Deliberând asupra contestaţiei formulate de persoana extrădabilă A. împotriva sentinţei penale nr. 113/F din data de 28 iunie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. x/2023, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 113/F din data de 28 iunie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. x/2023, s-a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
În baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 şi art. 1 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, s-a admis cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii privind pe persoana extrădabilă A. .
S-a dispus extrădarea persoanei extrădabile A. către autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii, faţă de care a fost emis mandatul de arestare la data de 04.01.2023 de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite ale Americii pentru Districtul Central din California .
S-a constatat că persoana extrădabilă A. înţelege să se prevaleze de beneficiul regulii specialităţii prevăzute de art. 74 din Legea nr. 302/2004.
S-a luat act că persoana extrădabilă A. nu şi-a dat consimţământul să fie extrădat.
S-a menţinut măsura arestării provizorii în vederea extrădării, până la predarea persoanei extrădate A., conform art. 57 din Legea nr. 302/2004.
S-a constatat că persoana extrădabilă a fost reţinută la data de 29.03.2023 şi arestată provizoriu în vederea extrădării începând din data de 30.03.2023 la zi.
În baza art. 16 alin. (1) din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, s-a dispus predarea către autorităţile judiciare americane a cărţii de identitate nr. x pretins emise de Republica Croaţia pe numele B., având aplicată fotografia persoanei extrădabile A., aflate în custodia Inspectoratului General al Poliţiei Române-Direcţia de Investigaţii Criminale.
În baza art. 16 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia. Onorariul parţial al avocatului din oficiu desemnat pentru persoana extrădabilă, în cuantum de 1.000 RON, se suportă din fondurile Ministerului Justiţiei. Onorariul interpretului de limbă engleză se suportă din fondurile Ministerului Justiţiei.
Pentru a dispune astfel, s-a reţinut că prin sesizarea înregistrată pe rolul instanţei la data de 30.03.2023, sub nr. x/2023, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a înaintat solicitarea Statelor Unite ale Americii de arestare provizorie, în caz de urgenţă, în vederea extrădării către statul solicitant, a persoanei extrădabile A., urmărit internaţional pentru săvârşirea infracţiunilor de conspiraţie la revoltă, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 C.S.U. § 371 şi activităţi de revoltă, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 C.S.U. § 2101, 2 (a).
S-a arătat că, în cererea formulată şi transmisă de autorităţile judiciare americane, este menţionată expres solicitarea de arestare provizorie în vederea extrădării. Totodată, autorităţile judiciare americane şi-au luat angajamentul să transmită cererea de extrădare.
S-a învederat Curţii că Ministerul Justiţiei din România a efectuat controlul de regularitate internaţională în conformitate cu dispoziţiile art. 38 alin. (4) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, constatând că sunt îndeplinite condiţiile de regularitate internaţională.
Persoana extrădabilă a fost reţinută pe o perioadă de 24 de ore, începând cu 29.03.2023, ora 20:30, până la 30.03.2023 ora 20:30.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 44 alin. (7) din Legea nr. 302/2004 şi art. 12 din Tratatul de extrădare dintre Statele Unite ale Americii şi România din 2007.
Sesizarea a fost însoţită de lucrarea nr. 642/II-5/2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi actele anexă (procesul-verbal de depistare din data de 29.03.2023, nota de informare nr. x/SIJ/SA/29.03.2023 a Inspectoratului General al Poliţiei Române - Institutul Naţional de Criminalistică, procesul-verbal din data de 29.03.2023, adresa nr. x/29.03.2023 a Ministerului Justiţiei, solicitarea de arestare provizorie în vederea extrădării formulată de Departamentul de Justiţie al Statelor Unite ale Americii şi cazierul judiciar).
Prin încheierea din data de 30.03.2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, definitivă prin decizia penală nr. 277/05.04.2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, în baza art. 44 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală raportat la art. 12 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008, a fost admisă cererea formulată de statul solicitant Statele Unite ale Americii şi s-a dispus arestarea provizorie în vederea extrădării a persoanei extrădabile A. pe o perioadă de 30 de zile, începând cu 30.03.2023 până la 28.04.2023 inclusiv.
