High Court of Cassation and Justice

Deliberând asupra apelurilor declarate;

În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

I. Prin sentinţa penală nr. 103/F din 09 iunie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, pronunţată în dosarul nr. x/2020, s-au hotărât următoarele:

ÎN LATURA PENALĂ A CAUZEI

1. În baza art. 297 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 13² din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie şi cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. a fost condamnat inculpatul A. (executor judecătoresc) la pedeapsa de 5 (cinci) ani şi 6 (şase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (48 de acte materiale, constatând că fapta imputată acestuia în legătură cu licitaţia publică desfăşurată în vederea adjudecării terenului situat în Ploieşti, bd. x, judeţ Prahova, nu există) - faptă săvârşită în perioada 18.12.2018 - 12.11.2019.

În baza art. 67 alin. (2) C. pen. a interzis inculpatului, pe o perioadă de 4 (patru) ani, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) (dreptul de a exercita profesia de executor judecătoresc) şi k C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) (dreptul de a exercita profesia de executor judecătoresc) şi k C. pen.

În baza art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat - faptă săvârşită începând cu luna decembrie a anului 2018 până la data de 13.02.2019.

În baza art. 67 alin. (2) C. pen. a interzis inculpatului, pe o perioadă de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen.

În baza art. 38 alin. (1) C. pen. a constatat că infracţiunile deduse judecăţii sunt concurente.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. a contopit pedepsele stabilite în sarcina inculpatului (5 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani închisoare), a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani şi 6 luni închisoare, la care a adaugăt un spor de 1/3 din pedeapsa ce nu se executa (1/3 din 3 ani închisoare = 1 an închisoare), urmând ca în final inculpatul A. să execute 6 (şase) ani şi 6 (şase) luni închisoare, în regim de detenţie conform art. 60 C. pen.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen. şi art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen. a interzis inculpatului, pe o perioadă de 4 (patru) ani, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) (dreptul de a exercita profesia de executor judecătoresc) şi k C. pen., după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală sau a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) şi 5 C. pen. şi art. 65 alin. (3) C. pen. a interzis inculpatului, din momentul rămânerii definitive a hotărârii şi până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca executată, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) (dreptul de a exercita profesia de executor judecătoresc) şi k C. pen.

În baza art. 72 alin. (1) C. pen. a scăzut din durata pedepsei închisorii reţinerea din 12.02.2020 - 13.02.2020 (o zi).

2. În baza art. 246 teza a II-a C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul B. (cetăţean olandez, administrator la o societate comercială) la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată (51 de acte materiale - 39 autorat, 12 instigare, constatând că inculpatul nu s-a înţeles cu celălalt participant pentru denaturarea preţului de adjudecare a imobilului situat în Ploieşti, bd. x, judeţul Prahova - fapta nu există) - faptă comisă în perioada 18.12.2018-12.11.2019.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. a interzis inculpatului, pe o perioadă de 4 (patru) ani, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen.

În baza art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen. a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat - faptă săvârşită începând cu luna decembrie a anului 2018 până la data de 13.02.2019.

În baza art. 67 alin. (2) C. pen. a interzis inculpatului, pe o perioadă de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen.

În baza art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.. s-a dispus achitarea inculpatului sub aspectul săvârşirii infracţiunii de instigare la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, prev. de art. 47 rap la art. 297 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 13² din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, rap. la art. 35 alin. (1) C. pen. (49 de acte materiale) - fapta nu există.

În baza art. 38 alin. (1) C. pen. a constatat că infracţiunile deduse judecăţii sunt concurente.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. a contopit pedepsele stabilite în sarcina inculpatului (5 ani închisoare şi 3 ani închisoare), a aplicat acestuia pedeapsa cea mai grea de 5 ani, la care a adaugat un spor de 1/3 din pedeapsa ce nu se execută (1/3 din 3 ani închisoare = 1 an închisoare), urmând ca în final inculpatul B. să execute 6 (şase) ani închisoare, în regim de detenţie conform art. 60 C. pen.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen. şi art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen. a interzis inculpatului, pe o perioadă de 4 (patru) ani, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen., după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală sau a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) şi 5 C. pen. şi art. 65 alin. (3) C. pen. a interzis inculpatului, din momentul rămânerii definitive a hotărârii şi până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca executată, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen.

În baza art. 72 alin. (1) C. pen. a scăzut din durata pedepsei închisorii reţinerea din 12.02.2020 - 13.02.2020 (o zi).

3. În baza art. 246 teza a II-a C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., a condamnat inculpatul C. (administrator la o societate comercială) la pedeapsa de 4 (patru) ani şi 6 (şase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată (46 acte materiale, constatând că inculpatul nu s-a înţeles cu celălalt participant pentru denaturarea preţului de adjudecare a imobilului situat în Ploieşti, bd. x, judeţul Prahova - fapta nu există) - faptă comisă în perioada 18.12.2018-13.02.2019.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. a interzis inculpatului, pe o perioadă de 3 (trei) ani, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen.

În baza art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen. a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat - faptă săvârşită începând cu luna decembrie a anului 2018 până la data de 13.02.2019.

În baza art. 67 alin. (2) C. pen. a interzis inculpatului, pe o perioadă de 2 (doi) ani, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen.

În baza art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.. s-a dispus achitarea inculpatului sub aspectul săvârşirii infracţiunii de instigare la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, prev. de art. 47 rap la art. 297 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 13² din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, rap. la art. 35 alin. (1) C. pen. (47 de acte materiale) - fapta nu există.

În baza art. 38 alin. (1) C. pen. a constatat că infracţiunile deduse judecăţii sunt concurente.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. a contopit pedepsele stabilite în sarcina inculpatului (4 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani şi 6 luni închisoare), a aplicat acestuia pedeapsa cea mai grea de 4 ani şi 6 luni închisoare, la care a adaugat un spor de 1/3 din pedeapsa ce nu se execută (1/3 din 2 ani şi 6 luni închisoare = 10 luni închisoare), urmând ca în final inculpatul C. să execute 5 (cinci) ani şi 4 (patru) luni închisoare, în regim de detenţie conform art. 60 C. pen.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen. şi art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen. a interzis inculpatului, pe o perioadă de 3 (trei) ani, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen., după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală sau a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) şi 5 C. pen. şi art. 65 alin. (3) C. pen. a interzis inculpatului, din momentul rămânerii definitive a hotărârii şi până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca executată, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen.

În baza art. 72 alin. (1) C. pen. a scăzut din durata pedepsei închisorii reţinerea din 12.02.2020 - 13.02.2020 (o zi).

4. În baza art. 246 teza a II-a C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul D. (avocat) la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată (13 acte materiale) - faptă comisă în perioada 18.12.2018-19.12.2018.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. a interzis inculpatului, pe o perioadă de 3 (trei) ani, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen.

În baza art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen. a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat - faptă săvârşită începând cu luna decembrie a anului 2018 până la data de 19.12.2019.

În baza art. 67 alin. (2) C. pen. a interzis inculpatului, pe o perioadă de 2 (doi) ani, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen.

În baza art. 38 alin. (1) C. pen. a constatat că infracţiunile deduse judecăţii sunt concurente.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. a contopit pedepsele stabilite în sarcina inculpatului (4 ani închisoare şi 2 ani şi 6 luni închisoare), a aplicat acestuia pedeapsa cea mai grea de 4 ani şi 6 luni închisoare, la care a adaugat un spor de 1/3 din pedeapsa ce nu se execută (1/3 din 2 ani şi 6 luni închisoare = 10 luni închisoare), urmând ca în final inculpatul D. să execute 4 (patru) ani şi 10 (zece) luni închisoare, în regim de detenţie conform art. 60 C. pen.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen. şi art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen. a interzis inculpatului, pe o perioadă de 3 (trei) ani, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen., după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală sau a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) şi 5 C. pen. şi art. 65 alin. (3) C. pen. a interzis inculpatului, din momentul rămânerii definitive a hotărârii şi până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca executată, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen.

În baza art. 72 alin. (1) C. pen. a scăzut din durata pedepsei închisorii reţinerea din 12.02.2020 - 13.02.2020 (o zi).

5. În baza art. 48 alin. (1) raportat la art. 246 teza a II-a C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul E. (avocat) la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la deturnarea licitaţiilor publice în formă continuată (46 acte materiale, constatând că autorul nu s-a înţeles cu celălalt participant pentru denaturarea preţului de adjudecare a imobilului situat în Ploieşti, bd. x, judeţul Prahova - fapta nu există) - faptă comisă în perioada 18.12.2018-13.02.2019.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. a interzis inculpatului, pe o perioadă de 2 (doi) ani, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen.

În baza art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen. a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (în varianta aderării) - faptă săvârşită începând cu 17.12.2018 până la data de 13.02.2019.

În baza art. 67 alin. (2) C. pen. a interzis inculpatului, pe o perioadă de 1 (un) an, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen.

În baza art. 38 alin. (1) C. pen. a constatat că infracţiunile deduse judecăţii sunt concurente.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. a contopit pedepsele stabilite în sarcina inculpatului (3 ani închisoare şi 2 ani închisoare), a aplicat acestuia pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, la care a adaugat un spor de 1/3 din pedeapsa ce nu se execută (1/3 din 2 ani închisoare = 8 luni închisoare), urmând ca în final inculpatul E. să execute 3 (trei) ani şi 8 (opt) luni închisoare, în regim de detenţie conform art. 60 C. pen.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen. şi art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen..a interzis inculpatului, pe o perioadă de 2 (doi) ani, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen., după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală sau a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) şi 5 C. pen. şi art. 65 alin. (3) C. pen. a interzis inculpatului, din momentul rămânerii definitive a hotărârii şi până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca executată, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen.

În baza art. 72 alin. (1) C. pen. a scăzut din durata pedepsei închisorii reţinerea din 12.02.2020 - 13.02.2020 (o zi).

6. În baza art. 246 teza a II-a C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., a condamnat inculpatul F. (cetăţean olandez, administrator la o societate comercială) la pedeapsa de 3 (trei) ani şi 6 (şase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată (7 acte materiale)- faptă comisă în data de 13.02.2019.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. a interzis inculpatului, pe o perioadă de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen.

În baza art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen. a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (în varianta aderării) - faptă săvârşită începând cu luna februarie a anului 2019 până la data de 13.02.2019.

În baza art. 67 alin. (2) C. pen. a interzis inculpatului, pe o perioadă de 1 (un) an, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen.

În baza art. 38 alin. (1) C. pen. a constatat că infracţiunile deduse judecăţii sunt concurente.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. a contopit pedepsele stabilite în sarcina inculpatului (3 ani şi 6 luni închisoare şi 1 an închisoare), a aplicat acestuia pedeapsa cea mai grea de 3 ani şi 6 luni închisoare, la care a adaugat un spor de 1/3 din pedeapsa ce nu se execută (1/3 din 1 an închisoare = 4 luni închisoare), urmând ca în final inculpatul F. să execute 3 (trei) ani şi 10 (zece) luni închisoare, în regim de detenţie conform art. 60 C. pen.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen. şi art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen. a interzis inculpatului, pe o perioadă de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen., după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală sau a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) şi 5 C. pen. şi art. 65 alin. (3) C. pen. a interzis inculpatului, din momentul rămânerii definitive a hotărârii şi până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca executată, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen.

În baza art. 72 alin. (1) C. pen. a scăzut din durata pedepsei închisorii reţinerea din 04.03.2020 - 05.03.2020 (o zi).

7. În baza art. 246 teza a II-a C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul G. (administrator la o societate comercială) la pedeapsa de 3 (trei) ani şi 6 (şase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată (5 acte materiale)- faptă comisă în data de 12.11.2019.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. şi 68 alin. (1) lit. c) C. pen. a interzis inculpatului, pe o perioadă de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen., după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală sau a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

În baza art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen., din momentul rămânerii definitive a prezentei şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.

În baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.. s-a dispus achitarea inculpatul sub aspectul săvârşirii infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, în varianta aderării, prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen. - fapta nu este prevăzută de legea penală.

În baza art. 72 alin. (1) C. pen. a scăzut din durata pedepsei închisorii reţinerea din 12.02.2020 - 13.02.2020 (o zi).

8. În baza art. 246 teza a II-a C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. a fost condamnat inculpatul H. (director al unei bănci de investiţii) la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată (5 acte materiale)- faptă comisă în data de 12.11.2019.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. şi 68 alin. (1) lit. b) C. pen. a interzis inculpatului, pe o perioadă de 1 (unu) an şi 6 (şase) luni, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen., începând cu data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

În baza art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi k) C. pen., care se va executa doar în situaţia în care pedeapsa principală devine executabilă.

În baza art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe un termen de supraveghere de 4 ani, calculat conform art. 92 alin. (1) C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bucureşti, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) C. proc. pen.. s-a impus condamnatului obligaţia de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune Bucureşti sau organizat în colaborare cu instituţiile din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen. şi art. 404 alin. (2) C. proc. pen.., pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 120 de zile în cadrul Primăriei municipiului Bucureşti - Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane sau în cadrul Arhiepiscopiei Bucureştilor, în măsura în care starea de sănătate îi va permite.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen.. şi art. 96 alin. (1) şi (4) C. pen. s-a atras atenţia inculpatului că, dacă pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse ori stabilite de lege, sau dacă săvârşeşte o nouă infracţiune, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei.

9. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) şi b) teza a II-a C. proc. pen.. s-a dispus achitarea inculpatei I. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la deturnarea licitaţiilor publice în formă continuată prev. de art. 48 alin. (1) raportat la art. 246 teza a II-a C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (lit. a) faţă de împrejurarea că inculpatul C. nu s-a înţeles cu celălalt participant pentru denaturarea preţului de adjudecare a imobilului situat în Ploieşti, bd. x, judeţul Prahova - fapta nu există, respectiv lit. b) teza a II-a în raport cu celelalte 46 de acte materiale - fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege).

În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.. s-a dispus achitarea aceleiaşi inculpate sub aspectul săvârşirii infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, în varianta aderării, prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen. - fapta nu există.

10. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.. s-a dispus achitarea inculpatei J. (secretară) sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la deturnarea licitaţiilor publice în formă continuată prev. de art. 48 alin. (1) raportat la art. 246 teza a II-a C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (5 acte materiale) - fapta nu există.

În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.. s-a dispus achitarea aceleiaşi inculpate sub aspectul săvârşirii infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, în varianta aderării, prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen. - fapta nu există).

SUB ASPECTUL LATURII CIVILE prin aceeaşi sentinţă s-a dispus:

Respingerea ca nefondată a acţiunii civile exercitată de partea civilă K., în contradictoriu cu inculpatul B., în legătură cu imobilul aparţinând persoanelor vătămate L. şi M., domiciliaţi în jud. Prahova, adjudecat de inculpat în dosarul de executare silită nr. x/2012 al B.E.J. "A.".

În baza art. 397 alin. (1) şi 25 alin. (1) şi (3) C. proc. pen.., cu reţinerea art. 1357 C. civ., 1.386 C. civ., a fost admisă acţiunea civilă exercitată de partea civilă K., în contradictoriu cu partea interesată S.C. N. S.R.L. şi inculpatul G..

În baza art. 19 alin. (10) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local şi art. 15 alin. (22) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 255/2020, aprobate prin H.G. nr. 53/2011, s-a constatat că K. este persoană îndreptăţită în sensul legii să primească despăgubirea în cuantum de 638.583,52 RON, aferentă terenului intravilan, în suprafaţă de 7.096 mp, înscris în CF x a localităţii Otopeni, număr cadastral x, situat în Otopeni, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, adjudecat de S.C. N. S.R.L. şi expropriat pentru cauză de utilitate publică, sumă consemnată prin hotărârea nr. 265/25.11.2021 a Comisiei de verificare a dreptului de proprietate ori a altui drept real şi acordarea despăgubirilor asupra imobilelor supuse exproprierii, în vederea realizării lucrării de utilitate publică de interes naţional privind obiectivul de investiţii "Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internaţional Henri Coandă - Bucureşti, urmând ca aceasta să-i fie eliberată părţii civile.

S-a dispus anularea actului de adjudecare nr. x/11.08.2020 şi a procesului-verbal de licitaţie din 12.11.2019 privind terenul menţionat, precum şi toate actele subsecvente întocmite de executorul judecătoresc în dosarul de executare silită nr. x/2012, şi a obligat B.E.J. "A." să restituie persoanei interesate S.C. N. S.R.L. suma achitată cu titlu de preţ, respectiv 6.400 euro, ca efect al restabilirii situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii.

În baza art. 397 alin. (1) şi 25 alin. (3) C. proc. pen.., cu reţinerea art. 1357 C. civ., 1386 C. civ., a fost admisă acţiunea civilă exercitată de partea civilă O., în contradictoriu cu inculpaţii C. şi I. şi în parte acţiunea civilă exercitată de K. în contradictoriu cu aceiaşi inculpaţi.

Dispunând restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii, prima instanţă a luat următoarele măsuri:

Anulează actul de adjudecare nr. 281/25.01.2019 emis în dosarul de executare silită nr. x/2012, procesul-verbal de licitaţie din 19.12.2018, ora 12:00 (adjudecatar I.), precum şi toate actele subsecvente emise de B.E.J. "A." în dosarul menţionat.

A constatat că persoanele vătămate P. şi Q., ambii domiciliaţi în mun. Bucureşti., str. x, sector 6 (care nu s-au constituit părţi civile), precum şi partea civilă O. sunt titularele dreptului de proprietate (coproprietari) asupra terenului intravilan, în suprafaţă de 10.000 mp în acte (10.123,00 mp din măsurători), înscris în CF x a localităţii Conteşti, număr cadastral x, situat în comuna Conteşti, sat Bălteni, tarlaua x, parcela x, judeţul Dâmboviţa, dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/07.11.2008 de B.N.P. R., imobil ipotecat în favoarea creditorului K. conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. x/28.07.2009 de S. - T..

A luat act că persoanele vătămate S.C. U. S.R.L, V. şi W., ambii domiciliaţi în mun. Bucureşti, str. x, X. - cu ultimul domiciliu cunoscut în mun. Bucureşti (decedat), Y. (moştenitor al defunctului Z.), L. şi M., domiciliaţi în jud. Prahova, AA. şi BB., ambii domiciliaţi în jud. Satu-Mare, CC., DD., EE. (moştenitor a defunctei FF.), GG. (moştenitor a defunctei FF.), HH. (moştenitor a defunctei FF.), II., cu ultimul domiciliu cunoscut în jud. Argeş (citat prin afişare la uşa instanţei), JJ., cu ultimul domiciliu cunoscut în jud. Ilfov (decedat), Q. şi P., ambii domiciliaţi în mun. Bucureşti, KK., LL., MM., domiciliară în jud. Ilfov, NN., OO., PP., QQ. şi RR., ambii domiciliaţi în jud. Ilfov, SS., TT., cu ultimul domiciliu cunoscut în jud. Ilfov (citat prin afişare la uşa instanţei), UU., VV., WW., XX., domiciliară în jud. Ilfov, YY., cu ultimul domiciliu cunoscut jud. Ilfov (decedată), S.C. ZZ. S.R.L prin lichidator judiciar AAA.., S.C. BBB. S.R.L prin lichidator judiciar CCC.., S.C. DDD. S.R.L, prin lichidator judiciar EEE., şi S.C. FFF. S.R.L prin lichidator judiciar GGG.., nu s-au constituit părţi civile.

Constată că HHH., cu ultimul domiciliu cunoscut în com. Periş, jud. Ilfov, şi persoanele vătămate X., Z., FF., JJ. şi YY. au decedat.

În baza art. 397 alin. (1) şi 25 alin. (3) C. proc. pen.., cu reţinerea art. 1357 C. civ., 1386 C. civ., a fost admisă în parte acţiunea civilă exercitată de persoana vătămată K. în contradictoriu cu inculpaţii B., C., I., D., F., G. şi persoana interesată S.C. N. S.R.L.

Dispunând restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunilor, prima instanţă a luat următoarele măsuri:

Anulează actul de adjudecare nr. 225/25.01.2019 emis în dosarul de executare silită nr. x/2012, procesul-verbal de licitaţie din 18.12.2018, ora 10:30 (adjudecatar - inculpatul B.), precum şi toate actele subsecvente emise de B.E.J. "A." în dosarul menţionat.

A constatat că persoana vătămată DD. este titulara dreptului de proprietate asupra terenului intravilan, în suprafaţă de 2.700 mp, înscris în CF xlocalitatea Snagov, număr cadastral x situat în Snagov, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/12.10.2009 de notar public III., imobil ipotecat în favoarea creditorului K. conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. x/13.10.2009 de notar public III..

Anulează actul de adjudecare nr. 207B/25.01.2019 emis în dosarul de executare silită nr. x/2012, procesul-verbal de licitaţie din 18.12.2018, ora 11:15 (adjudecatar - inculpatul D.), precum şi toate actele subsecvente emise de B.E.J. "A." în dosarul menţionat.

A constatat că imobilul teren intravilan, în suprafaţă de 8.854 mp, înscris în CF xlocalitatea Periş, număr cadastral x situat în Periş, tarlaua x, parcela x, face parte din masa succesorală a defunctei HHH., fiind dobândit de către aceasta în baza partajului succesoral conform certificatului de moştenitor nr. x/11.06.2003 cu partaj succesoral, eliberat în dosarul nr. x/2003 de B.N.P. JJJ., imobil ipotecat în favoarea creditorului K. conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. x/06.07.2009 de notar public III..

Anulează actul de adjudecare 222A/25.01.2019 emis în dosarul de executare silită nr. x/2012, procesul-verbal de licitaţie din 18.12.2018, ora 12:45 (adjudecatar - inculpatul D.), precum şi toate actele subsecvente emise de B.E.J. "A." în dosarul menţionat.

A constatat că terenul intravilan, în suprafaţă de 13.085 mp, înscris în CF xlocalitatea Periş, număr cadastral x situat în Periş, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, face parte din masa succesorală a persoanei vătămate X., fiind dobândit de către aceasta conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/31.07.2009 de notar public III., imobil ipotecat în favoarea creditorului K. conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. x/31.07.2009 de notar public III..

Anulează actele de adjudecare nr. 222B/25.01.2019, 222C/25.01.2019, 222D/25.01.2019 şi 222E/25.01.2019, emise în dosarul de executare silită 222/2012, procesele-verbale de licitaţie aferente din 18.12.2018, orele 13:00, 13:15, 13:30 şi 14:00 (adjudecatar - inculpatul B.), precum şi toate actele subsecvente emise de B.E.J. "A." în dosarul menţionat.

A constatat că terenul intravilan, în suprafaţă de 3.000 mp, înscris în CF xlocalitatea Snagov, număr cadastral x situat în Snagov, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, terenul intravilan, în suprafaţă de 3.000 mp, înscris în CF xlocalitatea Snagov, număr cadastral x situat în Snagov, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, terenul intravilan, în suprafaţă de 3.000 mp, înscris în CF xlocalitatea Snagov, număr cadastral x situat în Snagov, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov şi terenul intravilan, în suprafaţă de 2.000 mp, înscris în CF xlocalitatea Snagov, număr cadastral x situat în Snagov, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, fac parte din masa succesorală a persoanei vătămate X., fiind dobândite de către aceasta conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/2009 de notar public III., imobile ipotecate în favoarea creditorului K. conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. x/06.08.2009 de notar public III..

Anulează actul de adjudecare 233/25.01.2019 emis în dosarul de executare silită nr. x/2012, procesul-verbal de licitaţie din 18.12.2018, ora 14:15 (adjudecatar - inculpatul D.), precum şi toate actele subsecvente emise de B.E.J. "A." în dosarul menţionat.

A constatat că persoana vătămată II. este titulara dreptului de proprietate asupra terenul intravilan, în suprafaţă de 40.611 mp, înscris în CF x a localităţii Periş, număr cadastral x, situat în Periş, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, dobândit în baza contractului de donaţie autentificat sub nr. x/10.02.2010 de B.N.P. "JJJ.", imobil ipotecat în favoarea creditorului K. conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. x/25.02.2010 de B.N.P. KKK..

Anulează actul de adjudecare 187A/25.01.2019 emis în dosarul de executare silită nr. x/2012, procesul-verbal de licitaţie din 18.12.2018, ora 14:30 (adjudecatar - inculpata I.), precum şi toate actele subsecvente emise de B.E.J. "A." în dosarul menţionat.

A constatat că terenul intravilan, în suprafaţă de 3.430 mp (3.450 mp din măsurători), înscris în CF x a localităţii Măgurele, număr cadastral x, situat în Măgurele, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, face parte din masa succesorală a persoanei vătămate YY., fiind dobândit de către aceasta în baza partajului succesoral conform certificatului de moştenitor nr. x/20.11.2000 şi a titlului de proprietate nr. x/06.07.1999, imobil ipotecat în favoarea creditorului K. conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. x/08.01.2010 de notar public LLL. din cadrul S. şi a actului adiţional nr. x autentificat sub nr. x/01.04.2010 de notar public LLL. din cadrul S..

Anulează actul de adjudecare 187B/25.01.2019 emis în dosarul de executare silită nr. x/2012, procesul-verbal de licitaţie din 18.12.2018, ora 14:45 (adjudecatar - inculpata D.), precum şi toate actele subsecvente emise de B.E.J. "A." în dosarul menţionat.

A constatat că persoanele vătămate QQ. şi RR. sunt titularele dreptului de proprietate asupra terenului intravilan, în suprafaţă de 8.974,00 mp, înscris în CF x a localităţii Măgurele, număr cadastral x, situat în Măgurele, judeţul Ilfov, tarlaua x/4, parcela x şi 563/6, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/03.04.2009, imobil ipotecat în favoarea creditorului K. conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. x/08.01.2010 de notar public LLL. din cadrul S. şi a actului adiţional nr. x autentificat sub nr. x/01.04.2010 de notar public LLL. din cadrul S..

Anulează actul de adjudecare 197/25.01.2019 emis în dosarul de executare silită nr. x/2012, procesul-verbal de licitaţie din 18.12.2018, ora 15:15 (adjudecatar - inculpata D.), precum şi toate actele subsecvente emise de B.E.J. "A." în dosarul menţionat.

A constatat că terenul intravilan, în suprafaţă de 22.266 mp, înscris în CF x a localităţii Măgurele, număr cadastral x, situat în Măgurele, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, face parte din masa succesorală a persoanei vătămate JJ., fiind dobândit de către aceasta în baza certificatului de moştenitor nr. x/28.07.2008 emis în dosarul nr. x/28.07.2008 de notar public MMM., rectificat prin încheierea nr. 1088/22.03.2010 de acelaşi notar public, imobil ipotecat în favoarea creditorului K. conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. x/01.04.2010 de B.N.P. "NNN.".

Anulează actele de adjudecare nr. 293A/25.01.2019, nr. 293B/25.01.2019 şi 293C/25.01.2019, emise în dosarul de executare silită 293/2012, procesele-verbale de licitaţie aferente din 18.12.2018, orele 15:30, 15:45, 16:00 (adjudecatar - inculpatul B.), precum şi toate actele subsecvente emise de B.E.J. "A." în dosarul menţionat.

A constatat că persoana vătămată II. este titulara dreptului de proprietate asupra terenului intravilan, în suprafaţă de 5.000 mp, înscris în CF x a localităţii Snagov, număr cadastral x, situat în Snagov, tarlaua x, parcela x, lot x, judeţul Ilfov, terenului intravilan, în suprafaţă de 5.000 mp, înscris în CF x a localităţii Snagov, număr cadastral x, situat în Snagov, tarlaua x, parcela x, lot x, judeţul Ilfov şi terenului intravilan, în suprafaţă de 5.000 mp, înscris în CF xlocalitatea Snagov, număr cadastral x situat în Snagov, tarlaua x, parcela x, lot x, judeţul Ilfov, dobândite în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/21.12.2009 de notar public OOO., imobile ipotecate în favoarea creditorului K. conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. x/22.12.2009 de notar public OOO..

Anulează actul de adjudecare nr. 293D/11.08.2020 emis în dosarul de executare silită 293/2012 al B.E.J. "A.", procesul-verbal de licitaţie din 12.11.2019, ora 09:00 (adjudecatar - persoana interesată S.C. N. S.R.L. prin inculpat G.), precum şi toate actele subsecvente emise de B.E.J. "A." în dosarul menţionat.

A constatat că persoana vătămată XX. este titulara dreptului de proprietate asupra terenului intravilan, în suprafaţă de 13.037 mp, înscris în CF nr. x a oraşului Otopeni, jud. Ilfov, situat în tarlaua nr. x, parcela x, dobândit prin moştenire conform certificatului de moştenitor nr. x/17.11.1993 emis în dosarul nr. x/1993 de Notariatul de Stat Sectorul Agricol Ilfov, imobil ipotecat în favoarea creditorului K. conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. x/22.12.2009 de notar public OOO..

Anulează actul de adjudecare nr. 275/25.01.2019 emis în dosarul de executare silită 275/2012, procesul-verbal de licitaţie din 19.12.2018, ora 09:00 (adjudecatar - inculpată I.), precum şi toate actele subsecvente emise de B.E.J. "A." în dosarul menţionat.

A constatat că persoanele vătămate P. şi Q. sunt titularele dreptului de proprietate asupra terenului intravilan, în suprafaţă de 4.984 mp, înscris în CF x a localităţii Conteşti, număr cadastral x, situat în comuna Conteşti, sat Gămăneşti, tarlaua x, parcela x, judeţul Dâmboviţa, dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/21.09.2007 de B.N.P. "PPP.", imobil ipotecat în favoarea creditorului K. conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. x/28.07.2009 de notar public T., din cadrul S..

Anulează actul de adjudecare nr. 279/25.01.2019 emis în dosarul de executare silită 279/2012, procesul-verbal de licitaţie din 19.12.2018, ora 09:30 (adjudecatar - inculpată I.), precum şi toate actele subsecvente emise de B.E.J. "A." în dosarul menţionat.

A constatat că persoana vătămată LL. este titulara dreptului de proprietate asupra terenului intravilan, în suprafaţă de 4.800 mp în acte (4.802 mp din măsurători), înscris în CF x a localităţii Conteşti, număr cadastral x, situat în comuna Conteşti, sat Bălteni, tarlaua x, parcela x, judeţul Dâmboviţa, dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/09.04.2008 de B.N.P. "QQQ.", imobil ipotecat în favoarea creditorului K. conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. x/28.07.2009 de notar public T., din cadrul S..

Anulează actele de adjudecare nr. 190A, 190C şi 190D/25.01.2019, procese-verbale de licitaţie din 19.12.2018, orele 09:45, 10:15 şi 10:30 (adjudecatar - inculpata I.), actele de adjudecare nr. 190B, 190E şi 190F/25.01.2019, procesele-verbale de licitaţie din 19.12.2018, orele 10:00, 10:45 şi 11:00 (adjudecatar - inculpatul D.), precum şi toate actele subsecvente emise de B.E.J. "A." în dosarul menţionat.

A constatat că persoana vătămată S.C. U. S.R.L. este titulara dreptului de proprietate asupra terenului intravilan, în suprafaţă de 5.000 mp în acte, înscris în CF x a localităţii Dascălu, număr cadastral x, situat în comuna Dascălu, sat Creaţa, tarlaua x, parcela x judeţul Ilfov, teren intravilan, în suprafaţă de 11.800 mp în acte, înscris în CF x a localităţii Dascălu, număr cadastral x, situat în comuna Dascălu, sat Creaţa, tarlaua x, parcela x şi teren intravilan, în suprafaţă de 9.000 mp în acte, înscris în CF x a localităţii Dascălu, număr cadastral x, situat în comuna Dascălu, sat Creaţa, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov (în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/22.11.2007 de B.N.P. "RRR."), asupra terenului intravilan, în suprafaţă de 9.300 mp în acte, înscris în CF x a localităţii Dascălu, număr cadastral x, situat în comuna Dascălu, sat Creaţa, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov (în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/22.11.2007 de B.N.P. "RRR."), asupra terenului intravilan, în suprafaţă de 49.394,00 mp în acte, înscris în CF x a localităţii Dascălu, număr cadastral x, situat în comuna Dascălu, sat Creaţa, tarlaua x, parcelele A156/19 şi A156/19/1 (în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/22.11.2007 de B.N.P. "RRR.") şi asupra terenului în suprafaţă de 79.400 mp în acte, înscris în CF x a localităţii Dascălu, număr cadastral x, situat în comuna Dascălu, sat Gagu, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov (în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/22.11.2007 de B.N.P. "RRR."), imobile ipotecat în favoarea creditorului K. conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. x/29.10.2008 de B.N.P. "SSS.".

Anulează actul de adjudecare nr. 203/25.01.2019 emis în dosarul de executare silită 203/2012, procesul-verbal de licitaţie din 19.12.2018, ora 11:15 (adjudecatar - inculpată I.), precum şi toate actele subsecvente emise de B.E.J. "A." în dosarul menţionat.

A constatat că persoanele vătămate KK. şi SS. sunt titularele dreptului de proprietate asupra terenului intravilan, în suprafaţă de 18.087,22 mp, înscris în CF x a localităţii Corbeanca, număr cadastral x, situat în comuna Corbeanca, sat Ostratu, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov (90% KK., prin moştenire, conform certificatului de moştenitor x/05.07.2010 emis în dosarul nr. x/2010 de notarul public TTT., 10% SS., conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/08.11.2007 de notar public NNN., rectificat prin încheierea de rectificare nr. 775/23.06.2009 emisă de acelaşi notar), imobil ipotecat în favoarea creditorului K. conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. x/10.12.2010 de notar public UUU., din cadrul B.N.P "VVV.".

Anulează actul de adjudecare nr. 208A/25.01.2019 emis în dosarul de executare silită 208/2012, procesul-verbal de licitaţie din 19.12.2018, ora 11:45 (adjudecatar - inculpat D.), dar şi toate actele subsecvente emise de B.E.J. "A." în dosarul menţionat.

A constatat că persoanele vătămate V. şi W. sunt titularele dreptului de proprietate asupra terenului intravilan, în suprafaţă de 12.304 mp, înscris în CF x a localităţii Măgurele, număr cadastral x, situat în localitatea Măgurele, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/29.09.2004 de notar public WWW., imobil ipotecat în favoarea creditorului K. conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. x/02.04.2010 de B.N.P. "NNN.".

Anulează actul de adjudecare nr. 208B/25.01.2019 emis în dosarul de executare silită 208/2012, procesul-verbal de licitaţie din 19.12.2018, ora 12:00 (adjudecatar - inculpat D.), actele de adjudecare nr. 208C/25.01.2019 şi 208D/25.01.2019, procesele-verbale de licitaţie din 19.12.2018, ora 11:45 şi 12:15 (adjudecatar - inculpata I.), precum şi toate actele subsecvente emise de B.E.J. "A." în dosarul menţionat.

A constatat că persoana vătămată CC. este titulara dreptului de proprietate asupra terenului intravilan arabil, în suprafaţă de 9.860 mp, înscris în CF x a localităţii Măgurele, număr cadastral x, situat în localitatea Măgurele, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov (dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/15.07.2003 de notar public WWW.), terenului intravilan, în suprafaţă de 4.355 mp, înscris în CF x a localităţii Măgurele, număr cadastral x situat în loc. Măgurele, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov (dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/14.06.2004 de notar public WWW.) şi teren intravilan, în suprafaţă de 11.837 mp, înscris în CF x a localităţii Măgurele, număr cadastral x, situat în localitatea Măgurele, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov (dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/18.06.2004 de notar public WWW.), imobile ipotecate în favoarea creditorului K. conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. x/23.12.2009 de B.N.P. "NNN.".

Anulează actul de adjudecare nr. 60A/25.01.2019 emis în dosarul de executare silită 60/2012, procesul-verbal de licitaţie din 19.12.2018, ora 12:00 (adjudecatar - inculpata I.), actul de adjudecare nr. 60B/25.01.2019 şi procesul-verbal de licitaţie din 19.12.2018, ora 13:00 (adjudecatar - inculpata I.), precum şi toate actele subsecvente emise de B.E.J. "A." în dosarul menţionat.

