Hearings: May | | 2024
You are here: Home » Jurisprudence - details

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
The the Administrative and Tax Litigations Chamber

Decizia nr. 5408/2023

Decizia nr. 5408

Şedinţa publică din data de 16 noiembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei; Obiectul cererii deduse judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 12 noiembrie 2018 pe rolul Judecătoriei Călăraşi, sub nr. x/2018, reclamantul Consiliul Local al Municipiului Călăraşi, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei, a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 76.769,09 RON, sumă datorată la data de 18.10.2018, în baza contractului de concesiune nr. x/29.05.1995; obligarea la plata actualizată a sumei datorate până la data plăţii efective; obligarea la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu acest proces.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 12 noiembrie 2018 pe rolul Judecătoriei Călăraşi, sub nr. x/2018, reclamantul Municipiul Călăraşi, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei, a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 76.769,09 RON, sumă datorată la data de 18.10.2018, în baza contractului de concesiune nr. x/29.05.1995; obligarea la plata actualizată a sumei datorate până la data plăţii efective; obligarea la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu acest proces.

Prin încheierea de şedinţă de dezînvestire din data de 3 aprilie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Judecătoria Călăraşi a respins excepţia litispendenţei şi a admis excepţia conexităţii, conexând dosarul nr. x/2018 la dosarul nr. x/2018.

Prin sentinţa civilă nr. 1268/2021 din 19 mai 2021, Judecătoria Călăraşi a hotărât următoarele: (i) a respins excepţia prescripţiei extinctive invocată de pârâtul Ministerul Justiţiei în dosarul nr. x/2018, ca neîntemeiată; (ii) a respins excepţia prescripţiei extinctive invocată de pârâtul Ministerul Justiţiei în dosarul nr. x/2018, ca neîntemeiată; (iii) a respins acţiunile conexate formulate de reclamanţii Consiliul Local al Municipiului Călăraşi şi Municipiul Călăraşi, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei, ca neîntemeiate.

Împotriva acestei sentinţe reclamantul Consiliul Local al Municipiului Călăraşi, reclamantul Municipiul Călăraşi şi pârâtul Ministerul Justiţiei au declarat apeluri care au fost înregistrate pe rolul Tribunalului Călăraşi, secţia civilă, la data de 28 iulie 2021, sub acelaşi număr de dosar.

Prin decizia civilă nr. 1039/2022 din 26 octombrie 2022, Tribunalul Călăraşi a respins atât apelurile declarate de reclamanţii Consiliul Local al Municipiului Călăraşi şi Municipiul Călăraşi, cât şi apelul declarat de pârâtul Ministerul Justiţiei împotriva sentinţei civile nr. 1268/2021 din 19 mai 2021 a Judecătoriei Călăraşi.

Împotriva acestei decizii apelanţii-reclamanţi Consiliul Local al Municipiului Călăraşi şi Municipiul Călăraşi şi apelantul-pârât Ministerul Justiţiei au declarat recursuri care au fost înregistrate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV a civilă, la data de 31 ianuarie 2023, sub acelaşi număr de dosar.

2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

2.1. Prin încheierea nr. 10 din data de 8 iunie 2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a admis excepţia necompetenţei sale materiale procesuale şi a declinat competenţa de soluţionare a recursurilor în favoarea uneia dintre secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale Curţii de Apel Bucureşti, înaintând cauza registraturii generale în vederea repartizării la una dintre secţiile de contencios administrativ.

Pentru a dispune astfel, instanţa a reţinut că litigiul de faţă reprezintă un litigiu de contencios administrativ, căci ambele părţi sunt autorităţi publice în sensul art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, iar conflictul s-a născut din încheierea unui act administrativ - contractul de concesiune prin care s-a pus în valoare un bun proprietate publică.

Aşadar, competenţa materială procesuală de soluţionare a cauzei revine secţiilor de contencios administrativ din cadrul Curţii de Apel Bucureşti.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 10 iulie 2023, sub nr. x/2023.

2.2. Prin încheierea din data de 18 septembrie 2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale materiale procesuale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a recursurilor în favoarea secţiei a IV-a civilă a Curţii de Apel Bucureşti, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

Motivând soluţia astfel dispusă, instanţa a apreciat ca fiind relevantă decizia nr. 17/2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, prin care s-a stabilit că "În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor legale privind calea de atac în materia contenciosului administrativ, împotriva hotărârilor pronunţate în această materie poate fi exercitată numai calea de atac a recursului, cu excepţia cazului prevăzut de dispoziţiile art. 25 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare."

Astfel, a reţinut că, potrivit dispoziţiilor legale, instanţa de contencios administrativ poate judeca, în recurs, exclusiv calea de atac formulată împotriva unei sentinţe prin care este soluţionată cauza în primă instanţă, iar ca regulă, neexistând calea de atac a apelului, instanţa de contencios administrativ nu poate soluţiona un recurs ce are ca obiect o decizie pronunţată în apel.

