Hearings: May | | 2024
You are here: Home » Jurisprudence - details

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
The the Administrative and Tax Litigations Chamber

Decizia nr. 5333/2023

Decizia nr. 5333

Şedinţa publică din data de 15 noiembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 21.02.2023, pe rolul Tribunalului Constanţa, secţia contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2023, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâţii Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne şi Guvernul României, solicitând instanţei:

(i) se constate vătămarea drepturilor şi intereselor sale legitime, în sensul actualizării pensiei, prin măsura reglementată de art. VII din O.U.G. nr. 59/2017;

(ii) să oblige pârâtul Guvernul României să asigure fonduri pentru restituirea sumelor prevăzute prin indexarea şi actualizarea pensiei, dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 asupra prevederilor la art. 59 şi art. 60, din Legea nr. 223/2015, rezultate prin aplicarea Legii nr. 153/2017, privind salarizarea din fonduri publice, la data deschiderii drepturilor de pensie, respectiv 12.09.2017 şi H.G. nr. 28/2023 privind actualizarea soldelor de grad publicată în Monitorul Oficial nr. 41/13.01.2023;

(iii) să oblige pârâtei Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne să restituie sumele reţinute din pensie rezultate din indexarea şi actualizarea pensiei raportat la prevederile art. 38 din Legea 153/2017, privind salarizarea din fonduri publice, daca nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 asupra prevederilor la art. 59 si art. 60, din Legea nr. 223/2015, la data deschiderii drepturilor de pensie, respectiv 12.09.2017 şi H.G. nr. 28/2023 privind actualizarea soldelor de grad publicată în MO nr. 41 din 13.01.2023, art. 1 si art. 2, conform gradului deţinut, sume actualizate cu indicele de inflaţie, dacă este cazul, şi a plătii dobânzii legale penalizatoare prevăzute de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011.

De asemenea, reclamantul a invocat excepţia de neconstituţionalitate extrinsecă a dispoziţiilor art. VII, pct. 2 şi 3 din O.U.G. nr. 59/2017, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) şi ale art. 79 alin. (1) din Constituţie.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 779 din data de 8 iunie 2023, Tribunalul Constanţa, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat cauza în favoarea Curţii de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

În motivarea acestei soluţii, raportându-se la rangul central al autorităţii pârâte faţă de care reclamantul a solicitat acordarea de despăgubiri -Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, tribunalul a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competenţa de soluţionare a cauzei revine curţii de apel.

2.2. Prin sentinţa civilă nr. 236 din data de 2 octombrie 2023, Curtea de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale a acestei instanţe, a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamante în favoarea Tribunalului Constanţa şi, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a sesizat Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel Timişoara s-a raportat la obiectul cauzei deduse judecăţii, reţinând că reclamantul nu urmăreşte prin dermersul judiciar iniţiat anularea/contestarea unui act administrativ propriu-zis sau asimilat emis de o autoritate publică centrală, ci plata unor despăgubiri.

Aşadar, întrucât în cauză nu există un act administrativ contestat şi obiectul cererii nu îl reprezintă taxe şi impozite, competenţa nu se poate stabili în raport de rangul autorităţii şi nici în raport de valoarea despăgubirilor solicitate, nefiind incidente dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 554/2004.

În lipsa unei reglementări exprese aferente situaţiei deduse judecăţii, în raport de prevederile art. 122 şi de art. 95 pct. 1 din C. proc. civ., curtea a apreciat că nu se poate proceda la o aplicare a regulilor de competenţă prin analogie, întrucât ar însemna să fie eludate aceste dispoziţii legale.

3. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând conflictul negativ de competenţă intervenit între cele două instanţe, în raport de hotărârile pronunţate şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Curtea de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pentru următoarele considerente:

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat acordarea de despăgubiri constând în restituirea sumelor reţinute din pensia lunară şi a plăţii dobânzii legale penalizatoare prevăzute de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011, susţinând existenţa unei vătămări cauzate prin punerea în aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 59/2017, faţă de care invocă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. art. VII, pct. 2 şi 3 din acest act normativ, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) şi ale art. 79 alin. (1) din Constituţie.

Cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 554/2004.

Raportat la scopul urmărit de reclamant prin introducerea cererii pe rolul instanţei de judecată, respectiv la obiectul acţiunii, constând în obligarea autorităţilor pârâte la plata de despăgubiri pentru vătămarea produsă prin aplicarea dispoziţiilor unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului declarată neconstituţională, competenţa materială şi teritorială de soluţionare a cauzei se stabileşte în conformitate cu dispoziţiile art. 9 alin. (5), coroborate cu art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004.

Înalta Curte reţine că prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 stabilesc două criterii pentru determinarea instanţei de contencios administrativ competente să soluţioneze o pricină având această natură, respectiv criteriul poziţionării autorităţii publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală/locală) şi criteriul valoric, constând în cuantumul impozitului, taxei, contribuţiei care face obiectul actului administrativ.

În speţă, suma fiind pretinsă cu titlu de despăgubiri în condiţiile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, nu se aplică criteriul valoric prevăzut de art. 10 alin. (1) din acest act normativ, ci criteriul rangului central al autorităţii publice emitente a ordonanţei de urgenţă declarate neconstituţionale, respectiv Guvernul României, competenţa materială de soluţionare revenind secţiei de contencios administrativ a curţii de apel.

De altfel, în acest sens a fost şi soluţia de principiu privind unificarea practicii judiciare adoptată în şedinţa Plenului secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din data de 16 octombrie 2023.

În raport şi de dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, care prevăd că reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său, Înalta Curte reţine, potrivit dovezilor de la dosar, că reclamantul are domiciliul în circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Constanţa, motiv pentru care constată că această instanţă este competentă material şi teritorial să soluţioneze cauza în fond.

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne şi Guvernul României, în favoarea Curţii de Apel Constanţa, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 15 noiembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.