A constatat că persoanele vătămate NN. şi OO. sunt titularele dreptului de proprietate asupra imobilelor teren intravilan, în suprafaţă de 5.705 mp şi construcţii industriale în suprafaţă de 865,88 mp, înscris în CF x a localităţii Bucureşti, număr cadastral x, situat în mun. Bucureşti, Drumul Între Tarlale, nr. 122D, sector 3 (dobândit conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/23.01.2006 de B.N.P. "XXX."), ipotecat în favoarea creditorului K. conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. x/28.04.2009 B.N.P. "YYY.", şi teren intravilan, în suprafaţă de 1.998,92 mp, înscris în CF x a localităţii Fundulea, număr cadastral x, situat în loc. Fundulea, tarlaua x/2, parcela x, judeţul Călăraşi (dobândit conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/27.07.2009 de B.N.P. "YYY."), ipotecat în favoarea creditorului K. conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. x/07.04.2010 B.N.P. "YYY.".

Anulează actul de adjudecare nr. 194/25.01.2019 emis în dosarul de executare silită 194/2012, procesul-verbal de licitaţie din 19.12.2018, ora 12:45 (adjudecatar - inculpata I.), precum şi toate actele subsecvente emise de B.E.J. "A." în dosarul menţionat.

A constatat că persoana vătămată UU. este titulara dreptului de proprietate asupra terenului intravilan, în suprafaţă de 14.200 mp, înscris în CF x a localităţii Buftea, număr cadastral x situat în oraşul Buftea, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/02.10.2009 de notar public III., imobil ipotecat în favoarea creditorului K. conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. x/02.10.2009 de notar public III..

Anulează actul de adjudecare nr. 193A/25.01.2019 emis în dosarul de executare silită x/2012, procesul-verbal de licitaţie din 19.12.2018, ora 13:45 (adjudecatar - inculpata I.), actul de adjudecare nr. 193B/25.01.2019 emis în dosarul de executare silită x/2012, precum şi procesul-verbal de licitaţie din 19.12.2018, ora 14:00 (adjudecatar - inculpatul D.), precum şi toate actele subsecvente emise de B.E.J. "A." în dosarul menţionat.

A constatat că persoana vătămată UU. este titulara dreptului de proprietate asupra terenului intravilan, în suprafaţă de 5.000 mp, înscris în CF x a localităţii Periş, număr cadastral x situat în localitatea Brătuleşti, comuna Periş, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, şi terenului intravilan, în suprafaţă de 5.000 mp, înscris în CF x a localităţii Periş, număr cadastral x situat în localitatea Brătuleşti, comuna Periş, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, dobândite prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/25.03.2009 de notar public "ZZZ.", imobile ipotecate în favoarea creditorului K. conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. x/20.04.2010 de notar public III..

Anulează actul de adjudecare nr. 182/25.01.2019 emis în dosarul de executare silită 182/2012, procesul-verbal de licitaţie din 19.12.2018, ora 14:00 (adjudecatar - inculpatul D.), precum şi toate actele subsecvente emise de B.E.J. "A." în dosarul menţionat.

A constatat că persoanele vătămate AA. şi BB. sunt titularele dreptului de proprietate asupra terenului intravilan, în suprafaţă de 11.800 mp, înscris în CF x (CF vechi x) a localităţii Gruiu, număr cadastral x, situat în localitatea Gruiu, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/03.02.2009 de B.N.P.A. "AAAA.", imobil ipotecat în favoarea creditorului K. conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. x/03.02.2009 de B.N.P.A. "AAAA.".

Anulează actele de adjudecare nr. 183A, 183B şi 183C/25.01.2019 emise în dosarul de executare silită 183/2012, procesele-verbale de licitaţie din 19.12.2018, orele 14:45, 15:00 şi 15:30 (adjudecatar - inculpata I.), actul de adjudecare nr. 183D/25.01.2019, procesul-verbal de licitaţie din 19.12.2018, ora 15:30 (adjudecatar - inculpatul B.), precum şi toate actele subsecvente emise de B.E.J. "A." în dosarul menţionat.

A constatat că persoana vătămată PP. este titulara dreptului de proprietate asupra terenului intravilan, în suprafaţă de 12.064 mp, înscris în CF x a localităţii Crevedia, număr cadastral x, situat în localitatea Crevedia, tarlaua x, parcela x, judeţul Dâmboviţa, terenului intravilan, în suprafaţă de 11.399 mp, înscris în CF x a localităţii Crevedia, număr cadastral x, situat în localitatea Crevedia, tarlaua x, parcela x, judeţul Dâmboviţa şi terenului intravilan, în suprafaţă de 12.064 mp, înscris în CF x a localităţii Crevedia, număr cadastral x, situat în loc. Crevedia, tarlaua x, parcela x, judeţul Dâmboviţa (dobândite prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/28.10.2009 de notar public KKK.), imobile ipotecate în favoarea creditorului K. conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. x/29.10.2009 de notar public KKK., respectiv asupra terenului intravilan în suprafaţă de 4.000 mp, înscris în CF x a localităţii Snagov număr cadastral x, situat în Snagov, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/25.11.2009 de notar public III., imobil ipotecat în favoarea creditorului K. conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. x/25.11.2009 de notar public III..

Anulează actul de adjudecare nr. 185/25.01.2019 emis în dosarul de executare silită x/2012, procesul-verbal de licitaţie din 19.12.2018, ora 16:30 (adjudecatar - inculpatul I.), precum şi toate actele subsecvente emise de B.E.J. "A." în dosarul menţionat.

A constatat că persoana vătămată WW. este titulara dreptului de proprietate asupra terenului intravilan, în suprafaţă de 15.561 mp, înscris în CF x a localităţii Baloteşti, număr cadastral x, situat în localitatea Baloteşti, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/31.05.2010 de B.N.P. "NNN.", imobil ipotecat în favoarea creditorului K. conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. x/31.05.2010.

Anulează actul de adjudecare nr. 180 emis în dosarul nr. x/2012 al B.E.J. "A.", procesul-verbal de licitaţie din 13.02.2019, ora 10:45 (adjudecatar - inculpatul F.), precum şi toate actele subsecvente emise de B.E.J. "A." în dosarul menţionat.

A constatat că persoana vătămată VV. este titulara dreptului de proprietate asupra terenului intravilan, în suprafaţă de 5.891 mp, înscris în CF x a localităţii Crevedia, număr cadastral x, situat în Crevedia, tarlaua x, parcela x, judeţul Dâmboviţa, terenului intravilan, în suprafaţă de 5.000 mp, înscris în CF x a localităţii Crevedia, număr cadastral x, situat în Crevedia, tarlaua x, parcela x, judeţul Dâmboviţa, terenului intravilan, în suprafaţă de 2.137 mp, înscris în CF x a localităţii Crevedia, număr cadastral x, situat în Crevedia, tarlaua x, parcela x, judeţul Dâmboviţa, terenului intravilan, în suprafaţă de 13.600 mp, înscris în CF x a localităţii Crevedia, număr cadastral x, situat în Crevedia, tarlaua x, parcela x, judeţul Dâmboviţa, terenului intravilan, în suprafaţă de 11.000 mp, înscris în CF x a localităţii Crevedia, număr cadastral x, situat în Crevedia, tarlaua x, parcela x, judeţul Dâmboviţa, terenului intravilan, în suprafaţă de 5.890 mp, înscris în CF x a localităţii Crevedia, număr cadastral x, situat în Crevedia, tarlaua x, parcela x, judeţul Dâmboviţa şi terenului intravilan, în suprafaţă de 16.363 mp, înscris în CF x a localităţii Crevedia, număr cadastral x, situat în Crevedia, tarlaua x, parcela x, judeţul Dâmboviţa, dobândite prin contractele de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. x/23.10.2009 şi y/23.10.2009 de notarul public KKK., imobile ipotecate în favoarea creditorului K. conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. x/23.10.2009 de notarul public KKK..

A dispus efectuarea înscrierilor privind dreptul de proprietate şi dreptul de ipotecă, conform celor menţionate anterior, în cărţile funciare ale imobilelor, la rămânerea definitivă a hotărârii.

A obligat partea civilă K. să restituie inculpatului B. suma de 1.313,88 euro ce i-a fost distribuită.

A obligat partea civilă K. să restituie inculpaţilor C. şi I. suma de 3.231,77 euro ce i-a fost distribuită.

A obligat partea civilă K. să restituie inculpatului D. suma de 2.458,76 euro ce i-a fost distribuită.

A obligat partea civilă K. să restituie în contul de consemnaţiuni al B.E.J. "A." suma de 5.849 euro.

A obligat B.E.J. "A." să restituie inculpatului B. suma de 30.432,97 euro.

A obligat B.E.J. "A." să restituie inculpaţilor C. şi I. suma de 133.358,23 euro şi 11.535 RON.

A obligat B.E.J. "A." să restituie inculpatului D. suma de 61.591,24 euro.

A obligat B.E.J. "A." să restituie inculpatului F. suma de 43.250 euro.

A obligat B.E.J. "A." să restituie persoanei interesate S.C. N. S.R.L. suma de 19.000 euro.

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen.., art. 249 alin. (1) şi (5) C. proc. pen.., prin aceeaşi sentinţă s-a dispus:

În cazul inculpatului B.:

- menţinerea măsurii asigurătorie a sechestrului asupra următoarelor bunuri imobile, luată prin ordonanţa nr. 2197/D/P/2019 din 10.03.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală:

- bunul imobil compus din teren intravilan, în suprafaţă de 2.700,00 mp, înscris în CF xlocalitatea Snagov, număr cadastral x situat în Snagov, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov;

- bunul imobil compus din teren intravilan, în suprafaţă de 3.000,00 mp, înscris în CF xlocalitatea Snagov, număr cadastral x situat în Snagov, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov;

- bunul imobil compus din teren intravilan, în suprafaţă de 3.000,00 mp, înscris în CF xlocalitatea Snagov, număr cadastral x situat în Snagov, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov;

- bunul imobil compus din teren intravilan, în suprafaţă de 3.000,00 mp, înscris în CF xlocalitatea Snagov, număr cadastral x situat în Snagov, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov;

- bunul imobil compus din teren intravilan, în suprafaţă de 2.000,00 mp, înscris în CF xlocalitatea Snagov, număr cadastral x situat în Snagov, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov;

- bunului imobil compus din teren intravilan, în suprafaţă de 5.000,00 mp, înscris în CF xlocalitatea Snagov, număr cadastral x situat în Snagov, tarlaua x, parcela x, lot x, judeţul Ilfov;

- bunul imobil compus din teren intravilan, în suprafaţă de 5.000,00 mp, înscris în CF xlocalitatea Snagov, număr cadastral x situat în Snagov, tarlaua x, parcela x, lot x, judeţul Ilfov;

- bunul imobil compus din teren intravilan, în suprafaţă de 5.000,00 mp, înscris în CF xlocalitatea Snagov, număr cadastral x situat în Snagov, tarlaua x, parcela x, lot x, judeţul Ilfov, figurează ca având proprietar pe B., înscrierea în CF având loc la data de 14.10.2019, creditor ipotecar K..

- bunul imobil compus din teren intravilan, în suprafaţă de 4.000 mp, înscris în CF xlocalitatea Snagov număr cadastral x situat în loc. Snagov, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov.

A fost menţinută măsura asigurătorie a popririi instituită prin ordonanţa nr. 2197/D/P/2019 din 14.02.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală asupra contului x până la concurenţa sumei de 47.500 RON în vederea garantării executării cheltuielilor judiciare.

S-a dispus ridicarea măsurii asigurătorie luată şi menţinută asupra bunul imobil compus din teren intravilan, în suprafaţă de 1.480,00 mp construcţii edificate pe acesta respectiv C1 cu o suprafaţă construită de 176,40 mp şi C2 - magazie cu suprafaţă construită de 11,39 mp, înscris în CF xlocalitatea Ploieşti, număr cadastral x situat în Ploieşti, bd. x, judeţul Prahova;

În cazul inculpaţilor C. şi I.:

- menţinerea măsurii asigurătorie a sechestrului asupra următoarelor bunuri imobile, luată prin ordonanţa nr. 2197/D/P/2019 din 10.03.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală:

- bunul imobil compus din teren intravilan, în suprafaţă de 12.064 mp, înscris în CF xlocalitatea Crevedia, număr cadastral x situat în localitatea Crevedia, tarlaua x, parcela x, judeţul Dâmboviţa;

- bunul imobil compus din teren intravilan, în suprafaţă de 11.399 mp, înscris în CF xlocalitatea Crevedia, număr cadastral x situat în localitatea Crevedia, tarlaua x, parcela x, judeţul Dâmboviţa;

- bunul imobil compus din teren intravilan, în suprafaţă de 12.064 mp, înscris în CF xlocalitatea Crevedia, număr cadastral x situat în localitatea Crevedia, tarlaua x, parcela x, judeţul Dâmboviţa;

- bunul imobil compus din teren intravilan, în suprafaţă de 15.561 mp, înscris în CF xlocalitatea Baloteşti, număr cadastral x situat în localitatea Baloteşti, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov;

- bunul imobil compus din teren intravilan, în suprafaţă de 14.200 mp, înscris în CF xlocalitatea Buftea, număr cadastral x situat în localitatea Buftea, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov;

- bunul imobil compus din teren intravilan, în suprafaţă de 11.837 mp, înscris în CF xlocalitatea Măgurele, număr cadastral x situat în localitatea Măgurele, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov;

- bunul imobil compus din teren intravilan, în suprafaţă de 5.705,00 mp şi construcţii industriale în suprafaţă de 865,88 mp, înscris în CF xlocalitatea Bucureşti, număr cadastral x situat în loc. Bucureşti;

- bunul imobil compus din teren intravilan, în suprafaţă de 18.087,22 mp, înscris în CF xlocalitatea Corbeanca, număr cadastral x situat în comuna Corbeanca, sat Ostratu, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov;

- bunul imobil compus din teren intravilan, în suprafaţă de 5.000,00 mp în acte, înscris în CF xlocalitatea Dascălu, număr cadastral x, situat în comuna Dascălu, sat Creaţa, tarlaua x, parcelele x, judeţul Ilfov;

- bunul imobil compus din teren intravilan, în suprafaţă de 9.300,00 mp în acte, înscris în CF xlocalitatea Dascălu, număr cadastral x situat în comuna Dascălu, sat Creaţa, tarlaua x, parcelele x, judeţul Ilfov;

- bunul imobil compus din teren intravilan, în suprafaţă de 79.400,00 mp în acte, înscris în CF xlocalitatea Dascălu, număr cadastral x situat în comuna Dascălu, sat Gagu, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov;

- bunul imobil compus din teren intravilan, în suprafaţă de 4.800,00 mp în acte (4.802,00 mp din măsurători), înscris în CF xlocalitatea Conteşti, număr cadastral x situat în comuna Conteşti, sat Bălteni, tarlaua x, parcela x, judeţul Dâmboviţa;

- bunul imobil compus din teren intravilan, în suprafaţă de 4.984,00 mp, înscris în CF xlocalitatea Conteşti, număr cadastral x situat în comuna Conteşti, sat Gămăneşti, tarlaua x, parcela x, judeţul Dâmboviţa;

- bunul imobil compus din teren intravilan, în suprafaţă de 10.000,00 mp în acte (10.123,00 mp din măsurători), înscris în CF xlocalitatea Conteşti, număr cadastral x situat în comuna Conteşti, sat Bălteni, tarlaua x, parcela x, judeţul Dâmboviţa;

- bunul imobil compus din teren intravilan, în suprafaţă de 3.430,00 mp (3.450 mp din măsurători), înscris în CF xlocalitatea Măgurele, număr cadastral x situat în Măgurele, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov;

- bunul imobil compus din teren intravilan arabil, în suprafaţă de 9.860 mp, înscris în CF xlocalitatea Măgurele, număr cadastral x situat în localitatea Măgurele, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov;

- bunul imobil compus din teren intravilan, în suprafaţă de 4.355 mp, înscris în CF xlocalitatea Măgurele, număr cadastral x situat în localitatea Măgurele, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov.

În cazul inculpatului A.:

- menţinerea măsurii asigurătorie a popririi instituită prin ordonanţa nr. 2197/D/P/2019 din 14.02.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală asupra conturilor deţinute de inculpat la BBBB. S.A. (x şi x) şi K. S.A. x până la concurenţa sumei de 47.500 RON în vederea garantării executării cheltuielilor judiciare, cu respectarea pentru veniturile băneşti viitoare a dispoziţiilor art. 729 C. proc. civ.

În cazul inculpatului D.:

- menţinerea măsurii asigurătorie a sechestrului asupra următoarelor bunuri imobile, luată prin ordonanţa nr. 2197/D/P/2019 din 10.03.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală:

- bunul imobil compus din teren intravilan, în suprafaţă de 11.800,00 mp în acte, înscris în CF xlocalitatea Dascălu, număr cadastral x situat în comuna Dascălu, sat Creaţa, tarlaua x, parcelele x, judeţul Ilfov;

- bunul imobil compus din teren intravilan, în suprafaţă de 9.000,00 mp în acte, înscris în CF xlocalitatea Dascălu, număr cadastral x situat în comuna Dascălu, sat Creaţa, tarlaua x, parcelele x, judeţul Ilfov;

- bunului imobil compus din teren intravilan, în suprafaţă de 1.998,92 mp, înscris în CF xlocalitatea Fundulea, număr cadastral x situat în localitatea Fundulea, tarlaua x/2, parcela x, judeţul Călăraşi;

- bunul imobil compus din teren intravilan, în suprafaţă de 5.000 mp, înscris în CF xlocalitatea Periş, număr cadastral x situat în localitatea Bratuleşti, comuna Periş, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov;

- bunul imobil compus din teren intravilan, în suprafaţă de 5.000 mp, înscris în CF xlocalitatea Periş, număr cadastral x situat în localitatea Bratuleşti, comuna Periş, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov;

- bunul imobil compus din teren intravilan, în suprafaţă de 11.800 mp, înscris în CF x (CF vechi x)/localitatea Gruiu, număr cadastral x situat în localitatea Gruiu, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov;

- bunul imobil compus din teren intravilan, în suprafaţă de 8.854,00 mp, înscris în CF xlocalitatea Periş, număr cadastral x situat în Periş, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov;

- bunul imobil compus din teren intravilan, în suprafaţă de 13.085,00 mp, înscris în CF xlocalitatea Periş, număr cadastral x situat în Periş, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov;

- bunul imobil compus din teren intravilan, în suprafaţă de 40.611,00 mp, înscris în CF xlocalitatea Periş, număr cadastral x situat în Periş, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov;

- bunul imobil compus din teren intravilan, în suprafaţă de 8.974,00 mp, înscris în CF xlocalitatea Măgurele, număr cadastral x situat în Măgurele, tarlaua x/4, parcela x şi 563/6, judeţul Ilfov;

- bunului imobil compus din teren intravilan, în suprafaţă de 22.266,00 mp, înscris în CF xlocalitatea Măgurele, număr cadastral x situat în Măgurele, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov;

- bunul imobil compus din teren intravilan, în suprafaţă de 49.394,00 mp în acte, înscris în CF xlocalitatea Dascălu, număr cadastral x situat în comuna Dascălu, sat Creaţa, tarlaua x, parcelele x;

- bunul imobil compus din teren intravilan, în suprafaţă de 12.304 mp, înscris în CF xlocalitatea Măgurele, număr cadastral x situat în localitatea Măgurele, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov;

În privinţa inculpatului G.:

- menţinerea măsuii asigurătorie instituită prin ordonanţa nr. 2197/D/P/2019 din 14.02.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală asupra sumelor de 4.830 euro, 3.859 USD, 60 CHF în vederea garantării executării cheltuielilor judiciare, în limita sumei de 37.500 RON, restul sumei urmând a-i fi restituită.

În privinţa inculpatului F.:

- menţinerea măsurii asigurătorie a sechestrului asupra următoarelor bunuri imobile, luată prin ordonanţa nr. 2197/D/P/2019 din 10.03.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală:

- teren intravilan, în suprafaţă de 5.891,00 mp, înscris în CF xlocalitatea Crevedia, număr cadastral x situat în Crevedia, tarlaua x, parcela x, judeţul Dâmboviţa;

- teren intravilan, în suprafaţă de 5.000,00 mp, înscris în CF xlocalitatea Crevedia, număr cadastral x situat în Crevedia, tarlaua x, parcela x, judeţul Dâmboviţa;

- teren intravilan, în suprafaţă de 2.137,00 mp, înscris în CF xlocalitatea Crevedia, număr cadastral x situat în Crevedia, tarlaua x, parcela x, judeţul Dâmboviţa;

- teren intravilan, în suprafaţă de 13.600,00 mp, înscris în CF xlocalitatea Crevedia, număr cadastral x situat în Crevedia, tarlaua x, parcela x, judeţul Dâmboviţa;

- teren intravilan, în suprafaţă de 11.000,00 mp, înscris în CF xlocalitatea Crevedia, număr cadastral x situat în Crevedia, tarlaua x, parcela x, judeţul Dâmboviţa;

- teren intravilan, în suprafaţă de 5.890,00 mp, înscris în CF xlocalitatea Crevedia, număr cadastral x situat în Crevedia, tarlaua x, parcela x, judeţul Dâmboviţa;

- teren intravilan, în suprafaţă de 16.363,00 mp, înscris în CF xlocalitatea Crevedia, număr cadastral x situat în Crevedia, tarlaua x, parcela x, judeţul Dâmboviţa.

În baza art. 397 alin. (1), art. 249 alin. (1) şi (5) C. proc. pen.. s-a dipsus luarea măsurii sechestrului asigurător asupra terenului intravilan, în suprafaţă de 13.037,00 mp, înscris în CF xlocalitatea Otopeni, număr cadastral x situat în Otopeni, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, aparţinând persoanei interesate S.C. N. S.R.L.

ÎN PRIVINŢA CHELTUIELILOR JUDICIARE

În baza art. 272 şi 274 alin. (1) şi (2) C. proc. pen.., respectiv art. 275 alin. (3) C. proc. pen.., a obligat inculpaţii la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat după cum urmează (cu luarea în considerare a soluţiilor de achitare dispuse faţă de inculpaţii B., C. şi G. - art. 16 alin. (1) lit. a) şi art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.., partea din cheltuieli corespunzătoare acestora rămânând în sarcina statului):

- A. - suma de 47.500 RON (40.000 RON din faza de urmărire penală şi 7.500 RON din faza de cameră preliminară şi judecată);

- B. - 47.500 RON (40.000 RON din faza de urmărire penală şi 7.500 RON din faza de cameră preliminară şi judecată);

- C. - 47.500 RON (40.000 RON din faza de urmărire penală şi 7.500 RON din faza de cameră preliminară şi judecată);

- D. - 45.000 RON (35.000 RON din faza de urmărire penală şi 10.000 RON din faza de cameră preliminară şi judecată);

- E. - 45.000 RON (35.000 RON din faza de urmărire penală şi 10.000 RON din faza de cameră preliminară şi judecată);

- F. - 40.000 RON (30.000 RON din faza de urmărire penală şi 10.000 RON din faza de cameră preliminară şi judecată)

- G. - 37.500 RON (30.000 RON din faza de urmărire penală şi 7.500 RON din faza de cameră preliminară şi judecată);

- H. - 35.000 RON (25.000 RON din faza de urmărire penală şi 10.000 RON din faza de cameră preliminară şi judecată).

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen.. cheltuielile judiciare avansate de stat, corespunzătoare soluţiilor de achitare dispuse faţă de inculpatele I. şi J., au ramas în sarcina statului.

***

II. Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut în esenţă următoarele:

Prin rechizitoriul nr. x/2019 din 07.07.2020, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

1. B., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1), (2) şi 3 C. pen.;

- instigare la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, prev. de art. 47 rap la art. 297 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 309 C. pen. şi art. 13² din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 35 alin. (1) C. pen. (40 acte materiale);

- deturnarea licitaţiilor publice, în formă continuată, prev. de art. 246 rap. la art. 35 alin. (1) C. pen. (40 acte materiale);

- instigare la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, prev. de art. 47 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 309 C. pen. şi art. 13² din Legea nr. 78/2000, rap la art. 35 alin. (1) C. pen. (7 acte materiale);

- instigare la deturnarea licitaţiilor publice, în formă continuată, prev. de art. 47 rap. la art. 246 C. pen. rap la art. 35 alin. (1) C. pen. (7 acte materiale);

- instigare la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, prev. de art. 47 rap la art. 297 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 309 C. pen. şi art. 13² din Legea nr. 78/2000, rap la art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale);

- instigare la deturnarea licitaţiilor publice, prev. de art. 47 rap la art. 246 C. pen. rap la art. 35 alin. (1) C. pen. (5 acte materiale), toate cu aplic. art. 38 alin. (1) C. pen.;

2. C., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1), (2) şi 3 C. pen.;

- instigare la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, prev. de art. 47 C. pen. rap la art. 297 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 309 C. pen. şi art. 13² din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 35 alin. (1) C. pen. (40 acte materiale);

- instigare la deturnarea licitaţiilor publice, în formă continuată, prev. de art. 47 C. pen. rap. art. 246 C. pen., rap la art. 35 alin. (1) C. pen. (40 acte materiale);

- instigare la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, prev. de art. 47 C. pen. rap la art. 297 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 309 C. pen. şi art. 13² din Legea nr. 78/2000, rap la art. 35 alin. (1) C. pen. (7 acte materiale);

- instigare la deturnarea licitaţiilor publice, în formă continuată, prev. de art. 47 C. pen. rap la art. 246 C. pen. rap la art. 35 alin. (1) C. pen. (7 acte materiale), toate cu aplic. art. 38 alin. (1) C. pen.;

3. D., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1), (2) şi 3 C. pen.;

- deturnarea licitaţiilor publice, în formă continuată, prev. de art. 246 C. pen. rap la art. 35 alin. (1) C. pen. (13 acte materiale), toate cu aplic. art. 38 alin. (1) C. pen.;

4. E., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1), (2) şi 3 C. pen.;

- deturnarea licitaţiilor publice, în formă continuată, prev. de art. 246 C. pen. rap la art. 35 alin. (1) C. pen. (40 acte materiale);

- deturnarea licitaţiilor publice, în formă continuată, prev. de art. 246 C. pen. rap la art. 35 alin. (1) C. pen. (7 acte materiale), toate cu aplic. art. 38 alin. (1) C. pen.;

5. A., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1), (2) şi 3 C. pen.;

- abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 309 C. pen. şi art. 13² din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 35 alin. (1) C. pen. (40 acte materiale);

- abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 309 C. pen. şi art. 13² din Legea nr. 78/2000, rap la art. 35 alin. (1) C. pen. (7 acte materiale);

- abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 309 C. pen. şi art. 13² din Legea nr. 78/2000, rap la art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale), toate cu aplic. art. 38 alin. (1) C. pen.;

6. G., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat, sub forma aderării, prev. de art. 367 alin. (1), (2) şi 3 C. pen.;

- deturnarea licitaţiilor publice, în formă continuată (două acte materiale în forma deturnării licitaţiilor şi trei acte materiale în forma tentativei la deturnarea licitaţiilor), prev. de art. 246 C. pen. rap. la art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 32 C. pen. rap la art. 246 C. pen. rap. la art. 35 alin. (1) C. pen. şi

- instigare la deturnarea licitaţiilor publice, în formă continuată (două acte materiale în forma deturnării licitaţiilor şi trei acte materiale în forma tentativei la deturnarea licitaţiilor), prev. de art. 47 C. pen. rap la art. 246 C. pen. rap. la art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 32 C. pen. rap la art. 246 C. pen. rap. la art. 35 alin. (1) C. pen., toate cu aplic. art. 38 alin. (1) C. pen.;

7. J., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1), (2) şi 3 C. pen., sub forma aderării;

- complicitate la deturnarea licitaţiilor publice, în formă continuată, prev. de art. 48 C. pen. rap la art. 246 C. pen. rap la art. 35 alin. (1) C. pen. (5 acte materiale), ambele cu aplic. art. 38 alin. (1) C. pen.;

8. I., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1), (2) şi 3 C. pen., sub forma aderării;

- complicitate la deturnarea licitaţiilor publice, în formă continuată, prev. de art. 48 C. pen. rap la art. 246 C. pen. rap la art. 35 alin. (1) C. pen. (40 acte materiale) şi

- complicitate la deturnarea licitaţiilor publice, în formă continuată, prev. de art. 48 C. pen. rap la art. 246 C. pen. rap la art. 35 alin. (1) C. pen. (7 acte materiale), toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.;

9. H., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, în formă continuată (două acte materiale în forma deturnării licitaţiilor şi trei acte materiale în forma tentativei la deturnarea licitaţiilor), prev. de art. 246 C. pen. rap la art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 32 C. pen. rap la art. 246 C. pen. rap. la art. 35 alin. (1) C. pen. - licitaţiile din data de 12.11.2019;

10. F., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1), (2) şi 3 C. pen., sub forma aderării;

- deturnarea licitaţiilor publice, în formă continuată, prev. de art. 246 C. pen. rap la art. 35 alin. (1) C. pen. (7 acte materiale), ambele cu aplic. art. 38 alin. (1) C. pen.

***

Potrivit rechizitoriului, în ceea ce îl priveşte pe inculpatul B., s-a reţinut că începând cu luna decembrie 2018, împreună cu inculpatul C., în calitate de asociaţi în cadrul mai multor societăţi comerciale, executorul judecătoresc A., avocatul D. din Baroul Bucureşti, avocatul E. din Baroul Galaţi, au constituit un grup infracţional organizat specializat în deturnarea licitaţiilor publice, în vederea obţinerii dreptului de proprietate asupra unor bunuri imobile aflate în faza de executare silită la preţuri derizorii şi valorificării ulterioare a acestora în vederea obţinerii unor foloase patrimoniale importante - art. 367 alin. (1), (2) şi 3 C. pen.

Urmărind realizarea scopului infracţional al grupului organizat din care făcea parte, inculpatul B. împreună cu inculpatul C., în calitate de lideri decizionali ai grupului infracţional organizat, l-au determinat pe executorul judecătoresc A. (membru al aceluiaşi grup infracţional organizat), să desfăşoare licitaţiile publice din datele de 18.12.2018 şi 19.12.2018, 13.02.2019, respectiv 12.11.2019, executorul judecătoresc cunoscând că între licitatori (inculpaţii B., E., ca persoană interpusă a liderului C., şi D. - 18 şi 19.12.2018, între inculpaţii F. şi E., ca persoană interpusă a liderului C. - 13.02.2019, respectiv între inculpaţii G. şi H. - 12.11.2019), există înţelegeri prealabile în vederea adjudecării bunurilor imobile la preţuri derizorii (aprox. 8% - 9% din valoarea de evaluare), ce făceau obiectul executării silite în dosarele de executare silită nr. x/2012 (o licitaţie), x/2012 (5 licitaţii), x/2012 (două licitaţii), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (două licitaţii), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (3 licitaţii), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (6 licitaţii), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (4 licitaţii), x/2012 (două licitaţii), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (două licitaţii), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (4 licitaţii), x/2012 (o licitaţie) - 18 şi 19.12.2018, dosarul de executare silită nr. x/2012 (7 licitaţii) - 13.02.2019, respectiv dosarele de executare silită nr. x/2012 (o licitaţie) şi nr. 193/2012 (o licitaţie) - 12.11.2019, aflate în instrumentarea B.E.J. A., şi cu ocazia susţinerii acestor licitaţiilor publice să efectueze acte de licitare formală, astfel încât prin înscrierea unor aşa - zise oferte strigate de către cei doi/trei licitatori să fie creată aparenţa unei "concurs" real al ofertelor în vederea adjudecării, prin activitatea sa fiind încălcate dispoziţiile art. 246 C. pen., teza a II-a, care instituie că "înţelegerea între participanţi pentru a denatura preţul de adjudecare" reprezintă infracţiunea de deturnarea licitaţiei publice, precum şi dispoziţiile art. 5 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti:

"activitatea executorilor judecătoreşti se înfăptuieşte în condiţiile legii, cu respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale părţilor şi ale altor persoane interesate, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială" şi ale art. 509 C. proc. civ. anterior - art. 47 rap la art. 297 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 309 C. pen. şi art. 13² din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 35 alin. (1) C. pen. (40 acte materiale); art. 47 rap la art. 297 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 309 C. pen. şi art. 13² din Legea nr. 78/2000, rap la art. 35 alin. (1) C. pen. (7 acte materiale), respectiv art. 47 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 309 C. pen. şi art. 13² din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale).

Urmărind realizarea scopului infracţional al grupului organizat din care făcea parte, inculpatul B. împreună cu inculpatul E., în calitate de persoană interpusă a inculpatului C., împreună cu/fără inculpatul D., în baza unor înţelegeri prealabile în vederea adjudecării bunurilor imobile supuse executării silite la preţuri derizorii, au participat la licitaţiile publice din datele de 18.12.2018 şi 19.12.2018 desfăşurate în dosarele de executare silită nr. x/2012 (o licitaţie), x/2012 (5 licitaţii), x/2012 (două licitaţii), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (două licitaţii), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (3 licitaţii), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (6 licitaţii), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (4 licitaţii), x/2012 (două licitaţii), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (două licitaţii), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (4 licitaţii), x/2012 (o licitaţie) desfăşurate de executorul judecătoresc A., realizând adjudecarea bunurilor imobile la preţuri variind între 8% şi 9% din valoarea de evaluare - art. 246 rap. la art. 35 alin. (1) C. pen. (40 acte materiale);

Urmărind realizarea scopului infracţional al grupului organizat din care făcea parte, inculpatul B. l-a determinat pe inculpatul F. să participe, în calitate de persoană interpusă a sa, împreună cu inculpatul E., în calitate de persoană interpusă a inculpatului C., la licitaţiile organizate la data de 13.02.2019 la sediul B.E.J. A. în dosarul de executare silită nr. x/2012 (7 licitaţii), în vederea adjudecării de către inculpatul F. a bunurilor imobile la preţuri derizorii - art. 47 rap. la art. 246 C. pen. rap la art. 35 alin. (1) C. pen. (7 acte materiale).

Urmărind realizarea scopului infracţional al grupului organizat din care face parte, inculpatul B. l-a determinat pe inculpatul G. să participe, în calitate de persoană interpusă a sa, împreună cu inculpatul H., la licitaţiile organizate la data de 12.11.2019 la sediul B.E.J. A. în dosarul de executare silită 293/2012 (o licitaţie) şi 193/2012 (2 licitaţii), 6/2012 (o licitaţie) şi 188/2012 (o licitaţie), în vederea adjudecării de către inculpatul G. a bunurilor imobile la preţuri derizorii - art. 47 rap la art. 246 C. pen. rap. la art. 35 alin. (1) C. pen. (5 acte materiale).

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul C., s-a reţinut prin rechizitoriul că începând cu luna decembrie 2018, împreună cu inculpatul B., în calitate de asociaţi în cadrul mai multor societăţi comerciale, executorul judecătoresc A., avocatul D. din Baroul Bucureşti şi avocatul E. din Baroul Galaţi, au constituit un grup infracţional organizat specializat în deturnarea licitaţiilor publice, în vederea obţinerii de dreptului de proprietate asupra unor bunuri imobile aflate în faza de executare silită la preţuri derizorii şi valorificării ulterioare a acestora în vederea obţinerii unor foloase patrimoniale importante - art. 367 alin. (1)-(3) C. pen.