Prin încheierea din data de 25.04.2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, definitivă prin decizia penală nr. 349/04.05.2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, în baza art. 43 alin. (5) şi art. 44 alin. (8) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală raportat la art. 12 alin. (4) din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008, a fost menţinută măsura arestării provizorii în vederea extrădării a persoanei extrădabile A., urmând a fi verificată periodic, dar nu mai târziu de 30 zile, până la data de 24.05.2023 inclusiv.
La data de 24.04.2023, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a înaintat adresa nr. x/10.04.2023 a Inspectoratului General pentru Imigrări, din care rezultă că persoana extrădabilă a solicitat protecţie internaţională la data de 07.04.2023, în cadrul interviului pentru determinarea unei forme de protecţie cel în cauză declarând că a intrat ilegal pe teritoriul României. Prin adresa nr. x/09.05.2023, Inspectoratul General pentru Imigrări a comunicat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti că cererea de protecţie depusă de persoana extrădabilă a fost respinsă în procedura accelerată la data de 28.04.2023, persoana extrădabilă formulând plângere împotriva hotărârii la data de 08.05.2023.
Prin adresa nr. x PT/12.05.2023, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a comunicat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti că dosarul nr. x/2023 având ca obiect plângerea formulată de persoana extrădabilă are termen de judecată la data de 23.05.2023.
La data de 17.05.2023, a fost depusă cererea de extrădare, atât în limba engleză, cât şi tradusă în limba română, însoţită de rechizitoriul suplimentar înlocuitor, înregistrat la Tribunalul Districtual SUA pentru Districtul Central din statul California, mandatul de arestare emis la data de 04.01.2023, dispoziţiile legale aplicabile, declaraţiile date sub jurământ de C. şi D. şi fotografia persoanei extrădabile.
Prin încheierea din data de 22.05.2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, definitivă prin decizia penală nr. 426/31.05.2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, în baza art. 43 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală a fost menţinută măsura arestării provizorii în vederea extrădării a persoanei extrădabile A., urmând a fi verificată periodic, dar nu mai târziu de 30 zile, până la data de 20.06.2023 inclusiv.
Prin încheierea din data de 14.06.2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, definitivă prin necontestare, în baza art. 43 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală a fost menţinută măsura arestării provizorii în vederea extrădării a persoanei extrădabile A., urmând a fi verificată periodic, dar nu mai târziu de 30 zile, până la data de 13.07.2023 inclusiv.
Prin sentinţa civilă nr. 9062 din 13.06.2023 pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, în dosarul nr. x/2023, a fost menţinută hotărârea nr. 5397870h/DD/28.04.2023 a Inspectoratului General pentru Imigrări în ceea ce priveşte respingerea cererii de protecţie internaţională şi a fost respinsă cererea petentului ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri, persoana extrădabilă a declarat recurs la data de 23.06.2023.
Audiată fiind de Curte, persoana extrădabilă nu a avut obiecţii privind identitatea, a arătat că nu este de acord cu extrădarea şi înţelege să se prevaleze de regula specialităţii.
Examinând actele şi lucrările dosarului, Curtea a constatat că în cauză, sunt întrunite toate condiţiile legale pentru admiterea cererii şi extrădarea persoanei extrădabile, nefiind incident niciun motiv obligatoriu sau opţional de refuz al extrădării.
