Deliberând asupra recursului în casaţie de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 146 din data de 30.09.2020 pronunţată în dosarul nr. x/2016, Tribunalul Vaslui a dispus următoarele:
1. În temeiul art. 5 C. pen. s-a constatat că legea penală mai favorabilă aplicabilă inculpaţilor A., B., C., D. este C. pen./1969 şi Legea nr. 78/2000 în forma anterioară datei de 01.02.2014.
2. În temeiul art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul A., pentru comiterea infracţiunii de complicitate la folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor prevăzute de art. 26 C. pen./1969 raportat la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 3 C. pen./1969 privind principiul teritorialităţii legii penale.
În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
3. A fost condamnat inculpatul B., la pedeapsa închisorii de 1 an şi 6 luni pentru comiterea infracţiunii de complicitate la folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor prevăzută de art. 26 C. pen./1969 raportat la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 3 C. pen./1969 privind principiul teritorialităţii legii penale cu aplicarea art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen. 1969 privind concursul de infracţiuni, art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen. 1969.
Au fost interzise inculpatului cu titlu de pedeapsa accesorie pe durata executării pedepsei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) şi c) C. pen./1969, respectiv dreptul de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat; de a exercita funcţia de administrator al unei societăţi comerciale şi de a efectua acte de comerţ.
A fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa închisorii de 2 ani pentru comiterea infracţiunii de spălare de bani constând în ascunderea ori disimularea adevăratei naturi, a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 3 C. pen./1969 privind principiul teritorialităţii legii penale cu aplicarea art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen./1969 privind concursul de infracţiuni, art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen./1969.
Au fost interzise inculpatului cu titlu de pedeapsa complementară pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) şi c) C. pen./1969, respectiv dreptul de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat; de a exercita funcţia de administrator al unei societăţi comerciale şi de a efectua acte de comerţ.
Au fost interzise inculpatului cu titlu de pedeapsa accesorie pe durata executării pedepsei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) şi c) C. pen./1969, respectiv dreptul de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat; de a exercita funcţia de administrator al unei societăţi comerciale şi de a efectua acte de comerţ.
În temeiul art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen./1969 au fost contopite pedepsele de 1 an şi 6 luni şi 2 ani aplicate pentru infracţiunile concurente, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă cea mai grea de 2 ani închisoare şi pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) şi c) C. pen./1969.
În temeiul art. 35 alin. (3) C. pen./1969 au fost contopite pedepsele complementare aplicate pentru cele două infracţiuni concurente, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa complementară cea mai grea a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) şi c) C. pen./1969 pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale rezultante.
În temeiul art. 81 C. pen./1969 a fost suspendată condiţionat executarea pedepsei rezultante de 2 ani închisoare pe durata unui termen de încercare de 4 ani calculat de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe penale.
A fost atrasă atenţia inculpatului asupra posibilităţii revocării suspendării condiţionate a executării pedepsei în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni în cursul termenului de încercare conform art. 83 C. pen./1969.
În temeiul art. 71 alin. (4) C. pen./1969 pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat executarea pedepselor accesorii.
În temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. pen. inculpatul a fost obligat la plata către stat a sumei de 5.000 RON cu titlu de cheltuieli judiciare, din care 2.500 pentru etapa urmăririi penale şi 2.500 RON pentru etapa judecăţii.
4. A fost condamnată inculpata C. la pedeapsa închisorii de 1 an şi 6 luni pentru comiterea infracţiunii de complicitate la folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor prevăzută de art. 26 C. pen./1969 raportat la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 3 C. pen./1969 privind principiul teritorialităţii legii penale cu aplicarea art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen. 1969 privind concursul formal de infracţiuni, art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen./1969.
Au fost interzise inculpatei cu titlu de pedeapsa accesorie pe durata executării pedepsei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) şi c) C. pen./1969, respectiv dreptul de a alege şi de a fi aleasă în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat; de a exercita funcţia de administrator al unei societăţi comerciale şi de a efectua acte de comerţ.
A fost condamnată aceeaşi inculpată la pedeapsa închisorii de 2 ani pentru comiterea infracţiunii de spălare de bani constând în ascunderea ori disimularea adevăratei naturi, a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea 129/2019, cu aplicarea art. 3 C. pen./1969 privind principiul teritorialităţii legii penale cu aplicarea art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen./1969 privind concursul formal de infracţiuni, art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen./1969.