Urmărind realizarea scopului infracţional al grupului organizat din care făcea parte, inculpatul C. împreună cu inculpatul B., în calitate de lideri decizionali ai grupului infracţional organizat, l-au determinat pe executorul judecătoresc A. (membru al aceluiaşi grup infracţional organizat), să desfăşoare licitaţiile publice din datele de 18.12.2018 şi 19.12.2018, respectiv 13.02.2019, executorul judecătoresc cunoscând că între licitatori (inculpaţii B., E., ca persoană interpusă a liderului C., şi D. - 18 şi 18.12.2018, între inculpaţii F. şi E., ca persoană interpusă a liderului C. - 13.02.2019) există înţelegeri prealabile în vederea adjudecării bunurilor imobile la preţuri derizorii (aprox. 8% - 9% din valoarea de evaluare) ce făceau obiectul executării silite în dosarele de executare silită nr. x/2012 (o licitaţie), x/2012 (5 licitaţii), x/2012 (două licitaţii), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (două licitaţii), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (3 licitaţii), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (6 licitaţii), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (4 licitaţii), x/2012 (două licitaţii), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (două licitaţii), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (4 licitaţii), x/2012 (o licitaţie) - 18.12.2018 şi 19.12.2018, dosarul de executare silită nr. x/2012 (7 licitaţii) - 13.02.2019, aflate în instrumentarea B.E.J. A., şi cu ocazia susţinerii acestor licitaţii publice să efectueze acte de licitare formală, astfel încât prin înscrierea unor aşa-zise oferte strigate de către cei doi/trei licitatori să fie creată aparenţa unei "concurs" real al ofertelor în vederea adjudecării, prin activitatea sa fiind încălcate dispoziţiile art. 246 C. pen., teza II a, care instituie că "înţelegerea între participanţi pentru a denatura preţul de adjudecare" reprezintă infracţiunea de deturnarea licitaţiei publice", precum şi dispoziţiile art. 5 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti "activitatea executorilor judecătoreşti se înfăptuieşte în condiţiile legii, cu respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale părţilor şi ale altor persoane interesate, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială" şi ale art. 509 C. proc. civ. anterior - art. 47 rap la art. 297 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 309 C. pen. şi art. 13² din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 35 alin. (1) C. pen. (40 acte materiale), respectiv art. 47 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 309 C. pen. şi art. 13² din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 35 alin. (1) C. pen. (7 acte materiale);

Urmărind realizarea scopului infracţional al grupului organizat din care face parte, inculpatul C. l-a determinat pe inculpatul E. să participe în calitate de persoană interpusă a sa, alături de inculpatul B., împreună cu/fără inculpatul D., asigurându-l că între licitatori există înţelegeri prealabile în vederea adjudecării bunurilor imobile supuse executării silite la preţuri derizorii, astfel încât inculpatul E. a participat la licitaţiile publice din datele de 18.12.2018 şi 19.12.2018 desfăşurate în dosarele de executare silită nr. x/2012 (o licitaţie), x/2012 (5 licitaţii), x/2012 (două licitaţii), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (două licitaţii), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (3 licitaţii), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (6 licitaţii), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (4 licitaţii), x/2012 (două licitaţii), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (două licitaţii), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (4 licitaţii), x/2012 (o licitaţie) desfăşurate de executorul judecătoresc A., realizând adjudecarea bunurilor imobile la preţuri variind între 8% şi 9 % din valoarea de evaluare - art. 246 rap. la art. 35 alin. (1) C. pen. (40 acte materiale).

Urmărind realizarea scopului infracţional al grupului organizat din care face parte, inculpatul C. l-a determinat pe inculpatul E. să participe, în calitate de persoană interpusă a sa, împreună cu inculpatul F., în calitate de persoană interpusă a inculpatului B., la licitaţiile organizate la data de 13.02.2019 la sediul B.E.J. A. în dosarul de executare silită nr. x/2012 (7 licitaţii), în vederea adjudecării de către inculpatul F. a bunurilor imobile la preţuri derizorii - art. 47 rap. la art. 246 C. pen. rap la art. 35 alin. (1) C. pen. (7 acte materiale).

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul D., rechizitoriul întocmit în cauză a reţinut că începând cu luna decembrie 2018, împreună cu inculpaţii B. şi C., asociaţi în cadrul mai multor societăţi comerciale, executorul judecătoresc A. şi avocatul E. din Baroul Galaţi, au constituit un grup infracţional organizat specializat în deturnarea licitaţiilor publice, în vederea obţinerii de dreptului de proprietate asupra unor bunuri imobile aflate în faza de executare silită la preţuri derizorii şi valorificării ulterioare a acestora în vederea obţinerii unor foloase patrimoniale importante - art. 367 alin. (1), (2) şi 3 C. pen.;

Urmărind realizarea scopului infracţional al grupului organizat din care făcea parte, inculpatul D. împreună cu inculpaţii B. şi E., în calitate de persoană interpusă a inculpatului C., în baza unor înţelegeri prealabile în vederea adjudecării bunurilor imobile supuse executării silite la preţuri derizorii, au participat la licitaţiile publice din datele de 18.12.2018 şi 19.12.2018 desfăşurate în dosarele de executare silită nr. x/2012 (o licitaţie), 207/2012 (o licitaţie), 233/2012 (o licitaţie), 187/2012 (o licitaţie), 197/2012 (o licitaţie), 190/2012 (3 licitaţii), 208/2012 (2 licitaţii), 60/2012 (o licitaţie), 193/2012 (o licitaţie), 182/2012 (o licitaţie), desfăşurate de executorul judecătoresc A., realizând adjudecarea bunurilor imobile la preţuri variind între 8% şi 9 % din valoarea de evaluare - art. 246 C. pen. rap la art. 35 alin. (1) C. pen. (13 acte materiale).

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul E., s-a reţinut prin rechizitoriu că începând cu luna decembrie 2018, împreună cu inculpaţii B. şi C., asociaţi în cadrul mai multor societăţi comerciale, executorul judecătoresc A., avocatul D. din Baroul Bucureşti, au constituit un grup infracţional organizat specializat în deturnarea licitaţiilor publice, în vederea obţinerii de dreptului de proprietate asupra unor bunuri imobile aflate în faza de executare silită la preţuri derizorii şi valorificării ulterioare a acestora în vederea obţinerii unor foloase patrimoniale - art. 367 alin. (1), (2) şi 3 C. pen.

Urmărind realizarea scopului infracţional al grupului organizat din care făcea parte, inculpatul E., în calitate de persoană interpusă a liderului decizional inculpatul C., împreună cu inculpatul B. şi împreună cu/fără inculpatul D., în baza unor înţelegeri prealabile în vederea adjudecării bunurilor imobile supuse executării silite la preţuri derizorii, au participat la licitaţiile publice din datele de 18.12.2018 şi 19.12.2018 desfăşurate în dosarele de executare silită nr. x/2012 (o licitaţie), x/2012 (5 licitaţii), x/2012 (două licitaţii), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (două licitaţii), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (3 licitaţii), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (6 licitaţii), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (4 licitaţii), x/2012 (două licitaţii), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (două licitaţii), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (4 licitaţii), x/2012 (o licitaţie) desfăşurate de executorul judecătoresc A., realizând adjudecarea bunurilor imobile la preţuri variind între 8% şi 9 % din valoarea de evaluare - art. 246 C. pen. rap la art. 35 alin. (1) C. pen. (40 acte materiale);

Urmărind realizarea scopului infracţional al grupului organizat din care făcea parte, inculpatul E., la solicitarea inculpatului C., a participat în calitate de persoană interpusă a acestuia, împreună cu inculpatul F., în calitate de persoană interpusă a inculpatului B., la licitaţiile organizate la data de 13.02.2019 la sediul B.E.J. A. în dosarul de executare silită nr. x/2012 (7 licitaţii), în vederea adjudecării de către inculpatul F. a bunurilor imobile la preţuri derizorii - art. 246 C. pen. rap. la art. 35 alin. (1) C. pen. (7 acte materiale).

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul A., potrivit rechizitoriului, începând cu luna decembrie 2018, împreună cu inculpaţii B. şi C., în calitate de asociaţi în cadrul mai multor societăţi comerciale, avocatul D. din Baroul Bucureşti şi avocatul E. din Baroul Galaţi, au constituit un grup infracţional organizat specializat în deturnarea licitaţiilor publice, în vederea obţinerii de dreptului de proprietate asupra unor bunuri imobile aflate în faza de executare silită la preţuri derizorii şi valorificării ulterioare a acestora în vederea obţinerii unor foloase patrimoniale importante - art. 367 alin. (1), (2) şi 3 C. pen.

Urmărind realizarea scopului infracţional al grupului organizat din care face parte, inculpatul A., în calitate de executor judecătoresc în cadrul Biroului Executorului Judecătoresc A. şi persoană cu atribuţii de soluţionare a dosarelor de executare silită ce priveau K. - în calitate de creditor, a organizat la datele de 18.12.2018 şi 19.12.2018, 13.02.2019, respectiv la 12.11.2019 mai multe licitaţii publice, în dosarele de executare silită nr. x/2012 (o licitaţie), x/2012 (5 licitaţii), x/2012 (două licitaţii), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (două licitaţii), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (3 licitaţii), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (6 licitaţii), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (4 licitaţii), x/2012 (două licitaţii), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (două licitaţii), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (4 licitaţii), x/2012 (o licitaţie) - 18 şi 19.12.2018, în dosarul de executare silită nr. x/2012 (7 licitaţii) - 13.02.2019, respectiv în dosarele de executare nr. 293/2012 (o licitaţie) şi 193/2012 (o licitaţie) - 12.11.2019, cunoscând că între colicitatorii (inculpaţi B., E., ca persoană interpusă a liderului C., şi inculpatul D. - 18 şi 19.12.2018; între inculpaţii F. şi E., ca persoană interpusă a liderului C. - 13.02.2019, respectiv între inculpaţii G. şi H. - 12.11.2019), există înţelegeri prealabile în vederea adjudecării bunurilor imobile la preţuri derizorii (aprox. 8% - 9% din valoarea de evaluare), efectuând acte de licitare formală, astfel încât prin înscrierea unor aşa-zise oferte strigate de către cei doi/trei licitatori să fie creată aparenţa unei "concurs" real al ofertelor în vederea adjudecării, prin activitatea sa fiind încălcate dispoziţiile art. 246 C. pen., teza a II-a (care instituie că înţelegerea între participanţi pentru a denatura preţul de adjudecare" reprezintă infracţiunea de deturnarea licitaţiei publice), precum şi dispoziţiile art. 5 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti (activitatea executorilor judecătoreşti se înfăptuieşte în condiţiile legii, cu respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale părţilor şi ale altor persoane interesate, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială) şi ale art. 509 C. proc. civ. anterior - art. 297 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 309 C. pen. şi art. 13² din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 35 alin. (1) C. pen. (40 acte materiale); art. 297 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 309 C. pen. şi art. 13² din Legea nr. 78/2000, rap la art. 35 alin. (1) C. pen. (7 acte materiale); art. 297 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 309 C. pen. şi art. 13² din Legea nr. 78/2000, rap la art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale).

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul G., s-a reţinut prin rechizitoriu că, în cursul anului 2019, a aderat la grupul infracţional organizat compus din inculpaţii B. împreună cu C., asociaţi în cadrul mai multor societăţi comerciale, executorul judecătoresc A., avocatul D. din Baroul Bucureşti şi avocatul E. din Baroul Galaţi, care au constituit un grup infracţional organizat specializat în deturnarea licitaţiilor publice, în vederea obţinerii de dreptului de proprietate asupra unor bunuri imobile aflate în faza de executare silită la preţuri derizorii şi valorificării ulterioare a acestora, în vederea obţinerii unor foloase patrimoniale importante - art. 367 alin. (1), (2) şi 3 C. pen., sub forma aderării.

Urmărind realizarea scopului infracţional al grupului organizat din care făcea parte, la solicitarea inculpatului B., inculpatul G. a participat în calitate de persoană interpusă a acestuia, împreună cu inculpatul H. la licitaţiile organizate la data de 12.11.2019, la sediul B.E.J. A. în dosarele de executare silită nr. x/2012 (o licitaţie) şi 193/2012 (2 licitaţii), 6/2012 (o licitaţie) şi 188/2012 (o licitaţie), în vederea adjudecării de către inculpatul G. a bunurilor imobile la preţuri derizorii, realizând adjudecarea unui bun imobil suspus executării silite în dosarul de executare silită nr. x/2012 şi unul în dosarul de executare silită nr. x/2012, celelalte 3 licitaţii fiind suspendate la cererea K. - art. 246 C. pen. rap. la art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 32 C. pen. rap la art. 246 C. pen. rap. la art. 35 alin. (1) C. pen.

Urmărind realizarea scopului infracţional al grupului organizat din care face parte, având în vederea solicitarea prealabilă a liderului decizional, inculpat B., de a participa în calitate de persoană interpusă a acestuia la licitaţiile din datele de 12.11.2019 organizate la nivelul B.E.J. A., inculpatul G. l-a determinat pe inc. H. să participe la licitaţiile organizate la data de 12.11.2019 la sediul B.E.J. A. în dosarele de executare silită nr. x/2012 (o licitaţie) şi 193/2012 (2 licitaţii), 6/2012 (o licitaţie) şi 188/2012 (o licitaţie), în vederea asigurării numărului legal de doi licitatori (doar prin depunerea cauţiunilor şi ofertelor) şi fără a crea o concurenţă colicitatorului, în vederea adjudecării de către inculpatul G. a bunurilor imobile la preţuri derizorii, acesta realizând adjudecarea unui bun imobil suspus executării silite în dosarul de executare silită nr. x/2012 şi unul în dosarul de executare silită nr. x/2012, celelalte 3 licitaţii fiind suspendate la cererea K. - art. 47 C. pen. rap la art. 246 C. pen. rap. la art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 32 C. pen. rap la art. 246 C. pen. rap. la art. 35 alin. (1) C. pen.

În ceea ce o priveşte pe inculpata J., s-a reţinut prin rechizitoriu că, începând cu luna august 2019, a aderat la grupul infracţional organizat compus din inculpaţii B., C., asociaţi în cadrul mai multor societăţi comerciale, executorul judecătoresc A., avocatul D. din Baroul Bucureşti şi avocatul E. din Baroul Galaţi, specializat în deturnarea licitaţiilor publice, în vederea obţinerii de dreptului de proprietate asupra unor bunuri imobile aflate în faza de executare silită la preţuri derizorii şi valorificării ulterioare a acestora., în vederea obţinerii unor foloase patrimoniale importante - art. 367 alin. (1), (2) şi 3 C. pen., sub forma aderării.

Urmărind realizarea scopului infracţional al grupului organizat din care face parte, la solicitarea inculpatului B., inculpata J. a remis inculpatului G. suma de 42.000 euro pe care o retrăsese anterior din contul bancar deţinut de inculpatul B., ajutându-l astfel pe inculpatul G. să participe, în calitate de persoană interpusă a inculpatului B., împreună cu inculpatul H. la licitaţiile organizate la data de 12.11.2019 la sediul B.E.J. A. în dosarul de executare silită nr. x/2012 (o licitaţie) şi 193/2012 (2 licitaţii), 6/2012 (o licitaţie) şi 188/2012 (o licitaţie), în vederea adjudecării de către inculpatul G. - art. 48 rap la art. 246 C. pen. rap la art. 35 alin. (1) C. pen. (5 acte materiale).

În ceea ce o priveşte pe inculpata I., s-a reţinut prin rechizitoriu că, începând cu luna decembrie 2018, a aderat la grupul infracţional organizat compus din inculpaţii B., C., asociaţi în cadrul mai multor societăţi comerciale, executorul judecătoresc A., avocatul D. din Baroul Bucureşti şi avocatul E. din Baroul Galaţi, specializat în deturnarea licitaţiilor publice, în vederea obţinerii dreptului de proprietate asupra unor bunuri imobile aflate în faza de executare silită la preţuri derizorii şi valorificării ulterioare a acestora, în vederea obţinerii unor foloase patrimoniale importante - constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1), (2) şi 3 C. pen., sub forma aderării.

Urmărind realizarea scopului infracţional al grupului organizat din care face parte, inculpata I. l-a ajutat (prin depunerea cauţiunilor de participare la licitaţii şi încheierea unei procuri prin care îl mandata pe inculpatul E. să participe la licitaţii în vederea reprezentării sale în drept şi a soţului său, C., în fapt), pe inculpatul E. să participe în calitate de persoană interpusă a sa, alături de inculpatul B. împreună cu/fără inculpatul D., asigurându-l că între licitatori există înţelegeri prealabile în vederea adjudecării bunurilor imobile supuse executării silite la preţuri derizorii, astfel încât inculpatul E. a participat la licitaţiile publice din datele de 18.12.2018 şi 19.12.2018 desfăşurate în dosarele de executare silită nr. x/2012 (o licitaţie), x/2012 (5 licitaţii), x/2012 (două licitaţii), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (două licitaţii), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (3 licitaţii), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (6 licitaţii), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (4 licitaţii), x/2012 (două licitaţii), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (două licitaţii), x/2012 (o licitaţie), x/2012 (4 licitaţii), x/2012 (o licitaţie) desfăşurate de executorul judecătoresc A., realizând adjudecarea bunurilor imobile la preţuri variind între 8% şi 9% din valoarea de evaluare - complicitate la deturnarea licitaţiilor publice, în formă continuată, prev. de art. 48 rap la art. 246 C. pen. rap. la art. 35 alin. (1) C. pen. (40 de acte materiale);

Urmărind realizarea scopului infracţional al grupului organizat din care face parte, l-a ajutat (prin depunerea cauţiunilor de participare la licitaţii şi încheierea unei procuri prin care îl mandata pe inculpatul E. să participe la licitaţii în vederea reprezentării sale în drept şi a soţului său, C., în fapt), pe inculpatul E. să participe, în calitate de persoană interpusă a sa, împreună cu inculpatul F., în calitate de persoană interpusă a inculpatului B., la licitaţiile organizate la data de 13.02.2019 la sediul B.E.J. A. în dosarul de executare silită nr. x/2012 (7 licitaţii), în vederea adjudecării de către inculpatul F. a bunurilor imobile la preţuri derizorii - complicitate la deturnarea licitaţiilor publice, prev. de art. 48 rap la art. 246 C. pen. rap. la art. 35 alin. (1) C. pen. (7 acte materiale).

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul H., s-a reţinut prin rechizitoriu că, la data de 12.11.2019, în baza unor înţelegeri prealabile cu inculpatul G., prin depunerea cauţiunilor şi întocmirea unor oferte, fără a prezenta un interes real în adjudecarea bunurilor imobile, a participat la licitaţiile publice desfăşurate în dosarele de executare silită nr. x/2012 (o licitaţie) şi 193/2012 (2 licitaţii), 6/2012 (o licitaţie) şi 188/2012 (o licitaţie), inculpatul G. realizând adjudecarea unui bun imobil suspus executării silite în dosarul de executare silită nr. x/2012 şi unul în dosarul de executare silită nr. x/2012, celelalte 3 licitaţii fiind suspendate la cererea K. - deturnarea licitaţiilor publice, în formă continuată (două acte materiale în forma deturnării licitaţiilor şi trei acte materiale în forma tentativei la deturnarea licitaţiilor), prev. de art. 246 C. pen. rap. la art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 32 rap la art. 246 C. pen. rap la art. 35 alin. (1) C. pen.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul F., s-a reţinut prin rechizitoriu că, începând cu luna februarie 2019, a aderat la grupul infracţional organizat compus din inculpaţii B., C., asociaţi în cadrul mai multor societăţi comerciale, executorul judecătoresc A., avocatul D. din Baroul Bucureşti şi avocatul E. din Baroul Galaţi, specializat în deturnarea licitaţiilor publice, în vederea obţinerii de dreptului de proprietate asupra unor bunuri imobile aflate în faza de executare silită la preţuri derizorii şi valorificării ulterioare a acestora, în vederea obţinerii unor foloase patrimoniale importante - art. 367 alin. (1), (2) şi 3 C. pen., sub forma aderării.

Urmărind realizarea scopului infracţional al grupului organizat din care făcea parte, inculpatul F., la solicitarea inculpatului B. a participat în calitate de persoană interpusă a acestuia, împreună cu inculpatul E., în calitate de persoană interpusă a inculpatului C., la licitaţiile organizate la data de 13.02.2019 la sediul B.E.J. A. în dosarul de executare silită nr. x/2012 (7 licitaţii), în vederea adjudecării de către inculpatul F. a bunurilor imobile la preţuri derizorii - art. 246 C. pen. rap la art. 35 alin. (1) C. pen. (7 acte materiale).

***

În procedura de cameră preliminară, prin încheierea din data de 21.12.2020, Curtea de apel a respins, ca nefondate, cererile formulate de inculpaţii B., E., G., I., H. şi F. privind nelegalitatea/neregularitatea rechizitoriului, nulitatea unor acte de urmărire penală şi excluderea probelor administrate în faza de urmărire penală.

A fost admisă în parte cererea formulată de inculpatul C. privind constatarea neregularităţii rechizitoriului nr. x din 07.07.2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism -Structura Centrală, secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, din perspectiva imposibilităţii stabilirii obiectului sau limitelor judecăţii (doar în raport de lipsa descrierii celor două infracţiuni de instigare la abuz în serviciu în formă continuată prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 309 C. pen. şi art. 13² din Legea nr. 78/2000, rap la art. 35 alin. (1) C. pen. - 40 acte materiale, respectiv 7 acte materiale).

Au fost respinse în rest cererile inculpatului C. vizând nelegalitatea rechizitoriului, nulitatea unor acte de urmărire penală şi excluderea probelor administrate în faza de urmărire penală.

În baza art. 345 alin. (3) C. proc. pen.. a constatat neregularitatea rechizitoriului nr. x din 07.07.2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism -Structura Centrală, secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, privindu-l pe inculpatul C..

Încheierea motivată a fost comunicată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, la data de 22.12.2020.

Cu respectarea termenului prev. de art. 345 alin. (3) C. proc. pen.., la data de 24.12.2020, cu adresa nr. x/2020, parchetul a înaintat actul de remediere a neregularităţilor din data de 23.12.2020, procurorul menţinând dispoziţia de trimitere în judecată a inculpatului C., sub aspectul tuturor infracţiunilor pentru care fusese trimis în judecată.

Ministerul Public a completat secţiunea "situaţia de fapt" din cuprinsul rechizitoriul nr. x/2019 din 07.07.2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate.

Prin încheierea din 04.02.2011 a Judecătorului de cameră preliminară, în baza art. 346 alin. (4)/1 C. proc. pen.., s-a constatat competenţa, legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. x/2019 din 07.07.2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală privind pe inculpaţii B., C., D., E., A., G., J., I., H. şi F. şi s-a dispus începerea judecăţii.

Hotărârea a rămas definitivă prin încheierea nr. 454/06.06.2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, pronunţată în dosarul nr. x/2021, prin care au fost respinse, ca nefondate, contestaţiile formulate de inculpaţii E., I., H., C., G., F. şi B. împotriva încheierilor din data de 21.12.2020 şi din data de 04.02.2021 ale judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, pronunţate în dosarul nr. x/2020.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti, inculpaţii au fost audiaţi şi administrate probatoriile încuviinţate în cauză, conform celor reţinute în cuprinsul încheierilor de sedinţă de la termenele de judecată stabilite în cursul procesului la prima instanţă.

Prin încheierea din 5.12.2022 a Curţii de Apel au fost soluţionate cererile de schimbare a încadrării juridice formulate în cauză de către inculpaţi, cât şi de instanţă, din oficiu, în esenţă fiind înlăturat alin. (2) din conţinutul infracţiunii prevăzute art. 367 C. pen. şi reţinută unitatea legală de infracţiune - art. 35 alin. (1) C. pen., pentru toate actele materiale circumscrise încadrării privind instigare la abuz în serviciu prevăzută de art. 47 C. pen. rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. rap la art. 13² din Legea nr. 78/2000 şi deturnare a licitaţiilor publice prevăzută de art. 246 C. pen., respectiv, art. 47, art. 48 rap. la art. 246 C. pen., după caz, rezultând pentru fiecare inculpat în parte următoarele încadrări juridice:

1. În cazul inculpatului B.

- din infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1), (2) şi 3 C. pen. în infracţiunea infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen.;

- din 3 infracţiuni de instigare la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, prev. de art. 47 rap la art. 297 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 309 C. pen. şi art. 13² din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 35 alin. (1) C. pen. (cu 40 acte materiale, 7 acte materiale şi 2 acte materiale) în infracţiunea de instigare la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, prev. de art. 47 rap. la art. 13² din Legea nr. 78/2000 şi art. 297 alin. (1) C. pen., cu reţinerea art. 35 alin. (1) C. pen. (49 acte materiale);

- din infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice, în formă continuată, prev. de art. 246 rap. la art. 35 alin. (1) C. pen. (40 acte materiale) şi 2 infracţiuni de instigare la deturnarea licitaţiilor publice, în formă continuată, prev. de art. 47 rap. la art. 246 C. pen., cu reţinerea art. 35 alin. (1) C. pen. (7 acte materiale, respectiv 5 acte materiale) în infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice, în formă continuată, prev. de art. 246 rap. la art. 35 alin. (1) C. pen. (52 de acte materiale).

2. În cazul inculpatului C.:

- din infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1), (2) şi 3 C. pen. în infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen.;

- din 2 infracţiuni de instigare la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, prev. de art. 47 C. pen. rap la art. 297 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 309 C. pen. şi art. 13² din Legea nr. 78/2000 rap la art. 35 alin. (1) C. pen. (cu 40 acte materiale, respectiv 7 acte materiale) în infracţiunea de instigare la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, prev. de art. 47 rap. la art. 13² din Legea nr. 78/2000 şi art. 297 alin. (1) C. pen., cu reţinerea art. 35 alin. (1) C. pen. (47 acte materiale);

- din 2 infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, în formă continuată, prev. de art. 47 C. pen. rap. la art. 246 C. pen., rap la art. 35 alin. (1) C. pen. (cu 40 acte materiale, respectiv 7 acte materiale) în infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice, în formă continuată, prev. de art. 246 rap. la art. 35 alin. (1) C. pen. (47 de acte materiale).

3. În cazul inculpatului D.

- din infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1), (2) şi 3 C. pen. în infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen.

4. În cazul inculpatului E.

- din infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1), (2) şi 3 C. pen. în infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen.;

- din 2 infracţiuni de deturnare a licitaţiilor publice, în formă continuată, prev. de art. 246 rap. la art. 35 alin. (1) C. pen. (cu 40 de acte materiale, respectiv 7 acte materiale) în infracţiunea de complicitate la deturnarea licitaţiilor publice în formă continuată prev. de art. 48 alin. (1) raportat la art. 246 C. pen., cu reţinerea art. 35 alin. (1) C. pen. (47 acte materiale).

5. În cazul inculpatului A.

- din infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1), (2) şi 3 C. pen. în infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen.;

- din 3 infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 309 C. pen. şi art. 13² din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 35 alin. (1) C. pen..(cu 40 acte materiale, 7 acte materiale, respectiv 2 acte materiale) în infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 şi art. 297 alin. (1) C. pen., cu reţinerea art. 35 alin. (1) C. pen. (49 acte materiale).

6. În cazul inculpatului G.:

- din infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, sub forma aderării, prev. de art. 367 alin. (1), (2) şi 3 C. pen., în infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen.;

- din infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice, în formă continuată (două acte materiale în forma deturnării licitaţiilor şi trei acte materiale în forma tentativei la deturnarea licitaţiilor), prev. de art. 246 C. pen. rap. la art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 32 C. pen. rap. la art. 246 C. pen. rap. la art. 35 alin. (1) C. pen. şi infracţiunea de instigare la deturnarea licitaţiilor publice, în formă continuată (două acte materiale în forma deturnării licitaţiilor şi trei acte materiale în forma tentativei la deturnarea licitaţiilor), prev. de art. 47 C. pen. rap la art. 246 C. pen. rap. la art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 32 C. pen. rap la art. 246 C. pen. rap. la art. 35 alin. (1) C. pen. în infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice, în formă continuată, prev. de art. 246 raportat la art. 35 alin. (1) C. pen. (10 acte materiale).

7. În cazul inculpatei J.

- din infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1), (2) şi 3 C. pen. în infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen.

8. În cazul inculpatei I.

- din infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1), (2) şi 3 C. pen. în infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen.;

- din 2 infracţiuni de complicitate la deturnarea licitaţiilor în formă continuată prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 246 C. pen. raportat la art. 35 alin. (1) C. pen. (40 acte materiale, respectiv 7 acte materiale) în infracţiunea de complicitate la deturnarea licitaţiilor publice, în formă continuată, prev. de art. 48 alin. (1) raportat la art. 246 C. pen., cu reţinerea art. 35 alin. (1) C. pen. (47 acte materiale).

9. În cazul inculpatului H.

- din infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice, în formă continuată (două acte materiale în forma deturnării licitaţiilor şi trei acte materiale în forma tentativei la deturnarea licitaţiilor), prev. de art. 246 C. pen. rap. la art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 32 C. pen. rap. la art. 246 C. pen. rap. la art. 35 alin. (1) C. pen. în infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice, în formă continuată, prev. de art. 246 C. pen. rap. la art. 35 alin. (1) C. pen. (5 acte materiale).

10. În cazul inculpatului F.

- din infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1), (2) şi 3 C. pen. în infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen.

Considerentele avute în vedere la soluţionarea cererilor de schimbare a încadrării juridice se regăsesc în cuprinsul încheierii de şedinţă din 5.12.2022.

***

Pe baza probelor administrate în cauză, prima instanţă a reţinut următoarele:

Cu privire la contextul desfăşurării licitaţiilor publice din datele de 18.12.2018, 19.12.2018, 13.02.2019 şi 12.11.2019, în legătură cu care s-au formulat acuzaţiile din prezenta cauză, prima instanţă a reţinut că, în perioada anilor 2008 - 2010, mai multe societăţi comerciale au încheiat contracte de credit cu partea civilă K. - Sucursalele Dorobanţi/Unirii, părţi în contractele de credit încheiate de societăţile împrumutate fiind şi garanţii ipotecari (1) DD., (2) M. şi L., (3) HHH., (4) X., (5) II., (6) YY., (7) QQ. şi RR., (8) JJ., (9) P. şi Q., (10) O., (11) LL., (12) S.C. U. S.R.L., (13) SS., (14) KK., (15) W. şi V., (16) NN. şi OO., (17) CC., (18) (19) UU., (20) AA. şi BB., (21) PP., (22) WW., (23) VV., (24) Z., (25) XX., (26) FF., (27) MM. şi (28) TT..

Garanţii ipotecari au încheiat cu banca contracte de ipotecă, garantând obligaţiile de restituire a creditelor acordate împrumutaţilor cu bunuri imobile ai căror proprietari erau.

Evocând dispoziţiile legale relevante în materie, instanţa a reţinut că atât contractele de credit, cât şi cele de ipotecă constituie titluri executorii, creditorul ipotecar având posibilitatea valorificării ipotecii pe cale de executare silită de îndată ce obligaţia garantată a devenit exigibilă, cu condiţia să nu fi intervenit prescripţia executării creanţei principale, în considerarea principiului accesorialităţii ipotecii, care nu poate fi disociat de regimul dreptului personal de creanţă căruia îi este ataşat.

De asemenea, s-a reţinut că până la intrarea în vigoare a Legii nr. 287/2011, instituţiile bancare îşi puteau organiza un corp propriu de executori, a cărui activitate era strict legată de punerea în executare a titlurilor executorii aparţinând instituţiei de credit şi altor entităţi care aparţin grupului acesteia şi care desfăşoară activităţi financiare.

Activitatea acestui corp de executori se desfăşura în conformitate cu dispoziţiile de drept comun în materie (art. 418 alin. (2) şi (3) din O.U.G. nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului).

Ulterior, la cerere, dacă erau îndeplinite şi celelalte condiţii prevăzute de Legea nr. 287/2011, executorii înregistraţi în condiţiile legii la Ministerul Justiţiei, aparţinând corpurilor proprii de executori organizate de instituţiile de credit, au putut fi numiţi de Ministerul Justiţiei în funcţia de executor judecătoresc.

S-a reţinut că inculpatul A. a făcut parte din corpul propriu de executori ai K., iar după intrarea în vigoare a Legii nr. 287/2011 a fost numit în funcţia de executor judecătoresc.

Încă din perioada în care făcea parte din corpul propriu de executori ai băncii, inculpatul A. s-a ocupat de punerea în executare a titlurilor executorii în baza cărora s-au constituit dosarele de executare silită în raport cu care au fost formulate acuzaţiile din prezenta cauză, în condiţiile în care creditele acordate ajungând la scadenţă nu au fost achitate de către debitori.

Majoritatea creditelor acordate aveau un termen de rambursare foarte scurt (12 luni), în ciuda valorii ridicate a acestora.

După dobândirea calităţii de executor judecătoresc, inculpatul A. a preluat toate dosarele de executare silită vizând recuperarea sumelor de bani acordate de bancă cu titlu de credit societăţilor comerciale împrumutate, credite însoţite de garanţii reale imobiliare constituite de garanţii ipotecari.

Instanţa de fond a apreciat necesară efectuarea unei analize cu privire la valoarea creditelor acordate de bancă societăţilor comerciale, diferenţele dintre evaluările iniţiale ale bunurilor imobile constituind garanţiile imobiliare şi cele ulterioare realizate în faza de executare silită, cât şi prezentarea unor aspecte cu caracter general privind desfăşurarea executării silite imobiliare sub imperiul vechiul C. proc. civ.

În privinţa societăţii împrumutate S.C. CCCC. S.R.L., în referire la dosar de executare silită 225/2012 - vol. 21 d.u.p., a împrumutat în anul 2009 de la bancă suma de 1.000.000 euro, pe o perioadă de 12 luni, iar DD. a garantat restituirea creditului cu imobilul teren intravilan, în suprafaţă de 2.700 mp, înscris în CF xlocalitatea Snagov, număr cadastral x situat în Snagov, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov. Terenul fusese evaluat în cursul lunii septembrie 2009 la suma de 459.000 euro. În cursul executării silite, la solicitarea B.E.J. A., a fost întocmit un nou raport de evaluare, în octombrie 2014, imobilul fiind evaluat la 31.000 euro .

În privinţa societăţii împrumutate S.C. DDDD. S.R.L., în referire la dosar executare silită 207/2012 - vol. 16 şi 27 d.u.p., a împrumutat în anul 2008 de la bancă suma de 2.000.000 euro, pe o perioadă de 12 luni.

Soţii M. şi L. au garantat restituirea creditului cu imobilul compus din teren intravilan, în suprafaţă de 1.480 mp şi construcţii edificate pe acesta, respectiv C1 cu o suprafaţă construită de 176,40 mp şi C2 - magazie cu suprafaţă construită de 11,39 mp, înscris în CF xlocalitatea Ploieşti, număr cadastral x, situat în Ploieşti, bd. x, judeţul Prahova. Iniţial, bunul imobil a fost evaluat la suma de 2.450.000 euro, în octombrie 2008, iar mai apoi la 2.317.000 euro în 2010, deşi fusese achiziţionat în martie 2007 cu suma de 2.300.000 RON. În cursul executării silite, la solicitarea B.E.J. A., a fost întocmit un nou raport de evaluare, în ianuarie 2015, imobilul fiind evaluat la 425.080 euro.

HHH. a garantat restituirea creditului cu imobilul teren intravilan, în suprafaţă de 8.854 mp, înscris în CF xlocalitatea Periş, număr cadastral x, situat în Periş, tarlaua x, parcela x, evaluat iniţial la 1.319.000 euro în anul 2009, iar mai apoi, în anul 2010, la 1.253.000 euro. În cursul executării silite, la solicitarea B.E.J. A., a fost întocmit un nou raport de evaluare, în februarie 2015, imobilul fiind evaluat la 28.000 euro euro.

În privinţa societăţii împrumutate, S.C. EEEE. S.R.L, în referire la dosar de executare silită nr. x/2012 - vol. 23 d.u.p., a împrumutat în anul 2009 de la bancă suma de 1.000.000 euro, pe o perioadă de 12 luni, iar X. a garantat restituirea creditului cu următoarele imobile:

- teren intravilan, în suprafaţă de 13.085 mp, înscris în CF xlocalitatea Periş, număr cadastral x situat în Periş, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, evaluat în 2009 la valoarea de 366.380 euro. În cursul executării silite, la solicitarea B.E.J. A., a fost întocmit un nou raport de evaluare, în octombrie 2014, imobilul fiind evaluat la 36.400 euro.

- teren intravilan, în suprafaţă de 3.000 mp, înscris în CF xlocalitatea Snagov, număr cadastral x situat în Snagov, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov;

- teren intravilan, în suprafaţă de 3.000 mp, înscris în CF xlocalitatea Snagov, număr cadastral x situat în Snagov, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov;

- teren intravilan, în suprafaţă de 3.000 mp, înscris în CF xlocalitatea Snagov, număr cadastral x situat în Snagov, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov;

- teren intravilan, în suprafaţă de 2.000 mp, înscris în CF xlocalitatea Snagov, număr cadastral x situat în Snagov, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov.

Toate cele 4 loturi menţionate au fost evaluate în cursul anului 2009 la 1.672.000 euro. În cursul executării silite, la solicitarea B.E.J. A., a fost întocmit un nou raport de evaluare, în octombrie 2014, întregul imobil de 11.000 mp (cele 4 loturi) fiind evaluat la 112.200 euro.