Cu titlu preliminar, s-au constată îndeplinite condiţiile de formă, potrivit art. 8 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, cererea de extrădare fiind formulată în scris de autoritatea competentă a statului solicitant, în sprijinul cererii prezentându-se copia mandatului de arestare emis de judecător, dar şi copia actului de acuzare (alin. (3) lit. a) şi b), declaraţii, legislaţie relevantă, documentele purtând certificarea sau sigiliul Departamentului de Justiţie al Statelor Unite ale Americii (nefiind necesară o altă certificare, autentificare sau legalizare potrivit art. 10 din acelaşi act normativ, contrar apărării) şi fiind însoţite de traducerile solicitate (art. 11). În acest sens, au fost înaintate: rechizitoriul suplimentar înlocuitor înregistrat sub nr. CR: 18-759(A)-CJC la data de 04.01.2023 la Tribunalul Districtual al Statelor Unite al Districtului Central din California, mandatul de arestare emis la data de 04.01.2023 de Tribunalul Districtual al Statelor Unite al Districtului Central din California, în dosarul nr. x, declaraţiile date sub jurământ de C. şi D., legislaţia relevantă şi fotografia persoanei extrădabile.
S-a reţinut că rechizitoriul menţionat conţine suficiente informaţii care descriu faptele care stau la baza infracţiunilor, actul procedural având o structură dată în principal de numărul acuzaţiilor aduse inculpatului-persoană extrădabilă, fiind arătate pe larg data şi locul săvârşirii acestora, calificarea juridică şi făcute referiri la dispoziţiile legale aplicabile. Prin rechizitoriul suplimentar înlocuitor înregistrat sub nr. CR: 18-759(A)-CJC la data de 04.01.2023 la Tribunalul Districtual al Statelor Unite al Districtului Central din California, A. a fost trimis în judecată împreună cu alte două persoane pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni: conspiraţie la revoltă, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite § 371 şi activităţi de revoltă, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite § 2101 şi 2 (a), fiind emis mandatul de arestare la data de 04.01.2023 de Tribunalul Districtual al Statelor Unite al Districtului Central din California.
S-a reţinut că faptele descrise au corespondenţă în legislaţia română, fiind, aşadar, verificată condiţia dublei incriminări impusă de art. 2 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007: incitare la ură şi discriminare prev. de art. 369 din C. pen. (pedeapsă de la 6 luni la 3 ani sau amendă); instigare publică prev. de art. 368 alin. (1) din C. pen. (închisoarea de la 2 luni la 3 ani sau amendă); tulburarea ordinii şi liniştii publice prev. de art. 371 din C. pen. (închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amendă); lovire sau alte violenţe prev. de art. 193 alin. (1) din C. pen. (închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amendă); ultraj prev. de art. 257 alin. (1) şi (4) din C. pen. (de la 4 luni şi 15 zile la 3 ani închisoare), legea ambelor state prevăzând o pedeapsă mai mare de 1 an închisoare pentru aceste infracţiuni.
Conform art. 2 alin. (3) lit. a) din Tratat, o infracţiune dă loc la extrădare indiferent dacă legea statelor solicitant şi solicitat încadrează sau nu acţiunile ori omisiunile care constituie infracţiunea în aceeaşi categorie de infracţiuni sau descriu infracţiunea prin aceeaşi terminologie.
Faţă de data consumării faptelor - 15.05.2018, s-a constatat că nici potrivit legislaţiei statului solicitant şi nici potrivit legislaţiei statului solicitat nu s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale. Pedeapsa maximă prevăzută de legea americană pentru cele două infracţiuni este de 5 ani închisoare, aşa cum rezultă din normele de incriminare depuse la dosar, termenul de prescripţie a răspunderii penale fiind, conform dispoziţiilor Titlului 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 3282, de 5 ani de la data comiterii infracţiunii. Aşa cum prevede legislaţia americană, termenul de prescripţie a răspunderii penale se suspendă la data înregistrării rechizitoriului la tribunalul districtual federal, iar, în plus, în cazul infracţiunii continue, cum este conspiraţia, termenul de prescripţie a răspunderii penale începe să curgă de la data finalizării acţiunii.
Prin urmare, s-a apreciat că termenul de prescripţie a răspunderii penale a început să curgă pentru infracţiunile pentru care s-a solicitat extrădarea, la data de 15.05.2018, fiind suspendat la data înregistrării rechizitoriului iniţial la Tribunalul Districtual al Statelor Unite al Districtului Central din California şi anume, 01.11.2018.