Au fost interzise inculpatei cu titlu de pedeapsa complementară pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) şi c) C. pen./1969, respectiv dreptul de a alege şi de a fi aleasă în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat; de a exercita funcţia de administrator al unei societăţi comerciale şi de a efectua acte de comerţ.
Au fost interzise inculpatei cu titlu de pedeapsa accesorie pe durata executării pedepsei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) şi c) C. pen./1969, respectiv dreptul de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat; de a exercita funcţia de administrator al unei societăţi comerciale şi de a efectua acte de comerţ.
În temeiul art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen./1969 au fost contopite pedepsele aplicate pentru infracţiunile concurente, urmând ca inculpata să execute pedeapsa rezultantă cea mai grea de 2 ani închisoare şi pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) şi c) C. pen./1969.
În temeiul art. 35 alin. (3) C. pen./1969 au fost contopite pedepsele complementare aplicate pentru cele două infracţiuni concurente, urmând ca inculpata să execute pedeapsa complementară cea mai grea a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) şi c) C. pen./1969 pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale rezultante.
În temeiul art. 81 C. pen./1969 a fost suspendată condiţionat executarea pedepsei rezultante de 2 ani închisoare pe durata unui termen de încercare de 4 ani calculat de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe penale.
A fost atrasă atenţia inculpatei asupra posibilităţii revocării suspendării condiţionate a executării pedepsei în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni în cursul termenului de încercare conform art. 83 C. pen./1969.
În temeiul art. 71 alin. (4) C. pen./1969 pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat executarea pedepselor accesorii.
În temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. pen. inculpata a fost obligată la plata către stat a sumei de 5.000 RON cu titlu de cheltuieli judiciare, din care 2.500 pentru etapa urmăririi penale şi 2.500 RON pentru etapa judecăţii.
5. În temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul D., pentru comiterea infracţiunilor de:
- complicitate la folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, prevăzută de art. 26 C. pen./1969 raportat la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 3 C. pen./1969 privind principiul teritorialităţii legii penale cu aplicarea art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen./1969 privind concursul formal de infracţiuni şi
- spălare de bani constând în ascunderea ori disimularea adevăratei naturi, a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 3 C. pen./1969 privind principiul teritorialităţii legii penale cu aplicarea art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen./1969 privind concursul formal de infracţiuni.
În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
6. În temeiul art. 51 din Legea nr. 129/2019 raportat la art. 118 alin. (1) lit. a) C. pen./1969 a fost confiscat de la inculpaţii C. şi B. suma de 98.080 Euro care face obiectul infracţiunii de spălare de bani.
7. S-a luat act că prejudiciul material produs părţii civile Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale aferent contractului de finanţare nr. x/24.05.2006 a fost achitat în întregime de către S.C. E. S.A. conform adreselor nr. x/13.05.2020 AFIR şi nr. 427/28.01.2020 emisă de ANAF DGRFP Iaşi, AJFP Vaslui.
Împotriva sentinţei penale au declarat apel, Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Iaşi, inculpaţii A., B., C. şi D..
Prin decizia penală nr. 236 din data de 09 martie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2016.
În temeiul art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., au fost admise apelurile declarate de Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Iaşi şi de inculpaţii B., C. şi D. împotriva sentinţei penale nr. 146 din data de 30.09.2020, pronunţată de Tribunalul Vaslui în dosarul nr. x/2016.
În temeiul art. 423 din C. proc. pen., a fost desfiinţată, în parte, în latură penală, sentinţa apelată numai cu privire la inculpaţii B., C. şi D. şi în rejudecare:
1. A fost înlăturată dispoziţia prin care s-a constatat că legea penală mai favorabilă aplicabilă inculpaţilor A., B., C., D. este C. pen. 1969 şi Legea nr. 78/2000 în forma anterioară datei de 01.02.2014.
În temeiul art. 5 din Noul C. pen., s-a constatat că legea penală mai favorabilă aplicabilă inculpaţilor A., B., C., D. este Noul C. pen. şi legile cu dispoziţii penale incidente în cauză - forma în vigoare în perioada între 25.06.2018 şi 30.05.2022.
2. A fost menţinută dispoziţia de achitare a inculpatului A., pentru infracţiunea de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept sau reţinerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 48 din Noul C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, forma în vigoare între 25.06.2018 şi 30.05.2022, cu aplicarea art. 5 şi art. 8 din Noul C. pen.
