Asupra conflictului de competenţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 943 din data de 26.07.2023, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, în Dosarul nr. x/2023, în baza art. 50 din C. proc. pen. cu referire la art. 345 alin. (1) şi (6) raportat la art. 235 alin. (5) şi la art. 330 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală a fost declinată judecarea cauzei, având ca obiect executarea ordinului european de anchetă privind audierea prin videoconferinţă a martorului A., emis de Curtea de Apel din Veliko Târnovo, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.
Pentru a pronunţa această soluţie, s-a reţinut că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti la data de 15.06.2023 sub nr. x/2023, Ministerul Justiţiei a înaintat ordinul european de anchetă din 18.05.2023, emis de autorităţile bulgare în temeiul dispoziţiilor Directivei 2014/41/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014, având ca obiect audierea prin videoconferinţă a martorului A.
S-a reţinut că, în conformitate cu dispoziţiile art. 330 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, când România este stat de executare, recunoaşterea şi executarea unui ordin european de anchetă sunt de competenţa parchetului sau instanţei competente material şi după calitatea persoanei, potrivit legii române. Competenţa teritorială este determinată în funcţie de locul unde urmează să fie dusă la îndeplinire măsura de anchetă.
În ceea ce priveşte ordinul european de anchetă referitor la audierea unui martor prin videoconferinţă, ce face obiectul prezentului dosar, Tribunalul reţine că, potrivit prevederilor art. 345 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 302/2004, în cazul în care o persoană se află pe teritoriul României şi trebuie audiată ca martor sau expert de către autorităţile competente ale statului emitent, autoritatea competentă poate să emită un ordin european de anchetă pentru a audia martorul sau expertul prin videoconferinţă sau alte mijloace de transmisie audiovizuală. Dispoziţiile art. 235 alin. (4) - (6), alin. (8) şi (10) se aplică în mod corespunzător.
Conform art. art. 235 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 cererile formulate de autorităţile altor state sunt de competenţa parchetelor, în cursul urmăririi penale, sau a instanţelor, în cursul judecăţii, competente material şi după calitatea persoanei, potrivit legii române. Competenţa teritorială este determinată de locul unde domiciliază sau locuieşte persoana care urmează să fie audiată prin videoconferinţă.
Analizând actele şi lucrările dosarului, s-a reţinut că din conţinutul ordinului european de anchetă din 18.05.2023, emis de autorităţile bulgare, precum şi din precizările completului de judecată din cadrul Curţii de Apel din Veliko Târnovo, învestit cu soluţionarea cauzei în care se solicită audierea prin videoconferinţă a martorului A., reiese că dosarul având ca obiect infracţiuni de corupţie, se află în procedură penală de recurs de drept comun.
Pe cale de consecinţă, având în vedere că Dosarul nr. x/2023 al Curţii de Apel din Veliko Târnovo se află în calea de atac a recursului, potrivit legislaţiei bulgare, iar în conformitate cu art. 38 alin. (2) din C. proc. pen. curtea de apel este instanţa competentă material să judece apelurile împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de judecătorii şi de tribunale, tribunalul a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, invocată din oficiu.
Prin Sentinţa penală nr. 177/F din data de 28.09.2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală în Dosarul nr. x/2023 s-a admis excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Bucureşti, invocată din oficiu şi, în baza art. 50 C. proc. pen. rap. la art. 47 C. proc. pen. cu referire la art. 235 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 şi la art. 330 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, s-a constat existenţa conflictului negativ de competenţă.
În temeiul art. 51 alin. (2) C. proc. pen. s-a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului de competenţă.
Pentru a dispune astfel, în esenţă, s-a reţinut că, în ordinul european de anchetă autorităţile judiciare din Bulgaria au arătat că în faţa Curţii de Apel din Veliko Târnovo a fost iniţiată o cauză penală de recurs de drept comun nr. x/2023 împotriva cetăţenilor bulgari B., C. şi D. Aceştia sunt acuzaţi în temeiul articolului 302 punctul 1, coroborat cu articolul 301, alin. (1) din C. pen. al Republicii Bulgaria pentru faptul că, în diferite perioade de timp, în calitatea lor de ofiţeri de poliţie, au cerut şi acceptat sume de bani în diferite cuantumuri de la martorul E. pentru a nu întocmi acte administrative împotriva acestuia pentru infracţiuni administrative comise în temeiul Legii privind circulaţia rutieră din Republica Bulgaria. Audierea martorului este necesară pentru a clarifica faptele de care este acuzat şi pentru a încheia cauza în faţa acestei instanţe.
În drept, autorităţile judiciare bulgare au invocat prevederile art. 139 alin. (7) din C. proc. pen. al Republicii Bulgaria şi Directiva 2014/41/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014.
