Hearings: December | | 2025
You are here: Home » Jurisprudence - details

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
The Criminal Chamber

Decizia nr. 307/A/2023

Şedinţa publică din data de 17 octombrie 2023

Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin decizia penală nr. 396 din data de 26 aprilie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie s-a respins, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei penale nr. 737/15.09.2022 pronunţată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. x/2022.

Pentru a se pronunţa în acest sens, Curtea de Apel Bacău a reţinut în procedura admisibilităţii în principiu că decizia penală 737/15.09.2022 pronunţată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. x/2022, i-a fost comunicată inculpatei la data de 04.10.2022, iar contestaţia în anulare a fost înregistrată la data de 01.02.2023 la registratura secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu mult peste termenul prevăzut de lege care s-a împlinit la data de 05.11.2022, privitor la cazul de contestaţie reglementat de art. 426 lit. d) din C. proc. pen.

S-a reţinut că prin cererea de contestaţie în anulare contestatoarea a invocat că membrii completului de judecată care au soluţionat cauza având ca obiect contestaţie la executare întemeiată pe dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., pronunţând decizia penală nr. 737/15.09.2022 pronunţată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. x/2022, decizie ce face obiectul analizei în cauza pendinte, erau incompatibili să judece contestaţia la executare.

Curtea a constatat că prin decizia atacată cu contestaţie în anulare nu s-a soluţionat o cauză având ca obiect apel, ci o cauză având ca obiect contestaţie la executare, nefiind astfel îndeplinită condiţia premisă, esenţială ca hotărârea atacată cu contestaţie în anulare să fie o decizie pronunţată în apel, aşa cum impun expres dispoziţiile legale.

S-a arătat că potrivit dispoziţiilor art. 598 alin. (2) din C. proc. pen. "În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi d), contestaţia se face, după caz, la instanţa prevăzută la art. 597 alin. (1) sau (6), iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută. În cazul în care nelămurirea priveşte o dispoziţie dintr-o hotărâre pronunţată în apel sau în recurs în casaţie, competenţa revine, după caz, instanţei de apel sau Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie."

Cum contestaţia la executarea ce a format obiectul cauzei în dosarul nr. x/2022 s-a întemeiat pe dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., s-a apreciat că în mod legal completul care a soluţionata această contestaţie a fost format din aceeaşi judecători care au pronunţat decizia penală nr. 422/31.03.2017 pronunţată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. x/2016, decizie vizată de contestaţia la executare.

Or, contestaţia în anulare poate fi formulată doar pentru motivele expres şi limitativ prevăzute de art. 426 din C. proc. pen., iar din examinarea motivelor invocate de contestatoare s-a constatat că acestea nu se regăsesc printre cele prevăzute de dispoziţiile menţionate,

Împotriva acestei decizii contestatoarea A. a formulat apel.

Apelanta a arătat că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate în principiu a căii de atac declarate raportat la art. 431 şi art. 426 lit. d) din C. proc. pen., coroborate cu dispoziţiile art. 280 şi 281 din acelaşi cod, referitoare la compunerea completului de judecată.

Examinând apelul, cu prioritate sub aspectul admisibilităţii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 408 din C. proc. pen., calea ordinară de atac a apelului se poate exercita numai atunci când legea prevede expres această cale de atac.

Totodată, conform art. 550 alin. (1) coroborat cu art. 551 alin. (1) pct. 1 din C. proc. pen., hotărârile pentru care nu este prevăzută calea de atac a contestaţiei sau apelului rămân definitive la data pronunţării lor şi devin executorii, ele neputând fi atacate ulterior.

În speţă, apelanta a exercitat calea de atac a contestaţiei în anulare împotriva deciziei penale nr. 732 din data de 15 septembrie 2022, pronunţată în apel de către Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosarul nr. x/2022.

Contestaţia în anulare a fost respinsă ca inadmisibilă prin decizia penală nr. 396 din data de 26 aprilie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2023, ce face obiectul prezentei cauze.

Soluţia aceasta este însă definitivă, aceasta nemafiind susceptibilă de atacarea cu apel.

După cum a statuat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Prin Decizia HP nr. 5/2015, în concepţia C. proc. pen., atât încheierea prin care se dispune admiterea în principiu a contestaţiei în anulare, cât şi sentinţa sau decizia prin care se dispune respingerea, ca inadmisibilă, a contestaţiei în anulare, în cadrul procedurii de examinare a admisibilităţii în principiu, prevăzută în art. 431 din C. proc. pen., sunt hotărâri definitive, nesupuse căii de atac a apelului, concluzie ce se desprinde din interpretarea sistematică a dispoziţiilor art. 431 şi ale art. 432 din C. proc. pen.

Astfel, dispoziţiile art. 431 din C. proc. pen. reglementează o etapă distinctă, a admiterii în principiu a contestaţiei în anulare şi, în cadrul acestor dispoziţii cu caracter special, legiuitorul nu a prevăzut posibilitatea atacării pe calea apelului a hotărârilor pronunţate în cadrul procedurii de examinare a admisibilităţii în principiu, indiferent de tipul hotărârii pronunţate.

În schimb, prin art. 432 din C. proc. pen. a fost reglementată procedura de judecare a contestaţiei în anulare, ulterioară etapei admiterii în principiu, iar dispoziţiile alin. (4) potrivit cărora sentinţa dată în contestaţia în anulare este supusă apelului, iar decizia dată în apel este definitivă sunt integrate în economia acestui text de lege.

Prin urmare, aplicabilitatea dispoziţiilor art. 432 alin. (4) din C. proc. pen., referitoare la căile de atac în materia contestaţiei în anulare, priveşte exclusiv hotărârile judecătoreşti pronunţate în procedura de judecare a contestaţiilor în anulare care au fost admise în principiu.

Cum în speţă, a fost atacată cu apel o decizie pronunţată în etapa distinctă a admiterii în principiu a contestaţiei în anulare, apelul declarat împotriva acesteia este inadmisibil.

O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac ale hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.

Astfel, dând eficienţă principiului stabilit prin art. 129 din Constituţie privind exercitarea căilor de atac în condiţiile legii procesual penale, precum şi celui privind liberul acces la justiţie statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigenţelor art. 13 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, C. proc. pen. a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru toate persoanele aflate în situaţii juridice identice.

Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia, precum şi al principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor, şi din acest motiv, apare ca o situaţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Normele procesuale privind sesizarea instanţelor judecătoreşti şi soluţionarea cererilor în limitele competenţei atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 din Constituţia României, iar încălcarea acestora atrage sancţiunea inadmisibilităţii.

C. proc. pen. reglementează hotărârile susceptibile de a fi supuse examinării, căile de atac care pot fi exercitate împotriva acestora, termenele de declarare şi motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârilor.

Inadmisibilitatea reprezintă o sancţiune procedurală care intervine atunci când părţile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum şi în situaţia când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.

Faţă de considerentele expuse anterior, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, apelul formulat de apelanta A. împotriva deciziei penale nr. 396 din data de 26 aprilie 2023 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga apelanta la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de apelanta A. împotriva deciziei penale nr. 396 din data de 26 aprilie 2023 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Obligă apelanta la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 340 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 octombrie 2023.

GGC - MM