3. A fost înlăturate dispoziţiile de condamnare a inculpatului B. la pedepsele principale, complementare şi accesorii pentru comiterea infracţiunilor de:
- complicitate la folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, prevăzută de art. 26 C. pen. 1969 raportat la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 3 C. pen. 1969 privind principiul teritorialităţii legii penale, cu aplicarea art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen. 1969 privind concursul de infracţiuni, art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen. 1969, şi
- spălare de bani constând în ascunderea ori disimularea adevăratei naturi, a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 3 C. pen. 1969 privind principiul teritorialităţii legii penale cu aplicarea art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen. 1969 privind concursul de infracţiuni, art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen. 1969.
Înlătură dispoziţia de obligare a inculpatului B. la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În temeiul art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) şi art. 18 din C. proc. pen., a încetat procesul penal faţă de inculpatul B., cu domiciliul procedural ales la Cabinet de avocat F., cu privire la infracţiunile de:
- complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept sau reţinerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 48 din Noul C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, forma în vigoare între 25.06.2018 şi 30.05.2022, cu aplicarea art. 5 şi art. 8 din Noul C. pen., şi
- spălare de bani constând în "ascunderea ori disimularea adevăratei naturi, a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni", prev. de art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, forma în vigoare între 25.06.2018 şi 30.05.2022, cu aplicarea art. 5 şi art. 8 din Noul C. pen., urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.
În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare efectuate pentru desfăşurarea procesului penal faţă de inculpatul apelant B. (faza de urmărire penală, faza de cameră preliminară şi faza de judecată în primă instanţă) au rămas în sarcina statului.
4. Au fost înlăturate dispoziţiile de condamnare a inculpatei C. la pedepsele principale, complementare şi accesorii pentru comiterea infracţiunilor de:
- complicitate la folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, prevăzută de art. 26 C. pen. 1969 raportat la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 3 C. pen. 1969 privind principiul teritorialităţii legii penale, cu aplicarea art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen. 1969 privind concursul de infracţiuni, art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen. 1969, şi
- spălare de bani constând în ascunderea ori disimularea adevăratei naturi, a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea 129/2019, cu aplicarea art. 3 C. pen. 1969 privind principiul teritorialităţii legii penale cu aplicarea art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen. 1969 privind concursul de infracţiuni, art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen. 1969.
A fost înlăturată dispoziţia de obligare a inculpatei C. la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În temeiul art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) şi art. 18 din C. proc. pen., a încetat procesul penal faţă de inculpata C., cu domiciliul procedural ales la Cabinet de avocat F., cu privire la infracţiunile de:
- complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept sau reţinerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 48 din Noul C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, forma în vigoare între 25.06.2018 şi 30.05.2022, cu aplicarea art. 5 şi art. 8 din Noul C. pen., şi
- spălare de bani constând în "ascunderea ori disimularea adevăratei naturi, a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni", prev. de art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, forma în vigoare între 25.06.2018 şi 30.05.2022, cu aplicarea art. 5 şi art. 8 din Noul C. pen., urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.
În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare efectuate pentru desfăşurarea procesului penal faţă de inculpata apelantă B. (faza de urmărire penală, faza de cameră preliminară şi faza de judecată în primă instanţă) au rămas în sarcina statului.
5. A fost înlăturată dispoziţia de achitare a inculpatului D. pentru infracţiunile de:
- complicitate la folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, prevăzută de art. 26 C. pen. 1969 raportat la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 3 C. pen. 1969 privind principiul teritorialităţii legii penale cu aplicarea art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen. 1969 privind concursul formal de infracţiuni şi
- spălare de bani constând în ascunderea ori disimularea adevăratei naturi, a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea 129/2019, cu aplicarea art. 3 C. pen. 1969 privind principiul teritorialităţii legii penale cu aplicarea art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen. 1969 privind concursul formal de infracţiuni.
În temeiul art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) şi art. 18 din C. proc. pen., a încetat procesul penal faţă de inculpatul D., cu domiciliul procedural ales la Cabinet de avocat F., cu privire la infracţiunile de:
- complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept sau reţinerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 48 din Noul C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, forma în vigoare între 25.06.2018 şi 30.05.2022, cu aplicarea art. 5 şi art. 8 din Noul C. pen., şi
- spălare de bani constând în "ascunderea ori disimularea adevăratei naturi, a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni", prev. de art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, forma în vigoare între 25.06.2018 şi 30.05.2022, cu aplicarea art. 5 şi art. 8 din Noul C. pen., urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.