În esenţă, s-a reţinut că argumentele istorico-teleologice justifică interpretarea în sensul că dispoziţiile art. 235 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 privesc instanţa competentă material şi după calitatea persoanei să soluţioneze cauza în fond, în caz contrar s-ar ajunge la ipoteza restrângerii scopului urmărit de legiuitor, inclusiv la situaţia în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar fi competentă să soluţioneze aceste cereri dacă o cauză de competenţa curţii de apel potrivit legii române s-ar afla într-o cale de atac în statul solicitant, ceea ce poate determina o distanţă semnificativă faţă de domiciliul persoanei audiate.
De asemenea, s-a reţinut că potrivit expunerii de motive a Legii nr. 306/2022, prin care au fost modificate prevederile Legii nr. 302/2004, referitoarea la executarea cererilor de asistenţă judiciară internaţională având ca obiect audierea prin videoconferinţă s-a urmărit "descentralizarea sistemului de executare a acestor cereri, astfel încât să se evite deplasarea persoanei audiate la sediul curţii de apel, care în unele cazuri poate determina o distanţă semnificativă faţă de domiciliul persoanei audiate,,.
În procedura prevăzută de art. 51 C. proc. pen., cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 02 octombrie 2023, formând obiectul Dosarului nr. x/2023, cu termen de judecată la data de 11 octombrie 2023.
Fiind învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, conform art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ca instanţă ierarhic superioară comună celor două instanţe între care s-a ivit conflictul negativ de competenţă, constată că Tribunalul Bucureşti este competent teritorial să soluţioneze această cauză, pentru considerentele ce urmează:
Obiectul cauzei constă în solicitarea prin ordinul european de anchetă din 18.05.2023, emis de autorităţile bulgare (Curtea de Apel din Veliko Târnovo) în temeiul dispoziţiilor Directivei 2014/41/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind audierea prin videoconferinţă a martorului A.
Potrivit dispoziţiilor art. 345 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată - Audierea prin videoconferinţă - În cazul în care o persoană se află pe teritoriul României şi trebuie audiată ca martor sau expert de către autorităţile competente ale statului emitent, autoritatea competentă poate să emită un ordin european de anchetă pentru a audia martorul sau expertul prin videoconferinţă sau alte mijloace de transmisie audiovizuală. Dispoziţiile art. 235 alin. (4) - (6), alin. (8) şi (10) se aplică în mod corespunzător.
Conform prevederilor art. 235 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, - Audierile prin videoconferinţă - cererile formulate de autorităţile altor state sunt de competenţa parchetelor, în cursul urmăririi penale, sau a instanţelor, în cursul judecăţii, competente material şi după calitatea persoanei, potrivit legii române. Competenţa teritorială este determinată de locul unde domiciliază sau locuieşte persoana care urmează să fie audiată prin videoconferinţă.
Potrivit art. 38 alin. (4) C. proc. pen., curtea de apel soluţionează şi alte cauze anume prevăzute de lege.
Înalta Curte, constată că, din analiza dispoziţiilor art. 235 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, reiese că norma legală face trimitere la instanţa competentă material şi după calitatea persoanei, fără a se face referire la competenţa funcţională, respectiv la situaţia în care cauza se află într-o cale de atac în statul solicitant.
Totodată, se reţine că, în aplicarea prevederilor art. 38 alin. (4) C. proc. pen. competenţa curţii de apel devine incidentă doar în cazurile în care legea o prevede în mod expres, iar dispoziţiile procesual penale limitează competenţa curţii de apel la cauzele enumerate de prevederile art. 38 C. proc. pen.
De aceea, având în vedere că prevederile art. 235 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, nu fac trimitere în mod expres la competenţa funcţională a curţii de apel, respectiv la competenţa specifică căilor de atac, Înalta Curte apreciază că nu sunt incidente prevederile art. 38 alin. (4) C. proc. pen., iar competenţa soluţionării prezentei cereri aparţine instanţei competente material şi după calitatea persoanei să soluţioneze potrivit legii române cauza în fond.
Faţă de cele expuse, în temeiul art. 51 alin. (6) C. proc. pen., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect ordinul european de anchetă vizând audierea, prin videoconferinţă, a martorului A. de către autorităţile judiciare bulgare, respectiv Curtea de Apel din Veliko Târnovo, în favoarea Tribunalului Bucureşti, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect ordinul european de anchetă vizând audierea, prin videoconferinţă, a martorului A. de către autorităţile judiciare bulgare, respectiv Curtea de Apel din Veliko Târnovo, în favoarea Tribunalului Bucureşti, instanţă căreia i se trimite dosarul.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 octombrie 2023.
GGC - ED