Conform art. 6 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, prescripţia răspunderii penale reprezintă un motiv opţional de refuz, arătându-se că extrădarea poate fi refuzată dacă s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale, potrivit statului solicitant, statul solicitat urmând a ţine cont de actele care ar întrerupe sau suspenda termenul de prescripţie în statul solicitant.
Spre deosebire de dispoziţiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, art. 6 din Tratat prevede că extrădarea poate fi refuzată dacă s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale sau a executării pedepsei potrivit legii statului solicitant, nu şi potrivit statului solicitat.
Însă, chiar şi în condiţiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, termenul de prescripţie a răspunderii penale de 5 ani, prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen., nu s-a împlinit la data de 14.05.2023, conform legislaţie române, întrucât cererea de extrădare a fost depusă la dosar la data de 09.05.2023, fiind incidente dispoziţiile art. 33 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, depunerea cererii de extrădare întrerupând termenul de prescripţie.
Referitor la motivul obligatoriu de refuz, prevăzut de art. 21 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 302/2004 şi art. 4 alin. (1) şi (3) din Tratat, s-a constatat că nu există motive din care să rezulte că autorităţile judiciare americane urmăresc să îl pedepsească pe A. pentru opiniile sale politice, infracţiunile pentru care acesta este trimis în judecată nefiind infracţiuni politice, iar cererea de extrădare nu este motivată politic.
Persoana extrădabilă a invocat încălcarea libertăţii de exprimare şi a dreptului de asociere, dar aceste drepturi/libertăţi nu sunt absolute, limitările impuse de lege vizând tocmai incitarea la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică. Art. 19 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 302/2004, prevede că sunt exceptaţi de la extrădare solicitanţii de azil, în cazurile în care extrădarea ar avea loc în ţara de origine sau în orice alt stat în care viaţa sau libertatea acestora ar fi pusă în pericol sau în care ar fi supuşi la tortură, tratamente inumane şi degradante.
S-a constatat că petentul a formulat cerere de protecţie internaţională, în baza Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, Inspectoratul General pentru Imigrări respingând cererea la data de 28.04.2023. Prin sentinţa civilă nr. 9062/13.06.2023 pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, în dosarul nr. x/2023, a fost menţinută hotărârea nr. 5397870h/DD/28.04.2023 a Inspectoratului General pentru Imigrări în ceea ce priveşte respingerea cererii de protecţie internaţională, fiind respinsă cererea petentului, ca neîntemeiată.
În plus, s-a constatat că nu există date la dosar că viaţa sau libertatea persoanei extrădabile ar fi pusă în pericol sau ar fi supusă la tortură, tratamente inumane şi degradante, în cazul extrădării în ţara de origine, Statele Unite ale Americii.
Persoana extrădabilă a arătat că a mai fost judecată în anul 2018 pentru aceleaşi fapte care fac obiectul cererii de extrădare şi a fost achitat. Curtea a constatat însă că pentru aceleaşi infracţiuni pentru care se solicită extrădarea, persoana extrădabilă nu a fost condamnată sau achitată în statul solicitat (nefiind incident motivul obligatoriu de refuz al extrădării, prevăzut de art. 5 alin. (1) din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007).
Persoana extrădabilă a fost inculpată la data de 01.11.2018, de un mare juriu din Districtul Central din California, fiind emis un rechizitoriu, apoi, în cadrul aceleiaşi proceduri, în baza unor probe suplimentare, a fost întocmit rechizitoriul suplimentar înlocuitor, înregistrat sub nr. CR: 18-759(A)-CJC la data de 04.01.2023 la Tribunalul Districtual al Statelor Unite al Districtului Central din California, rechizitoriu care înlocuieşte rechizitoriul iniţial, fiind emis mandatul de arestare la data de 04.01.2023 de Tribunalul Districtual al Statelor Unite al Districtului Central din California, mandat în baza căruia s-a formulat cererea de extrădare.