6. A fost înlăturată dispoziţia de confiscare de la inculpaţii C. şi B. a sumei de 98.080 Euro care face obiectul infracţiunii de spălare de bani.
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate care nu sunt contrare prezentei decizii.
În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare efectuate pentru soluţionarea apelurilor parchetului şi inculpaţilor B., C. şi D. rămân în sarcina statului.
II. În temeiul art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul A., cu domiciliul procedural ales la Cabinet de avocat F., împotriva sentinţei penale nr. 146 din data de 30.09.2020, pronunţată de Tribunalul Vaslui în dosarul nr. x/2016
În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., a fost obligat inculpatul apelant A. la plata sumei de 800 RON reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva deciziei penale nr. 236 din data de 09 martie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a formulat cerere de recurs în casaţie Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Iaşi.
În esenţă, prin motivele formulate s-a solicitat, în temeiul art. 440 C. proc. pen., admiterea în principiu a cererii de recurs în casaţie formulate fiind îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 440 C. proc. pen.. şi, pe fond, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) teza finală C. proc. pen., admiterea recursului în casaţie, casarea hotărârii atacate şi, în rejudecare, să constate nelegalitatea deciziei penale nr. 693/21.09.2022, pronunţate în dosarul nr. x/2019 al Curţii de Apel Iaşi, să se înlăture greşita aplicare a legii constând în aceea că, în mod greşit, s-a dispus încetarea procesului penal faţă de de inculpaţii B., C. şi D., pentru comiterea infracţiunilor prev. de art. 48 din noul C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, forma în vigoare între 25.06.2018 şi 30.05.2022, cu aplicarea art. 5 şi art. 8 din noul C. pen., respectiv, art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, forma în vigoare între 25.06.2018 şi 30.05.2022, cu aplicarea art. 5 şi art. 8 din noul C. pen.
S-a apreciat că instanţa a procedat în mod greşit apreciind ca obligatorie aplicarea în cauză a interpretării date de considerentele Deciziei CCR nr. 358/2022 prevederilor privind prescripţia răspunderii penale, ca lege mai favorabilă, fără a avea în vedere că în cazul prescripţiei răspunderii penale Curtea Constituţională a României a pronunţat două decizii contradictorii (nr. 297/2018 şi nr. 358/2022), iar principiul supremaţiei dreptului Uniunii Europene impune instanţei naţionale să asigure efectul deplin al cerinţelor acestui drept, lăsând neaplicată, dacă este necesar, din oficiu, orice reglementare sau practică naţională, chiar, şi ulterioară, care este contrară unei dispoziţii de drept al Uniunii.
Temeiul de drept al recursului în casaţie a fost indicat ca fiind cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen., în conformitate cu care hotărârea este supusă casării când în mod greşit s-a dispus încetarea procesului penal.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, sub numărul de dosar x/2016
Prin încheierea din 31 mai 2023, Înalta Curte a admis, în principiu, cererea de recurs în casaţie formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Iaşi împotriva deciziei penale nr. 236 din data de 09 martie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2016 şi a trimis cauza în vederea judecării recursului în casaţie la completul C8, în compunere de 3 judecători, fixând termen de judecată, la data de 13 septembrie 2023.
Analizând recursul în casaţie formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Iaşi, în limitele prevăzute de art. 442 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:
Cu titlu prealabil, constată că, fiind reglementat ca o cale extraordinară de atac, menită să asigure echilibrul între principiile legalităţii şi cel al respectării autorităţii de lucru judecat, recursul în casaţie se poate exercita exclusiv împotriva anumitor categorii de hotărâri definitive şi numai pentru motive de legalitate expres şi limitativ prevăzute de legea procesual penală.
Dispoziţiile art. 433 din C. proc. pen. reglementează explicit scopul căii de atac analizate, statuând, în acest sens, că recursul în casaţie urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile. Analiza de legalitate a instanţei de recurs nu este una exhaustivă, ci limitată la încălcări ale legii apreciate grave de către legiuitor şi reglementate ca atare, în mod expres şi limitativ, în cuprinsul art. 438 alin. (1) din C. proc. pen.