În privinţa societăţii împrumutate S.C. FFFF. S.R.L., în referire la dosar executare silită nr. x/2012 , a împrumutat în anul 2010 de la bancă suma de 2.400.000 euro, pe o perioadă de 12 luni, iar II. a garantat restituirea creditului cu terenul intravilan, în suprafaţă de 40.611 mp, înscris în CF x a localităţii Periş, număr cadastral x, situat în Periş, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, evaluat iniţial, în cursul anului 2010, la 5.331.000 euro. În cursul executării silite, la solicitarea B.E.J. A., a fost întocmit un nou raport de evaluare, în octombrie 2014, imobilul fiind evaluat la 102.100 euro.

In privinţa societăţii împrumutate S.C. GGGG. S.R.L., în referire la dosar executare silită 187/2012 , a împrumutat de la bancă suma de 1.000.000 euro, pe o perioadă de 12 luni.

YY. a garantat restituirea creditului cu imobilul teren intravilan, în suprafaţă de 3.430 mp (3.450 mp din măsurători), înscris în CF x a localităţii Măgurele, număr cadastral x, situat în Măgurele, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, evaluat iniţial la 207.000 euro în cursul anului 2010. În cursul executării silite, la solicitarea B.E.J. A., a fost întocmit un nou raport de evaluare, în octombrie 2014, imobilul fiind evaluat la 29.300 euro.

QQ. şi RR. au garantat restituirea creditului cu imobilul teren intravilan, în suprafaţă de 8.974,00 mp, înscris în CF x a localităţii Măgurele, număr cadastral x, situat în Măgurele, judeţul Ilfov, tarlaua x/4, parcela x şi 563/6, evaluat iniţial la 987.140 euro în cursul anului 2009. În cursul executării silite, la solicitarea B.E.J. A., a fost întocmit un nou raport de evaluare, în octombrie 2014, imobilul fiind evaluat la 75.500 euro.

In privinţa societăţii împrumutate S.C. HHHH. S.R.L., în referire la dosar executare silită 197/2012 - vol. 24 d.u.p., a împrumutat de la bancă în cursul anului 2010 suma de 2.750.000 euro, pentru o perioadă de 12 luni, iar JJ. a garantat restituirea creditului cu terenul intravilan, în suprafaţă de 22.266 mp, înscris în CF x a localităţii Măgurele, număr cadastral x, situat în Măgurele, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, evaluat iniţial, în cursul anului 2010, la 4.008.000 euro. În cursul executării silite, la solicitarea B.E.J. A., a fost întocmit un nou raport de evaluare, în octombrie 2014, imobilul fiind evaluat la 187.200 euro.

In privinţa societăţii împrumutate S.C. IIII. S.R.L., în referire la dosar executare silită x, a împrumutat de la bancă în cursul anului 2009 suma de 2.850.000 euro, pe o perioadă de 12 luni.

II. a garantat restituirea creditului cu următoarele imobile:

- teren intravilan, în suprafaţă de 5.000 mp, înscris în CF x a localităţii Snagov, număr cadastral x, situat în Snagov, tarlaua x, parcela x, lot x, judeţul Ilfov;

- teren intravilan, în suprafaţă de 5.000 mp, înscris în CF x a localităţii Snagov, număr cadastral x, situat în Snagov, tarlaua x, parcela x, lot x, judeţul Ilfov;

- teren intravilan, în suprafaţă de 5.000 mp, înscris în CF xlocalitatea Snagov, număr cadastral x situat în Snagov, tarlaua x, parcela x, lot x, judeţul Ilfov.

Toate cele 3 imobile menţionate au fost evaluate în cursul anului 2009 la 1.519.000 euro. În cursul executării silite, la solicitarea băncii, a fost întocmit un nou raport de evaluare, în februarie 2013, întregul imobil de 15.000 mp (cele 3 loturi) fiind evaluat la 181.700 euro.

XX. a garantat restituirea creditului cu imobilul teren intravilan, în suprafaţă de 13.037 mp, înscris în CF nr. x a oraşului Otopeni, jud. Ilfov, situat în tarlaua nr. x, parcela x, evaluat iniţial, în anul 2009, la 2.216.290 euro. În cursul executării silite, la solicitarea băncii, a fost întocmit un nou raport de evaluare, în februarie 2013, imobilul fiind evaluat la 211.800 euro.

In privinţa societăţii împrumutate S.C. JJJJ. S.R.L., în referire la dosar executare silită 275/2012 - vol. 31 d.u.p., a împrumutat de la bancă, în cursul anului 2009, suma totală de 3.932.460 RON.

Soţii P. şi Q. au garantat restituirea creditului cu imobilul teren intravilan, în suprafaţă de 4.984 mp, înscris în CF x a localităţii Conteşti, număr cadastral x, situat în comuna Conteşti, sat Gămăneşti, tarlaua x, parcela x, judeţul Dâmboviţa, evaluat iniţial, în iunie 2009, la suma de 130.000 euro. În cursul executării silite, la solicitarea B.E.J. A., a fost întocmit un nou raport de evaluare, în februarie 2015, imobilul fiind evaluat la 8.600 euro.

De asemenea, soţii P. şi Q., împreună cu O. au garantat restituirea creditului şi cu imobilul teren intravilan, în suprafaţă de 10.000 mp în acte (10.123,00 mp din măsurători), înscris în CF x a localităţii Conteşti, număr cadastral x, situat în comuna Conteşti, sat Bălteni, tarlaua x, parcela x, judeţul Dâmboviţa (o cotă de 1/2 soţii KKKK. şi o cotă de 1/2 O.), evaluat iniţial, în iunie 2009, la 313.100 euro (incluzând o altă parcelă lui O. de 4.939 mp). În cursul executării silite, la solicitarea B.E.J. A., a fost întocmit un nou raport de evaluare, în februarie 2015, imobilul fiind evaluat la 17.300 euro.

LL. a garantat restituirea creditului cu imobilul teren intravilan, în suprafaţă de 4.800 mp în acte (4.802 mp din măsurători), înscris în CF x a localităţii Conteşti, număr cadastral x, situat în comuna Conteşti, sat Bălteni, tarlaua x, parcela x, judeţul Dâmboviţa, evaluat iniţial, în iunie 2009, la 176.650 euro (inclusiv parcela numitei LLLL. de 3.531 mp). În cursul executării silite, la solicitarea B.E.J. A., a fost întocmit un nou raport de evaluare, în februarie 2015, imobilul fiind evaluat la 8.700 euro.

In privinţa societăţii împrumutate S.C. MMMM. S.R.L., în referire la dosar executare silită 190/2012, a împrumutat de la bancă suma de 2.000.000 euro, pe o perioadă de 12 luni, în cursul anului 2008.

S.C. U. S.R.L. a garantat restituirea creditului cu următoarele imobile:

- teren intravilan, în suprafaţă de 79.400 mp în acte, înscris în CF x a localităţii Dascălu, număr cadastral x, situat în comuna Dascălu, sat Gagu, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, evaluat în octombrie 2009 la 1.032.000 euro. În cursul executării silite, la solicitarea B.E.J. A., a fost întocmit un nou raport de evaluare, în aprilie 2015, imobilul fiind evaluat la 162.000 euro.

- teren intravilan, în suprafaţă de 49.394,00 mp în acte, înscris în CF x a localităţii Dascălu, număr cadastral x, situat în comuna Dascălu, sat Creaţa, tarlaua x, parcelele A156/19 şi A156/19/1, evaluat în octombrie 2009 la 425.600 euro. În cursul executării silite, la solicitarea B.E.J. A., a fost întocmit un nou raport de evaluare, în aprilie 2015, imobilul fiind evaluat la 100.800 euro.

- teren intravilan, în suprafaţă de 9.300 mp în acte, înscris în CF x a localităţii Dascălu, număr cadastral x, situat în comuna Dascălu, sat Creaţa, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, evaluat în anul 2015, în cursul executării silite, la solicitarea B.E.J. A., la 18.800 euro.

- teren intravilan, în suprafaţă de 5.000 mp în acte, înscris în CF x a localităţii Dascălu, număr cadastral x, situat în comuna Dascălu, sat Creaţa, tarlaua x, parcela x judeţul Ilfov, evaluat în anul 2015, în cursul executării silite, la solicitarea B.E.J. A., la 6.400 euro.

- teren intravilan, în suprafaţă de 11.800 mp în acte, înscris în CF x a localităţii Dascălu, număr cadastral x, situat în comuna Dascălu, sat Creaţa, tarlaua x, parcela x, evaluat în anul 2015, în cursul executării silite, la solicitarea B.E.J. A., la 23.900 euro.

- teren intravilan, în suprafaţă de 9.000 mp în acte, înscris în CF x a localităţii Dascălu, număr cadastral x, situat în comuna Dascălu, sat Creaţa, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, evaluat în anul 2015, în cursul executării silite, la solicitarea B.E.J. A., la 18.200 euro.

Toate cele 4 parcele fuseseră evaluate iniţial, în anul 2009, la 280.800 euro.

In privinţa societăţii împrumutate S.C. BBB. S.R.L., în referire la dosar executare silită 203/2012 - vol. 40 d.u.p., a împrumutat de la bancă suma de 1.000.000 euro, pe o perioadă de 12 luni, în cursul anului 2010.

KK. şi SS., coproprietari (90%, respectiv 10%), au garantat restituirea creditului cu imobil teren intravilan, în suprafaţă de 18.087,22 mp, înscris în CF x a localităţii Corbeanca, număr cadastral x, situat în comuna Corbeanca, sat Ostratu, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, evaluat în noiembrie 2010 la 994.800 euro. În cursul executării silite, la solicitarea B.E.J. A., a fost întocmit un nou raport de evaluare, în octombrie 2014, imobilul fiind evaluat la 175.300 euro.

In privinţa societăţii împrumutate S.C. ZZ. S.R.L., în referire la dosar executare silită 208/2012 - vol. 25 d.u.p., a împrumutat de la bancă suma de 1.000.000 euro, pe o perioadă de 12 luni, în cursul anului 2009.

Soţii W. şi V. au garantat restituirea creditului cu imobilul teren intravilan, în suprafaţă de 12.304 mp, înscris în CF x a localităţii Măgurele, număr cadastral x, situat în localitatea Măgurele, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, fiind evaluat la acel moment la 2.509.000 euro. Ulterior, în cursul executării silite, bunul a fost reevaluat la suma de 58.900 euro.

CC. a garantat restituirea creditului cu următoarele imobile:

- teren intravilan arabil, în suprafaţă de 9.860 mp, înscris în CF x a localităţii Măgurele, număr cadastral x, situat în localitatea Măgurele, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, evaluat la acel moment la 926.840 euro. Ulterior, în cursul executării silite, bunul a fost reevaluat la suma de 24.800 euro.

- teren intravilan, în suprafaţă de 4.355 mp, înscris în CF x a localităţii Măgurele, număr cadastral x situat în loc. Măgurele, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, evaluat iniţial la 409.370 euro. Ulterior, în cursul executării silite, bunul a fost reevaluat la suma de 9.900 euro.

- teren intravilan, în suprafaţă de 11.837 mp, înscris în CF x a localităţii Măgurele, număr cadastral x, situat în localitatea Măgurele, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, evaluat iniţial la 1.109.200 euro. Ulterior, în cursul executării silite, bunul a fost reevaluat la suma de 29.700 euro.

In privinţa societăţii împrumutate S.C. NNNN. S.R.L., în referire la dosar executare silită 60/2012 - vol. 35 d.u.p., a împrumutat de la bancă suma de 500.000 euro pe o perioadă de 12 luni, în cursul anului 2009.

Soţii NN. şi OO. au garantat restituirea creditului cu următoarele imobile:

- imobil compus din teren intravilan, în suprafaţă de 5.705 mp şi construcţii industriale în suprafaţă de 865,88 mp, înscris în CF x a localităţii Bucureşti, număr cadastral x, situat în mun. Bucureşti, Drumul Între Tarlale, nr. 122D, evaluat la acel moment la suma de 1.182.105 euro. Ulterior, în cursul executării silite, bunul a fost reevaluat la suma de 385.600 euro.

- teren intravilan, în suprafaţă de 1.998,92 mp, înscris în CF x a localităţii Fundulea, număr cadastral x, situat în loc. Fundulea, tarlaua x/2, parcela x, judeţul Călăraşi, evaluat la acel moment la 49.973 euro. Ulterior, în cursul executării silite, bunul a fost reevaluat la suma de 40.000 euro (reevaluat în 2012, la solicitarea băncii).

In privinţa societăţii împrumutate S.C. OOOO. S.R.L., în referire la dosar executare silită 194/2012 - vol. 30 d.u.p., a împrumutat de la bancă suma de 2.950.000 euro pe o perioadă de12 luni, în cursul anului 2009.

UU. a garantat restituirea creditului cu terenul intravilan, în suprafaţă de 14.200 mp, înscris în CF x a localităţii Buftea, număr cadastral x situat în oraşul Buftea, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, evaluat iniţial, în septembrie 2009, la 1.988.000 euro. În cursul executării silite, la solicitarea B.E.J. A., a fost întocmit un nou raport de evaluare, în ianuarie 2015, imobilul fiind evaluat la 76.300 euro.

In privinţa societăţii împrumutate S.C. PPPP. S.R.L., în referire la dosar executare silită x/2012 - vol. 39, 78 d.u.p., a împrumutat de la bancă suma de 12.600.000 RON, echivalentul a 2.983.591 euro, pe o perioadă de 12 luni, în cursul anului 2009.

UU. a garantat restituirea creditului, printre altele, cu următoarele imobile:

- teren intravilan, în suprafaţă de 5.000 mp, înscris în CF x a localităţii Periş, număr cadastral x situat în localitatea Brătuleşti, comuna Periş, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov;

- teren intravilan, în suprafaţă de 5.000 mp, înscris în CF x a localităţii Periş, număr cadastral x situat în localitatea Brătuleşti, comuna Periş, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov.

- teren intravilan, în suprafaţă de 7.096 mp, înscris în CF x a localităţii Otopeni, număr cadastral x situat în Otopeni, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov.

- teren intravilan în suprafaţă de 7.096 mp, înscris în CF x a localităţii Otopeni, număr cadastral x situat în Otopeni, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov.

Conform raportului de evaluare întocmit în anul 2009 valoarea cumulată a celor două imobile situate în com. Periş era la acel moment de 1.550.000 euro. În cursul executării silite, la solicitarea B.E.J. A., a fost întocmit un nou raport de evaluare, în februarie 2015, fiecare imobil fiind evaluat la 14.400 euro (în total 28.800 euro).

Terenurile din oraşul Otopeni au fost evaluate la momentul acordării creditului la suma de 2.838.400 euro. Conform publicaţiilor de vânzare, evaluarea ulterioară a stabilit un preţ al imobilelor de 70.600 euro (fiecare lot), raportul de evaluare fiind întocmit în februarie 2015 la solicitarea B.E.J. A..

In privinţa societăţii împrumutate S.C. FFF. S.R.L., în referire la dosar executare silită 182/2012 - vol. 37 d.u.p., a împrumutat de la bancă, în cursul anului 2008, 920.000 euro pe o perioadă de 60 de luni şi 180.000 euro pe o perioadă de 12 luni.

AA. şi BB. au garantat restituirea creditelor cu terenul intravilan, în suprafaţă de 11.800 mp, înscris în CF x (CF vechi x) a localităţii Gruiu, număr cadastral x, situat în localitatea Gruiu, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, evaluat iniţial, în noiembrie 2008, la 1.298.000 euro. În cursul executării silite, la solicitarea K., a fost întocmit un nou raport de evaluare, în februarie 2015, imobilul fiind evaluat la 10.400 euro. Tot la solicitarea K. au mai fost întocmite două rapoarte de evaluare, în anul 2012 (44.000 euro) şi în cursul anului 2013 (42.000 euro). În publicaţia de vânzare a fost menţionat preţul de pornire ca fiind 33.000 euro (preţul din raport, diminuat cu 25%), ceea ce înseamnă că executorul a avut în vedere raportul de evaluare din anul 2012.

In privinţa societăţii împrumutate S.C. QQQQ. S.R.L., în referire la dosar executare silită 183/2012 - vol. 41 d.u.p., a împrumutat de la bancă suma de 950.000 euro în cursul anului 2009.

PP. a garantat restituirea împrumutului cu următoarele imobile:

- teren intravilan, în suprafaţă de 4.000 mp, înscris în CF x a localităţii Snagov număr cadastral x, situat în Snagov, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, evaluat la acel moment la 532.000 euro. Conform raportului întocmit la solicitarea K. în cursul anului 2013, valoarea terenului era la acel moment de 51.000 euro.

- teren intravilan, în suprafaţă de 12.064 mp, înscris în CF x a localităţii Crevedia, număr cadastral x, situat în localitatea Crevedia, tarlaua x, parcela x, judeţul Dâmboviţa, evaluat iniţial la 410.176 euro. Conform raportului întocmit la solicitarea K. în cursul anului 2013, valoarea terenului era la acel moment de 97.500 euro.

- teren intravilan, în suprafaţă de 11.399 mp, înscris în CF x a localităţii Crevedia, număr cadastral x, situat în localitatea Crevedia, tarlaua x, parcela x, judeţul Dâmboviţa, evaluat iniţial la 410.176 euro. Conform raportului întocmit la solicitarea K. în cursul anului 2013, valoarea terenului era la acel moment de 92.000 euro.

- teren intravilan, în suprafaţă de 12.064 mp, înscris în CF x a localităţii Crevedia, număr cadastral x, situat în loc. Crevedia, tarlaua x, parcela x, judeţul Dâmboviţa, evaluat iniţial la 410.176 euro. Conform raportului întocmit la solicitarea K. în cursul anului 2013, valoarea terenului era la acel moment de 97.500 euro.

Din publicaţiile de vânzare rezultă că executorul s-a raportat la valori mai mari, de 53.600 euro, 150.000 euro, 134.000 euro, respectiv 150.000 euro, la dosar neregăsindu-se alte rapoarte de evaluare.

In privinţa societăţii împrumutate S.C. DDD. S.R.L., în referire la dosar executare silită x/2012 - vol. 36 d.u.p., a împrumutat de la bancă suma de 2.950.000 euro pe o perioadă de12 luni, în cursul anului 2009.

WW. a garantat restituirea creditului cu terenul intravilan, în suprafaţă de 15.561 mp, înscris în CF x a localităţii Baloteşti, număr cadastral x, situat în localitatea Baloteşti, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, evaluat iniţial, în decembrie 2009, la 2.022.930 euro. În cursul executării silite, la solicitarea B.E.J. A., a fost întocmit un nou raport de evaluare, în ianuarie 2015, imobilul fiind evaluat la 84.700 euro.

In privinţa societăţii împrumutate S.C. RRRR. S.R.L., în referire la dosar executare silită x/2012 , a împrumutat de la bancă suma de 2.000.000 euro, în cursul anului 2009, pe o perioadă de 12 luni.

VV. a garantat restituirea creditului cu următoarele imobile:

- teren intravilan, în suprafaţă de 5.891 mp, înscris în CF x a localităţii Crevedia, număr cadastral x, situat în Crevedia, tarlaua x, parcela x, judeţul Dâmboviţa, evaluat în octombrie 2009 la 238.545 euro. În cursul anului 2013, la solicitarea K., a fost întocmit un alt raport de evaluare, rezultând suma de 60.834 euro.

- teren intravilan, în suprafaţă de 5.000 mp, înscris în CF x a localităţii Crevedia, număr cadastral x, situat în Crevedia, tarlaua x, parcela x, judeţul Dâmboviţa, evaluat în octombrie 2009 la 202.500 euro. În cursul anului 2013, la solicitarea K., a fost întocmit un alt raport de evaluare, rezultând suma de 30.184 euro.

- teren intravilan, în suprafaţă de 2.137 mp, înscris în CF x a localităţii Crevedia, număr cadastral x, situat în Crevedia, tarlaua x, parcela x, judeţul Dâmboviţa, evaluat în octombrie 2009 la 72.658 euro. În cursul anului 2013, la solicitarea K., a fost întocmit un alt raport de evaluare, rezultând suma de 12.525 euro.

- teren intravilan, în suprafaţă de 13.600 mp, înscris în CF x a localităţii Crevedia, număr cadastral x, situat în Crevedia, tarlaua x, parcela x, judeţul Dâmboviţa, evaluat în octombrie 2009 la 550.800 euro. În cursul anului 2013, la solicitarea K., a fost întocmit un alt raport de evaluare, rezultând suma de 140.454 euro.

- teren intravilan, în suprafaţă de 11.000 mp, înscris în CF x a localităţii Crevedia, număr cadastral x, situat în Crevedia, tarlaua x, parcela x, judeţul Dâmboviţa, evaluat în octombrie 2009 la 374.000 euro. În cursul anului 2013, la solicitarea K., a fost întocmit un alt raport de evaluare, rezultând suma de 96.196 euro.

- teren intravilan, în suprafaţă de 5.890 mp, înscris în CF x a localităţii Crevedia, număr cadastral x, situat în Crevedia, tarlaua x, parcela x, judeţul Dâmboviţa, evaluat în octombrie 2009 la 235.585 euro. În cursul anului 2013, la solicitarea K., a fost întocmit un alt raport de evaluare, rezultând suma de 60.834 euro.

- teren intravilan, în suprafaţă de 16.363 mp, înscris în CF x a localităţii Crevedia, număr cadastral x, situat în Crevedia, tarlaua x, parcela x, judeţul Dâmboviţa, evaluat în cursul anului 2009 la 556.342 euro. În cursul anului 2013, la solicitarea K., a fost întocmit un alt raport de evaluare, rezultând suma de 136.281 euro.

In privinţa societăţii împrumutate S.C. SSSS. S.R.L., în referire la dosar executare 6/2012 - vol. 3, 78 d.u.p., a împrumutat de la K., în cursul anului 2009, suma de peste 1.000.000 euro.

TT. şi MM. au garantat restituirea împrumutului cu imobilul teren intravilan arabil, în suprafaţă de 8.322 mp, înscris în CF x a localităţii Otopeni, cu număr cadastral x, tarlaua x, parcela x, situat în oraşul Otopeni, jud. Ilfov. Din înscrisurile de la dosar nu rezultă valoarea la care a fost evaluată proprietatea la momentul acordării creditului, însă ulterior, în cursul executării silite, imobilul a fost evaluat la 82.100 euro.

In privinţa societăţii împrumutate S.C. Comerţ şi TTTT. S.R.L., în referire la dosar executare silită 188/2012 - vol. 3, aceasta apare ca debitor al K., împrumutul fiind acordat în cursul anului 2009, valoarea acestuia fiind de 3.157.830,14 euro.

Z. a garantat restituirea împrumutului cu imobilul teren intravilan arabil, în suprafaţă de 26.650 mp, înscris în CF x a localităţii Otopeni, cu număr cadastral x, tarlaua x, parcela x, situat în oraşul Otopeni, jud. Ilfov. Din înscrisurile de la dosar nu rezultă valoarea la care a fost evaluată proprietatea la momentul acordării creditului, însă ulterior, în cursul executării silite, imobilul a fost evaluat la 240.000 euro.

Pe baza acestei analize, prima instanţă a reţinut că societăţile comerciale menţionate au împrumutat de la bancă (de la Sucursalele Unirea şi Dorobanţi ale K.), în perioada 2008-2010, sume de bani de ordinul milioanelor de euro, credite care ar fi trebuit rambursate în majoritatea cazurilor în termen de 12 luni de la acordarea acestora (existând o singură situaţie în care termenul de restituire a fost stabilit la 60 de luni - S.C. FFF. S.R.L., în alte cazuri fiind încheiate acte adiţionale privind prelungirea termenul de restituire).

Pentru garantarea acestor credite au fost încheiate contracte de ipotecă, persoanele fizice şi S.C. U. S.R.L. garantând restituirea creditelor cu imobile care, aparent, aveau o valoare suficient de mare pentru acoperirea sumelor datorate băncii, conform rapoartelor de evaluare întocmite la nivelul anilor 2008-2010.

Aproape toate terenurile anterior enumerate erau încadrate în intravilan, dar cu toate acestea categoria de folosinţă era aceea de teren arabil. Cu ocazia întocmirii rapoartelor de evaluare au fost efectuate fotografii, din imagini putându-se observa că acestea erau situate în câmp, la distanţe apreciabile de primele case, neavând acces la utilităţi. La dosar au fost identificate şi certificate de urbanism din care rezulta că era posibilă edificarea de locuinţe, iar în majoritatea rapoartelor de evaluare (atât cele iniţiale, cât şi cele ulterioare) s-a apreciat că terenurile aveau potenţial pentru dezvoltare rezidenţială.

S-a constatat că doar terenul situat în mun. Ploieşti, bd. x, nr 285, judeţ Prahova, aparţinând UUUU., şi terenul situat în mun. Bucureşti, Drumul Între Tarlale, nr. 122D, aparţinând VVVV., aveau construcţii edificate pe teren şi se aflau efectiv în interiorul localităţilor.

Creditele acordate de bancă nu au fost restituite de debitori, iar demersurile ulterioare pentru valorificarea garanţiilor pe calea executării silite au demonstrate că imobilele fuseseră supraevaluate, diferenţele dintre rapoartele iniţiale şi cele întocmite ulterior, evidenţiate în analiza de mai sus, neputând să rezulte exclusiv din devalorizarea acestora, în contextul crizei imobiliare din cursul anului 2010. Exista aşadar suspiciunea că imobilele fuseseră în mod intenţionat supraevaluate, în scopul obţinerii unor credite de valori foarte mari, neexistând intenţia pentru debitori de a restitui sumele de bani împrumutate la momentul "contractării".

S-a reţinut de către instanţă, după cum şi parchetul a susţinut, că modalitatea de obţinere/acordare a acestora credite face obiectul altor dosare penale, chiar inculpaţii din prezenta cauză menţionând dosarul nr. x/2013 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, aflat încă în cursul judecăţii în primă instanţă. Din fişa Ecris a dosarului menţionat rezulta că unele dintre persoanele vătămate din prezenta cauză aveau calitatea de inculpaţi (UU., II., AA., M., WW. - garanţii ipotecari), respectiv părţi responsabile civilmente (persoanele juridice care au avut calitatea de debitori).

În ceea ce priveşte executarea silită imobiliară vizând imobilele care formează obiectul prezentei cauze, s-a reţinut că aceasta a debutat încă din perioada în care inculpatul A. făcea parte din corpul propriu de executori ai K. (anterior anului 2012), continuând până la desfăşurarea licitaţiilor publice din 18/19.12.2018, 13.02.2019, respectiv 12.11.2019.

A reţinut prima instanţă că dreptul comun în materie este reprezentat de C. proc. civ. din 1865. Chiar dacă la data de 15.02.2013 a intrat în vigoare noul C. proc. civ., conform art. 3 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., noua lege procesual civilă se aplica numai executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare. Or, în cauză, executările silite au fost începute anterior intrării în vigoare a noului C. proc. civ.

Conform art. 494 şi 495 C. proc. civ. 1865, imobilele urmărite silit se valorifică prin vânzare la licitaţie publică, vânzare directă şi prin alte modalităţi admise de lege, iar în cazul în care obiectul executării silite îl formează mai multe bunuri imobile distincte ale debitorului, procedura de vânzare prin licitaţie publică se va îndeplini pentru fiecare bun în parte.

După întocmirea procesului-verbal de situaţie prevăzut de art. 496 C. proc. civ., executorul va soma pe debitor că, dacă nu va plăti, se va trece la vânzarea imobilelor cuprinse în acest proces-verbal (art. 497 alin. (1) C. proc. civ. 1865).

Dacă în termen de 15 zile de la primirea somaţiei debitorul nu plăteşte datoria, executorul judecătoresc va începe procedura de vânzare (art. 500 alin. (1) C. proc. civ. 1865.).

Executorul va stabili de îndată preţul imobilului, iar în cazul în care consideră necesar va cere părerea unui expert (art. 500 alin. (2) C. proc. civ. 1865).

În termen de 5 zile de la stabilirea preţului imobilului, executorul va întocmi şi va afişa publicaţia de vânzare a acestuia la sediul organului de executare şi al instanţei de executare, la locul unde se află imobilul urmărit, la sediul primăriei în a cărei rază teritorială este situat imobilul, precum şi la locul unde se desfăşoară licitaţia, dacă acesta este altul decât locul unde este situat imobilul, termenul stabilit pentru vânzare neputând fi mai scurt de 30 de zile şi nici mai lung de 60 de zile de la afişarea publicaţiei de vânzare la locul unde va avea loc licitaţia (art. 504 C. proc. civ.).

Persoanele care vor să cumpere imobilul la licitaţie sunt obligate să depună la Trezoreria Statului, la WWWW. sau la orice altă instituţie bancară, la dispoziţia executorului judecătoresc, până la termenul stabilit pentru vânzare, o cauţiune reprezentând 10% din preţul de începere a licitaţiei pentru termenul respectiv. Dovada consemnării va fi ataşată ofertei de cumpărare (art. 506 C. proc. civ. 1865).

Vânzarea la licitaţie se face în mod public şi se va ţine separat pentru fiecare imobil sau corp de proprietate (art. 508 alin. (1) C. proc. civ. 1865).

Licitaţia începe prin citirea de către executor a publicaţiei de vânzare şi a ofertelor primite până la acea dată.

Executorul va oferi spre vânzare imobilul, prin trei strigări succesive, la intervale de timp care să permită opţiuni şi supralicitări, pornind de la preţul oferit care este mai mare decât cel la care s-a făcut evaluarea potrivit art. 500 alin. (2) sau, în lipsa unei asemenea oferte, chiar de la acest preţ (art. 509 alin. (1) şi (2) C. proc. civ. 1865).

În cazul în care nu este oferit nici preţul la care imobilul a fost evaluat, vânzarea se va amâna la un alt termen, de cel mult 60 de zile, pentru care se va face o nouă publicaţie în condiţiile art. 504 alin. (3). La acest termen licitaţia va începe de la preţul de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat. Dacă nu se obţine preţul de începere a licitaţiei, la acelaşi termen bunul va fi vândut la cel mai mare preţ oferit. Vânzarea se va putea face chiar dacă se prezintă o singură persoană care oferă preţul de la care începe licitaţia (art. 509 alin. (5) C. proc. civ. 1865).

Executorul va declara adjudecatar persoana care, la termenul de licitaţie, a oferit preţul de vânzare potrivit dispoziţiilor art. 509. În toate cazurile, creditorii urmăritori sau intervenienţi nu pot să adjudece bunurile oferite spre vânzare la un preţ mai mic de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat (art. 510 C. proc. civ. 1865).

Executorul va întocmi un proces-verbal despre desfăşurarea şi rezultatul fiecărei licitaţii. În procesul-verbal vor fi menţionaţi toţi cei care au participat la licitaţie, sumele oferite de fiecare participant, precum şi adjudecatarul imobilului. Procesul-verbal va fi semnat de executor, creditor, debitor şi de adjudecatar (art. 511 C. proc. civ. 1865).

Adjudecatarul imobilului va depune preţul la dispoziţia executorului judecătoresc în termen de cel mult 30 de zile de la data vânzării, ţinându-se seama de cauţiunea depusă în contul preţului (art. 512 alin. (1) C. proc. civ. 1865).

După adjudecarea imobilului către unul dintre participanţii la licitaţie, executorul, la cerere, va dispune restituirea cauţiunilor depuse de ceilalţi participanţi (art. 514 C. proc. civ. 1865).

După plata integrală a preţului sau a avansului prevăzut la art. 515 şi după expirarea termenului de 15 zile prevăzut la art. 401 alin. (1) lit. a), executorul, pe baza procesului-verbal de licitaţie, va întocmi actul de adjudecare (art. 516 C. proc. civ. 1865).

Prin actul de adjudecare proprietatea imobilului se transmite de la debitor la adjudecatar. De la această dată adjudecatarul are dreptul la fructe şi venituri, datorează dobânzile până la plata integrală a preţului şi suportă toate sarcinile imobilului (art. 518 C. proc. civ. 1865).

Pe baza înscrisurilor de la dosar şi procesele-verbale privind desfăşurarea şi rezultatul fiecărei licitaţii desfăşurate în zilele de 18/19.12.2018, 13.02.2019 şi 12.11.2019, în legătură cu care au fost formulate acuzaţiile din prezenta cauză, judecătorul fondului a constatat că până atunci fuseseră organizate 35 de termene de licitaţie, 32 de termene de licitaţie, respectiv 38 de termene de licitaţie.

S-a apreciat astfel că inexistenţa vreunei oferte la toate aceste termene de licitaţie organizate de B.E.J. A. relevă interesul scăzut pentru imobilele ce au constituit garanţii pentru creditele acordate, chiar dacă rapoartele de evaluare ulterioare, majoritatea întocmite la solicitarea executorului judecătoresc în cursul anului 2015, conform art. 500 alin. (2) C. proc. civ. 1865, au scos în evidenţă valori chiar şi de peste 10 ori mai mici decât cele avute în vedere la momentul acordării creditelor.

S-a reţinut de instanţă că organizarea tuturor acestor termene de licitaţie a generat cheltuieli mari de executare pentru B.E.J. A., aspect evidenţiat chiar de către executor în cuprinsul procesului-verbal de licitaţie din 13.02.2019:

"Faţă de adresa creditorului K. S.A., trimisă via email, din data de 12.02.2019, prin care solicită suspendarea licitaţiei, fără a invoca un motiv de fapt sau de drept, lipsa intenţiei creditorului de a adjudeca bunurile în contul creanţei, faptul că ne aflăm la al 32-lea termen de licitaţie cu acelaşi preţ de pornire, organizate pe cheltuiala executorului judecătoresc pe parcursul a 7 ani, neînregistrându-se nicio ofertă pentru aceste imobile în acest interval, constat că nu sunt motive de suspendare a licitaţiei".

S-a mai reţinut de către instanţă că în cadrul unei convorbiri telefonice purtate la 12.09.2019, la ora 19:19:14 de inculpatul A. cu XXXX., de asemenea executor judecătoresc, primul îi explica celui de-al doilea că deţinea un portofoliu de dosare din "lotul Unirea şi Dorobanţi", cu "creanţe de 3 milioane de euro şi garanţii de 2 bani", în care organizase vreo "2.000 de termene de licitaţie", cheltuind "60.000 euro din buzunarul său" .

A reţinut instanţă că, potrivit art. 563 lit. a) C. proc. pen.., cheltuielile de executare au prioritate la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare, iar conform art. 371⁷ C. proc. civ. 1865, cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, afară de cazul când creditorul a renunţat la executare sau dacă prin lege se prevede altfel. Pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol procesul-verbal constituie titlu executoriu - art. 371⁷ alin. (4) C. proc. civ. 1865.

S-a reţinut astfel că, executorul judecătoresc avea un interes patrimonial evident în adjudecarea imobilelor, deoarece în acest fel executarea silită ar fi încetat şi ar fi putut încasa sumele de bani reprezentând cheltuieli de executare avansate, inclusiv onorariul.

Rezumând, văzând dispoziţiile legale menţionate, faţă de stadiul dosarelor de executare la momentul desfăşurării licitaţiilor ce formează obiectul prezentei cauze, instanţă a arătat că existau trei posibilităţi prin care imobilele puteau fi adjudecate:

- în situaţia în care o singură persoană se prezenta la licitaţii, aceasta putea adjudeca bunurile dacă oferea preţul de la care începeau licitaţiile (75% din preţul la care imobilul fusese evaluat);

- creditorul urmăritor, adică banca, nu putea adjudeca bunurile oferite spre vânzare la un preţ mai mic de 75% din cel la care imobilele fuseseră evaluate;

- în cazul în care se prezentau cel puţin 2 participanţi la licitaţie, licitaţiile începeau de la preţul de 75% din cel la care imobilele fuseseră evaluate, iar dacă nimeni nu oferea acest preţ, la acelaşi termen bunurile puteau fi vândut la cel mai mare preţ oferit.

În legătură cu noţiunea "cel mai mare preţ oferit", în condiţiile în care C. proc. civ. 1865 nu prevedea posibilitatea restituirii cauţiunii/a unei părţi din aceasta către adjudecatar, ci doar că adjudecatarul imobilului era obligat să depună preţul la dispoziţia executorului judecătoresc, ţinându-se seama de cauţiunea depusă în contul preţului (art. 512 alin. (1) C. proc. civ.), instanţă a arătat că în această din urmă situaţie preţul de adjudecare nu putea fi totuşi mai mic de 10% din preţul de începere a licitaţiei pentru termenul respectiv.