Totodată, s-a reţinut că potrivit art. 52 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, curtea de apel nu este competentă să se pronunţe asupra temeiniciei urmăririi sau condamnării pentru care autoritatea străină cere extrădarea, nici asupra oportunităţii extrădării.
Faţă de cele expuse, s-a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi în baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 şi art. 1 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii s-a admis cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii privind pe persoana extrădabilă A..
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a formulat contestaţie persoana extrădabilă A..
Persoana extrădabilă a solicitat admiterea contestaţiei, desfiinţarea hotărârii atacate, iar în rejudecare, în principal, respingerea cererii de extrădare formulată de autorităţile din SUA, pentru argumentele detaliat prezentate în concluziile redate în practicaua prezentei decizii.
În esenţă, a susţinut că cererea de extrădare se impune a fi respinsă, întrucât instanţele judecătoreşti americane ar putea fi influenţate de atitudinea maliţioasă a unor jurnalişti care susţin Organizaţia E. şi care l-au prezentat ca susţinător al supremaţiei albe. De asemenea, persoana extrădabilă se opune extrădării în Statele Unite ale Americii deoarece se teme că va fi persecutată de membrii organizaţiei E., de la care a primit deja o serie de ameninţări şi nu va avea parte de un proces echitabil, din moment ce procesul a fost redeschis tocmai ca urmare a schimbărilor survenite la nivel politic.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală la data de 11 iulie 2023, sub dosar nr. x/2023, fiind stabilit prim termen la data de 13 iulie 2023, când pentru motive privind apărarea contestatorului s-a amânat cauza la data 18 iulie 2023.
La termenul din data de 18 iulie 2023, s-a dispus amânarea cauzei la data de 27 iulie 2023, în vederea clarificării procedurii derulate în faţa instanţei de contencios administrativ şi fiscal.
Analizând contestaţia formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinţei penale nr. 113/F din data de 28 iunie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. x/2023, Înalta Curte o apreciază nefondată, pentru următoarele considerente:
Obiectul procedurii pendinte îl constituie solicitarea autorităţilor judiciare Statelor Unite ale Americii de arestare provizorie, în caz de urgenţă, în vederea extrădării către statul solicitant, a persoanei extrădabile A., urmărit internaţional pentru săvârşirea infracţiunilor de conspiraţie la revoltă, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 C.S.U. § 371 şi activităţi de revoltă, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 C.S.U. § 2101, 2 (a).
Procedând, prioritar, la stabilirea cadrului normativ care guvernează prezenta cauză, Înalta Curte constată, similar primei instanţe că, în cauza sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, dar şi dispoziţiile Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată.
Astfel, potrivit art. 5 din Legea nr. 302/2004, dispoziţiile cuprinse în legea privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală constituie dreptul comun în materie pentru autorităţile judiciare române, iar dispoziţiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 prevăd expressis verbis că "prezenta lege se aplică în baza şi pentru executarea normelor interesând cooperarea judiciară în materie penală, cuprinse în instrumentele juridice internaţionale la care România este parte, pe care le completează în situaţiile nereglementate".
În raport cu dispoziţiile legale aplicabile, în consens cu prima instanţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că sunt îndeplinite condiţiile de formă şi de fond pentru a se dispune extrădarea numitului A. către autorităţile americane.
În ceea ce priveşte condiţiile de formă, Înalta Curte constată că autorităţile judiciare americane au înaintat documentele prevăzute de art. 8 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008, cererea de extrădare fiind însoţită de informaţii privind identitatea şi localizarea probabilă a persoanei căutate; informaţii care descriu faptele care stau la baza infracţiunii şi un scurt istoric al cazului din punct de vedere procedural; textele legale relevante care reglementează elementele constitutive ale infracţiunii pentru care se solicită extrădarea; pedeapsa pentru infracţiunile pentru care se solicită extrădarea; prescripţia răspunderii penale şi informaţii privind aplicarea acestora în cazul infracţiunilor pentru care se solicită extrădarea.
