Şedinţa publică din data de 7 noiembrie 2023
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Neamţ, secţia I civilă, la data de 21.02.2023, sub nr. x/2023, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne a solicitat să se constate vătămarea drepturilor şi intereselor sale legitime, în sensul actualizării pensiei, prin măsura reglementată de art. VII din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, obligarea pârâtului Guvernul României să asigure fonduri pentru restituirea sumelor prevăzute prin indexarea şi actualizarea pensiei, dacă nu interveneau modificările aduse de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 asupra prevederilor art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015, rezultate prin aplicarea Legii nr. 153/2017, privind salarizarea din fonduri publice, la data deschiderii drepturilor de pensie, respectiv 25.05.2017 şi Hotărârea de Guvern nr. 28/2023, privind actualizarea soldelor de grad, publicată în Monitorul Oficial nr. 41 din 13.01.2023, precum şi obligarea pârâtei Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne să restituie sumele reţinute din pensie, rezultate din indexarea şi actualizarea pensiei raportat la prevederile art. 38 din Legea nr. 153/2017, privind salarizarea din fonduri publice, art. 1 şi art. 2, conform gradului deţinut, sume actualizate, după caz, cu indicele de inflaţie şi a plăţii dobânzii legale penalizatoare prevăzute de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011.
Prin acţiune, reclamantul a invocat şi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII, pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) şi ale art. 79 alin. (1) din Constituţia României.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 9 alin. (1), alin. (4) şi alin. (5) din Legea nr. 554/2004.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Prin sentinţa civilă nr. 509/11.05.2023 pronunţată de Tribunalul Neamţ, secţia I civilă, instanţa a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reţinând că cererea reclamantului vizează atacarea unui act administrativ normativ, respectiv O.U.G. nr. 59/2017, în urma căruia a fost vătămat prin modalitatea de actualizare a pensiei militare de stat a cărui beneficiar este, temeiul de drept al acţiunii fiind clar indicat ca fiind art. 7 alin. (5) şi art. 9 alin. (1) - (5) din Legea 554/2004.
2.2. Prin sentinţa nr. 86/2023 din 15 septembrie 2023, Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat soluţionarea cauzei în favoarea Tribunalului Neamţ; constatând intervenit conflict negativ de competenţă, a dispus suspendarea judecăţii cauzei în materia contencios administrativ şi fiscal şi înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului de competenţă.
Curtea de Apel a apreciat că acţiunea pendinte nu este de competenţa instanţelor de contencios administrativ, chiar dacă reclamantul a invocat ca temei de drept al acţiunii sale dispoziţiile art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, litigiul referitor la jurisdicţia în sistemul pensiilor militare de stat judecându-se conform procedurii determinate prin Legea nr. 223/2015 de către completul specializat pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
II. Decizia Înaltei Curţi pronunţată în regulator de competenţă
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.
Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între instanţele sesizate îl constituie problema instanţei competente material să soluţioneze cauza, în raport cu obiectul dedus judecăţii şi prevederile legale incidente în materie.
În speţă, reclamantul se consideră vătămat de aplicarea prevederilor art. VII pct. 2 şi 3 din O.U.G. nr. 59/2017, pe care o consideră neconstituţională, iar în vederea recuperării prejudiciului astfel suferit a solicitat acordarea de despăgubiri în temeiul art. 9 din Legea nr. 554/2004.
Aşadar, cererea priveşte atragerea răspunderii pentru reţinerile din drepturile de pensie, operate nelegal ca efect al aplicării unui act normativ pretins a fi neconstituţional, fiind formulată în vederea reparării unui prejudiciu, în contradictoriu cu autorităţile publice centrale responsabile pentru cauzarea acestuia.
Prin urmare, în raport de dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 554/2004, invocate expres ca şi temei juridic al cererii de chemare în judecată, potrivit cărora persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe poate introduce acţiune la instanţa de contencios administrativ, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (1) din acelaşi act normativ, care stabilesc două criterii pentru determinarea instanţei de contencios administrativ, respectiv poziţionarea autorităţii publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală/locală) şi valoarea impozitului, taxei, contribuţiei care face obiectul actului administrativ, Înalta Curtea constată că, în cauză, este determinant criteriul rangului central al autorităţilor pârâte (Guvernul României şi Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne) faţă de care reclamantul a solicitat acordarea de despăgubiri în situaţia în care prevederile ordonanţei de urgenţă vor fi declarate neconstituţionale.
În raport şi de dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, conform dovezilor de la dosar, reclamantul având domiciliul în Municipiul Piatra Neamţ, judeţul Neamţ, Înalta Curte reţine că instanţa competentă material şi teritorial să soluţioneze cauza în prima instanţă este Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne în favoarea Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 7 noiembrie 2023.