorii care depăşeşte limita de 4.000 RON începând de la data reţinerii nelegale şi până la plata efectivă; în temeiul art. 29 alin. (1) şi (3) din Legea 47/1992 coroborat cu art. 9 alin. (1) - (5) din Legea 554/2004, să dispună sesizarea Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate a art. XXIV pct. 11 - 14; 16-20 şi art. XXV din O.U.G. nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5), art. 16 alin. (1), art. 44 alin. (1) şi (2), art. 56 alin. (2), art. 61 alin. (1), art. 115 alin. (4) şi (6), art. 124 alin. (3), art. 139 alin. (1). art. 147 alin. (4) din Constituţia României.

Prin încheierea din data de 21.03.2023, s-a admis excepţia necompetenţei materiale procesuale a completului de judecată specializat în soluţionarea cauzelor de litigii de muncă şi asigurări sociale, din cadrul secţiei a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale a Tribunalului Arad şi, în consecinţă, s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Finanţelor Publice şi Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea completelor specializate în soluţionarea cauzelor de contencios administrativ şi fiscal din cadrul secţiei a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale a Tribunalului Arad.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 561 din data de 30 mai 2023, Tribunalul Arad, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale a constatat necompetenţa materială a acestei instanţe de a judeca prezenta cauză şi a declinat soluţionarea dosarului privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerul Finanţelor, având ca obiect restituirea sumelor reţinute din pensia reclamanţilor şi sesizarea, în condiţiile art. 9 din Legea 554/2004 a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a art. XXIV şi art. XXV din O.U.G. nr. 130/2021, în favoarea Curţii de apel Timişoara.

Pentru a dispune în acest sens, Tribunalul Arad a reţinut că, în raport de temeiul cererii de chemare în judecată, respectiv art. 9 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 554/2004, de calitatea pârâţilor de autorităţi publice centrale şi de prevederile art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, Curtea de Apel Timişoara este competentă să soluţioneze cauza dedusă judecăţii.

2.2. Prin sentinţa civilă nr. 535 din data de 27.09.2023, Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii în contencios administrativ formulate de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerul Finanţelor, având ca obiect pretenţii, în favoarea completelor specializate în soluţionarea cauzelor de litigii de muncă şi asigurări sociale din cadrul secţiei a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale a Tribunalului Arad.

Constatând ivit conflictul negativ de competenţă între Curtea de Apel Timişoara şi Tribunalul Arad, a dispus suspendarea judecăţii cauzei şi înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel Timişoara a reţinut că, deşi reclamantul a invocat dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 554/2004 şi excepţia de neconstituţionalitatea a art. XXIV pct. 11 - 14, 16-20 şi art. XXV din O.U.G. nr. 130/2021, demersul său are la bază un raport juridic specific asigurărilor sociale, reclamantul solicitând, de la autoritatea obligată la plata pensiei, restituirea sumelor reţinute de aceasta din pensia lunară.

Or, simpla invocare a unei excepţii de neconstituţionalitate şi eventual invocarea ca temei juridic a art. 9 din Legea nr. 554/2004 nu transformă un litigiu de altă natură (civilă, de dreptul muncii, penală etc.) într-unul de contencios administrativ.

În cauza de faţă nu se solicită despăgubiri de la Guvernul României, nici anularea unui act administrativ, nici obligarea unei autorităţi publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operaţiuni administrative, ci restituirea, de către plătitorul pensiei, a sumelor de bani cu care a fost diminuată pensia acestuia pe parcursul anului 2022.

Prin urmare, litigiul de faţă vizează dreptul la pensie iar competenţa revine completurilor specializate în litigii de muncă şi asigurări sociale din cadrul secţiei de a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale a Tribunalului Arad, în circumscripţia căruia îşi are domiciliul reclamantul.

Chiar dacă s-ar aprecia că litigiul de faţă are natură contencios administrativă (prin aceea că sumele au fost reţinute şi virate la bugetul de stat cu titlu de CASS), competenţa ar reveni tot Tribunalului Arad (însă completelor specializate în contencios administrativ şi fiscal), potrivit criteriului valoric, dat fiind că obiectul cauzei este evaluabil în bani şi se situează sub pragul valoric de 3.000.000 RON, potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. În raport de aceste dispoziţii, în cauză nu are relevanţă că pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne este organizată şi funcţionează la nivel central, art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 operând cu două criterii distincte, cel valoric, în cazul taxelor, impozitelor, contribuţiilor, respectiv cel al rangului autorităţii, în cazul celorlalte tipuri de litigii.

II. Decizia Înaltei Curţi pronunţată în regulator de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între instanţele sesizate îl constituie problema instanţei competente material să soluţioneze cauza, în raport cu obiectul dedus judecăţii şi prevederile legale incidente în materie.

Înalta Curte reţine că obiectul cererii introductive îl reprezintă acordarea de despăgubiri de către pârâtul Guvernul României, ca urmare a punerii în aplicare a dispoziţiilor art. XXIV pct. 13 din O.U.G. nr. 130/2021, prin care s-au modificat dispoziţiile art. 155 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, după cum urmează:

"13. La articolul 155 alin. (1), după lit. a) se introduce o nouă literă, litera a1) cu următorul cuprins: venituri din pensii, definite conform art. 99, pentru partea care depăşeşte suma lunară de 4.000 RON."

Aşadar, cererea priveşte atragerea răspunderii pentru reţinerile din drepturile de pensie, operate nelegal ca efect al aplicării unui act normativ pretins a fi neconstituţional, fiind formulată în vederea reparării unui prejudiciu, în contradictoriu cu autorităţile publice centrale responsabile pentru cauzarea acestuia.

Având în vedere dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 554/2004 invocate expres ca şi temei juridic al cererii de chemare în judecată potrivit cărora persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe poate introduce acţiune la instanţa de contencios administrativ, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (1) din acelaşi act normativ, care stabilesc două criterii pentru determinarea instanţei de contencios administrativ, respectiv poziţionarea autorităţii publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală/locală), Înalta Curtea constată că, în speţă, este determinant criteriul rangului central al autorităţilor pârâte (Ministerul Finanţelor şi Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne) faţă de care reclamantul a solicitat acordarea de despăgubiri, în situaţia în care prevederile ordonanţei de urgenţă vor fi declarate neconstituţionale.

Prin urmare, în raport şi de dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, conform dovezilor de la dosar reclamantul având domiciliul în circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Timişoara, Înalta Curte reţine că instanţa competentă material şi teritorial să soluţioneze cauza în prima instanţă este Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Finanţelor şi Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne în favoarea Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 7 noiembrie 2023.