***

În ceea ce priveşte licitaţiile publice organizate în datele de 18 şi 19.12.2018, prima instanţă a reţinut:

La datele de 18 şi 19.12.2018 au fost organizate de B.E.J. A. un număr de 40 licitaţii vizând 40 imobile în mai multe dosare de executare silită, astfel:

- (1) dosar de executare silită nr. x/2012 - cu privire la un imobil;

- (2) dosar de executare silită nr. x/2012 - cu privire la 5 imobile;

- (3) dosar de executare silită nr. x/2012 - cu privire la 2 imobile;

- (4) dosar de executare silită nr. x/2012 - cu privire la un imobil;

- (5) dosar de executare silită nr. x/2012 - cu privire la 2 imobile;

- (6) dosar de executare silită nr. x/2012 - cu privire la un imobil;

- (7) dosar de executare silită nr. x/2012 - cu privire la 3 imobile;

- (8) dosar de executare silită nr. x/2012 - cu privire la un imobil;

- (9) dosar de executare silită nr. x/2012 - cu privire la un imobil;

- (10) dosar de executare silită nr. x/2012 - cu privire la 1 imobil;

- (11) dosar de executare silită nr. x/2012 - cu privire la 6 imobile;

- (12) dosar de executare silită nr. x/2012 - cu privire la 1 imobil;

- (13) dosar de executare silită nr. x/2012 - cu privire la 4 imobile;

- (14) dosar de executare silită nr. x/2012 - cu privire la 2 imobile;

- (15) dosar de executare silită nr. x/2012 - cu privire la un imobil;

- 16) dosar de executare silită nr. x/2012 - cu privire la 2 imobile;

- (17) dosar de executare silită nr. x/2012 - cu privire la un imobil;

- (18) dosar de executare silită nr. x/2012 - cu privire la 4 imobile;

- (19) dosar de executare silită nr. x/2012 - cu privire la un imobil.

La toate cele 40 de licitaţii au participat inculpaţii B. şi I.,aceasta din urmă reprezentată convenţional de inculpatul E., conform procurii autentificate sub nr. x/18.12.2018 de YYYY., mandatat cu puteri depline să oferteze în cadrul respectivelor licitaţii.

Alături de cei doi participanţi la licitaţiile publice, menţionaţi anterior, inculpatul D. a participat la licitaţiile publice organizate în dosarele de executare silită nr. x/2012 - cu privire la un imobil), nr. 207/2012 - cu privire la un imobil), nr. 33/2012 - cu privire la un imobil, nr. 187/2012 - cu privire la un imobil, nr. 197/2012 - cu privire la un imobil, nr. 190/2012 - cu privire la un imobil, nr. 208/2012 - cu privire la un imobil, nr. 60/2012 - cu privire la un imobil, nr. 193/2012 - cu privire la un imobil şi nr. 182/2012 - cu privire la un imobil.

În total, inculpatul D. a participat la 13 licitaţii dintre cele 40 de licitaţii publice organizate de B.E.J. A., la datele de 18 şi 19.12.2018.

La una dintre licitaţiile publice organizate în dosarul nr. x/2012, privind terenul din com. Dascălu, jud. Ilfov, în suprafaţă de 79.400 mp, alături de I. şi B. au participat şi martorele ZZZZ. şi AAAAA..

Instanţa a subliniat că deşi în dosarul nr. x/2012 inculpata I., prin mandatar, a adjudecat cu suma de 5.000 euro imobilul teren intravilan curţi-construcţii, arabil şi vii în suprafaţă de 25.552 mp (creditor K., debitor S.C. BBBBB. S.R.L., garant ipotecar numitul CCCCC.), evaluat în procedura executării silite la suma de 53.000 euro, acuzaţiile nu vizează modul de desfăşurare a acestei licitaţii publice, limitele învestirii fiind clar stabilite de parchet.

Din procesele-verbale de licitaţie şi din înscrisurile din vol. 57 d.u.p., instanţa de fond a reţinut că, exceptând terenul din com. Dascălu, jud. Ilfov, în suprafaţă de 79.400 mp (licitaţie la care au participat şi martorele ZZZZ. şi AAAAA.), atât ofertele depuse de B., cât şi ofertele depuse de I. au fost egale între ele, respectiv egale cu valoarea cauţiunilor (10% din preţul de pornire de 75% din raportul de evaluare).

În cazul terenului intravilan în suprafaţă de 79.400 mp, înscris în CF x a localităţii Dascălu, număr cadastral x, situat în comuna Dascălu, sat Gagu, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, proprietatea S.C. U. S.R.L., inculpatul B. a făcut o ofertă de 12.150 euro (10% din preţul de pornire), inculpata I. a depus o ofertă de 30.000 euro, AAAAA. a depus o ofertă de 23.820 euro, iar ZZZZ. a depus o ofertă de 28.500 euro. În final a fost adjudecat de inculpata I. cu suma de 30.000 euro.

Se mai remarcă faptul că şi inculpatul D. a depus în majoritatea cazurilor cauţiuni egale cu 10% din preţul de pornire, uneori uşor mai mari prin rotunjire, făcând oferte egale cu valoarea cauţiunii sau foarte apropiate de această valoare (mai mari cu 3-10 euro). Doar în două cazuri ofertele au depăşit cu aproximativ 80-100 euro valoarea cauţiunilor.

In continuare, analiza primei instanţei cuprinde prezentarea ofertelor şi a modului în care s-a licitat şi supralicitat în cadrul fiecărei licitaţii din cele desfăşurate în dosarele de executare silită mai sus enumerate.

In ceea ce priveşte dosarul de executare silită nr. x/2012

- având ca obiect teren intravilan, în suprafaţă de 2.700 mp, înscris în CF x a localităţii Snagov, număr cadastral x, situat în Snagov, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, proprietatea garantului ipotecar DD.:

La licitaţie au participat inculpaţii B. şi inculpata I. prin mandatar, inculpatul E., licitaţia începând de la preţul redus cu 25% de 23.250 euro. Cum niciunul dintre licitatori nu a oferit acest preţ, s-a procedat la strigarea preţului de la cea mai mare ofertă depusă, de 2.325 euro. La prima strigare a preţului de 2.325 euro, B. a oferit preţul de 2.365 euro, iar I. prin mandatar E. a oferit preţul de 2.405 euro. B. face o contraofertă de 2.450 euro, iar I. prin mandatar E. a declarat că se retrage, B. devenind adjudecatar.

Rezultă aşadar un preţ de adjudecare mai mare cu 125 euro decât valoarea cauţiunii.

In ceea ce priveşte dosarul de executare silită nr. x/2012

- având ca obiect teren intravilan, în suprafaţă de 1.480 mp şi construcţii edificate pe acesta, respectiv C1 cu o suprafaţă construită de 176,40 mp şi C2 - magazie cu suprafaţă construită de 11,39 mp, înscris în CF xlocalitatea Ploieşti, număr cadastral x situat în Ploieşti, bd. x, judeţul Prahova, aparţinând garanţilor ipotecari M. şi L.;

La licitaţie au participat inculpaţii B. şi inculpata I. prin mandatar, inculpatul E., licitaţia începând de la preţul redus cu 25% de 318.810 euro. Cum niciunul dintre licitatori nu a oferit acest preţ, s-a procedat la strigarea preţului de la cea mai mare ofertă depusă, de 31.881 euro. La prima strigare a preţului de 31.881 euro, I. prin mandatar E. a oferit preţul de 45.881 euro. B. a oferit preţul de 52.881 euro, iar I. prin mandatar E. a oferit preţul de 59.881 euro. B. a oferit preţul de 66.881 euro. I. prin mandatar E. a oferit preţul de 73.881 euro. B. a oferit preţul de 80.881 euro. I. prin mandatar E. a oferit preţul de 83.000 euro. B. a oferit preţul de 85.000 euro, iar I. prin mandatar E. a declarat că se retrage, B. devenind adjudecatar.

În acest caz diferenţa dintre preţul de adjudecare şi valoarea cauţiunii este de 53.119 euro.

- având ca obiect teren intravilan, în suprafaţă de 8.854 mp, înscris în CF x a localităţii Periş, număr cadastral x situat în Periş, jud. Ilfov, tarlaua x, parcela x, proprietatea garantului ipotecar HHH.;

La licitaţie au participat inculpaţii B., D. şi inculpata I. prin mandatar, inculpatul E., licitaţia începând de la preţul redus cu 25% de 22.100 euro. Cum niciunul dintre licitatori nu a oferit acest preţ, s-a procedat la strigarea preţului de la cea mai mare ofertă depusă, de 2.210 euro (oferta inculpatului Baicu). La prima strigare a preţului de 2.210 euro, B. a oferit preţul de 2.160 euro. D. a oferit preţul de 2.210, iar I. prin mandatar E. a oferit preţul de 2.260 euro. D. face o contraofertă de 2.300 euro, iar I. prin mandatar E. şi B. au declarat că se retrag, D. devenind adjudecatar.

Diferenţa dintre preţul de adjudecare şi valoarea cauţiunii este de 200 euro.

In ceea ce priveşte dosarul de executare silită nr. x/2012

- având ca obiect teren intravilan, în suprafaţă de 13.085 mp, înscris în CF x a localităţii Periş, număr cadastral x situat în Periş, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, proprietatea garantului ipotecar X.;

La licitaţie au participat inculpaţii B., D. inculpata I. prin mandatar, inculpatul E., licitaţia începând de la preţul redus cu 25% de 27.300 euro. Cum niciunul dintre licitatori nu a oferit acest preţ, s-a procedat la strigarea preţului de la cea mai mare ofertă depusă, de 2.740 euro (oferta inculpatului Baicu). La prima strigare a preţului de 2.740 euro, B. a oferit preţul de 2.840 euro, iar I. prin mandatar E. a renunţat să mai facă o ofertă şi s-a retras. D. a făcut o contraofertă de 3.000 euro, iar B. a declarat că se retrage, D. devenind adjudecatar.

Diferenţa dintre preţul de adjudecare şi valoarea cauţiunii este de 270 euro.

- având ca obiect teren intravilan, în suprafaţă de 3.000 mp, înscris în CF x a localităţii Snagov, număr cadastral x situat în Snagov, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, proprietatea garantului ipotecar X.;

La licitaţie au participat inculpaţii B. şi inculpata I. prin mandatar, inculpatul E., licitaţia începând de la preţul redus cu 25% de 22.950 euro. Cum niciunul dintre licitatori nu a oferit acest preţ, s-a procedat la strigarea preţului de la cea mai mare ofertă depusă, de 2.295 euro. La prima strigare a preţului de 2.295 euro, B. a oferit preţul de 2.345 euro, iar I. prin mandatar E. a oferit preţul de 2.395 euro. B. face o contraofertă de 2.500 euro, iar I. prin mandatar E. a declarat că se retrage, B. devenind adjudecatar.

Diferenţa dintre preţul de adjudecare şi valoarea cauţiunii este de 205 euro.

- având ca obiect teren intravilan, în suprafaţă de 3.000 mp, înscris în CF x a localităţii Snagov, număr cadastral x situat în Snagov, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, proprietatea garantului ipotecar X.;

La licitaţie au participat inculpaţii B. şi inculpata I. prin mandatar, inculpatul E., licitaţia începând de la preţul redus cu 25% de 22.950 euro. Cum niciunul dintre licitatori nu a oferit acest preţ, s-a procedat la strigarea preţului de la cea mai mare ofertă depusă, de 2.295 euro. La prima strigare a preţului de 2.295 euro, B. a oferit preţul de 2.345 euro, iar I. prin mandatar E. a oferit preţul de 2.395 euro. B. face o contraofertă de 2.500 euro, iar I. prin mandatar E. a declarat că se retrage, B. devenind adjudecatar.

Diferenţa dintre preţul de adjudecare şi valoarea cauţiunii este de 205 euro.

- având ca obiect teren intravilan, în suprafaţă de 3.000 mp, înscris în CF x a localităţii Snagov, număr cadastral x situat în Snagov, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, aparţinând garantului ipotecar X.;

La licitaţie au participat inculpaţii B. şi inculpata I. prin mandatar, inculpatul E., licitaţia începând de la preţul redus cu 25% de 22.950 euro. Cum niciunul dintre licitatori nu a oferit acest preţ, s-a procedat la strigarea preţului de la cea mai mare ofertă depusă, de 2.295 euro. La prima strigare a preţului de 2.295 euro, B. a oferit preţul de 2.345 euro, iar I. prin mandatar E. a oferit preţul de 2.395 euro. B. face o contraofertă de 2.500 euro, iar I. prin mandatar E. a declarat că se retrage, B. devenind adjudecatar.

Diferenţa dintre preţul de adjudecare şi valoarea cauţiunii este de 205 euro.

- având ca obiect teren intravilan, în suprafaţă de 2.000 mp, înscris în CF xlocalitatea Snagov, număr cadastral x situat în Snagov, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, aparţinând garantului ipotecar X.;

La licitaţie au participat inculpaţii B. şi inculpata I. prin mandatar, inculpatul E., licitaţia începând de la preţul redus cu 25% de 15.300 euro. Cum niciunul dintre licitatori nu a oferit acest preţ, s-a procedat la strigarea preţului de la cea mai mare ofertă depusă, de 1.530 euro. La prima strigare a preţului de 1.530 euro, B. a oferit preţul de 1.600 euro, iar I. prin mandatar E. a oferit preţul de 1.700 euro. B. face o contraofertă de 1.800 euro, iar I. prin mandatar E. a declarat că se retrage, B. devenind adjudecatar.

Diferenţa dintre preţul de adjudecare şi valoarea cauţiunii este de 270 euro.

In ceea ce priveşte dosarul de executare silită nr. x/2012

- având ca obiect teren intravilan, în suprafaţă de 40.611 mp, înscris în CF x a localităţii Periş, număr cadastral x, situat în Periş, tarlaua x, parcela x, proprietatea garantului ipotecar II.;

La licitaţie au participat inculpaţii B., D. şi inculpata I. prin mandatar, inculpatul E., licitaţia începând de la preţul redus cu 25% de 75.575 euro. Cum niciunul dintre licitatori nu a oferit acest preţ, s-a procedat la strigarea preţului de la cea mai mare ofertă depusă, de 7.660 euro (oferta inculpatului Baicu). La prima strigare a preţului de 7.660 euro, D. a oferit preţul de 7.860 euro. B. a oferit preţul de 8.060 euro, iar I. prin mandatar E. a oferit preţul de 8.260 euro. D. a făcut o contraofertă de 8.500 euro, iar I. prin mandatar E. şi B. au declarat că se retrag, D. devenind adjudecatar.

Diferenţa dintre preţul de adjudecare şi valoarea cauţiunii este de 842,5 euro.

In ceea ce priveşte dosarul de executare silită nr. x/2012

- având ca obiect teren intravilan, în suprafaţă de 3.430 mp (3.450 mp din măsurători), înscris în CF x a localităţii Măgurele, număr cadastral x, situat în Măgurele, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, proprietatea garantului ipotecar YY.;

La licitaţie au participat inculpaţii B. şi inculpata I. prin mandatar, inculpatul E., licitaţia începând de la preţul redus cu 25% de 21.975 euro. Cum niciunul dintre licitatori nu a oferit acest preţ, s-a procedat la strigarea preţului de la cea mai mare ofertă depusă, de 2.197,5 euro. La prima strigare a preţului de 2.197,5 euro, I. prin mandatar E. a oferit preţul de 2.200 euro. B. a oferit preţul de 2.300 euro, iar I. prin mandatar E. a oferit preţul de 2.500 euro. B. a declarat că se retrage, I. devenind adjudecatar.

Diferenţa dintre preţul de adjudecare şi valoarea cauţiunii este de 302,5 euro.

- având ca obiect teren intravilan, în suprafaţă de 8.974,00 mp, înscris în CF x a localităţii Măgurele, număr cadastral x, situat în Măgurele, judeţul Ilfov, tarlaua x/4, parcela x şi 563/6, proprietatea garanţilor ipotecari QQ. şi RR.;

La licitaţie au participat inculpaţii B., D. şi inculpata I. prin mandatar, inculpatul E., licitaţia începând de la preţul redus cu 25% de 56.625 euro. Cum niciunul dintre licitatori nu a oferit acest preţ, s-a procedat la strigarea preţului de la cea mai mare ofertă depusă, de 5.670 euro (oferta inculpatului Baicu). La prima strigare a preţului de 5.670 euro, B. a oferit preţul de 5.970 euro. D. a oferit preţul de 6.270 euro, iar I. prin mandatar E. a oferit preţul de 6.400 euro. D. a făcut o contraofertă de 6.500 euro, iar I. prin mandatar E. şi B. au declarat că se retrag, D. devenind adjudecatar.

Diferenţa dintre preţul de adjudecare şi valoarea cauţiunii este de 837,5 euro.

In ceea ce priveşte dosarul de executare silită nr. x/2012

- având ca obiect teren intravilan, în suprafaţă de 22.266 mp, înscris în CF x a localităţii Măgurele, număr cadastral x, situat în Măgurele, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, proprietatea garantului ipotecar JJ.;

La licitaţie au participat inculpaţii B., D. şi inculpata I. prin mandatar, inculpatul E., licitaţia începând de la preţul redus cu 25% de 140.400 euro. Cum niciunul dintre licitatori nu a oferit acest preţ, s-a procedat la strigarea preţului de la cea mai mare ofertă depusă, de 14.050 euro (oferta inculpatului Baicu). La prima strigare a preţului de 14.050 euro, B. a oferit preţul de 14.450 euro. D. a oferit preţul de 14.850 euro, iar I. prin mandatar E. a oferit preţul de 15.250 euro. D. a făcut o contraofertă de 15.500 euro, iar I. prin mandatar E. şi B. au declarat că se retrag, D. devenind adjudecatar.

Diferenţa dintre preţul de adjudecare şi valoarea cauţiunii este de 1.460 euro.

In ceea ce priveşte dosarul de executare silită nr. x/2012

- având ca obiect teren intravilan, în suprafaţă de 5.000 mp, înscris în CF x a localităţii Snagov, număr cadastral x, situat în Snagov, tarlaua x, parcela x, lot x, judeţul Ilfov, proprietatea garantului ipotecar II.;

La licitaţie au participat inculpaţii B. şi inculpata I. prin mandatar, inculpatul E., licitaţia începând de la preţul redus cu 25% de 45.425,25 euro. Cum niciunul dintre licitatori nu a oferit acest preţ, s-a procedat la strigarea preţului de la cea mai mare ofertă depusă, de 4.542,55 euro. La prima strigare a preţului de 4.543,55 euro, B. a oferit preţul de 4.742,55 euro, iar I. prin mandatar E. a oferit preţul de 4.942,55 euro. B. a făcut o contraofertă de 5.000 euro, iar I. prin mandatar E. a declarat că se retrage, B. devenind adjudecatar.

Diferenţa dintre preţul de adjudecare şi valoarea cauţiunii este de 457,45 euro.

- având ca obiect teren intravilan, în suprafaţă de 5.000 mp, înscris în CF x a localităţii Snagov, număr cadastral x, situat în Snagov, tarlaua x, parcela x, lot x, judeţul Ilfov, proprietatea garantului ipotecar II.;

La licitaţie au participat inculpaţii B. şi inculpata I. prin mandatar, inculpatul E., licitaţia începând de la preţul redus cu 25% de 45.425,25 euro. Cum niciunul dintre licitatori nu a oferit acest preţ, s-a procedat la strigarea preţului de la cea mai mare ofertă depusă, de 4.542,55 euro. La prima strigare a preţului de 4.542,55 euro, B. a oferit preţul de 4.742,55 euro, iar I. prin mandatar E. a oferit preţul de 4.942,55 euro. B. a făcut o contraofertă de 5.000 euro, iar I. prin mandatar E. a declarat că se retrage, B. devenind adjudecatar.

Diferenţa dintre preţul de adjudecare şi valoarea cauţiunii este de 457,45 euro.

- având ca obiect teren intravilan, în suprafaţă de 5.000 mp, înscris în CF xlocalitatea Snagov, număr cadastral x situat în Snagov, tarlaua x, parcela x, lot x, judeţul Ilfov, proprietatea garantului ipotecar II.;

La licitaţie au participat inculpaţii B. şi inculpata I. prin mandatar, inculpatul E., licitaţia începând de la preţul redus cu 25% de 45.425,25 euro. Cum niciunul dintre licitatori nu a oferit acest preţ, s-a procedat la strigarea preţului de la cea mai mare ofertă depusă, de 4.542,55 euro. La prima strigare a preţului de 4.543,55 euro, B. a oferit preţul de 4.742,55 euro, iar I. prin mandatar E. a oferit preţul de 4.942,55 euro. B. a făcut o contraofertă de 5.000 euro, iar I. prin mandatar E. a declarat că se retrage, B. devenind adjudecatar.

Diferenţa dintre preţul de adjudecare şi valoarea cauţiunii este de 457,45 euro.

In ceea ce priveşte dosarul de executare silită nr. x/2012

- având ca obiect teren intravilan, în suprafaţă de 4.984 mp, înscris în CF x a localităţii Conteşti, număr cadastral x, situat în comuna Conteşti, sat Gămăneşti, tarlaua x, parcela x, judeţul Dâmboviţa, proprietatea garanţilor ipotecari P. şi Q.;

La licitaţie au participat inculpaţii B. şi inculpata I. prin mandatar, inculpatul E., licitaţia începând de la preţul redus cu 25% de 28.800 RON. Cum niciunul dintre licitatori nu a oferit acest preţ, s-a procedat la strigarea preţului de la cea mai mare ofertă depusă, de 2.880 RON. La prima strigare a preţului de 2.880 RON, I. prin mandatar E. a oferit preţul de 3.180 RON. B. a oferit preţul de 3.250 RON. I. prin mandatar E. a oferit preţul de 3.500 RON, iar B. s-a retras, I. devenind adjudecatar.

Diferenţa dintre preţul de adjudecare şi valoarea cauţiunii este de 620 RON.

- având ca obiect teren intravilan, în suprafaţă de 10.000 mp în acte (10.123,00 mp din măsurători), înscris în CF x a localităţii Conteşti, număr cadastral x, situat în comuna Conteşti, sat Bălteni, tarlaua x, parcela x, judeţul Dâmboviţa, proprietatea garanţilor ipotecari P. şi Q., respectiv O.;

La licitaţie au participat inculpaţii B. şi inculpata I. prin mandatar, inculpatul E., licitaţia începând de la preţul redus cu 25% de 57.600 RON. Cum niciunul dintre licitatori nu a oferit acest preţ, s-a procedat la strigarea preţului de la cea mai mare ofertă depusă, de 5.760 RON. La prima strigare a preţului de 5.760 RON, I. prin mandatar E. a oferit preţul de 6.260 RON. B. a oferit preţul de 6.760 RON. I. prin mandatar E. a oferit preţul de 7.000 RON, iar B. s-a retras, I. devenind adjudecatar.

Diferenţa dintre preţul de adjudecare şi valoarea cauţiunii este de 1.240 RON.

- având ca obiect teren intravilan, în suprafaţă de 4.800 mp în acte (4.802 mp din măsurători), înscris în CF x a localităţii Conteşti, număr cadastral x, situat în comuna Conteşti, sat Bălteni, tarlaua x, parcela x, judeţul Dâmboviţa, proprietatea garantului ipotecar LL.;

La licitaţie au participat inculpaţii B. şi inculpata I. prin mandatar, inculpatul E., licitaţia începând de la preţul redus cu 25% de 28.950 RON. Cum niciunul dintre licitatori nu a oferit acest preţ, s-a procedat la strigarea preţului de la cea mai mare ofertă depusă, de 2.895 RON. La prima strigare a preţului de 2.895 RON, I. prin mandatar E. a oferit preţul de 3.395 RON. B. a oferit preţul de 3.895 RON. I. prin mandatar E. a oferit preţul de 4.000 RON, iar B. s-a retras, I. devenind adjudecatar.

Diferenţa dintre preţul de adjudecare şi valoarea cauţiunii este de 1.105 RON.

In ceea ce priveşte dosarul executare silită nr. x/2012

- având ca obiect teren în suprafaţă de 79.400 mp, înscris în CF x a localităţii Dascălu, număr cadastral x, situat în comuna Dascălu, sat Gagu, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, proprietatea S.C. U. S.R.L., inculpatul B. a făcut o ofertă de 12.150 euro (10% din preţul de pornire), inculpata I. a depus o ofertă de 30.000 euro, AAAAA. a depus o ofertă de 23.820 euro, iar ZZZZ. a depus o ofertă de 28.500 euro. În final a fost adjudecat de inculpata I. cu suma de 30.000 euro.

- având ca obiect teren intravilan, în suprafaţă de 49.394 mp în acte, înscris în CF x a localităţii Dascălu, număr cadastral x, situat în comuna Dascălu, sat Creaţa, tarlaua x, parcelele A156/19 şi A156/19/1, proprietatea garantului ipotecar S.C. U. S.R.L.

La licitaţie au participat inculpaţii B., D. şi inculpata I. prin mandatar, inculpatul E., licitaţia începând de la preţul redus cu 25% de 75.600 euro. Cum niciunul dintre licitatori nu a oferit acest preţ, s-a procedat la strigarea preţului de la cea mai mare ofertă depusă, de 7.570 euro (oferta inculpatului Baicu). La prima strigare a preţului de 7.570 euro, B. a oferit preţul de 7.860 euro. D. a oferit preţul de 8.160 euro, iar I. prin mandatar E. a oferit preţul de 8.300 euro. D. a făcut o contraofertă de 8.500 euro, iar I. prin mandatar E. şi B. au declarat că se retrag, D. devenind adjudecatar.

Diferenţa dintre preţul de adjudecare şi valoarea cauţiunii este de 940 euro.

- având ca obiect teren intravilan, în suprafaţă de 9.300 mp în acte, înscris în CF x a localităţii Dascălu, număr cadastral x, situat în comuna Dascălu, sat Creaţa, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, proprietatea garantului ipotecar S.C. U. S.R.L.

La licitaţie au participat inculpaţii B. şi inculpata I. prin mandatar, inculpatul E., licitaţia începând de la preţul redus cu 25% de 14.100 euro. Cum niciunul dintre licitatori nu a oferit acest preţ, s-a procedat la strigarea preţului de la cea mai mare ofertă depusă, de 1.410 euro. La prima strigare a preţului de 1.410 euro, B. a oferit preţul de 1.460 euro, iar I. prin mandatar E. a oferit preţul de 1.550 euro. B. a renunţat la a mai face oferte şi s-a retras, I. devenind adjudecatar.

Diferenţa dintre preţul de adjudecare şi valoarea cauţiunii este de 140 euro.

- având ca obiect teren intravilan, în suprafaţă de 5.000 mp în acte, înscris în CF x a localităţii Dascălu, număr cadastral x, situat în comuna Dascălu, sat Creaţa, tarlaua x, parcela x judeţul Ilfov, proprietatea garantului ipotecar S.C. U. S.R.L.

La licitaţie au participat inculpaţii B. şi inculpata I. prin mandatar, inculpatul E., licitaţia începând de la preţul redus cu 25% de 4.800 euro. Cum niciunul dintre licitatori nu a oferit acest preţ, s-a procedat la strigarea preţului de la cea mai mare ofertă depusă, de 480 euro. La prima strigare a preţului de 480 euro, I. prin mandatar E. a oferit preţul de 530 euro, iar B. a oferit preţul de 550 euro. I. prin mandatar E. a oferit preţul de 600 euro, B. renunţând să mai facă oferte. Astfel, I. a devenit adjudecatar.

Diferenţa dintre preţul de adjudecare şi valoarea cauţiunii este de 120 euro.

- având ca obiect teren intravilan, în suprafaţă de 11.800 mp în acte, înscris în CF x a localităţii Dascălu, număr cadastral x, situat în comuna Dascălu, sat Creaţa, tarlaua x, parcela x, proprietatea garantului ipotecar S.C. U. S.R.L.

La licitaţie au participat inculpaţii B., D. şi inculpata I. prin mandatar, inculpatul E., licitaţia începând de la preţul redus cu 25% de 17.925 euro. Cum niciunul dintre licitatori nu a oferit acest preţ, s-a procedat la strigarea preţului de la cea mai mare ofertă depusă, de 1.800 euro (oferta inculpatului Baicu). La prima strigare a preţului de 1.800 euro, B. a oferit preţul de 1.895,5 euro. D. a oferit preţul de 1.995 euro, iar I. prin mandatar E. a renunţat să mai facă ofertă. D. a oferit 2.100 euro, iar B. s-a retras, D. devenind adjudecatar.

Diferenţa dintre preţul de adjudecare şi valoarea cauţiunii este de 307,5 euro.

- având ca obiect teren intravilan, în suprafaţă de 9.000 mp în acte, înscris în CF x a localităţii Dascălu, număr cadastral x, situat în comuna Dascălu, sat Creaţa, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, proprietatea garantului ipotecar S.C. U. S.R.L.

La licitaţie au participat inculpaţii B., D. şi inculpata I. prin mandatar, inculpatul E., licitaţia începând de la preţul redus cu 25% de 13.650 euro. Cum niciunul dintre licitatori nu a oferit acest preţ, s-a procedat la strigarea preţului de la cea mai mare ofertă depusă, de 1.370 euro (oferta inculpatului Baicu). La prima strigare a preţului de 1.370 euro, B. a oferit preţul de 1.415 euro. D. a oferit preţul de 1.465 euro, iar I. prin mandatar E. a renunţat să mai facă ofertă. D. a făcut o contraofertă, oferind 1.550 euro, iar B. a renunţat să mai facă oferte, D. devenind adjudecatar.

Diferenţa dintre preţul de adjudecare şi valoarea cauţiunii este de 185 euro.

In ceea priveşte dosarul executare silită nr. x/2012

- având ca obiect teren intravilan, în suprafaţă de 18.087,22 mp, înscris în CF x a localităţii Corbeanca, număr cadastral x, situat în comuna Corbeanca, sat Ostratu, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, proprietatea garanţilor ipotecari KK. şi SS.;

La licitaţie au participat inculpaţii B. şi inculpata I. prin mandatar, inculpatul E., licitaţia începând de la preţul redus cu 25% de 131.475 euro (în procesul-verbal de licitaţie menţionându-se din eroare valoarea de 76.575 euro). Cum niciunul dintre licitatori nu a oferit acest preţ, s-a procedat la strigarea preţului de la cea mai mare ofertă depusă, de 13.147,4 euro. La prima strigare a preţului de 13.147,4 euro, I. prin mandatar E. a oferit preţul de 13.647 euro, iar B. a oferit preţul de 14.147,50 euro. I. prin mandatar E. a oferit preţul de 15.000 euro, B. renunţând să mai facă oferte. Astfel, I. a devenit adjudecatar.

Diferenţa dintre preţul de adjudecare şi valoarea cauţiunii este de 1.852,50 euro.

In ceea priveşte dosarul executare silită nr. x/2012

- având ca obiect teren intravilan, în suprafaţă de 12.304 mp, înscris în CF x a localităţii Măgurele, număr cadastral x, situat în localitatea Măgurele, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, proprietatea garanţilor ipotecari W. şi V.;

La licitaţie au participat inculpaţii B., D. şi inculpata I. prin mandatar, inculpatul E., licitaţia începând de la preţul redus cu 25% de 44.175 euro. Cum niciunul dintre licitatori nu a oferit acest preţ, s-a procedat la strigarea preţului de la cea mai mare ofertă depusă, de 4.420 euro (oferta inculpatului Baicu). La prima strigare a preţului de 4.420 euro, B. a oferit preţul de 4.820 euro. D. a oferit preţul de 5.120 euro, iar I. prin mandatar E. a renunţat să mai facă ofertă şi a declarat că se retrage. D. a făcut o contraofertă, oferind 5.500 euro, iar B. a renunţat să mai facă oferte, D. devenind adjudecatar.

Diferenţa dintre preţul de adjudecare şi valoarea cauţiunii este de 1.082,5 euro.

- având ca obiect teren intravilan arabil, în suprafaţă de 9.860 mp, înscris în CF x a localităţii Măgurele, număr cadastral x, situat în localitatea Măgurele, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, proprietatea garantului ipotecar CC.;

La licitaţie au participat inculpaţii B., D. şi inculpata I. prin mandatar, inculpatul E., licitaţia începând de la preţul redus cu 25% de 18.600 euro. Cum niciunul dintre licitatori nu a oferit acest preţ, s-a procedat la strigarea preţului de la cea mai mare ofertă depusă, de 1.865 euro (oferta inculpatului Baicu). La prima strigare a preţului de 1.865 euro, B. a oferit preţul de 1.965 euro. D. a oferit preţul de 2.065 euro, iar I. prin mandatar E. a renunţat să mai facă ofertă şi a declarat că se retrage. D. a făcut o contraofertă, oferind 2.200 euro, iar B. a renunţat să mai facă oferte, D. devenind adjudecatar.

Diferenţa dintre preţul de adjudecare şi valoarea cauţiunii este de 340 euro.

- având ca obiect teren intravilan, în suprafaţă de 4.355 mp, înscris în CF x a localităţii Măgurele, număr cadastral x situat în loc. Măgurele, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, proprietatea garantului ipotecar CC.;

La licitaţie au participat inculpaţii B. şi inculpata I. prin mandatar, inculpatul E., licitaţia începând de la preţul redus cu 25% de 7.425 euro. Cum niciunul dintre licitatori nu a oferit acest preţ, s-a procedat la strigarea preţului de la cea mai mare ofertă depusă, de 742,5 euro. La prima strigare a preţului de 742,5 euro, I. prin mandatar E. a oferit preţul de 842,5 euro, iar B. a oferit preţul de 942,50 euro. I. prin mandatar E. a oferit preţul de 1.000 euro, B. renunţând să mai facă oferte. Astfel, I. a devenit adjudecatar.

Diferenţa dintre preţul de adjudecare şi valoarea cauţiunii este de 257,5 euro.

- având ca obiect teren intravilan, în suprafaţă de 11.837 mp, înscris în CF x a localităţii Măgurele, număr cadastral x, situat în localitatea Măgurele, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, proprietatea garantului ipotecar CC.;

La licitaţie au participat inculpaţii B. şi inculpata I. prin mandatar, inculpatul E., licitaţia începând de la preţul redus cu 25% de 22.275 euro. Cum niciunul dintre licitatori nu a oferit acest preţ, s-a procedat la strigarea preţului de la cea mai mare ofertă depusă, de 2.227,5 euro. La prima strigare a preţului de 2.227,5 euro, I. prin mandatar E. a oferit preţul de 2.350 euro, iar B. a oferit preţul de 2.450 euro. I. prin mandatar E. a oferit preţul de 2.600 euro, B. renunţând să mai facă oferte. Astfel, I. a devenit adjudecatar.

Diferenţa dintre preţul de adjudecare şi valoarea cauţiunii este de 257,5 euro.

In ceea priveşte dosarul executare silită nr. x/2012

- având ca obiect imobil compus din teren intravilan, în suprafaţă de 5.705 mp şi construcţii industriale în suprafaţă de 865,88 mp, înscris în CF x a localităţii Bucureşti, număr cadastral x, situat în mun. Bucureşti, Drumul Între Tarlale, nr. 122D, proprietatea garanţilor ipotecari NN. şi OO.;

La licitaţie au participat inculpaţii B. şi inculpata I. prin mandatar, inculpatul E., licitaţia începând de la preţul redus cu 25% de 289.200 euro. Cum niciunul dintre licitatori nu a oferit acest preţ, s-a procedat la strigarea preţului de la cea mai mare ofertă depusă, de 28.920 euro. La prima strigare a preţului de 28.920 euro, I. prin mandatar E. a oferit preţul de 29.920 euro, iar B. a oferit preţul de 30.920 euro. I. prin mandatar E. a făcut o contraofertă de 32.000 euro, B. renunţând să mai facă oferte. Astfel, I. a devenit adjudecatar.

Diferenţa dintre preţul de adjudecare şi valoarea cauţiunii este de 3.080 euro.