Mai mult decât atât, instanţa a redat din considerentele deciziei nr. 4/2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin care s-a reţinut că:

"104. Din aceste texte de lege rezultă că legiuitorul a atribuit competenţa de soluţionare a căilor de atac de reformare (apel, recurs) instanţei imediat superioare celei care a pronunţat hotărârea atacată. Această manieră de determinare a competenţei se raportează la instanţa care a judecat efectiv procesul, pronunţând hotărârea atacată cu apel sau cu recurs, iar nu la instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii, să judece un litigiu similar, dacă regulile de competenţă ar fi fost pe deplin observate.

105. Ca atare, competenţa instanţei de apel ori de recurs este una derivată din competenţa primei instanţe sau, după caz, a instanţei de apel care a judecat efectiv procesul. Apelul declarat împotriva hotărârii judecătoriei va fi de competenţa tribunalului, chiar dacă judecătoria era necompetentă material; recursul declarat împotriva deciziei pronunţate de tribunal în apel va fi de competenţa curţii de apel, chiar dacă, spre exemplu, tribunalul ar fi trebuit să soluţioneze cauza în primă instanţă, iar nu în apel."

Faţă de acestea, instanţa a admis excepţia necompetenţei materiale procesuale şi a declinat competenţa în favoarea secţiei a IV-a a Curţii de Apel Bucureşti.

3. Soluţia Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Analizând conflictul negativ de competenţă intervenit între cele două secţii din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, respectiv secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi secţia a IV-a civilă, în raport de încheierile pronunţate şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei a IV-a civilă, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte reţine că cele două secţii din cadrul Curţii de Apel Bucureşti au statuat diferit asupra competenţei material procesuale în soluţionarea căii de atac a recursului declarat împotriva deciziei civile nr. 1039/2022 din 26 octombrie 2022, pronunţată în apel de Tribunalul Călăraşi, secţia civilă în dosarul nr. x/2018.

Înalta Curte constată că, în faţa instanţei de fond, cauza a fost judecată ca litigiu civil, astfel cum rezultă din fişa de repartizare aleatorie aflată în dosarul nr. x/2018 al Judecătoriei Călăraşi, respectiv din fişa de repartizare aleatorie aflată în dosarul nr. x/2018 al Judecătoriei Călăraşi, cererile de chemare în judecată conexate fiind înregistrate ca având obiect "acţiune răspundere contractuală". Ulterior, astfel cum rezultă din fişa de repartizare aleatorie aflată în dosarul nr. x/2018 al Tribunalului Călăraşi, secţia civilă, apelul declarat împotriva soluţiei pronunţate de instanţa de fond a fost repartizat unui complet de civil, fiind judecat, aşadar, tot ca litigiu civil, o astfel de încadrare fiind făcută şi pe coperta dosarului, respectiv "civil - acţiune în răspundere contractuală".

Asupra problemei de drept vizând competenţa material procesuală (şi specializată) a instanţei învestită cu soluţionarea căii de atac s-a pronunţat anterior Înalta Curte, relevant fiind în acest sens paragraful 132 din decizia nr. 40/2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, în cuprinsul căruia se arată că:

"De altfel, în practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a mai reţinut deja şi prin Decizia nr. 18 din 17 noiembrie 2016 - Completul competent să judece recursul în interesul legii (paragraful 164), că în căile de atac se păstrează în mod corespunzător competenţa materială procesuală a instanţei care a judecat litigiul în fond.".

De asemenea, prin decizia nr. 4 din 24 aprilie 2023 cu privire la determinarea competenţei materiale procesuale a instanţei de control judiciar în raport cu dispoziţiile art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 133 şi art. 136 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a reţinut, în cuprinsul paragrafului 104, că:

"Din aceste texte de lege rezultă că legiuitorul a atribuit competenţa de soluţionare a căilor de atac de reformare (apel, recurs) instanţei imediat superioare celei care a pronunţat hotărârea atacată. Această manieră de determinare a competenţei se raportează la instanţa care a judecat efectiv procesul, pronunţând hotărârea atacată cu apel sau cu recurs, iar nu la instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii, să judece un litigiu similar, dacă regulile de competenţă ar fi fost pe deplin observate", iar în cuprinsul paragrafului 105 se arată:

"Ca atare, competenţa instanţei de apel ori de recurs este una derivată din competenţa primei instanţe sau, după caz, a instanţei de apel care a judecat efectiv procesul. Apelul declarat împotriva hotărârii judecătoriei va fi de competenţa tribunalului, chiar dacă judecătoria era necompetentă material; recursul declarat împotriva deciziei pronunţate de tribunal în apel va fi de competenţa curţii de apel, chiar dacă, spre exemplu, tribunalul ar fi trebuit să soluţioneze cauza în primă instanţă, iar nu în apel."

Aşadar, în speţă, competenţa de soluţionare a recursului revine instanţei ierarhic superioare celei care a pronunţat decizia recurată, iar nu instanţei ierarhic superioare celei care se susţine că ar fi trebuit să soluţioneze cauza în primă instanţă, potrivit criteriilor de stabilire a competenţei.

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi alin. (4) şi art. 136 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei a IV-a civilă din cadrul Curţii de Apel Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe recurentul Ministerul Justiţiei şi pe recurenţii Consiliul Local al Municipiului Călăraşi şi Municipiul Călăraşi prin primar, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 16 noiembrie 2023.