De asemenea, cererea de extrădare a fost însoţită de copia mandatului de arestare emis de un judecător, copia actului de acuzare şi informaţii de natură să ofere motive rezonabile să se creadă că persoana căutată a săvârşit infracţiunea pentru care se cere extrădarea.
Referitor la condiţiile de fond, Înalta Curte reţine că prin rechizitoriul suplimentar înlocuitor înregistrat sub nr. CR: 18-759(A)-CJC la data de 04.01.2023 la Tribunalul Districtual al Statelor Unite al Districtului Central din California, A. a fost trimis în judecată împreună cu alte două persoane pentru săvârşirea infracţiunilor conspiraţie la revoltă, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite § 371 şi activităţi de revoltă, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite § 2101 şi 2 (a), fiind emis mandatul de arestare la data de 04.01.2023 de Tribunalul Districtual al Statelor Unite al Districtului Central din California.
Ca situaţie de fapt, s-a reţinut că în perioada 15 martie 2017- 15 mai 2018, în Comitatul Los Angeles, din Districtul Central al statului California, şi în alte părţi, A. a conspirat cu alte persoane să se deplaseze la mitinguri politice şi să folosească tactici de luptă şi violenţă fizică împotriva persoanelor şi grupurilor care nu au susţinut ideologia lor. A. a fost co-fondator al mişcării F., o organizaţie cu o ideologie de supremaţie a rasei albe, care s-a prezentat public drept un grup pregătit pentru luptă, militant al unei mişcări naţionaliste noi de supremaţie şi identitate albă. A. a condus pregătiri de luptă mixte de arte marţiale ale membrilor F. ca să-i pregătească pentru confruntări viitoare. A. şi alţi membri F. au folosit internetul pentru a posta videoclipuri şi imagini cu membrii F., care efectuau pregătire militară de luptă corp la corp, adesea intercalate cu imagini şi clipuri video ale membrilor F., inclusiv ale lui A., când aceştia agresau persoane la întrunirile politice, însoţite de mesaje în sprijinul ideologiei de supremaţie a rasei albe, scopul fiind şi acela de a recruta noi membri. În lunile martie 2017, aprilie 2017 şi iunie 2017, A. s-a deplasat la trei mitinguri politice unde a participat, a ajutat şi a sprijinit la comiterea mai multor acte de violenţă, inclusiv asupra unui ofiţer de poliţie de la Departamentul de Poliţie Berkley.
În jurul datei de 14 septembrie 2017, A. a postat un mesaj pe Twitter care conţinea o fotografie cu membrii F. care agresau contrademonstranţii la mitingul din Berkley, California. Ulterior, A. a folosit internetul ca să posteze un video promoţional F., în care apăreau atât el cât şi alţi membri F. care agresau persoane la ambele mitinguri, combinat cu video-uri şi fotografii ale membrilor F. care participau la pregătirile de luptă. În jurul datei de 18 aprilie 2018, A. şi alţi trei membri F. s-au deplasat în Germania, Ucraina şi Italia unde au participat la pregătiri de luptă cu membrii organizaţiilor de supremaţie a rasei albe din Europa.
Înalta Curte constată că persoana extrădabilă A. este subiectul rechizitoriului nrx CR: 18-759(A)-CJC la data de 04.01.2023 al Tribunalul Districtual al Statelor Unite al Districtului Central din California, iar situaţia de fapt a fost descrisă pe larg de către instanţa fondului.
Se constată astfel, că ne regăsim în ipoteza prevăzută de art. 8 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007 care se referă la motive rezonabile să se creadă că persoana căutată a săvârşit infracţiunile pentru care se cere extrădarea. Totodată, art. 2 din acelaşi tratat prevede că o infracţiune dă loc la extrădare dacă este pedepsită de legea ambelor părţi cu o pedeapsă privativă de libertate mai mare de un an sau mai severă, tentativa, asocierea sau participarea la săvârşirea oricăreia dintre infracţiunile menţionate putând de asemenea da loc la predare.