- având ca obiect teren intravilan, în suprafaţă de 1.998,92 mp, înscris în CF x a localităţii Fundulea, număr cadastral x, situat în loc. Fundulea, tarlaua x/2, parcela x, judeţul Călăraşi, proprietatea garanţilor ipotecari NN. şi OO.;

La licitaţie au participat inculpaţii B., D. şi inculpata I. prin mandatar, inculpatul E., licitaţia începând de la preţul redus cu 25% de 30.000 euro. Cum niciunul dintre licitatori nu a oferit acest preţ, s-a procedat la strigarea preţului de la cea mai mare ofertă depusă, de 3.010 euro (oferta inculpatului Baicu). La prima strigare a preţului de 3.010 euro, I. prin mandatar E. a oferit 3.200 euro, iar B. a oferit preţul de 3.300 euro. D. a făcut o contraofertă de 3.500 euro, iar ceilalţi participanţi au declarat că se retrag.

Diferenţa dintre preţul de adjudecare şi valoarea cauţiunii este de 500 euro.

In ceea priveşte dosarul executare silită nr. x/2012

- având ca obiect terenul intravilan, în suprafaţă de 14.200 mp, înscris în CF x a localităţii Buftea, număr cadastral x situat în oraşul Buftea, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, proprietatea garantului ipotecar UU.:

La licitaţie au participat inculpaţii B. şi inculpata I. prin mandatar, inculpatul E., licitaţia începând de la preţul redus cu 25% de 57.225 euro. Cum niciunul dintre licitatori nu a oferit acest preţ, s-a procedat la strigarea preţului de la cea mai mare ofertă depusă, de 5.722,5 euro. La prima strigare a preţului de 5.722,5 euro, I. prin mandatar E. a oferit preţul de 6.022,5 euro, iar B. a oferit preţul de 6.322,5 euro. I. prin mandatar E. a făcut o contraofertă de 6.500 euro, B. renunţând să mai facă oferte. Astfel, I. a devenit adjudecatar.

Diferenţa dintre preţul de adjudecare şi valoarea cauţiunii este de 777,5 euro.

In ceea priveşte dosarul executare silită nr. x/2012

- având ca obiect teren intravilan, în suprafaţă de 5.000 mp, înscris în CF x a localităţii Periş, număr cadastral x situat în localitatea Brătuleşti, comuna Periş, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, proprietatea garantului ipotecar UU.;

La licitaţie au participat inculpaţii B. şi inculpata I. prin mandatar, inculpatul E., licitaţia începând de la preţul redus cu 25% de 11.625 euro. Cum niciunul dintre licitatori nu a oferit acest preţ, s-a procedat la strigarea preţului de la cea mai mare ofertă depusă, de 1.162,5 euro. La prima strigare a preţului de 1.162,5 euro, B. oferă preţul de 1.212,5 euro, iar I. prin mandatar E. a oferit preţul de 1.262,5 euro. I. prin mandatar E. face o contraofertă în valoare de 1.350 euro, iar B. declară că se retrage, I. a devenit adjudecatar.

Diferenţa dintre preţul de adjudecare şi valoarea cauţiunii este de 187,5 euro.

- având ca obiect teren intravilan, în suprafaţă de 5.000 mp, înscris în CF x a localităţii Periş, număr cadastral x situat în localitatea Brătuleşti, comuna Periş, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, proprietatea garantului ipotecar UU.;

La licitaţie au participat inculpaţii B., D. şi inculpata I. prin mandatar, inculpatul E., licitaţia începând de la preţul redus cu 25% de 10.800 euro. Cum niciunul dintre licitatori nu a oferit acest preţ, s-a procedat la strigarea preţului de la cea mai mare ofertă depusă, de 1.100 euro (oferta inculpatului Baicu). La prima strigare a preţului de 1.100 euro, B. a oferit preţul de 1.130 euro. D. a făcut o ofertă de 1.180 euro, iar I. prin mandatar E. a oferit preţul de 1.230 euro. D. a făcut o contraofertă de 1.300 euro, iar ceilalţi participanţi s-au retras, adjudecatar devenind D..

Diferenţa dintre preţul de adjudecare şi valoarea cauţiunii este de 220 euro.

In ceea priveşte dosarul executare silită nr. x/2012

- având ca obiect terenul intravilan, în suprafaţă de 11.800 mp, înscris în CF x (CF vechi x) a localităţii Gruiu, număr cadastral x, situat în localitatea Gruiu, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, proprietatea garanţilor ipotecari AA. şi BB.;

La licitaţie au participat inculpaţii B., D. şi inculpata I. prin mandatar, inculpatul E., licitaţia începând de la preţul redus cu 25% de 33.000 euro. Cum niciunul dintre licitatori nu a oferit acest preţ, s-a procedat la strigarea preţului de la cea mai mare ofertă depusă, de 3.310 euro (oferta inculpatului Baicu). La prima strigare a preţului de 3.310 euro, B. a oferit preţul de 3.410 euro, iar I. prin mandatar E. a renunţat să mai oferteze. D. a făcut o contraofertă de 3.600 euro, iar ceilalţi B. s-a retras, adjudecatar devenind D..

Diferenţa dintre preţul de adjudecare şi valoarea cauţiunii este de 300 euro.

In ceea priveşte dosarul executare silită nr. x/2012

- teren intravilan, în suprafaţă de 4.000 mp, înscris în CF x a localităţii Snagov număr cadastral x, situat în Snagov, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, proprietatea garantului ipotecar PP..

La licitaţie au participat inculpaţii B. şi inculpata I. prin mandatar, inculpatul E., licitaţia începând de la preţul redus cu 25% de 40.200 euro. Cum niciunul dintre licitatori nu a oferit acest preţ, s-a procedat la strigarea preţului de la cea mai mare ofertă depusă, de 4.020 euro. La prima strigare a preţului de 4.020 euro, B. a oferit preţul de 4.420 euro, iar I. prin mandatar E. a oferit preţul de 4.820 euro. B. a oferit preţul de 5.000 euro, iar I. prin mandatar E. s-a retras, B. devenind adjudecatar.

Diferenţa dintre preţul de adjudecare şi valoarea cauţiunii este de 980 euro.

- având ca obiect teren intravilan, în suprafaţă de 12.064 mp, înscris în CF x a localităţii Crevedia, număr cadastral x, situat în localitatea Crevedia, tarlaua x, parcela x, judeţul Dâmboviţa, proprietatea garantului ipotecar PP.;

La licitaţie au participat inculpaţii B. şi inculpata I. prin mandatar, inculpatul E., licitaţia începând de la preţul redus cu 25% de 112.500 euro. Cum niciunul dintre licitatori nu a oferit acest preţ, s-a procedat la strigarea preţului de la cea mai mare ofertă depusă, de 11.250 euro. La prima strigare a preţului de 11.250 euro, I. prin mandatar E. a oferit preţul de 11.750 euro. B. a oferit preţul de 12.250 euro, iar I. prin mandatar E. a oferit 12.500 euro. B. s-a retras, I. devenind adjudecatar.

Diferenţa dintre preţul de adjudecare şi valoarea cauţiunii este de 1.250 euro.

- având ca obiect teren intravilan, în suprafaţă de 11.399 mp, înscris în CF x a localităţii Crevedia, număr cadastral x, situat în localitatea Crevedia, tarlaua x, parcela x, judeţul Dâmboviţa, proprietatea garantului ipotecar PP.;

La licitaţie au participat inculpaţii B. şi inculpata I. prin mandatar, inculpatul E., licitaţia începând de la preţul redus cu 25% de 100.500 euro. Cum niciunul dintre licitatori nu a oferit acest preţ, s-a procedat la strigarea preţului de la cea mai mare ofertă depusă, de 10.050 euro. La prima strigare a preţului de 10.050 euro, I. prin mandatar E. a oferit preţul de 10.550 euro. B. a oferit preţul de 11.050 euro, iar I. prin mandatar E. a oferit 11.500 euro. B. s-a retras, I. devenind adjudecatar.

Diferenţa dintre preţul de adjudecare şi valoarea cauţiunii este de 1.450 euro.

- având ca obiect teren intravilan, în suprafaţă de 12.064 mp, înscris în CF x a localităţii Crevedia, număr cadastral x, situat în loc. Crevedia, tarlaua x, parcela x, judeţul Dâmboviţa, proprietatea garantului ipotecar PP.;

La licitaţie au participat inculpaţii B. şi inculpata I. prin mandatar, inculpatul E., licitaţia începând de la preţul redus cu 25% de 112.500 euro. Cum niciunul dintre licitatori nu a oferit acest preţ, s-a procedat la strigarea preţului de la cea mai mare ofertă depusă, de 11.250 euro. La prima strigare a preţului de 11.250 euro, I. prin mandatar E. a oferit preţul de 11.750 euro. B. a oferit preţul de 12.250 euro, iar I. prin mandatar E. a oferit 12.500 euro. B. s-a retras, I. devenind adjudecatar.

Diferenţa dintre preţul de adjudecare şi valoarea cauţiunii este de 1.250 euro.

In ceea priveşte dosarul executare silită nr. x/2012

- având ca obiect terenul intravilan, în suprafaţă de 15.561 mp, înscris în CF x a localităţii Baloteşti, număr cadastral x, situat în localitatea Baloteşti, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, proprietatea garantului ipotecar WW.:

La licitaţie au participat inculpaţii B. şi inculpata I. prin mandatar, inculpatul E., licitaţia începând de la preţul redus cu 25% de 63.525 euro. Cum niciunul dintre licitatori nu a oferit acest preţ, s-a procedat la strigarea preţului de la cea mai mare ofertă depusă, de 6.352,5 euro. La prima strigare a preţului de 6.352,5 euro, I. prin mandatar E. a oferit preţul de 6.652,5 euro. B. a oferit preţul de 6.800 euro, iar I. prin mandatar E. a oferit 7.000 euro. B. s-a retras, I. devenind adjudecatar.

Diferenţa dintre preţul de adjudecare şi valoarea cauţiunii este de 647,50 euro.

***

Având în vedere cele mai sus arătate, în referire la condiţiile concrete în care a avut loc adjudecarea imobilelor, prima instanţă a constatat, exceptând imobilul înscris în CF x a localităţii Dascălu, aparţinând S.C. U. S.R.L. şi imobilul înscris în CF xlocalitatea Ploieşti, aparţinând UUUU.), existenţa unor tipare evidente în modul de desfăşurare a licitaţiilor publice organizate la datele de 18 şi 19.12.2018, dar şi alte aspecte care au născut suspiciuni în sensul existenţei unei înţelegeri între licitatori, determinând creditorul - K. şi un judecător din cadrul Judecătoriei Cornetu, învestit cu o contestaţie la executare, să sesizeze organele de urmărire penală.

Astfel, valoarea ofertelor depuse de inculpaţii B. şi I. prin mandatar E. a fost egală cu valoarea cauţiunilor, respectiv foarte apropiată de valoarea acestora în cazul inculpatului D..

Inculpatul B. a adjudecat toate imobilele situate pe raza localităţii Snagov (9 terenuri), reuşind o comasare a suprafeţelor, în condiţiile în care toate se regăsesc în tarlaua x, 8 terenuri se regăsesc în parcela x, unul singur fiind în parcela x. Suplimentar celor 9 terenuri, a adjudecat inculpatul şi imobilul situat în Ploieşti, Bd. x, judeţul Prahova - în total 10 imobile.

I. prin mandatar E. a adjudecat terenuri în oraşul Măgurele, jud. Ilfov, în com. Conteşti, jud. Dâmboviţa, în com. Dascălu, jud. Ilfov, în com. Corbeanca, sat Ostratu, jud. Dâmboviţa, în mun. Bucureşti, în oraşul Buftea, în com. Periş, în com. Crevedia, jud. Dâmboviţa şi în com. Baloteşti, jud. Ilfov - în total 17 imobile.

S-a reţinut inculpatul C. era soţul inculpatei I. şi în realitate acesta participase în fapt la licitaţiile publice din 18 şi 19.12.2018.

Inculpatul D. a câştigat toate licitaţiile publice la care a participat, adjudecând terenuri situate în com. Periş, jud. Ilfov, oraşul Măgurele, jud. Ilfov, jud. Ilfov şi com. Fundulea, jud. Călăraşi - în total 13 imobile.

A reţinut instanţa de fond că inculpaţii - audiaţi în cursul urmăririi penale şi pe parcursul cercetării judecătoreşti în legătură cu argumentele de ordin economic ce au stat la baza luării deciziei de a participa la aceste licitaţii publice şi dacă au analizat cu atenţie ofertele şi au cunoscut locul situării imobilelor, caracteristicile acestora, au dat declaraţii neconvingătoare.

Astfel, în cursul urmăririi penale, inculpatul B. a declarat că i s-a părut firesc să fie interesat de astfel de imobile, deoarece scopul său era acela de a cumpăra la cele mai mici preţuri pentru a obţine profit.

În faţa instanţei de judecată inculpatul a arătat că în octombrie noiembrie 2018 l-a rugat pe numitul DDDDD. să verifice care dintre terenuri sunt mai interesante pentru a participa la licitaţiile din decembrie 2018. În urma acestei evaluări, un teren de la Dascălu i s-a părut mai interesant, având o suprafaţă mai mare, teren pe care însă nu a reuşit să-l adjudece, fiind adjudecat de inculpatul C. cu aproximativ 30.000 euro.

Deşi în mod normal toate terenurile ar fi trebuit să prezinte interes pentru inculpat, având în vedere că a făcut oferte şi a plătit cauţiune pentru fiecare dintre ele, totuşi acesta face referire în declaraţia sa la un teren pe care l-a pierdut, cu toate că inculpatul a fost singurul care a adjudecat terenuri în com. Snagov (mai exact toate terenurile scoase la licitaţie din com. Snagov), reuşind să comaseze suprafeţe, ceea ce a condus la creşterea valorii terenului. Totodată, inculpatul a adjudecat un teren în mun. Ploieşti, care avea un preţ de pornire pe măsură.

În cursul urmăririi penale, inculpatul C. nu a furnizat niciun detaliu în legătură cu motivele care au stat la baza luării deciziei de a participa la aceste licitaţii.

A reţinut instanţa că, în cursul cercetării judecătoreşti, inculpatul a arătat că în luna decembrie l-a chemat pe domnul avocat EEEEE. pentru a analiza publicaţiile de vânzare pentru licitaţiile din 18-19 decembrie. Ştia despre aceste terenuri că erau situate în jurul Bucureştiului, în intravilan, dar că în concret erau terenuri agricole. A declarat că i s-a părut că erau atractive, comparând preţul de pornire cu preţul terenului agricol de la acel moment. S-a gândit la un moment dat că ar exista posibilitatea comasării acestor terenuri care aveau suprafeţe mici şi astfel s-a gândit că la un moment dat ar putea obţine profit din vânzarea lor. De asemenea, erau trei terenuri situate în Bucureşti, Ploieşti şi comuna Dascălu care aveau suprafeţe mai mari şi, prin urmare, aveau şi un alt potenţial.

A reţinut instanţa că deşi planul pe care inculpatul pretinde că îl avea era şi acela de a comasa terenuri, o analiză laborioasă a publicaţiilor de vânzare ar fi condus la concluzia că terenurile cele mai pretabile pentru comasare ar fi fost cele din Snagov, adjudecate însă de inculpatul B., fără vreo opoziţie consistentă din partea inculpatului C..

Pe de altă parte, inculpatul face referire la acelaşi teren din com. Dascălu, de 79.000 mp (adjudecat de I.), la imobilul de pe bd. x din mun. Ploieşti (adjudecat de B.) şi la imobilul din mun. Bucureşti, Drumul între Tarlale (adjudecat de inculpata I.). Nu a explicat inculpatul de ce a depus cauţiuni pentru toate licitaţiile din ziua respectivă, din moment ce, aparent, nu toate terenurile prezentau interes. Practic, mergând pe raţionamentul inculpatului, "analiza" publicaţiilor de vânzare l-a condus la concluzia că trebuie să participe la toate licitaţiile.

Împrejurarea că au fost analizate publicaţiile de vânzare a fost susţinută şi de avocatul inculpatului, EEEEE., audiat în calitate de martor, declaraţie pe care instanţa a apreciat-o ca fiind subiectivă, având în vedere că acesta chiar l-a asistat pe inculpat la debutul procedurilor din prezenta cauză. Pe de altă parte, martorul a precizat că nu a discutat despre planul de afaceri pe care îl avea inculpatul C. în legătură cu aceste terenuri, afirmaţie care creează o fractură logică în apărarea acestuia: pe de-o parte, a solicitat martorului să analizeze publicaţiile de vânzare, concluzia fiind că trebuie să participe la toate licitaţiile publice organizate în 18 şi 19.12.2018, iar pe de altă parte inculpatul nu i-a comunicat avocatului său ce criterii să aibă în demersul de a "selecta" terenurile.

A reţinut instanţa că intercepările convorbirilor telefonice efectuate în cauză după desfăşurarea licitaţiilor au confirmat că inculpatul C. nu cunoştea detalii esenţiale pentru un participant la o licitaţie publică în legătură cu imobilele adjudecate.

La rândul său, inculpatul D., audiat în cursul urmăririi penale, a arătat că s-a orientat către terenuri cu preţ de pornire cât mai mic, sub 100.000 euro, pentru a putea licita la cât mai multe. A arătat că nu a făcut un studiu pentru fiecare teren în parte, dar în opinia sa preţul de piaţă era de două sau aproximativ 3 ori mai mare decât preţul de adjudecare.

În cursul cercetării judecătoreşti, fără vreo justificare rezonabilă a revenit asupra susţinerilor iniţiale, arătând că a studiat în amănunt terenurile anterior depunerii cauţiunilor: a urmărit să fie cât mai puţin afectate de restricţii, să nu fie în apropierea unor căi ferate de exemplu şi să fie o suprafaţă cât mai mare, iar valoarea să fie cât mai mică, într-o zonă limitrofă a mun. Bucureşti. În acest scop, înainte de licitaţii, a identificat fiecare teren în parte cu ajutorul aplicaţiei x, pe baza documentaţiei cadastrale. Ştia chiar că pe un teren era amplasată o sondă petrolieră. A decis să adjudece aceste imobile pentru a obţine arendă sau a le înstrăina ulterior. A văzut în adjudecarea acestor terenuri o afacere, o investiţie pe termen mediu şi lung, mai ales că erau încadrate ca terenuri intravilane.

A mai arătat inculpatul că atunci când s-a referit la valoarea imobilelor ca fiind de 2-3 ori mai mare decât valoarea la care le adjudecase, a avut în vedere valoarea acestora din viitor, nu neapărat din acel moment. Este posibil ca valoarea de adjudecare să fi fost de fapt la acel moment valoarea reală a imobilelor.

A reţinut instanţa că şi acest inculpat a avut o conduită oscilantă, determinată, ca şi în cazul celorlalţi inculpaţi, de administrarea altor probatorii ulterior aducerii la cunoştinţă a învinuirilor. Inculpatul D. a fost singurul participant la licitaţie care a adjudecat exact imobilele cu privire la care a achitat cauţiunile, aceasta şi deoarece achitarea cauţiunilor pentru toate imobilele ar fi presupus o sumă foarte mare de bani, iar spre deosebire de inculpaţii C. şi B. nu dispunea de asemenea lichidităţi. Chiar inculpatul a arătat în cursul urmăririi penale că nu dispunea de o sumă mai mare de 70.000 euro, net inferioară cauţiunilor depuse de ceilalţi doi inculpaţi. De aceea, inculpatul nu a putut participa formal la licitaţiile organizate pentru celelalte imobile.

A mai reţinut instanţa că deşi era vorba de terenuri diferite, uneori concursul ofertelor care în final a condus la formarea preţului de adjudecare a coincis sub aspectul valorii acestora (a se vedea situaţia terenurilor aparţinând garanţilor ipotecari X., II., PP.).

În trei situaţii (teren intravilan, în suprafaţă de 11.800 mp în acte, înscris în CF x a localităţii Dascălu, teren intravilan, în suprafaţă de 9.000 mp în acte, înscris în CF x a localităţii Dascălu, teren intravilan, în suprafaţă de 12.304 mp, înscris în CF x a localităţii Măgurele), aparent după ce D. a oferit preţul cel mai mare, ulterior a făcut contraoferte, majorând preţurile de adjudecare. Cu privire la acest aspect, în cursul cercetării judecătoreşti, inculpatul D. a susţinut că a fost vorba de o eroare materială, dar instanţa a reţinut că şi într-o asemenea ipoteză procesele-verbale de licitaţie nu oferă răspunsuri în legătură cu modul în care a evoluat preţul de la cea mai mare ofertă la preţul de adjudecare.

S-a mai reţinut de către instanţă că aceeaşi era situaţia şi în cazul terenului intravilan, în suprafaţă de 5.000 mp, înscris în CF x a localităţii Periş, număr cadastral x, în sensul că după ce I. prin mandatar E. a oferit preţul cel mai mare, a făcut o contraofertă, majorându-se preţul de adjudecare.

In altă ordine de idei, instanţa a reţinut că - exceptând 3 imobile (imobilul din mun. Ploieşti, imobilul din mun. Bucureşti şi imobilul în suprafaţă de 79.400 mp, înscris în CF x a localităţii Dascălu, număr cadastral x, situat în comuna Dascălu, sat Gagu), preţul de adjudecare a fost mai mare decât valoarea cauţiunii cu sume cuprinse între 120 euro şi 1.450 euro, în funcţie de nivelul preţului de pornire. În cazul celor trei imobile menţionate anterior diferenţa dintre preţul de adjudecare şi valoarea cauţiunii a fost de 53.119 euro, 3.080 euro, respectiv 17.850 euro. Cu excepţia imobilului din mun. Ploieşti, care a fost adjudecat contra unei sume de 26% din preţul de pornire, toate celelalte imobile au fost adjudecate la preţuri de 10,4-13,8% din preţurile de pornire, în condiţiile în care preţul minim era de 10% din preţul de pornire. A atras atenţia şi modul în care s-a supralicitat, uneori, cel puţin în cazul imobilelor cu un preţ de pornire mai mic, fiind oferite sume infime de către participanţi, de 2,5 euro sau câteva zeci de euro peste preţul oferit de colicitator.

Pe de altă parte, deşi timp de aproximativ 7 ani s-au organizat peste 30 de termene de licitaţie publică şi nu s-a prezentat nicio persoană, în datele de 18 şi 19.12.2018 nu mai puţin de 2/3/5 licitatori au depus oferte pentru cele 40 de imobile.

Având în vedere probele administrate în cursul urmăririi penale şi în etapa cercetării judecătoreşti, instanţa de fond a constatat ca fiind dovedită existenţa înţelegerilor între participanţi pentru a denatura preţurile de adjudecare ale imobilelor în legătură cu care s-au formulat acuzaţiile în prezenta cauză.

A reţinut instanţa între executorul judecătoresc A. şi inculpatul B. existau la nivelul anului 2018 relaţii strânse de prietenie, astfel cum şi aceştia au recunoscut cu ocazia declaraţiilor date în cauză.

În faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, fiind audiat cu ocazia propunerii de arestare preventivă formulată de parchet, iar mai apoi în faza de cercetare judecătorească, inculpatul A. a arătat că îl cunoaşte pe inculpatul B. din anul 2012, fiind parte în dosare de executare silită pe care le-a instrumentat (în general creditor), iar în timp au dezvoltat şi o relaţie personală, de prietenie, nu doar profesională.

Fiind audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul B. a arătat că îl cunoaşte pe inculpatul A. din anul 2013, fiind într-o relaţie cordială cu acesta, arătând însă că până în 18/19.12.2018 nu a mai participat la alte licitaţii publice organizate de acesta. În faza de judecată inculpatul şi-a menţinut declaraţiile, subliniind că l-a cunoscut pe inculpatul A. în anul 2012, iar pe parcurs s-au împrietenit, ajungând să se viziteze reciproc.

A arătat instanţa că relaţiile apropiate dintre cei doi inculpaţi sunt dovedite şi de conversaţiile purtate de aceştia prin intermediul aplicaţiei FFFFF., începând cu 18.07.2016, identificate în urma exploatării datelor informatice rezultate în urma percheziţiei informatice efectuate asupra telefonului mobil x aparţinând inculpatului A. . Pe lângă discuţii profesionale/juridice, se remarcă modul familiar în care discută inculpaţii, inculpatul B. invitându-l de exemplu pe inculpatul A., pe data de 19.12.2017, la ziua sa de naştere pe care a serbat-o în data de 22.12.2017 .

În legătură cu relaţia dintre inculpaţii B. şi D., avocat în cadrul Baroului Bucureşti, instanţa a arătat ca fiind relevante declaraţiile celor doi din cursul urmăririi penale şi a cercetării judecătoreşti.

În cursul urmăririi penale, inculpatul B. a declarat că îl cunoaşte pe inculpatul D. de 10 ani, fiind avocatul său (consultanţă şi reprezentare în faţa instanţelor civile). În cursul cercetării judecătoreşti inculpatul a recunoscut că a dezvoltat şi o relaţie de prietenie cu inculpatul D..

În acelaşi sens a declarat şi inculpatul D. în cursul urmăririi penale şi în cursul cercetării judecătoreşti, respectiv că l-a cunoscut pe inculpatul B. în anul 2006, acesta având o relaţie de colaborare cu tatăl prietenei sale de la acea vreme, ulterior devenind şi avocatul inculpatului B. şi al societăţilor la care acesta era asociat, între cei doi dezvoltându-se pe parcurs şi o relaţie de prietenie.

Şi inculpaţii D. şi A. se cunoşteau cu mult timp înainte de desfăşurarea licitaţiilor din 18 şi 19.12.2018, inculpatul D. arătând în cursul urmăririi penale că l-a cunoscut pe executorul judecătoresc în exercitarea profesiei, apelând la acesta inclusiv pentru consultanţă în materia executării silite, iar din decembrie 2018 au dezvoltat şi o relaţie amicală. În cursul cercetării judecătoreşti inculpatul D. a plasat prima interacţiune cu executorul judecătoresc la nivelul anului 2012/2013, reprezentându-l într-un dosar de executare silită pe inculpatul B.. Caracterizează inculpatul relaţia cu inculpatul A. ca fiind una de colegialitate, şi chiar de prietenie, de această dată indicând perioada ulterioară eliberării de către executorul judecătoresc a actelor de adjudecare.

Inculpaţii B. şi D. îl cunosc de asemenea pe inculpatul C., soţul inculpatei I., ambii plasând în timp la nivelul anului 2017 (Baicu), respectiv 2014 sau 2015 (B.) interacţiunea cu acesta.

Astfel, inculpatul D. a arătat că, prin intermediul inculpatului B., reprezenta un fond de investiţii din Marea Britanie în adunarea generală a creditorilor S.C. GGGGG. S.R.L., societate în insolvenţă, creditor fiind şi o societate administrată de inculpatul C..

Inculpatul D. a caracterizat în cursul urmăririi penale ca fiind conflictuală relaţia cu inculpatul C., menţionând inclusiv faptul că a formulat o plângere penală la D.I.I.C.O.T. în cuprinsul căreia l-a menţionat şi pe acesta.

În schimb, inculpatul B. a susţinut că inculpatul C. ar fi mediat conflictul ivit între el şi cetăţeanul turc care a reuşit să preia, în mod ilegal, una dintre societăţile sale, preluare ce a făcut obiectul plângerii penale menţionate de inculpatul D..

În cursul urmăririi penale, inculpatul C. a arătat că îl cunoaşte pe B. de circa 3-4 ani (aşadar din perioada 2014/2015), având de-a lungul timpului mai multe discuţii de afaceri, ca de exemplu furnizarea de motorină, care însă nu s-a concretizat. În faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, inculpatul a confirmat declaraţia inculpatul D., în sensul că s-au cunoscut în cadrul unei adunări generale a creditorilor unei societăţi comerciale, având discuţii tensionate, menţionând de asemenea că inculpatul D., în calitate de reprezentant al unei societăţi comerciale, a formulat o plângere penală faţă de el, dosar în care a dat declaraţii în calitate de martor.

În cursul cercetării judecătoreşti inculpatul B. a arătat că, ocazional, anterior desfăşurării licitaţiilor din decembrie 2018, se întâlnea cu inculpatul C. în mun. Bucureşti, la restaurante, pentru a discuta despre diverse oportunităţi de investiţii, inclusiv în toamna anului 2018. De asemenea, inculpatul C. a confirmat în faţa instanţei că s-a întâlnit la restaurant cu inculpatul B. (nu ştie dacă întâmplător sau nu) în toamna anului 2018 .

Instanţa de fond a reţinut în consecinţă că la nivelul anului 2018, anterior desfăşurării licitaţiilor din 18 şi 19.12.2018, între inculpatul B. şi C. existau relaţii apropiate, profesionale, dovadă în acest sens fiind şi faptul că după doar 2 luni de la desfăşurarea licitaţiilor publice din 18 şi 19.12.2018, în data de 20.02.2019, inculpaţii devin asociaţi în S.C. HHHHH. S.R.L. (menţiuni O.N.R.C., f. x şi urm. d.u.p.).

Mai mult, deşi inculpaţii D. şi C. au caracterizat relaţiile dintre ei ca fiind conflictuale/tensionate în perioada de referinţă, inculpatul D. susţinând chiar în cursul urmăririi penale că atunci când a aflat că inculpatul E. îi reprezintă pe soţii C. chiar a resimţit o stare de temere, conţinutul convorbirilor purtate pe FFFFF. între cei doi inculpaţi îi contrazic - convorbiri care nu se regăsesc în volumele de urmărire penală, dar au fost identificate de instanţa de fond pe HDD-ul seria x (x) - rezultatele percheziţiei informatice efectuate asupra telefonului marca x, seria x aparţinând inculpatului D., în folderele x.

Astfel, văzând conţinutul convorbirilor dintre inculpaţi purtate în perioada 24.02.2018 - 01.01.2020, instanţa de fond a constatat că relaţiile dintre inculpaţii D. şi C. nu erau nicidecum tensionate, ci din contră, amicale.

In acest sens, s-a reţinut că inculpatul Baicu îi transmite inculpatului C., pe 18.03.2018, că la ora 15:00 va fi la IIIII. cu familia, dar totuşi se pot retrage la o altă masă pentru a discuta. Pe 24.03.2018 inculpatul D. îi scria inculpatului C.:

"Salut my friend. Azi sunt cu ziua lu fi-mea, petrecere, etc. Arde ceva? Sau nu?". La 26.08.2018 inculpatul D. îi transmite inculpatului C.:

"Bro, te sun mâine. Suntem cu nişte probleme in familie...". Pe 09.12.2018, cu 9 zile înaintea primelor licitaţii, are loc următorul dialog: D.: Hai noroc. Arde? Ca sunt cu copiii călare... C.:

"Nu sună când poţi". Începând cu 10.12.2018 inculpaţii discută şi audio prin intermediul aplicaţiei ("JJJJJ.").

A mai reţinut instanţa că inculpatul E., mandatarul inculpatei I. la licitaţiile din 18 şi 19.12.2018, avea calitatea de avocat în Baroul Galaţi, din declaraţiile acestuia şi ale inculpatului C., date în cursul urmăririi penale şi pe parcursul cercetării judecătoreşti, rezultând că soţii C. erau prieteni de familie cu părinţii inculpatului E., fiind totodată naşii de botez ai copilului inculpatului E., botez care a avut loc anterior anului 2018.

La momentul desfăşurării licitaţiilor din 18 şi 19.12.2018, inculpatul E. nu îi cunoştea pe inculpaţii A. (executor judecătoresc), pe D. (avocat) şi nici pe B.. În aceeaşi situaţie se afla şi inculpata I..

A mai reţinut instanţa că inculpaţii B. şi C. se prezintă ca fiind persoane potente financiar, implicate în diverse afaceri, aşa cum rezultă de altfel şi din înscrisurile ON.R.C. de la dosar, aceştia având calitatea de asociaţi în mai multe societăţi comerciale, dar şi din rulajul conturilor bancare.

Spre deosebire de cei doi inculpaţi, inculpatul D. nu poate fi considerat ca fiind om de afaceri, chiar dacă apare ca asociat în S.C. KKKKK. S.R.L., CUI x, x, societate alături de inculpatul B. şi LLLLL., acesta din urmă fiind tatăl fostei sale prietene (la care inculpatul a făcut referire atunci când a precizat contextul în care l-a cunoscut pe B.). Inculpatul a precizat în cursul cercetării judecătoreşti că după despărţirea de fosta sa prietenă societatea nu a mai avut activitate, în acelaşi sens fiind şi menţiunile din fişa O.N.R.C. - dovada sediului expirată din anul 2013, lipsă înregistrări situaţilor financiare .

A mai arătat instanţă că întrucât inculpatul E. a acţionat în calitate de mandatar, situaţia financiară a acestuia nu este relevantă, reţinându-se că deţinea calitatea de asociat la S.C. MMMMM. S.R.L., judeţul Galaţi alături de NNNNN., acesta din urmă fiind şi administrator al societăţii.

A reţinut instanţa că deşi inculpaţii B., D. şi C. au acreditat ideea că decizia participării la licitaţiile din 18 şi 19.12.2018 ar fi fost luată individual şi independent de hotărârile celorlalţi şi că nu a existat nicio înţelegere în acest sens, cu atât mai puţin în legătură cu denaturarea preţului de adjudecare, totuşi comunicările dintre inculpaţi (în special cele purtate pe aplicaţia FFFFF. şi salvate pe smartphone-urile unora dintre inculpaţi, dar şi cele telefonice), anterioare şi ulterioare desfăşurării licitaţiilor, demonstrează contrariul.

Prealabil analizării convorbirilor menţionate, Curtea reţine mai întâi că inculpaţii B. şi D. au declarat în mod constant că inculpatul A. a fost cel care le-a povestit cu mult timp înainte de desfăşurarea licitaţiilor publice din 18/19.12.2018 despre situaţia juridică şi istoricul imobilelor ce formează obiectul prezentei cauze, inclusiv că toate aceste dosare de executare silită generează cheltuieli mari de executare pentru B.E.J. A..

Astfel, în cursul urmăririi penale B. a declarat că atunci când a aflat despre organizarea acestor licitaţii (în aprilie 2018), a considerat firesc să discute şi cu alte persoane despre această oportunitate, inclusiv cu inculpatul C., iar în cursul cercetării judecătoreşti inculpatul a arătat că, la solicitarea inculpatului A. a furnizat detalii unui număr de aproximativ 15 persoane în legătură cu aceste terenuri, fie verbal, fie înmânându-le publicaţiile de vânzare.

Deşi cu ocazia audierii de către judecătorul de drepturi şi libertăţi inculpatul A. nu a făcut nicio referire la faptul că ar fi apelat la inculpatul B. să promoveze licitaţiile publice organizate în vederea adjudecării acestor imobile, totuşi, în cursul cercetării judecătoreşti, inculpatul a arătat că încă din 2016 l-a rugat pe inculpatul B. să se intereseze printre cunoştinţele sale dacă sunt oameni de afaceri dispuşi să investească şi să achiziţioneze astfel de terenuri.

Fiind audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul C. a susţinut că a luat cunoştinţă despre aceste licitaţii de pe site-ul domnului executor judecătoresc, deoarece în general urmăreşte toate site-urile de executări, secţiunea "mica publicitate" din ziare, lichidările judiciare, scopul său fiind să cumpere astfel de terenuri pentru a obţine profit.

În faza de judecată în schimb, inculpatul a arătat că prin vara anului 2018 a aflat detalii în legătură cu aceste terenuri de la numita OOOOO. (care a participat la licitaţiile organizate de B.E.J. A. în dosarul de executare silită 333/2012, la data de 19.07.2018, adjudecând 4 terenuri, conform înscrisurilor depuse de apărare la termenul din 27.04.2023), iar în toamna anului 2018, când s-a întâlnit cu inculpatul B., i-a comunicat şi lui detaliile transmise de OOOOO., însă a constatat că acesta ştia despre ce era vorba.

Inculpatul B. şi-a menţinut declaraţiile din cursul urmăririi penale, precizând că el a fost cel care, cu ocazia întâlnirii din toamna anului 2018, i-a comunicat inculpatului C. detalii despre aceste imobile, adăugând însă că a fost surprins să constate că acesta era la curent cu situaţia juridică şi istoricul acestora.

