Şedinţa publică din data de 15 noiembrie 2023
Asupra conflictului negativ de competenţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş, la data de 19.12.2022 reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Casa Naţională de Pensii Publice, Casa Judeţeană de Pensii Timiş, pronunţarea unei sentinţe prin care să se dispună:
(i) să se constate vătămarea drepturilor şi intereselor legitime, prin măsura reglementată de art. XXIV pct. 12 şi 13 din O.U.G. nr. 130/2021, respectiv prin modificarea Codul fiscal şi aplicarea cotei de contribuţie la sistemul de sănătate de 10% în cazul pensiilor ce depăşesc suma lunară de 4000 RON;
(ii) obligarea pârâtului Guvernul României să asigure fonduri pentru restituirea sumelor reţinute din pensie cu titlu de CASS;
(iii) obligarea pârâţilor la restituirea sumelor reţinute din pensie cu titlu de CASS, începând cu luna ianuarie 2022 şi până la momentul încetării reţinerii, sume actualizate cu indicele de inflaţie, şi la plata dobânzii legale penalizatoare prevăzute de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011.
(iv) sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a art. XXIV pct. 12 şi 13 din O.U.G. nr. 130/2021, în raport de dispoziţiile art. 44, art. 47, art. 56, art. 115 şi art. 125 din Constituţia României.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Prin sentinţa civilă nr. 543 din data de 27 aprilie 2023, Tribunalul Timiş, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat cauza în favoarea Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
În motivarea acestei soluţii, raportându-se la rangul central al autorităţii pârâte faţă de care reclamantul a solicitat acordarea de despăgubiri şi la împrejurarea că se solicită să se constate că vătămarea este cauzată printr-o ordonanţă a Guvernului, tribunalul a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competenţa de soluţionare a cauzei revine curţii de apel.
2.2. Prin sentinţa civilă nr. 500 din data de 26 septembrie 2023, Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale a acestei instanţe, a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamante în favoarea Tribunalului Timiş, secţia I civilă şi constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a sesizat Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel Timişoara s-a raportat la obiectul cauzei deduse judecăţii, reţinând că reclamanta urmăreşte recuperarea sumelor de bani cu care a fost diminuată pensia acesteia pe parcursului anului 2022, respectiv că litigiul vizează dreptul la pensie, iar competenţa revine completurilor specializate în litigii de muncă şi asigurări sociale din cadrul secţiai I civile a Tribunalului Timiş, în circumscripţia căruia îşi are domiciliul reclamanta. Chiar şi în măsura în care s-a aprecia că litigiul are natură contencios administrativă, pe considerentul că sumele au fost reţinute şi virate la bugetul de stat cu titlu de CASS, competenţa de soluţionare a cauzei ar reveni tot Tribunalului Timis (dar de această dată, completului specializat în contencios administrativ şi fiscal), prin raportare la criteriul valoric prevăzut de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi la faptul că pretenţiile solicitate de reclamantă nu depăşesc suma de 3.000.000 RON.
A mai reţinut curtea că simpla chemare în judecată a unei autorităţi centrale nu poate atrage aplicarea criteriului rangului autorităţii, câtă vreme art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 prevede criteriul valoric, în cazul litigiilor având ca obiect taxele, impozite, contribuţii şi criteriul rangului autorităţii, în cazul altor tipuri de litigii.
3. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Analizând conflictul negativ de competenţă intervenit între cele două instanţe, în raport de hotărârile pronunţate şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pentru următoarele considerente:
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat acordarea de despăgubiri constând în restituirea sumelor reţinute din pensia lunară, potrivit O.U.G. nr. 130/2021, cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate, susţinând existenţa unei vătămări cauzate prin punerea în aplicare a prevederilor acestui act normativ, faţă de care invocă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XXIV pct. 12 şi 13 din O.U.G. nr. 130/2021.
Cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 554/2004.
Raportat la scopul urmărit de reclamantă prin introducerea cererii pe rolul instanţei de judecată, respectiv la obiectul acţiunii, constând în obligarea autorităţilor pârâte la plata de despăgubiri pentru vătămarea produsă prin aplicarea dispoziţiilor unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului pretins neconstituţională, competenţa materială şi teritorială de soluţionare a cauzei se stabileşte în conformitate cu dispoziţiile art. 9 alin. (5), coroborate cu art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004.
Înalta Curte reţine că prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 stabilesc două criterii pentru determinarea instanţei de contencios administrativ competente să soluţioneze o pricină având această natură, respectiv criteriul poziţionării autorităţii publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală/locală) şi criteriul valoric, constând în cuantumul impozitului, taxei, contribuţiei care face obiectul actului administrativ.
În speţă, suma fiind pretinsă cu titlu de despăgubiri în condiţiile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, nu se aplică criteriul valoric prevăzut de art. 10 alin. (1) din acest act normativ, ci criteriul rangului central al autorităţii publice emitente a ordonanţei de urgenţă declarate neconstituţionale, respectiv Guvernul României, competenţa materială de soluţionare revenind secţiei de contencios administrativ a curţii de apel.
De altfel, în acest sens a fost şi soluţia de principiu privind unificarea practicii judiciare adoptată în şedinţa Plenului secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din data de 16 octombrie 2023.
În raport şi de dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, care prevăd că reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său, Înalta Curte reţine, potrivit dovezilor de la dosar, că reclamanta are domiciliul în circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Timişoara, motiv pentru care constată că această instanţă este competentă material şi teritorial să soluţioneze cauza în fond.
Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Casa Naţională de Pensii Publice şi Casa Judeţeană de Pensii Timiş, în favoarea Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 15 noiembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.