În ce priveşte criteriile de evaluare a condiţiei dublei incriminări, dispoziţiile art. 2 alin. (3) lit. a) din acelaşi tratat statuează expres în sensul că o infracţiune dă loc la extrădare indiferent dacă legea statelor solicitant şi solicitat încadrează sau nu acţiunile ori omisiunile care constituie infracţiunea în aceeaşi categorie de infracţiuni sau descriu infracţiunea prin aceeaşi terminologie.
Evaluând în aceste coordonate condiţia dublei incriminări, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că aceasta este îndeplinită cu privire la toate faptele ce formează capetele de acuzare menţionate în rechizitoriul autorităţilor judiciare americane, criticile contestatorului nefiind fondate sub acest aspect.
În legea penală română faptele pentru care este cercetat contestatorul au corespondent în infracţiunile de: incitare la ură şi discriminare prevăzută de art. 369 din C. pen. - pentru care este prevăzută pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amendă; instigare publică prevăzută de art. 368 alin. (1) din C. pen. - pentru care este prevăzută pedeapsa cu închisoarea de la 2 luni la 3 ani sau amendă; tulburarea ordinii şi liniştii publice prevăzută de art. 371 din C. pen. - pentru care este prevăzută pedeapsa cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amendă; lovire sau alte violenţe prevăzută de art. 193 alin. (1) din C. pen. - pentru care este prevăzută pedeapsa cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amendă; ultraj prev. de art. 257 alin. (1) şi (4) din C. pen. - pentru care este prevăzută pedeapsa cu închisoarea de la 4 luni şi 15 zile la 3 ani, astfel încât, legea ambelor state prevăzând o pedeapsă mai mare de 1 an închisoare pentru aceste infracţiuni.
Aşadar, se constată îndeplinită, atât condiţia dublei incriminări, cât şi condiţia privind durata minimă a pedepsei pentru infracţiunile care dau loc la predare, atât în statul solicitant, cât şi în statul solicitat.
Totodată, Înalta Curte constată că, în cauză nu este incident niciunul dintre motivele obligatorii de refuz al extrădării, expres stipulate în art. 21 din Legea nr. 302/2004 republicată, şi cele asimilate lor, prevăzute de art. 33 şi art. 34 din aceeaşi lege, dar nici cele opţionale prevăzute de art. 22 şi niciun motiv de refuz al extrădării dintre cele prevăzute la art. 4 -7 din Tratatului între Statele Unite ale Americii şi România, ratificat prin Legea nr. 111/2008.
Art. 6 din Tratatul între Statele Unite ale Americii şi România, ratificat prin Legea nr. 111/2008 prevede că extrădarea poate fi refuzată dacă s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale sau a executării pedepsei potrivit legii statului solicitant, nu şi potrivit statului solicitat. Faţă de data consumării faptelor - 15.05.2018, se constată că nici potrivit legislaţiei statului solicitant şi nici potrivit legislaţiei statului solicitat nu s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale. Pedeapsa maximă prevăzută de legea americană pentru cele două infracţiuni este de 5 ani închisoare, aşa cum rezultă din normele de incriminare depuse la dosar, termenul de prescripţie a răspunderii penale fiind, conform dispoziţiilor Titlului 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 3282, de 5 ani de la data comiterii infracţiunii. Astfel, chiar şi în condiţiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, termenul de prescripţie a răspunderii penale de 5 ani, prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen. nu s-a împlinit la data de 14.05.2023, conform legislaţie române, întrucât cererea de extrădare a fost depusă la dosar la data de 09.05.2023, fiind incidente dispoziţiile art. 33 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, depunerea cererii de extrădare întrerupând termenul de prescripţie.