Instanţa a reţinut că declaraţiile inculpatului C. erau oscilante din această perspectivă, în sensul că, deşi în faza de urmărire penală a arătat că a aflat despre organizarea acestor licitaţii de pe site-ul executorului judecătoresc, nicidecum de la inculpatul B. sau de la o altă persoană, fără nicio justificare, în cursul cercetării judecătoreşti, inculpatul a revenit asupra acestor declaraţii, susţinând că a aflat iniţial despre aceste imobile de la numita OOOOO. în vara anului 2018, iar mai apoi i-a transmis şi inculpatului B. informaţiile în toamnă. De remarcat că, spre deosebire de inculpatul C., B. a susţinut că de fapt el a fost cel care a deschis subiectul terenurilor ce formează obiectul prezentei cauze cu ocazia întâlnirii din toamna anului 2018.

A arătat instanţa de fond că analiza anterioară evidenţiază încercările nereuşite ale inculpaţilor de a convinge că au aflat independent unul de celălalt despre licitaţiile publice organizate în datele de 18 şi 19.12.2018 la sediul B.E.J. A., dar că totuşi au discutat despre ele în toamna anului 2018, acest din urmă aspect fiind însă suficient pentru a susţine învinuirea, văzând şi celelalte probe administrate în cauză, motiv pentru care audierea în calitate de martor a numitei OOOOO. nu a fost considerată ca utilă cauzei.

Deşi parchetul a susţinut că inculpata I. a acţionat ca un "interpus" al inculpatului C., nu a avut în vedere că bunurile adjudecate la licitaţiile publice din 18 şi 19.12.2018 au devenit bunuri comune, cei doi fiind căsătoriţi sub regimul comunităţii legale. Or, interpunerea de persoană presupune ca adevăratul beneficiar al bunului adjudecat să fie, de fapt, o altă persoană decât adjudecatarul, existând un contraînscris în acest sens. În cauză însă beneficiarii bunurilor adjudecate erau soţii C., ceea ce exclude interpunerea de persoană, ca instituţie de drept civil.

Instanţa a arătat că acuzarea, probabil, prin "interpunerea de persoană" a înţeles că, de fapt, cel care a luat decizia de a participa la aceste licitaţii şi, în înţelegere cu ceilalţi participanţi, a denaturat preţurile de adjudecare, era inculpatul C., iar nu inculpata I.. A reţinut că probele administrate sunt în acest sens, urmând a se analiza dacă erau probe că inculpata I. avea cunoştinţă de înţelegerile dintre participanţii la licitaţia publică în scopul denaturării preţului de adjudecare.

S-a reţinut că discuţiile purtate de inculpaţi în zilele premergătoare desfăşurării licitaţiilor (prin mesaje, prin intermediul aplicaţiei FFFFF.), evidenţiază legăturile strânse dintre aceştia, precum şi obiectivul comun - deturnarea licitaţiilor publice organizate în 18 şi 19.12.2018, dar şi nesinceritatea lor.

Astfel, pe HDD-ul seria x (x) se regăsesc rezultatele percheziţiei informatice efectuate asupra telefonului marca x, seria x aparţinând inculpatului D., iar în folderele x se regăseşte fişierul chat 1224, respectiv comunicări pe care acesta le-a purtat cu inculpatul B. (procesele-verbale de redare nu au fost identificate în dosarul de urmărire penală).

Astfel, la data de 05.12.2018, în intervalul 14:00 - 14:40, respectiv la data de 06.12.2018, în intervalul orar 12:21-16:09, inculpaţii încearcă să stabilească o întâlnire pentru "a discuta" despre licitaţiile publice organizate de B.E.J. A. în 18/19.12.2018, ambii interlocutori ştiind despre ce este vorba, existând un plan deja conturat (Baicu: Ce am vorbit; B.: Da, normal.). De altfel, întâlnirea a fost stabilită la data de 06.12.2018, la IIIII., în mun. Bucureşti: Baicu: Sunt la Han. Te aştept? […] B.: Vin, inculpatul D. confirmând în declaraţia sa dată în cursul judecăţii că întâlnirea a şi avut loc.

A arătat instanţa că deşi alte discuţii relevante anterioare datei de 18.12.2018 între cei doi inculpaţi menţionaţi anterior nu au mai fost identificate, comunicările dintre inculpaţii B. şi A. purtate prin intermediul aplicaţiei FFFFF. evidenţiază faptul că încă înainte de depunerea cauţiunilor participanţii la licitaţiile publice erau cunoscuţi, inculpatul B. fiind interfaţa inculpatului A. în relaţia cu ceilalţi participanţi - D. şi C..

Astfel, prima comunicare relevantă în cauză dintre inculpatul A. şi B. s-a reţinut ca fiind cea din 12.12.2018, primul transmiţându-i celui din urmă un număr de contact: x ZZZZ., după care inculpatul B. i-a mulţumit .

Or, după cum s-a arătat anterior, ZZZZ. a participat la licitaţia publică organizată în vederea adjudecării terenului din com. Dascălu, jud. Ilfov, în suprafaţă de 79.400 mp, alături de aceasta participând şi AAAAA., dar şi inculpaţii I., prin mandatar E., şi B..

Fiind audiat în faza de judecată, inculpatul A. a arătat că martora ZZZZ. s-a prezentat la sediul B.E.J. A. însoţită de soţ şi de un agent imobiliar, spunându-i că o interesează un teren pe care să îşi construiască o fermă în jurul mun. Bucureşti (Voluntari, Afumaţi, Baloteşti). I-a făcut o prezentare a terenurilor, iar aceasta i-a spus că ar vrea un teren mai mare, context în care i-a spus că ştie pe cineva care are terenuri în jurul mun. Bucureşti, respectiv inculpatul B.. După ce a cerut acordul inculpatului, i-a transmis martorei numărul de telefon al inculpatului B..

A arătat instanţa că inculpatul A. nu i-a transmis martorei ZZZZ. numărul de telefon al inculpatului B., ci acestuia din urmă executorul judecătoresc i-a transmis numărul de telefon al martorei.

Mai departe, a reţinut că din declaraţia martorei ZZZZ. reiese că atunci când s-a prezentat la biroul executorului judecătoresc era deja decisă să participe în vederea adjudecării terenului din com. Dascălu, jud. Ilfov, în suprafaţă de 79.400 mp, o suprafaţă de 7-8 ha, prea mare oricum pentru ceea ce îi trebuia, respectiv pentru construirea unui adăpost de cai, dar cu toate acestea a considerat terenul ca o posibilă investiţie. S-a deplasat la B.E.J. A., însă nu şi-a mai adus aminte dacă a fost însoţită de un agent imobiliar, dar cu siguranţă partenerul său de viaţă (nefiind căsătorită) nu a însoţit-o. Nu îşi aduse aminte dacă executorul judecătoresc s-a referit la vreo altă persoană care ar avea terenuri în jurul mun. Bucureşti, nici dacă a contactat vreo altă persoană recomandată de inculpatul A., dar sigur nu a fost sunată de vreun alt participant la licitaţia publică.

Aşadar, a reţinut instanţa că explicaţiile inculpatului A. în legătură cu transmiterea unui număr de telefon al unui alt posibil participant la licitaţie la acel moment nu pot fi reţinute, singura justificare fiind aceea că exista un plan bine pus la punct împreună cu inculpatul B. în legătură cu licitaţiile publice organizate în datele de 18/19.12.2018, existând pericolul ca unul dintre bunurile scoase la licitaţie (o suprafaţă semnificativă, de 8 ha) să ajungă în patrimoniul unei alte persoane decât cea "agreată" sau, cel puţin, să necesite un preţ net superior celui de 10% din preţul de pornire pentru a fi adjudecat. De altfel, deşi inculpatul B. a fost preocupat cu ocazia audierii în faza de judecată să ofere explicaţii în legătură cu alte convorbiri purtate prin intermediul aplicaţiei FFFFF., cu toate acestea nu a oferit nicio explicaţie cu privire la motivul pentru care i-a mulţumit inculpatului A. că i-a transmis numărul de telefon al martorei ZZZZ..

A subliniat instanţa că doar în cazul acestui teren ofertele inculpaţilor B. şi I. nu au mai fost egale, în sensul că primul a depus o ofertă egală cu valoarea cauţiunii, de 12.150 euro, iar cea din urmă a depus o ofertă de 30.000 euro. AAAAA. a depus o ofertă de 23.820 euro, iar ZZZZ. a depus o ofertă de 28.500 euro. În final bunul a fost adjudecat de inculpata I. cu suma de 30.000 euro (oferta inculpatei I. fiind doar cu 1.500 euro mai mare decât oferta martorei ZZZZ.).

A constatat instanţa că existenţa altor participanţi la licitaţie, informaţie comunicată chiar de executorul judecătoresc A. inculpatului B., a fost fără îndoială elementul decisiv pentru depunerea unei oferte de către inculpatul C. de peste 2 ori mai mare decât cuantumul cauţiunii, suficientă însă pentru a asigura adjudecarea bunului imobil.

În data de 17.12.2018, în intervalul 07:54-19:54, între inculpaţii B. şi A. are loc o discuţie care evidenţiază fără îndoială consensul infracţional dintre inculpaţi şi unitatea de acţiune a acestora, explicaţiile oferite cu privire la sensul convorbirii neavând forţa de a pune sub semnul îndoielii elementele de fapt care rezultă din cuprinsul acesteia.

Astfel, inculpatul B. îi solicită mai întâi inculpatului A. să îi trimită pe mail publicaţiile de vânzare pentru mâine şi poimâine.

Inculpatul A. îi transmite interlocutorului său că va proceda în sensul solicitat atunci când va ajunge la birou, cerându-i în schimb inculpatului B. să-i trimită datele ("Iar tu să îmi trimiţi datele").

Imediat inculpatul B. transmite cartea de identitate a inculpatului D., sub formă de fotografie, la ora 07:58.

Cu privire la motivul transmiterii cărţii de identitate a inculpatului D., inculpatul A. a arătat că anterior îi solicitase inculpatului D. să se deplaseze în mun. Brăila pentru a depune la O.C.P.I. un proces-verbal de adjudecare în care creditoare era societatea inculpatului B., sens în care l-a împuternicit pe inculpatul D., ca persoană fizică, să se deplaseze la Brăila, având în vedere că avea termen la o instanţă.

Cu ocazia audierii inculpatului B., acesta a depus procesul-verbal de licitaţie din 12.12.2018, ora 09:30, din cuprinsul căruia rezultă următoarele aspecte.

S.C. PPPPP. S.R.L. datora S.C. QQQQQ. S.R.L. (societate la care asociat şi administrator este chiar inculpatul B.) suma de 9.326.415 RON plus dobândă, comisioane, penalităţi de întârziere contractuale şi cheltuieli de executare, iar faţă de refuzul debitoarei de a achita creditoarei suma menţionată, executorul judecătoresc A. a scos la licitaţie publică un bun imobil format din teren şi construcţii situat în com. Chişcani, sat Lacu Sărat, jud. Brăila.

La licitaţia publică au participat 3 societăţi comerciale: RRRRR. S.R.L., S.C. SSSSS. S.R.L. şi S.C. TTTTT. S.R.L.

Conform art. 767 alin. (3) C. proc. civ. s-a decis că RRRRR. S.R.L. nu poate participa la licitaţie decât dacă oferă minim 75% din preţul de evaluare şi plăteşte şi creanţa creditorilor garanţi sau cu rang preferenţial, întrucât are în componenţă un asociat care este şi în componenţa acţionariatului creditorului S.C. QQQQQ. S.R.L., respectiv B.. Cum RRRRR. S.R.L. a arătat că nu oferă preţul de pornire la licitaţie, s-a retras.

A fost declarat adjudecatar în final S.C. SSSSS. S.R.L., urmând ca diferenţa de preţ în cuantum de 105.812,37 RON să fie achitată până la data de 14.01.2019.

Fiind audiat în cursul cercetării judecătoreşti, inculpatul B. a susţinut că, având în vedere rezultatul licitaţiei publice din 12.12.2018, dosar de executare silită în care S.C. QQQQQ. S.R.L. avea calitatea de creditor, era necesară efectuarea unor formalităţi privind radierea fostului proprietar din cartea funciară şi înscrierea noului proprietar, iar executorul judecătoresc dorea să îi facă procură inculpatului D. pentru a-l reprezenta în faţa O.C.P.I. Brăila.

Or, studiind extrasul de cont al B.E.J. A. pentru contul x, aflat pe CD-ul de la f. x d.u.p. (fişierul 01.01.2018 - 17.09.2019 1), s-a constatat de către instanţă că abia în data de 17.12.2018 adjudecatarul S.C. SSSSS. S.R.L. a achitat diferenţa de preţ aferentă dosarului de executare 50/2018.

Aşadar, în condiţiile în care la ora discuţiei executorul judecătoresc nici măcar nu ajunsese la birou ("da, când ajung la birou"), iar la acel moment actul de adjudecare nici nu era întocmit, având în vedere că, potrivit art. 854 alin. (1) C. proc. civ. 1865, acesta se întocmeşte abia după plata integrală a preţului, este imposibil ca discuţia dintre cei doi să se refere la necesitatea deplasării inculpatului D., în calitate de împuternicit al executorului judecătoresc, la O.C.P.I. Brăila, pentru a îndeplini formalităţile necesare "radierii" vechiului proprietar şi înscrierea noului proprietar, astfel cum au susţinut inculpaţii B. şi A..

De altfel, inculpatul D. a învederat instanţei să nu ştie de ce inculpatul B. i-a transmis inculpatului A. o copie de pe cartea lui de identitate, dar îşi aduce aminte că, la un moment dat, inculpatul B. l-a întrebat dacă se poate deplasa în mun. Brăila pentru a efectua nişte înscrieri în cartea funciară, pentru a-l ajuta pe inculpatul A., dar totul a rămas la nivel de discuţie. Nu a primit nicio procură de la inculpatul A. în acest sens.

A constatat prima instanţă că declaraţiile inculpaţilor nu se coroborează între ele (inculpaţii A. şi B. susţinând că inculpatul D. chiar s-a deplasat în mun. Brăila în scopul arătat, declaraţii contrazise de inculpatul D.) fiind infirmate şi de probe obiective - extrasul de cont menţionat. În plus, inculpaţii nu au oferit explicaţii logice în legătură cu interesul inculpatului B. de a efectua formalităţi de publicitate imobiliară în contul adjudecatarului, având în vedere că preţul nu era oricum plătit, iar S.C. QQQQQ. S.R.L., în calitate de creditor, avea doar interesul să primească preţul în contul creanţei. Totodată, deşi inculpatul A. a susţinut existenţa unei împuterniciri pe numele inculpatului D., din data de 17.12.2018 sau chiar ulterioară acestei date, în concret nu a depus-o la dosar, deşi proba îi era la îndemână.

De altfel, în cuprinsul aceleiaşi conversaţii, după ce inculpatul A. îi transmite inculpatului B. că procesele-verbale de licitaţie trebuie notate în CF Brăila (discuţii fără legătură cu imobilele din prezenta cauză), executorul judecătoresc îl întreabă pe interlocutorul său dacă "nu are pe cineva la Brăila să le noteze, în caz contrar executorul având doar varianta să le trimită prin poştă", inculpatul B. răspunzând "Poţi cu poşta, nu e problemă".

Dacă sensul transmiterii cărţii de identitate ar fi fost acela ca inculpatul D. să se deplaseze la Brăila pentru efectuarea unor înscrieri la cartea funciară, discuţia dintre inculpaţii A. şi B. privind imposibilitatea transmiterii proceselor-verbale de licitaţie pentru a fi notate în cartea funciară la "CF Brăila" altfel decât prin poştă nu şi-ar mai fi avut rostul.

Revenind la discuţia purtată de inculpaţii B. şi A. la data de 17.12.2018, după ce la 07:58 inculpatul B. i-a transmis cartea de identitate a inculpatului D. pe FFFFF., la ora 08:45 inculpatul A. întreabă:

"Şi restul?", B. răspunzând:

"O oră".

În privinţa sintagmei "şi restul", inculpatul B. a declarat că executorul judecătoresc s-a referit la celelalte înscrisuri necesare efectuării formalităţilor la O.C.P.I. Brăila, respectiv actele de proprietate şi cesiunea (dosarul de executare silită 50/2018 - debitor S.C. PPPPP. S.R.L.). Or, este evident că la dosarul de executare silită se regăseau toate actele menţionate de inculpatul B., declaraţiile sale fiind vădit nesincere.

În continuare inculpatul B. îi solicită inculpatului A. să îi transmită ofertele la adresa de email x@x.ro şi îl întreabă detalii despre licitaţiile publice: dacă la licitaţiile în euro trebuie plătit cauţiunea în euro; dacă poate face oferta sub 10%.

Inculpatul A. îi răspunde că nu se pot face oferte sub 10%, iar cauţiunile trebuie plătite în euro.

La ora 12:48 inculpatul A. îi transmite inculpatului B. că încă aşteaptă datele licitatorilor, solicitându-i inculpatului să depună cauţiunile pentru mâine spre sfârşitul, iar cele pentru poimâine, mâine. Aşadar, inculpaţii discută din nou despre licitaţii, executorul judecătoresc aşteptând în continuare "datele licitatorilor", care în mod evident erau cunoscuţi, deşi nimeni nu depusese oferte şi nici nu plătise cauţiunile (ofertele fiind depuse, conform declaraţiei executorului judecătoresc pe data de 17, seara - f. x vol. 3).

Inculpatul B. îi transmite inculpatului A. că va depune toate cauţiunile pe data de 17.12.2018, însă inculpatul A. îi solicită să nu procedeze în acest sens, motivând că "cei de la K. s-ar putea să-i urmărească contul de consemnare".

În legătură cu motivul pentru care inculpatul A. nu dorea ca cei de la K. să îi urmărească contul de consemnare, explicaţiile au fost în sensul că dacă ar fi dorit să nu se întâmple acest lucru, ar fi folosit contul de consemnare de la UUUUU.. De asemenea, deşi discuţia este clară, în sensul că scopul depunerii cauţiunilor în preziua licitaţiilor era acela ca K. să nu afle că s-au depus cauţiuni şi implicit oferte, inculpatul A. a prezentat un alt motiv - "pentru că îi era mai uşor să urmărească sumele consemnate şi în legătură cu ce dosare de executare silită erau consemnate". În acelaşi sens au fost şi declaraţiile inculpatului B.: executorul judecătoresc i-a solicitat să depună cauţiunile în zile diferite pentru a nu se încurca nici executorul judecătoresc, nici banca.

Explicaţiile inculpaţilor sunt evident nerealiste, deoarece instanţa de fond constată că inculpaţii nu au achitat cauţiunile pentru fiecare dosar în parte, ci au achitat global, astfel cum rezultă din extrasele de cont (CD-ul de la f. x d.u.p., fişierul 01.01.2018 - 17.09.2019 1):

Astfel, inculpata I., în data de 18.12.2018, cel mai târziu la ora 10:58 (a se vedea conversaţia purtată pe FFFFF. cu E. - f. x d.u.p.), a achitat cauţiunea în cuantum de 11.535 RON aferentă dosarelor de executare 279, 281 şi 275/2012 şi 90.633 euro (fiind menţionate toate dosarele de executare silită privind cele 40 de imobile), iar la 11:24 a mai achitat încă 77.400 euro (fiind menţionate toate dosarele de executare silită privind cele 40 de imobile). De asemenea, cel mai târziu la ora 13:01 a mai achitat 61.000 euro.

A reţinut instanţa, din perspectiva momentului achitării cauţiunilor de către inculpata I., că deşi teoretic prima licitaţie publică a început la 10:30 (privind imobilul teren intravilan, în suprafaţă de 2.700 mp, înscris în CF x a localităţii Snagov, număr cadastral x, situat în Snagov, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, proprietatea garantului ipotecar DD.), dovada achitării în întregime a cauţiunilor, pentru toate imobilele, putea fi făcută cel mai târziu la ora 13:01. În afara dosarelor de executare nr. 279, 281 şi 275/2012, unde cauţiunea totală, pentru fiecare imobil, a fost plătită în RON, în cazul celorlalte cauţiunea trebuia plătită în euro, iar în cuprinsul ordinelor de plată erau menţionate toate dosarele de executare silită, nu dosare de executare silită individuale.

Cu toate că doar după achitarea valorii totale a cauţiunilor în euro executorul putea concluziona că a fost într-adevăr achitată cauţiunea pentru fiecare dosar de executare în parte, ofertele inculpatei I. au fost luate în considerare şi licitaţiile s-au desfăşurat, aspect care evidenţiază siguranţa executorului că această condiţie esenţială pentru participarea la licitaţii va fi acoperită până la finalul zilei. Se mai remarcă faptul că exceptând suma de 77.400 euro (achitată dintr-un cont K.), toate celelalte sume au fost achitate din conturi deţinute la VVVVV., bancă diferită de cea la care executorul judecătoresc avea deschis contul de consemnaţiuni, aspect care exclude în principiu un transfer instantaneu al sumei de bani. Tocmai de aceea dovada plăţii a fost făcută nu prin consultarea extrasului de cont de către executorul judecătoresc, ci prin prezentarea inculpatului A. a fotografiilor ordinelor de plată transmise de inculpata I. prin inculpatul E..

Inculpatul B. a depus la cauţiuni pentru licitaţiile din 18.12.2018 chiar în data de 17.12.2018 (90.633 euro şi 11.535 RON) - doar operaţiunea bancară de decontare fiind făcută în data de 18.12.2018, iar pentru licitaţiile din 19.12.2018 a depus cauţiunile în cuantum de 180.486 euro la data de 18.12.2018 - extras de cont (CD-ul de la f. x d.u.p., fişierul 01.01.2018 - 17.09.2019 1).

Inculpatul D., la data de 17.12.2018, a depus cauţiunile în contul executorului judecătoresc din contul soţiei sale, WWWWW., respectiv suma de 56.565 euro.

Se mai remarcă faptul că inculpatul B. s-a supus întocmai indicaţiilor executorului judecătoresc, achitând cauţiunile în datele de 17.12.2018 şi 18.12.2018, în timp ce inculpaţii C./I. au achitat cauţiunile la data de 18.12.2018 atât pentru licitaţiile din 18.12.2018, cât şi pentru licitaţiile din 19.12.2018, iar D. a achitat suma la data de 17.12.2018.

Cu ocazia percheziţiei informatice efectuate asupra mediului de stocare All in One marca XXXXX., ridicat de la B.E.J. A., au fost identificate mai multe emailuri privind licitaţiile din 18 şi 19.12.2018 (ce se regăsesc pe CD-ul de la f. x d.u.p.).

Astfel, conform celor discutate pe FFFFF., la data de 17.12.2018, în intervalul orar 12:57:12 - 13:24:09, inculpatul B. a transmis pe emailul B.E.J. A. ofertele pentru licitaţiile din 18.12.2018 şi 19.12.2018, iar la ora 14:32:44 a transmis confirmarea electronică a efectuării unei plăţi în valută.

Anterior transmiterii confirmării electronice, la ora 13:20:31, martora YYYYY., angajată a K., a transmis un email inculpatului A., solicitându-i să comunice băncii dacă pentru licitaţiile de mâine, 18.12.2018, au fost înregistrate oferte sau dacă au fost depuse cauţiuni, fiind enumerate mai multe dosare de executare, în parte şi cele ce formează obiectul cauzei.

Deşi era evident că la ora 14:32:44 executorul judecătoresc ştia că inculpatul B. a depus oferte şi a plătit cauţiunea, pe data de 17.12.2018, la ora 16:27, inculpatul A. îi comunica martorei YYYYY. următorul mesaj:

"Bună ziua,

Până la acest moment nu a fost depusă vreo cauţiune pentru niciuna din licitaţiile de mâine.

Cu stimă,

A.

Executor judecătoresc"

Fiind audiat în cauză în cursul cercetării judecătoreşti, inculpatul A. a susţinut că nu avea cum să-i comunice ofertele întrucât nu era în posesia lor pe data de 17.12.2018, iar pe 18.12.2018 nu a deschis emailul. Contrar probelor evidente din care rezultă că inculpatul B. a înaintat pe email oferte chiar înainte de emailul transmis de reprezentanta K., în jurul orei 13:00, inculpatul a susţinut în faţa instanţei că ofertele au fost transmise pe 17.12.2018, seara, iar cauţiunile au intrat înainte de licitaţii.

Prin urmare, s-a reţinut că deşi inculpatul A. a cunoscut în mod evident conţinutul emailului şi ştia că s-au depus cel puţin ofertele inculpatului B., pentru a împiedica orice ingerinţă în desfăşurarea licitaţiilor din partea creditorului, care s-ar fi putut arăta interesat să participe la licitaţii, dată fiind surprinzătoarea participare a atâtor persoane, a transmis faptul că "nu a fost depusă vreo cauţiune pentru niciuna din licitaţiile de mâine", informaţie contrazisă de realitatea obiectivă. Cronologia emailurilor confirmă scopul inculpatului, expus de altfel explicit chiar în convorbirile avute cu inculpatul B., de a ascunde faţă de K. că s-au depus cauţiuni şi oferte. Cum chiar inculpatul a recunoscut că dacă K. i-ar fi urmărit contul de consemnaţiuni ar fi aflat că s-au depus cauţiuni. De remarcat că în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi inculpatul A. a susţinut că a aflat abia în dimineaţa zilei de 18.12.2018 că s-au depus cauţiuni şi oferte, deşi probele analizate anterior exclud obiectiv o asemenea variantă.

Şi la data de 18.12.2018, ora 13:39:46, martora YYYYY., angajată a K., a transmis un alt email inculpatului A., solicitându-i să comunice băncii dacă pentru licitaţiile de mâine, 19.12.2018, au fost înregistrate oferte sau dacă au fost depuse cauţiuni, fiind enumerate mai multe dosare de executare, în parte şi cele ce formează obiectul cauzei. De această dată însă inculpatul nu a răspuns la email.

Revenind la discuţia purtată la data de 17.12.2018 între inculpatul A. şi B., instanţa de fond a observat că după ce executorul judecătoresc i-a furnizat câteva informaţii tehnice în legătură cu licitaţiile din zilele următoare inculpatului B., expuse anterior, A. a întreabat:

- Cine adjudecă?

- Tu sau ZZZZZ.?

Întrebarea însă rămâne fără răspuns din partea inculpatului B..

În legătură cu această întrebare a inculpatului A., care pentru un observator obiectiv reprezintă dovada incontestabilă a înţelegerii între participanţi la licitaţie şi între aceştia şi executorul judecătoresc, inculpaţii A., B. şi D. au prezentat mai multe explicaţii.

În cursul urmăririi penale, înainte aşadar să fie cunoscut conţinutul convorbirii pe FFFFF. purtate între inculpaţii B. şi A., inculpatul D. a arătat că la un moment dat, cu aproximativ 30 de zile înainte de desfăşurarea licitaţiilor publice, inculpatul A. le-a prezentat lui şi inculpatului B. speţa sa juridică cu K., iar când el şi-a arătat intenţia de a participa la licitaţii, inculpatul B. i-a spus că şi el vrea să participe la licitaţii, întrebându-l în glumă "dacă se pune cu el?", având în vedere diferenţele de avere între cei doi. În cursul cercetării judecătoreşti inculpatul şi-a menţinut declaraţia .

Luând la cunoştinţă de conţinutul declaraţiei inculpatului D., inculpaţii A. şi B. au susţinut-o, scopul fiind acela de a demonstra că întrebările executorului au fost puse sub forma unei glume.

Astfel, inculpatul A. a susţinut în faţa instanţei că, cu aproximativ 2 luni înainte de desfăşurarea licitaţiilor, era în birou cu inculpatul B., iar la un moment dat a venit şi inculpatul D., acesta din urmă arătându-se interesat de aceste terenuri, context în care inculpatul B. l-a întrebat în glumă dacă va licita contra lui. Astfel, la data de 17.12.2018, când a întrebat cine adjudecă, a făcut o glumă vizavi de discuţia anterioară.

Inculpatul B. a declarat în cursul cercetării judecătoreşti că în luna octombrie/ noiembrie 2018 inculpatul D. l-a însoţit la sediul B.E.J. A.. Cu ocazia discuţiei purtate cu acea ocazie, inculpatul A. a menţionat din nou terenurile ce formează obiectul prezentei cauze, iar inculpatul D. i-a solicitat publicaţiile de vânzare pentru a participa şi el la licitaţie. L-a întrebat atunci în glumă pe inculpatul D. dacă se pune cu el, iar această glumă a fost preluată de executorul judecătoresc care, cu ocazia unei conversaţii pe FFFFF., anterioară licitaţiilor, l-a întrebat în glumă "cine adjudecă, tu sau PP.?".

Văzute în contextul celorlalte probe administrate, care de altfel au înlăturat toate explicaţiile inculpaţilor A. şi B. în legătură cu sensul discuţiei din 17.12.2018, susţinerile inculpaţilor cum că ar fi fost vorba doar de o glumă nu au fost primite de instanţă. A arătat instanţa că întrebările nu au dat naştere vreunei reacţii din partea inculpatului B. corespunzătoare sensului invocat de inculpaţi.

Invocând aceeaşi presupusă întâlnire tripartită din biroul executorului judecătoresc, inculpaţii B. şi AAAAAA. au furnizat explicaţii în faza de judecată în legătură cu sensul convorbirilor purtate pe FFFFF. de cei doi din care reieşea dorinţa lor de a se întâlni pentru a discute despre "18/19", respectiv că de fapt inculpatul AAAAAA. dorea să se asigure că inculpatul B. nu are nimic împotrivă ca şi el să participe la licitaţii şi că participarea inculpatului AAAAAA. la licitaţii nu le va afecta relaţia profesională.

Contrar susţinerilor inculpaţilor, care încearcă şi de această dată să acrediteze ideea unei participări independente la licitaţiile publice din toate punctele de vedere, instanţa a constatat că probele administrate în cauză infirmă o asemenea ipoteză.

Revenind la discuţia din 17.12.2018 dintre inculpatul B. şi A., inculpatul B. l-a întrebat pe inculpatul A. dacă un participant la licitaţie poate avea o procură de la o persoană fizică de reprezentare, acesta din urmă confirmându-i că da, dacă este autentică.

Instanţa a reţinut că inculpata I. a fost reprezentată la licitaţiile din 18 şi 19.12.2018 de inculpatul E., în baza procurii autentificate sub nr. x/18.12.2018 de YYYY., I.. Aşadar, în aprecierea instanţei şi această discuţie confirma că inculpatul B. era liantul dintre executor şi ceilalţi participanţi.

Fiind întrebat cu privire la motivul adresării unei asemenea întrebări executorului judecătoresc, inculpatul B. a susţinut în cursul cercetării judecătoreşti că pe data de 19.12.2018 ar fi trebuit să ajungă la Făgăraş, existând posibilitatea să nu se poată prezenta la licitaţiile publice. Cu toate acestea, a apreciat că sunt mai importante licitaţiile din 19.12.2018 şi până la urmă s-a prezentat personal. Aşadar, din nou inculpatul încearcă, fără succes, să arunce o umbră de îndoială în legătură cu sensul discuţiei dintre el şi inculpatul A., nefurnizând detalii care să poată fi verificate în legătură cu necesitatea prezenţei sale în Făgăraş şi pe cine ar fi mandatat să îl reprezinte, respectiv dacă a purtat astfel de discuţii cu acea persoană.

În finalul discuţiei din 17.12.2018, la ora 19:54, inculpatul A. îi atrage atenţia inculpatului B. că inculpatul D. a depus oferte sub 10%.

Într-adevăr, la data de 17.12.2018 inculpatul D. a transmis pe fax oferte în dosarele de executare silită în care a participat, constatându-se, de exemplu că, pentru terenul intravilan, în suprafaţă de 40.611 mp, înscris în CF x a localităţii Periş, număr cadastral x, situat în Periş, tarlaua x, parcela x, deşi preţul de pornire a licitaţiei era de 75.575 euro, inculpatul a făcut o ofertă de 5.300 euro, iar pentru terenul intravilan, în suprafaţă de 13.085 mp, înscris în CF x a localităţii Periş, număr cadastral x situat în Periş, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, deşi preţul de pornire a licitaţiei era de 27.300 euro, inculpatul a făcut o ofertă de 1.900 euro

Ca o dovadă a conlucrării inculpaţilor, a doua zi, pe data de 18.12.2018, inculpatul D. s-a prezentat la B.E.J. A. cu ofertele refăcute, astfel că pentru primul teren oferta a fost de 7.660 euro, iar pentru cel de-al doilea oferta a fost de 2.740 euro .

Prin urmare, mesajul transmis de inculpatul A. inculpatului B. a ajuns în mod evident la inculpatul D.. Nesinceritatea inculpatului D. din această perspectivă este evidentă, deoarece fiind întrebat de instanţă cu ocazia audierii dacă a făcut oferte sub 10%, inculpatul a răspuns că nu ştie la ce se referă discuţia dintre inculpatul B. şi A. din care ar rezulta că a făcut oferte sub 10%, deoarece atunci când a întocmit ofertele chiar a rotunjit în plus şi nu i s-a atras atenţia de către executorul judecătoresc că ofertele ar fi neconforme.

A mai reţinut instanţa că anterior licitaţiilor din 18 şi 19.12.2018 au avut loc de asemenea mai multe convorbiri şi interacţiuni între inculpaţii C./I. şi E., respectiv între acesta din urmă şi inculpatul B..

Astfel, în timp ce inculpatul A. aştepta datele licitatorilor, la data de 17.12.2018 inculpatul E. îi transmite cartea sa de identitate inculpatului C., la ora 13:32, sub forma unei fotografii.

La data de 17.12.2018, ora 16:17, inculpatul C. i-a transmis inculpatului E. numărul de telefon al inculpatului B. - "x". Inculpatul E. a întrebat dacă îl sună acum.

La scurt timp, la ora 16:31:22, inculpatul E. îl contactează pe inculpatul B.:

"Te sun din partea lui BBBBBB.". Inculpatul B. îi comunică faptul că va introduce numărul în memorie, iar E. îl întreabă dacă pot vorbi atunci sau mai târziu. Inculpatul B. îi comunică imediat o adresă: Calea x, sediul societăţii S.C. QQQQQ. S.R.L. la care acesta era asociat şi administrator. Imediat inculpatul E. confirmă: Ok.

Văzând datele de trafic şi localizare prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice, nu rezultă că pe data de 17.12.2018 s-ar fi concretizat întâlnirea dintre cei doi inculpaţi, însă la data de 18.12.2018, începând cu ora 08:30:25, inculpatul E. s-a deplasat din zona bd. x, sector 1 (releu de domiciliu) până în sectorul 3, Calea x, de unde la ora 08:58:00 îl contactează pe inculpatul B., utilizator al numărului de apel x, apelul având o durată de 7 secunde. În continuare, fiind localizat în aceeaşi zonă, îl contactează din nou pe B. la orele 08:59:45, apelul având o durată de 39 secunde.

Se impune precizarea că imobilul de pe Calea x, sediul S.C. QQQQQ. S.R.L., se află situat chiar între străzile Calea x şi Calea x, la o distanţă semnificativă de sediul B.E.J. A..

Pentru a-şi justifica prezenţa în zonă, inculpatul E. a declarat în faţa instanţei că în dimineaţa respectivă a fost rugat de iubita lui să o lase la un salon din zona CCCCCC., declaraţii care nu se coroborează cu alte probe. De precizat că, deşi apărarea a solicitat audierea martorei DDDDDD., iubita inculpatului E. de la acea vreme, teza probatorie a vizat alte aspecte, astfel cum rezultă din încheierea de şedinţă din 30.03.2023. Oricum, existenţa sau nu a întâlnirii dintre inculpaţi în dimineaţa desfăşurării licitaţiilor din 18.12.2018 are mai puţină relevanţă în ansamblul probator, din moment ce, astfel cum se va vedea, inculpaţii nu au fost în măsură să explice convingător faptul că interacţiunile dintre ei nu ar fi fost generate de licitaţiile din 18/19.12.2018, ci ar fi avut un alt scop.

Astfel, inculpatul C. a declarat în cursul judecăţii că prin toamna anului 2018 E. i-a povestit că are o problemă cu calitatea porumbului (părinţii acestuia având o moară şi un depozit), el sugerându-i să preleveze probe pentru a fi analizate de un specialist, dar şi că ar putea să vândă porumbul ca furaj pentru animale. Atunci când l-a rugat pe inculpatul E. să participe la licitaţii, acesta a adus din nou în discuţie problema, iar atunci i-a povestit că inculpatul B. avea o fermă şi putea fi interesat să achiziţioneze această cantitate de porumb pentru animale. Acesta a fost contextul în care inculpatul E. i-a solicitat numărul de telefon al inculpatului B., C. transmiţându-i finului său că este chiar posibil să se întâlnească cu acesta la licitaţiile publice din 18/19.12.2018.