În contextul obiectului său astfel definit, calea extraordinară de atac a recursului în casaţie nu are ca finalitate nici remedierea unei greşite aprecieri a faptelor şi nici cenzurarea integrală a tuturor aspectelor de legalitate ale hotărârii definitive. Instanţa de casaţie nu judecă procesul propriu-zis, respectiv litigiul care are ca temei juridic cauza penală, ci judecă exclusiv dacă, din punct de vedere al dreptului, hotărârea atacată este corespunzătoare.
În cauza de faţă, Ministerul Public a invocat cazul de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen., potrivit căruia hotărârile sunt supuse casării atunci când "în mod greşit s-a dispus încetarea procesului penal".
Cazul de casare evocat este incident în ipoteza în care, în raport cu actele existente la dosar la data soluţionării definitive a cauzei, se constată reţinerea eronată a unuia dintre impedimentele la exercitarea acţiunii penale prevăzute de art. 16 alin. (1) lit. e) - j) din C. proc. pen., şi, în temeiul acestuia, pronunţarea unei soluţii nelegale de încetare a procesului penal.
În speţă, cazul concret de împiedicare a exercitării acţiunii penale, valorificat de către instanţa de apel, este cel prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., respectiv intervenirea prescripţiei răspunderii penale a inculpaţilor B., C. şi D., subsecvent adoptării, de către Curtea Constituţională, a Deciziilor nr. 297 din 26 aprilie 2018 şi nr. 358 din 26 mai 2022, ambele referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din C. pen.
S-a mai reţinut că acuzaţiile aduse inculpatei B. au constat în faptul că, împreună cu tatăl său, inculpatul A., şi cu sora sa, inculpata C., au decis majorarea cu un procent de 20% a preţului liniei de fabricare a conservelor şi returnarea diferenţei de către SC "G. S.R.L. către numita H., după care a întocmit în numele SC "G. S.R.L. ofertele inexacte cu nr. x din 01.12.2005 şi cu nr. y din 27.02.2006, şi a semnat în calitate de reprezentant al SC "G. S.R.L contractul de achiziţie inexact cu nr. x/29.05.2006, majorând preţul liniei de fabricarea conservelor cu suma de 176.329 Euro, ajutând-o astfel pe H. să prezinte aceste înscrisuri Autorităţii Contractante Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi să obţină fără drept finanţarea nerambursabilă în cuantum de 1.809.337,70 RON
Referitor la infracţiunea de "spălarea banilor" prev. de art. 29 alin. (1), lit. b) din Legea 656/2002 cu aplic. art. 8 din noul C. pen., aceasta a constat în faptul că inculpatul ar fi disimulat remiterea sumei de 98100 euro, reprezentând mita solicitată de inculpata H., dată prin intermediul S.C. E. S.R.L. Vaslui, într-o plată rezultând dintr-o operaţiune comercială aparent licită, ascunzându-i provenienţa infracţională prin încheierea între SC "G." S.R.L. şi SC "E." S.R.L. Vaslui a unui număr de trei contracte, primul fără număr, datat 20. X.2015, cel de al doilea cu nr. x/03.11.2005, şi cel de al treilea cu nr. x/31.03.2006, în sumă totală de 146.329 euro, în baza cărora au fost emise şi înregistrate la SC "G." S.R.L. 10 facturi externe şi x situaţii de lucrări emise de către SC "E." S.R.L. Vaslui către societatea italiană, care atestau, în mod nereal, efectuarea de către societatea românească a unor lucrări pentru compania italiană, care a efectuat plata sumei respective în baza acestor facturi şi a contractului, în contul societăţii aparţinând inculpatei H.;
În acest sens, acuzaţiile aduse inculpatei C., au constat în faptul că ar fi decis, împreună cu tatăl său, inculpatul A., şi cu fratele său, inculpatul B., majorarea, în cuprinsul ofertelor comerciale cu nr. x din 01.12.2005 şi cu nr. y din 27.02.2006, şi al contractului de achiziţie cu nr. x/29.05.2006, cu un procent de 20% a preţului liniei de fabricare a conservelor şi returnarea diferenţei de 176329 Euro de către SC "G. S.R.L. către numita H., iar apoi a primit, a înregistrat şi a plătit cele 10 facturi externe şi cele 10 situaţii de lucrări emise de către S.C. E. S.R.L., precum şi cele opt facturi emise de către persoana fizică I., care atestau în mod nereal prestarea unor servicii de intermediere, creând aparenţa că sumele reprezintă un "avans asupra comisionului" datorat de SC "G. S.R.L numitului I., ajutând-o astfel pe H. să prezinte aceste înscrisuri Autorităţii Contractante Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi să obţină fără drept finanţarea nerambursabilă în cuantum de 1.809.337,70 RON.