Aşa cum prevede legislaţia americană, termenul de prescripţie a răspunderii penale se suspendă la data înregistrării rechizitoriului la tribunalul districtual federal, iar, în plus, în cazul infracţiunii continue, cum este conspiraţia, termenul de prescripţie a răspunderii penale începe să curgă de la data finalizării acţiunii.
În ceea ce priveşte motivele invocate de persoana extrădabilă, respectiv incidenţa motivului obligatoriu de refuz, prevăzut de art. 21 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 302/2004 şi art. 4 alin. (1) şi (3) din Tratat, Înalta Curte constată că din actele existente la dosar nu rezultă existenţa unor motive în sensul că autorităţile judiciare americane urmăresc să îl pedepsească pe A. pentru opiniile sale politice, infracţiunile pentru care acesta este trimis în judecată nefiind infracţiuni politice, iar cererea de extrădare nu este motivată politic. De asemenea, nu există date la dosar că viaţa sau libertatea persoanei extrădabile ar fi pusă în pericol sau ar fi supusă la tortură, tratamente inumane şi degradante, în cazul extrădării în Statele Unite ale Americii.
Totodată, Înalta Curte constată însă că pentru aceleaşi infracţiuni pentru care se solicită extrădarea, persoana extrădabilă nu a fost condamnată sau achitată în statul solicitat (nefiind incident motivul obligatoriu de refuz al extrădării, prevăzut de art. 5 alin. (1) din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007). Art. 19 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 302/2004, prevede că sunt exceptaţi de la extrădare solicitanţii de azil, în cazurile în care extrădarea ar avea loc în ţara de origine sau în orice alt stat în care viaţa sau libertatea acestora ar fi pusă în pericol sau în care ar fi supuşi la tortură, tratamente inumane şi degradante. Persoana extrădabilă A. a formulat cerere de protecţie internaţională, în baza Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, Inspectoratul General pentru Imigrări respingând cererea la data de 28.04.2023. Prin sentinţa civilă nr. 9062/13.06.2023, pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, în dosarul nr. x/2023, definitivă prin decizia civilă nr. 81 din 21.07.2023, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, a fost menţinută hotărârea nr. 5397870h/DD/28.04.2023 a Inspectoratului General pentru Imigrări în ceea ce priveşte respingerea cererii de protecţie internaţională, fiind respinsă cererea petentului ca neîntemeiată.
În raport cu aspectele învederate, Înalta Curte reţine că prima instanţă, în mod judicios a autorizat extrădarea şi predarea către autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii, a persoanei extrădabile A., cetăţean american.
În ceea ce priveşte criticile formulate de contestatorul persoană extrădabilă, referitoare la încălcarea dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din CEDO, dar şi art. 3 din Convenţie, în sensul că există riscul de a fi persecutat, Înalta Curte constată în cauză nu au fost constatate indicii privind nerespectarea dreptului la un proces echitabil în sensul Convenţiei Europene, nu s-au constatat încălcări ale prevederilor privind cooperarea judiciară şi nu s-au identificat motive de fond pentru ca autoritatea judiciară română să refuze extrădarea în prezenta cauză, având în vedere că extrădarea a fost cerută pentru ca persoana extrădabilă să fie cercetată pentru faptele menţionate în rechizitoriul suplimentar, persoana extrădabilă fiind urmărit internaţional.
Totodată, potrivit art. 52 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, instanţa română nu este competentă să se pronunţe asupra temeiniciei urmăririi sau condamnării pentru care autoritatea străină cere extrădarea, nici asupra oportunităţii extrădării
Faţă de aceste considerente, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinţei penale nr. 113/F din data de 28 iunie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. x/2023.
În temeiul dispoziţiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. va obliga contestatorul persoană extrădabilă la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit interpretului de limbă engleză se va plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinţei penale nr. 113/F din data de 28 iunie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. x/2023.
Obligă contestatorul persoană extrădabilă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 1098 RON, rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondurile Ministerului Justiţiei.
Onorariul cuvenit interpretului de limbă engleză se plăteşte din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 iulie 2023.
GGC - MM