Referitor la inculpata C. aceasta ar fi disimulat provenienţa ilicită a sumei de 176.329 Euro, reprezentând mita remisă inculpatei H., într-o sumă de bani rezultând dintr-o plată aparent licită, prin înregistrarea şi plata a 10 facturi externe şi a x situaţii de lucrări emise de către SC "E." S.R.L. Vaslui către SC "G." S.R.L., care atestau, în mod nereal, efectuarea de către societatea românească a unor lucrări pentru compania italiană, precum şi înregistrarea şi plata unui număr de opt facturi emise de către persoana fizică I. (cu numerele 34/21.06.2006, 38/23.06.2006, 45/26.06.2006, 48/28.06.2006, 51/03.07.2006, 54/06.07.2006, 57/10.07.2006, 61/14.04.2006, plătite în zilele de 8, 9, 14, 17, 23, 25, 28 şi 31 august 2006), şi care atestau, în mod nereal, prestarea unor servicii de intermediere, creând aparenţa că sumele reprezintă un "avans asupra comisionului" datorat de compania italiană inculpatului I., în baza cărora acesta a primit plata sumei respective în contul său bancar, remiţând-o apoi, în numerar, inculpatei H.;
În ceea ce îl priveşte pe inculpatul D., acuzaţiile au constat în faptul că că ar fi emis, în calitate de reprezentant al SC "J. S.R.L, Italia, oferta comercială din data de 05.12.2005 şi a semnat contractul cu nr. x/29.05.2006, cu un preţ mai mare cu 9950 euro decât preţul pe care părţile intenţionau să-l plătească, ajutând-o astfel pe H. să prezinte aceste înscrisuri Autorităţii Contractante Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi să obţină fără drept fonduri în sumă de 473,009,53 RON. Inculpatul D., în calitate de reprezentant al SC "J. S.R.L, Italia, acesta ar fi disimulat remiterea sumei de 9950 euro, reprezentând mita solicitată de inculpata H., dată prin intermediul S.C. E. S.R.L. Vaslui, într-o plată rezultând dintr-o operaţiune comercială aparent licită, ascunzându-i astfel provenienţa infracţională, prin încheierea între cele două societăţi a contractului cu nr. x/13.01.2006 şi plata preţului stipulat în acest act.
Curtea de Apel Iaşi a constatat că legea penală în ansamblu mai favorabilă inculpaţilor este cea în vigoare în intervalul 25 iunie 2018 - 30 mai 2022, întrucât, în această perioadă, dispoziţiile art. 155 alin. (1) din C. pen. nu au inclus vreo cauză de întrerupere a cursului termenului de prescripţie. Prin urmare, Curtea de Apel Iaşi a reţinut că pentru faptele comise de către inculpaţii B., C. şi D., s-a împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale, care este de 5 ani, conform art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen.
Examinând critica formulată în recurs în casaţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că, în contextul adoptării Deciziei nr. 67 din 25 octombrie 2022 a instanţei supreme - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 1141 din 28 noiembrie 2022, aceasta are caracter nefondat.
Prin hotărârea prealabilă adoptată în mecanismul de unificare a practicii judiciare prevăzut de art. 475 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit cu caracter obligatoriu că normele referitoare la întreruperea cursului prescripţiei sunt norme de drept penal material (substanţial) supuse, din perspectiva aplicării lor în timp, principiului activităţii legii penale prevăzut de art. 3 din C. pen., cu excepţia dispoziţiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţia României, republicată şi art. 5 din C. pen.
În considerentele hotărârii prealabile s-a arătat, printre altele, că dispoziţiile art. 155 alin. (1) din C. pen., în forma anterioară Deciziei nr. 297/2018, constituie o normă de drept penal material, iar nu o normă de procedură penală.
Or, date fiind argumentele expuse în Decizia nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale (publicată în Monitorul Oficial Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014), în cauzele pendinte nu pot fi combinate dispoziţiile art. 155 alin. (1) din C. pen., în forma anterioară Deciziei Curţii Constituţionale nr. 297/2018, prin considerarea că actul de procedură a produs un efect întreruptiv al cursului prescripţiei, cu dispoziţiile art. 155 alin. (1) din C. pen. ulterioare publicării deciziei menţionate, care înlătură un asemenea efect, după cum s-a arătat în Decizia Curţii Constituţionale nr. 358/2022. Aceasta deoarece o eventuală combinare a dispoziţiilor legale ar însemna ca organele judiciare să aplice două acte normative referitoare la aceeaşi instituţie juridică, exercitând un atribut care nu le revine şi intrând în sfera de competenţă constituţională a legiuitorului.
Instanţa supremă a reţinut, de asemenea, că revine fiecărei instanţe de judecată învestite cu soluţionarea cauzelor pendinte să determine caracterul mai favorabil sau nu al dispoziţiilor legale incidente în raport cu particularităţile fiecărei situaţii în parte, respectând însă cerinţele ce decurg din interdicţia generării unei lex tertia.
Dezlegarea obligatorie a problemei de drept astfel enunţate, referitoare la natura dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din C. pen., în general, şi a întreruperii cursului prescripţiei răspunderii penale, în special, este incidentă şi în speţa de faţă.
În faza judecării apelului, Curtea de Apel Iaşi a valorificat incidenţa prescripţiei generale a răspunderii penale a inculpaţilor B., C. şi D., ca efect al adoptării Deciziilor Curţii Constituţionale nr. 297/2018 şi nr. 358/2022, interpretând şi aplicând normele de drept penal pertinente în modalitatea regăsită ulterior şi în hotărârea prealabilă menţionată.
Relativ la cele ce precedă, având în vedere că la data soluţionării apelurilor, respectiv la 09 martie 2023, era împlinit termenul de prescripţie generală a răspunderii penale în ceea ce priveşte infracţiunile de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept sau reţinerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 48 din Noul C. pen. raportat la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, forma în vigoare între 25.06.2018 şi 30.05.2022, cu aplicarea art. 5 şi art. 8 din Noul C. pen., şi spălare de bani constând în "ascunderea ori disimularea adevăratei naturi, a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni", prev. de art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, forma în vigoare între 25.06.2018 şi 30.05.2022, cu aplicarea art. 5 şi art. 8 din Noul C. pen., urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale, reţinute în sarcina inculpaţilor B., C. şi D., Înalta Curte constată că, în mod corect, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.., s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpaţilor B., C. şi D. pentru comiterea acestor infracţiuni, ca urmare a intervenirii prescripţiei generale a răspunderii penale.
Parchetul, în motivele de recurs în casaţie, a mai făcut trimitere la Decizia C-107/23 din 24 iulie 2023 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene privind prescripţia răspunderii penale, potrivit căreia statele şi autorităţile judiciare trebuie să fie în egală măsură consecvente în a împiedica tragerea la răspundere penală a persoanelor care săvârşesc infracţiuni contra intereselor Uniunii Europene.
În prezenta cauză, Înalta Curte constată că nu sunt întrunite condiţiile impuse prin hotărârile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene privind prescripţia răspunderii penale pentru ca instanţele naţionale în cadrul procedurilor jurisdicţionale, să nu ia în considerare Deciziile Curţii Constituţionale nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 referitoare la prescripţia răspunderii penale.
În consecinţă, în privinţa inculpaţilor B., C. şi D. este incidentă cauza de încetare a procesului penal prevăzută de art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., soluţia dispusă prin decizia recurată fiind legală sub aspectul criticat.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen.., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, ca nefondat, recursul în casaţie formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Iaşi împotriva deciziei penale nr. 236 din data de 09 martie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2016
În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea recursului în casaţie vor rămâne în sarcina statului.
În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimaţii-inculpaţi B., C. şi D., în cuantum de câte 170 RON, vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul în casaţie formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Iaşi împotriva deciziei penale nr. 236 din data de 09 martie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2016.
Cheltuielile ocazionate de soluţionarea recursului în casaţie formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Iaşi rămân în sarcina statului.
Onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimaţii-inculpaţi B., C. şi D., în cuantum de câte 170 RON, rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 septembrie 2023.
GGC - MM