Inculpatul B., fiind audiat, a arătat că a fost contactat cu o seară înainte de către inculpatul E., acesta recomandându-se ca fiind din partea inculpatului C.. Împreună au încercat să stabilească o întâlnire la biroul inculpatului B. din Calea x, dar inculpatul E. nu a mai ajuns. La acel moment nu ştia că urmează să fie contactat de inculpatul E., nu ştia care ar urma să fie obiectul întâlnirii şi nici nu l-a sunat pe inculpatul C. să întrebe despre ce era vorba. Inculpatul E. l-a sunat în dimineaţa zilei de 18.12.2018, atunci când i-a comunicat că avea porumb de vânzare, că nu era de bună calitate şi că, de asemenea, se duce la o licitaţie din partea lui C., motiv pentru care a bănuit că este vorba de aceleaşi licitaţii, având în vedere discuţiile anterioare avute cu inculpatul C.. A mai avut discuţii ulterioare cu inculpatul E. în legătură cu porumbul respectiv, însă nu s-a concretizat nimic.

Inculpatul E. a arătat că familia sa deţine o moară şi un depozit de cereale în localitatea Şiviţa, jud. Galaţi, iar în acea perioadă, din cauza faptului că tatăl lui era bolnav, s-a implicat în afacerea familiei. În esenţă, achiziţionau cereale pe care le vindea/depozita, încercând să obţină profit. La un moment dat, societatea S.C. EEEEEE. S.R.L. avea în posesie o cantitate mare de porumb (fie achiziţionată, fie din recolta proprie), de 150-200 tone, iar în acest context unul dintre angajaţi i-a adus la cunoştinţă că porumbul are o umiditate mare. Ştie că au fost prelevate probe care au fost analizate fie într-un alt laborator, fie în laboratorul propriu.

I-a solicitat ajutorul inculpatului C., care avea un parteneriat cu o firmă de nutreţuri combinate, soluţia găsită pentru a vinde porumbul fiind scăderea umidităţii. Au fost prelevate din nou probe care au fost duse la S.C. FFFFFF. S.A., iar în urma analizelor a reieşit că porumbul are o umiditate foarte mare, care trebuie scăzută, dar acest lucru implica costuri foarte mari. Inclusiv tatăl său aflase despre această problemă şi îi aducea reproşuri, astfel că în contextul participării la licitaţiile publice i-a cerut din nou ajutorul inculpatului C., acesta spunându-i că ştie un cetăţean străin (care vorbeşte româneşte) care are o fermă de porci în Brăila.

Inculpatul C. i-a dat numărul, iniţial a sunat dar nu a răspuns. L-a contactat pe FFFFF., iar persoana respectivă i-a transmis o adresă, însă nu a mai ajuns acolo în acea zi. Dar după ce a lăsat-o pe iubita sa la salonul din zona CCCCCC., în dimineaţa zilei de 18.12.2018, a apelat acel număr. Iniţial nu a auzit nimic, apelul s-a întrerupt (apelul de 7 secunde), dar a apelat numărul a doua oară. A avut senzaţia ca interlocutorul său îl repede, i-a spus că îl sună din partea inculpatului C.. I s-a părut că inculpatul B. vorbea şi cu altcineva, nu doar cu el, dar pe parcursul apelului nu s-a discutat absolut nimic despre faptul că vreunul dintre ei ar urma să se ducă la vreo licitaţie (apelul de 39 de secunde). A constatat la B.E.J. A. că persoana cu care discutase anterior era chiar inculpatul B., care participa şi el la licitaţiile publice organizate în ziua respectivă. În pauza dintre licitaţii sau la sfârşitul licitaţiilor a discutat cu inculpatul B. despre acea problemă pe care o avea cu porumbul, în sensul că în timp ce se afla la B.E.J. A. i-a transmis inculpatului B. un mesaj pe FFFFF. în acest sens (cu referire la mesajul "Trebuie să vorbim 5 min" de la ora 09:44:30). Au discutat în pauza dintre licitaţii detalii privind preţul solicitat de tatăl său, că inculpatul B. ar trebui să suporte costurile cu transportul, însă în final porumbul a fost vândut ca furaj în altă parte.

Instanţa a constatat că declaraţiile inculpaţilor în legătură cu scopul transmiterii numărului de telefon al inculpatului B. inculpatul E. de către inculpatul C. nu se coroborează între ele şi nici nu sunt susţinute de alte probe. Astfel, deşi inculpatul B. a declarat că inculpatul E. i-a comunicat în dimineaţa zilei de 18.12.2018 că urmează să participe la nişte licitaţii publice, inculpatul E. a declarat că nu s-a discutat nimic despre vreo licitaţie, fiind surprins să constate că persoana cu care discutase telefonic este şi participantă la licitaţiile publice, deşi chiar inculpatul C. a declarat că i-ar fi comunicat inculpatului E. că este posibil să se întâlnească cu inculpatul B. la biroul executorului judecătoresc. Instanţa a menţionat că este evidentă nesinceritatea inculpatului E. atunci când susţine că i-a dat un mesaj inculpatului B. în timp ce se afla la B.E.J. A., în condiţiile în care, din comunicările dintre inculpatul A. şi B. rezultă că la ora 10:20 inculpatul B. încă nu ajunsese la sediul B.E.J. (B.: Pe drum. Aglomerat. 5 min.) - f. x d.u.p., mesajul "Trebuie să vorbim 5 min" fiind transmis la ora 09:44:30.

La termenul de judecată din data de 30.03.2023, având în vedere declaraţia inculpatului E., instanţa i-a pus acestuia în vedere să depună înscrisuri (rapoarte de analiză a porumbului respectiv din perioada de referinţă, facturi fiscale privind înstrăinarea unei cantităţi de 150-200 tone ca furaj pentru animale). Apărarea nu a furnizat însă nicio probă care să susţină varianta prezentată, respectiv că scopul comunicărilor/interacţiunilor dintre inculpaţii E. şi B. nu a fost acela de a discuta despre licitaţiile publice care urma să aibă loc, ci unul total străin, fiind o simplă întâmplare că inculpaţii au participat la licitaţiile publice organizate în datele de 18 şi 19.12.2018 de către inculpatul A..

În dimineaţa zilei de 18.12.2018, inculpatul E. a primit de la inculpata I. ordinele de plată privind plata cauţiunilor, în cuprinsul acestora fiind menţionate numerele de dosare de executare silită, inculpata adăugând:

"Au plecat primele OP-uri".

Inculpatul C. a susţinut cu ocazia audierii de către instanţă că decizia reprezentării inculpatei I. în cadrul licitaţiilor publice de către inculpatul E. (care locuia în mun. Bucureşti) a fost una intempestivă, determinată de faptul că martorul EEEEE. (avocat) a avut o urgenţă şi nu s-a mai putut prezenta în mun. Bucureşti, aspect susţinut şi de acesta din urmă, ceea ce ar exclude înţelegerea infracţională. În schimb, inculpatul E. a declarat în faza instanţei că inculpatul C. îl întrebase dacă îl poate reprezenta la licitaţiile publice, în măsura în care se va decide să participe, chiar înainte ca avocaţii să analizeze publicaţiile de vânzare.

Instanţa a considerat ca era mai puţin relevant contextul în care inculpatul E. a ajuns să o reprezinte pe inculpata I., din moment ce, în mod evident, contactele pe care le-a avut acesta cu inculpatul B., cu câteva ore înainte de desfăşurarea licitaţiilor publice, dar şi celelalte probe administrate, relevă cunoaşterea de către mandatar a împrejurării că participanţii la licitaţie colaborează în scopul adjudecării terenurilor la preţuri cât mai mici.

De asemenea, a arătat instanşţa că are mai puţină importanţă cum a intrat inculpatul E. în posesia "documentelor necesare participării la licitaţii", fiind însă cert că pe data de 17.12.2018 nu erau achitate nici măcar cauţiunile de către soţii C. (acestea fiind achitate, după cum s-a arătat, pe parcursul zilei de 18.12.2018) şi nici măcar nu fusese întocmită procura de reprezentare, autentificată a doua zi, pe data de 18.12.2018 (deşi inculpatul E. a susţinut în faţa instanţei de fond că această procură îi fusese adusă de la Galaţi în seara zilei de 17.12.2018, alături de alte înscrisuri).

În legătură cu implicarea inculpatei I. în demersurile necesare participării la licitaţii, instanţa a reţinut că aceasta s-a ocupat de efectuarea plăţii cauţiunilor în conturile B.E.J. A..

Fiind audiată în cursul urmăririi penale, inculpata I. a declarat că, la cererea inculpatului C., a semnat o procură prin care l-a mandatat pe inculpatul E. să participe la licitaţiile organizate de B.E.J. A.. De multe ori soţul său i-a solicitat să semneze diferite ordine de plată, fără ca ea să cunoască ce reprezentau acele înscrisuri şi nici scopul lor.

În cursul judecăţii inculpata a declarat că la sfârşitul anului 2018 soţul său i-a spus că trebuie să efectueze nişte plăţi din contul comun, în acest sens înmânându-i nişte OP-uri. S-a deplasat la bancă, a efectuat plăţile şi a adus OP-urile acasă. Susţine că soţul său nu i-a comunicat ce reprezintă aceste plăţi. La solicitarea soţului a transmis inculpatului E. fotografii cu aceste OP-uri pe telefon. A precizat inculpata că nu a citit OP-urile respective, fiind deja completate. A aflat ulterior că au fost achiziţionate mai multe terenuri (fără a cunoaşte detalii despre ele), fără a i se spune că ar fi existat vreo legătură între plăţile pe care le efectuase şi achiziţionarea acestora. Nu l-a întrebat pe soţul său de ce nu a făcut el plata.

Recunoaşte că a semnat la notariat o procură prin care l-a mandatat pe inculpatul E. să participe la licitaţii publice, dar nu cunoaşte detalii în legătură cu aceste licitaţii, nici unde ar fi urmat să se desfăşoare. Şi această procură a semnat-o la solicitarea soţului său.

Inculpatul C. a declarat faza de judecată că OP-urile au fost completate de către contabila societăţii, luând hotărârea ca soţia sa - inculpata I., să fie cea care îl împuterniceşte pe inculpatul E. să participe la aceste licitaţii deoarece plata cauţiunilor urma să fie făcută dintr-un cont pe care soţia sa era titulară, dar pe care era şi el împuternicit. Soţia s-a ocupat de efectuarea plăţii, s-a deplasat la bancă cu OP-urile, iar ulterior i-a spus să îi trimită şi inculpatului E. o dovadă a efectuării plăţii.

El i-a spus soţiei să se deplaseze la notar să semneze procura şi i-a solicitat să se ducă cu OP-urile la bancă, dar nu i-a comunicat acesteia că sumele achitate sunt în vederea participării la licitaţii publice.

Văzând conţinutul procurii autentificate din 18.12.2018, în cuprinsul căreia sunt menţionate numere de dosare de executare silită, dar şi faptul că inculpata îl mandatează pe inculpatul E. să participe la licitaţiile organizate la data de 18 şi 19.12.2018, observând că în conţinutul ordinelor de plată sunt menţionate de asemenea numere de dosare de executare silită şi faptul că sumele de bani reprezintă "cauţiuni participare licitaţii", instanţa a reţinut ca fiind exclusă varianta apărării în sensul că inculpata nu a cunoscut că plăţile efectuate şi procura se refereau la licitaţiile publice organizate la B.E.J. A.; era improbabil ca efectuarea unor plăţi de 11.535 RON, 90.633 euro, 77.400 euro sau 61.000 euro să nu îi fi atras atenţia inculpatei.

Toate acţiunile menţionate anterior au fost întreprinse de inculpată la solicitarea soţului său, inculpatul C., aspect de altfel confirmat de cei doi prin declaraţiile date în cauză.

In aprecierea instanţei, apărările inculpatei erau oarecum explicabile, câtă vreme şi în rechizitoriu s-a reţinut că din moment ce a luat la cunoştinţă de scopul efectuării plăţilor şi împuternicirii inculpatului E. (participarea la licitaţii publice), aceasta a acceptat cel puţin adjudecarea bunurilor prin denaturarea preţului de adjudecare.

Pe lângă aspectele menţionate anterior, acuzaţiile aduse inculpatei vizează faptul că ar fi completat ordinele de plată (fiind de fapt o simplă supoziţie, neexistând probe care să susţină această variantă, inculpatul C. susţinând de altfel că acestea au fost completate de o contabilă), fără nicio referire la probele care să ateste că inculpata avea cunoştinţă de existenţa unui plan infracţional pus la punct de soţul său şi de inculpaţii A., B. şi D..

Făcând trimitere la aspectele deja prezentate în combaterea susţinerilor parchetului cum că "beneficiarul real" al adjudecării, pe care inculpata a fost de acord să îl "ascundă" era inculpatul C., în concret regimul comunităţii legale de bunuri excluzând o asemenea variantă, instanţa a constatat că inculpata nu era beneficiara de fapt, iar inculpatul C. beneficiarul de drept, ci ambii erau beneficiarii în fapt şi în drept ai bunurilor adjudecate.

A arătat instanţa că simpla împrejurare că inculpata este soţia inculpatului C., care s-a înţeles cu inculpaţii B. şi D. să denatureze preţul de adjudecare a bunurilor scoase la licitaţiile publice, prin simularea unei competiţii reale, beneficiind de sprijinul inculpatului A., nu dovedeşte că aceasta a conştientizat că, prin acţiunile enumerate de parchet, a acceptat la nivel subiectiv că îl ajută pe autor să comită infracţiunea.

S-a arătat că această concluzie nu este infirmată nici de faptul că inculpata a fost ulterior reprezentată juridic în faţa instanţelor de inculpatul E. în contestaţiile la executare privind modul de adjudecare a terenurilor ce formează obiectul cauzei, din moment ce probele administrate (convorbiri purtate între inculpaţi în special sau de aceştia cu alte persoane) relevă doar implicarea activă a inculpatului C. pe acest segment.

Analizând în continuare modalitatea în care inculpatul E. a reprezentat interesele inculpatei I. (în fapt ale inculpatului C.) cu ocazia desfăşurării licitaţiilor din 18 şi 19.12.2018, instanţa a reţinut că procura autentificată din 18.12.2018 prevedea faptul că mandatarul va putea oferta după discreţia sa.

Fiind audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul C. a susţinut, contrar celor menţionate în procură, că împuternicitul său, E., a solicitat exact suma pe care el i-o indicase să nu fie depăşită, adică să liciteze până la o anumită sumă, nu mai mult de atât.

În faza de judecată inculpatul C. a declarat că a discutat înainte cu inculpatul E. cu privire la modul în care urma să liciteze, spunându-i că poate licita până la aproximativ 30-35 % din preţul de pornire, dar să ţină cont în special de cele 3 imobile care prezentau importanţă: cele din mun. Bucureşti şi Ploieşti şi terenul de 79.000 mp din com. Dascălu.

În ziua desfăşurării licitaţiei din 18.12.2018 era într-o şedinţă astfel că nu putea să discute telefonic cu inculpatul E., dar comunicau pe GGGGGG.. Astfel, i-a spus câţi participanţi sunt la licitaţie şi s-au consultat, dar nu în legătură cu toate terenurile, ci doar cu privire la cele 3 imobile mai importante şi încă unul situat probabil în oraşul Măgurele.

Inculpatul E. a declarat în faza de judecată că înainte de a începe licitaţiile din 18 şi 19.12.2018 s-a conectat cu laptopul la reţeaua WI-FI a B.E.J. pentru a ţine legătura cu inculpatul C., care avea atunci o şedinţă foarte importantă.

Referitor la mandatul care i-a fost încredinţat, inculpatul C. i-a spus să liciteze până la 30-35% peste preţul menţionat în ofertele depuse, dar în acelaşi timp i-a atras atenţia cu privire la 3-4 terenuri care prezentau mai mare interes pentru el. Unul era la Ploieşti, iar celelalte în Măgurele, Dascălu şi Drumul Între Tarlale (mun. Bucureşti). I-a spus în legătură cu acestea din urmă să nu facă un singur pas fără să îl consulte. Urma să ţină legătura cu inculpatul C. prin intermediul aplicaţiei GGGGGG., prin mesaje, aplicaţie pe care o avea instalată pe un laptop. Deşi cu siguranţa nu a şters mesajele dintre el şi inculpatul C. din data de 18.12.2018, după ce au fost efectuate percheziţiile informatice asupra acestui dispozitiv, atunci când i-a fost restituit laptopul de către organul de urmărire penală, a constatat că toate datele informatice au fost şterse.

În legătură cu imobilul din Ploieşti a susţinut că modul în care s-a desfăşurat licitaţia i-a creat o stare de temere, deoarece preţul de pornire era de aproximativ 20.000 euro şi imediat s-a licitat până la 80.000 euro. A concurat cu inculpatul B. cu privire la acest teren şi se consulta în timp real cu inculpatul C., fiind aşteptat din această cauză de executor şi colicitator, astfel că se simţea presat, iar atunci când s-a ajuns la suma de 80.000 euro inculpatul C. i-a spus să nu mai liciteze.

În legătură cu celelalte terenuri au existat situaţii când nu a fost nevoie să liciteze până la limita impusă de inculpatul C., dar chiar atunci încerca să ţină legătura cu inculpatul C. în timp real. Au existat situaţii când nu a putut să ia legătura sau acesta nu răspundea, iar atunci a renunţat să mai facă contraoferte, chiar şi în ipoteza în care nu se depăşise acel prag. Îi era mai comod să nu câştige, decât să câştige şi să fie tras la răspundere, având în vedere că nu erau banii lui. Nu şi-a amintit dacă toate cele 4 terenuri care prezentau importanţă pentru inculpatul C. au fost licitate în aceeaşi zi.

Declaraţiile inculpaţilor C. şi E. în sensul că au comunicat prin intermediul aplicaţiei GGGGGG. în zilele de 18 şi 19.12.2018 sunt contrazise de probe obiective.

Astfel, pe hard-diskul x , înaintat odată cu prezentul dosar, se regăsesc copiile datelor informatice stocate pe suporturile de stocare a datelor informatice ridicate de la inculpatul E. cu ocazia percheziţiei domiciliare.

Printre altele a fost ridicat şi laptopul marca x, având un hard-disk marca x. Pe acest laptop inculpatul E. avea instalată aplicaţia x, iar în folder-ul 5 - 6 E. din laptop x\Raport HHHHHH. au fost identificate fişierele.

Analizând conţinutul acestora, se constată că inculpatul foloseşte pentru autentificarea în aplicaţie user-ul adrian.E., având ataşate adresele de email x, iar în fişiere au fost identificate convorbiri din perioada anilor 2010-2014, aşadar nicidecum din anul 2018, niciunul dintre contacte nefiind C., în condiţiile în care inculpatul E. a precizat că, în mod cert, nu a şters mesajele dintre el şi inculpatul C. din data de 18.12.2018. Se impune de asemenea precizarea că în faza de cameră preliminară s-a constatat legalitatea administrării tuturor probelor.

Pe celălalt laptop, marca Apple, inculpatul nu avea instalată aplicaţia GGGGGG. şi nici nu au fost identificate fişiere de natura celor anterior menţionate, în directă relaţie cu aplicaţia GGGGGG..

Prin urmare, din nou demersurile inculpaţilor C. şi E. de a furniza detalii care să se coroboreze între ele şi să lipsească de fundament acuzaţiile au eşuat, instanţa constatând că, în concret, nu a existat o consultare între aceştia în timpul desfăşurării licitaţiilor publice. De altfel, chiar şi inculpatul C. a arătat în cursul urmăririi penale că doar i-ar fi indicat inculpatului E. suma maximă până la care să liciteze, nicidecum că ar fi participat personal prin intermediul unei aplicaţii la licitaţiile publice.

Mai mult, fiind audiat în cursul cercetării judecătoreşti, inculpatul A. a susţinut că probabil că şi inculpatul E. s-a consultat cu mandantul său, dar nu-şi aminteşte exact. Cu siguranţă a făcut-o, fiind vorba de banii altuia.

Instanţa a subliniat că nici inculpatul A. şi nici ceilalţi inculpaţi nu au menţionat nimic în legătură cu faptul că inculpatul E. se consulta prin intermediul unei aplicaţii instalate pe laptopul său cu mandantul, nici că au existat situaţii în care acesta era aşteptat de executorul judecătoresc sau de ceilalţi participanţi la licitaţii în momentele în care ar fi avut loc consultările mandant-mandatar.

A arătat instanţa că un mandat atât de larg precum cel dat inculpatului E., în condiţiile în care acesta o reprezenta pe I. la 40 de licitaţii publice privind 40 de imobile pentru care soţii C. au achitat cauţiuni totale de 229.033 euro (precum şi 3.975 euro pentru imobilul ce a făcut obiectul executării silite în dosar nr. x/2012, dar care nu face obiectul cauzei - în total 233.008 euro) şi 11.535 RON, lipsa consultărilor pe durata desfăşurării licitaţiilor între mandant şi mandatar cu privire la cuantumul ofertelor/contraoferte în legătură cu fiecare teren în parte, văzute în contextul celorlalte probe administrate, nu poate duce decât la concluzia că rezultatul licitaţiilor era de fapt deja cunoscut şi previzibil, ceea ce presupune existenţa unei înţelegeri între participanţii la licitaţie în scopul denaturării preţului de adjudecare.

Pe de altă parte, instanţa a apreciat ca fiind nesincere şi referirile inculpaţilor la impunerea de către inculpatul C. inculpatului E. a unei limite maxime de 30-35% din preţul menţionat în oferte (care cu o singură excepţie a fost egal cu valoarea cauţiunii de 10% din preţul de pornire al licitaţiei, respectiv preţul din raportul de evaluare redus cu 25%), deoarece dacă inculpatul E. ar fi procedat în consecinţă, ar fi adjudecat în numele inculpatei I. toate celelalte terenuri adjudecate de inculpaţii D. şi B. (cu excepţia celui din mun. Ploieşti). Făcând un calcul simplu în cazul fiecărui imobil neadjudecat de inculpata I. (cu excepţia celui din mun. Ploieşti), se observă că preţul de adjudecare este mai mare decât oferta depusă (care în fapt este egală cu valoarea cauţiunii) cu un procent cuprins între 9 şi 25% din valoarea sa, aşadar semnificativ inferior celui "impus" de 30-35%.

Martorele ZZZZ. şi AAAAA., fiind audiate în legătură cu modalitatea de desfăşurare a licitaţiei (cu precizarea că acestea au participat la o singură licitaţie), au arătat că nu li s-a părut nimic deosebit faţă de celelalte licitaţii la care au participat, însă faţă de clandestinitatea specifică a unei înţelegeri între participanţii la licitaţie pentru denaturarea preţului de adjudecare, declaraţiile acestora se îndepărtează de obiectul probaţiunii, fiind vorba de altfel de aprecieri subiective ale martorelor.

Spre deosebire de parchet însă, instanţa a arătat că nu va reţine ca element de fapt care să fundamenteze acuzaţiile împrejurarea că licitaţiile publice pentru cele 40 de imobile s-au succedat la intervale de 15 minute, între ora 09:00 şi 16:00 şi că, în aceste condiţii, nu era posibilă respectarea dispoziţiilor procedurale în acest interval de timp, dând de înţeles procurorii că doar dacă rezultatul licitaţiilor era cunoscut dinainte se putea ajunge la această performanţă.

Citirea publicaţiei de vânzare şi a ofertelor primite (evident nu în extenso, ci prin punctarea elementelor esenţiale - locul situării imobilului şi caracteristicile acestuia, preţul de pornire, cuantumul ofertelor depuse), strigările succesive ale preţului oferit de către executorul judecătoresc pentru a permite opţiuni şi supralicitări, declararea adjudecatarului şi întocmirea procesului-verbal de licitaţie, reprezintă paşi procedurali care se puteau realiza cu prisosinţă în 15 minute, mai ales în condiţiile în care, în afara procesului-verbal de licitaţie, întreaga procedură se desfăşoară în condiţii de oralitate. În plus, cum corect a punctat şi apărarea, având în vedere nivelul actual de digitalizare, întocmirea unor procese-verbale de licitaţie pe formulare predefinite este extrem de facilă, mai ales că, în concret, inculpatul A. cunoştea cu o zi înainte datele licitatorilor (astfel cum rezultă din convorbirea purtată cu inculpatul B. în data de 17.12.2018).

Instanţa a mai reţinut că ulterior desfăşurării licitaţiilor publice, la data de 21.12.2018, în intervalul orar 22:40:52 - 23:01:18, ca un corolar al întregii activităţi infracţionale, a avut loc discuţie purtată pe FFFFF. între inculpatul E. şi numita DDDDDD., iubita sa de la acea vreme .

Astfel, cei doi au discutat despre licitaţiile publice desfăşurate în datele de 18/19.12.2018, care au mers "bine" din perspectiva inculpatului, "reuşind să adjudece 34 de proprietăţi", sperând că va încasa şi el ceva din ce a făcut, respectiv că inculpatul C. îi va da ceva. Îi transmite inculpatului iubitei sale că "mai e de muncă", în funcţie de "ce contestaţii fac". Discuţia a continuat cu aspecte legate de problemele financiare pe care le au aveau (bani pierduţi de inculpat la pariuri - 20.000 euro cel puţin, cheltuieli mari), una dintre ideile inculpatului pentru a face bani fiind aceea de a urma tiparul adjudecatarilor: să se bage "pe lângă executorul ăsta", având în vedere că mai sunt "30-40 imobile de cumpărat" pe care "ăştia nu le-au vrut" şi pe care ar putea el să le cumpere, prin diferiţi oameni. Totodată, inculpatul îi transmite iubitei că s-a împrietenit cu 2 avocaţi. Îi explică inculpatul iubitei că imobilele "se vând la 10% din valoare la care sunt evaluate", iar dacă dublează sau triplează banii "e şmecherie", în condiţiile în care "ăştia (cu referire evidentă la adjudecatari) au vizat tot ce era de scos de minim 7-10 ori banii".

Deşi recunoaşte că nu dispune de lichidităţi, inculpatul susţine că se poate împrumuta pentru a participa la licitaţiile publice (de la IIIIII., de la "BBBBBB." - inculpatul C.), iar la vânzare va împărţi profitul cu împrumutătorii. În scopul participării personale la licitaţiile publice, inculpatul îi comunică iubitei că va discuta cu inculpatul C..

A reţinut instanţa că discuţia evidenţiază în primul rând faptul că inculpatul E., în calitatea sa de mandatar, a participat în cunoştinţă de cauză la licitaţiile publice din 18 şi 19.12.2018, ştiind că există o înţelegere între participanţii la licitaţiile publice în scopul denaturării preţului de adjudecare. De asemenea, factorul decizional nu a fost în niciun moment inculpata I., ci inculpatul C..

Cu toate că de esenţa unei licitaţii publice este existenţa unui concurs de oferte, inculpatul cunoaşte inclusiv preţul de vânzare al imobilelor, respectiv 10% din valoarea la care sunt evaluate, preţ la care adjudecatarii imobilelor din 18 şi 19.12.2018 au scos de minim 7-10 ori banii. Spre deosebire de ei, inculpatul s-ar mulţumi şi cu mai puţin (de 2-3 ori mai mult decât preţul de adjudecare). "Afacerea" extrem de simplă este prezentată de inculpat iubitei sale ca fiind sigură - trebuie doar să facă rost de bani şi să se prezinte la licitaţiile publice, fiind suficient să vrea să adjudece imobilele pe care "ăştia" nu le-au vrut. Aşadar, a fost suficient ca participanţii la licitaţiile din 18/19.12.2018 să dorească să adjudece bunurile imobile la preţul de 10% din valoarea la care sunt evaluate pentru ca această dorinţă să se împlinească.

A subliniat instanţa că inculpatul nici măcar nu a reţinut câte imobile a adjudecat pentru soţii C., spunându-i iubitei sale că a adjudecat 34 de imobile, deşi în concret adjudecase 18 imobile (17 ce formează obiectul cauzei şi încă unul în dosarul de executare silită 292/2012 - debitor S.C. BBBBB. S.R.L., garant ipotecar numitul CCCCC., astfel cum rezultă şi din tabelele transmise pe FFFFF. executorului judecătoresc - f. x d.u.p.).

Totodată, s-a reţinut că dobândirea de către inculpatul E. a calităţii de participant la licitaţie în nume propriu ar depinde de decizia inculpatului C., ceea ce subliniază existenţa unei legături între acesta din urmă şi executorul judecătoresc A., indirectă după cum s-a arătat, intermediată de inculpatul B..

Se mai remarcă faptul că licitaţiile publice nu au generat o încrâncenare între participanţi, ci din contră, inculpatul E. chiar s-a împrietenit cu doi avocaţi cu această ocazie, unul dintre ei fiind evident inculpatul D. (fiind posibil ca din eroare inculpatul să fi înţeles faptul că şi B. ar fi avocat).

Fiind audiat în legătură cu sensul acestei discuţi, inculpatul E. a învederat că la acel moment DDDDDD. era în Dubai, iar el era în Galaţi. Prezentându-i planul de afaceri a încercat să o impresioneze pe iubita sa, să îi demonstreze că o poate întreţine, expunându-i astfel o situaţie din care să rezulte că în curând va avea o sumă mare de bani. A susţinut că va vorbi cu inculpatul C. să îl împrumute, dar nu a întreprins niciun demers în sensul celor prezentate iubitei sale, fiind doar "vorbele unui om disperat să menţină această relaţie". Iubita ştia că are o situaţie precară din cauza jocurilor de noroc şi încerca să o convingă că situaţia se va îmbunătăţii.

Explicaţiile inculpatului nu au fost de natură să convingă instanţa că discuţia purtată cu numita DDDDDD. reprezintă o fabulaţie, în condiţiile în care aspectele redate anterior se coroborează cu restul probelor administrate. De altfel, inculpatul evidenţiază că nu a întreprins niciun demers în sensul celor expuse cu ocazia conversaţiei din 21.12.2018, aspect care de altfel nici nu face obiectul acuzaţiilor (DDDDDD. şi IIIIII. fiind propuşi ca martori pentru a dovedi acest aspect, probă respinsă ca neconcludentă), fără a susţine că celelalte aspecte relatate iubitei sale privind desfăşurarea licitaţiilor din 18 şi 19.12.2018, preţul de vânzare, profitul realizat de participanţi, relaţia de prietenie dezvoltată cu cei doi avocaţi sau rolul executorului judecătoresc (fiind necesar să te "bagi" pe lângă acesta pentru a adjudeca la un preţ redus) ar fi nereale.

După încheierea licitaţiilor, în cursul lunii ianuarie 2019, astfel cum şi inculpatul E. "intuia", au fost formulate contestaţii la executare de către creditorul K. şi unii garanţi ipotecari.

Astfel, încă din data de 11.01.2019 între inculpaţii B. şi D. au loc discuţii în legătură cu faptul că în "dosarele 8, 281, 282 şi 280" au fost formulate contestaţii la executare. În concret, era vorba de dosarele nr. x/2019, y/2019, z/2019 şi 282/94/2019, toate înregistrate pe rolul Judecătoriei Buftea, conform verificărilor efectuate pe portalul instanţelor de judecată.

În cadrul a două dintre dosare, B. avea calitatea de intimat, într-un dosar calitatea de intimat o avea D., iar într-un dosar calitatea de intimat o deţinea I., în acelaşi sens fiind şi convorbirea dintre inculpaţi.

Inculpatul D. se amuză pe seama inculpatului B., care avea cele mai multe procese-verbale de licitaţie contestate - "să le ai tu pe cele mai multe şi la treaba asta?". Aşadar, inculpaţii au făcut "o treabă" împreună, iar ghinionistul este deocamdată B.. Pe de altă parte, pe lângă dosarele în care cei doi interlocutori sunt părţi, cunosc detalii şi despre un dosar în care parte era I.. Inculpatul B. avansează una dintre apărări în respectivele dosare:

"să verificăm, dacă au fost în termen".

Pe 14.01.2019, prin intermediul aplicaţiei FFFFF. a avut loc de asemenea o discuţie relevantă între inculpatul B. şi inculpatul A.:

B.: Da, voiam sa ştiu dacă ai vb…

A.: Am vorbit azi, dar nu mi-a spus mare lucru, doar că sunt supăraţi rău…

B.: Asta este

Probatoriul administrat a evidenţiat că după adjudecarea imobilelor, reprezentanţii K. s-au arătat extrem de nemulţumiţi de preţurile obţinute în urma derulării licitaţiilor publice, acuzându-l chiar pe inculpat că deliberat ar fi comunicat procesele-verbale de licitaţie în perioada sărbătorilor de iarnă, aspect care a condus la imposibilitatea formulării în termen a contestaţiilor la executare în unele dosare de executare silită.

Aceste aspecte au fost evidenţiate şi de inculpatul A. cu ocazia convorbirii telefonice avute cu XXXX., de asemenea executor judecătoresc, interceptate la data de 12.09.2019, la ora 19:19:14

Inculpatul A. se confesează, spunându-i interlocutorului că este în clinci cu K. ("mă judec cu ei de la începutul anului"), aceştia fiind nemulţumiţi că a vândut 43 de terenuri în 18 şi 19.12.2018 cu 10% din publicaţia de vânzare, "un pic mai mult decât cauţiunea", iar când au aflat "au luat foc", iar pe 21 le-a comunicat procesele-verbale de licitaţie prin poştă, dar cu toate acestea "au ieşit din termenul de contestaţie, la majoritatea".

Aşadar, după ce a constatat că K. a început să formuleze contestaţii la executare, inculpatul B. a simţit nevoia să se intereseze care este starea de spirit la nivelul băncii după ce reprezentanţii acesteia au aflat că au fost adjudecate terenurile.

Analizarea legalităţii comunicării proceselor-verbale de licitaţii creditorului K. revine instanţelor civile, dar simplul fapt că acestea au fost comunicate chiar în perioada sărbătorilor de iarnă, ceea ce a pus în dificultate departamentul juridic al băncii, nu poate constitui nici măcar un indiciu în sprijinul acuzaţiilor, în condiţiile în care reprezentanţii băncii aveau cunoştinţă de licitaţiile organizate în datele de 18 şi 19.12.2018 (interesându-se prin email dacă s-au depus oferte şi s-au achitat cauţiuni).

La data de 15.01.2019, inculpatul B. îl întreabă pe inculpatul A. dacă a stabilit cât are fiecare de plătit, iar inculpatul A. îi răspunde că da, dar să mai verifice şi ei:

"teoretic da, dar verificaţi şi voi...".

A.: La tine 56.481,35 euro, la C. 34.635 euro şi 2.965 RON, iar ZZZZZ. a plătit deja.

În acelaşi timp, inculpatul B. îi transmite executorului judecătoresc că a găsit "doar 4 dosare până acum", făcând aşadar referire la cele 4 dosare civile menţionate anterior, inculpatul A. confirmând:

"Şi eu, tot alea...".

Pe 22.01.2019, inculpatul B. virează în contul executorului judecătoresc suma de 56.481,35 euro, cu explicaţia diferenţă licitaţii 18-19.12.2018, la data de 10.01.2019 inculpatul D. virează suma de 7.485 euro ("PP. a plătit deja") cu aceeaşi explicaţie, la data de 21.01.2019 inculpata I. achită 2.965 RON. În cazul inculpatei I. nu a fost identificată plata sumei de 34.635 euro, iar în actele de adjudecare se menţionează că diferenţa de preţ a fost achitată prin O.P. din 19.12.2018. Aceasta deoarece, prin cererea depusă la data de 18.01.2019, inculpata I., prin mandatar E., a solicitat executorului judecătoresc să considere ca plată a diferenţei de preţ cauţiunile depuse în contul de consemnare la licitaţiile necâştigate, cu consecinţa restituirii diferenţei . În total (exceptând bunul imobil ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2012 şi care nu face obiectul acuzaţiilor), soţii C. au adjudecat bunuri în valoare de 136.600 euro şi 14.500 RON.

La data de 18.12.2018, inculpatei I. i-a fost restituită suma de 88.133 euro, iar la 01.02.2019 suma de 3.275 euro (restituire cauţiune) - în total 91.408 euro, la 21.12.2018 inculpatului B. i-a fost restituită suma de 210.853,50 euro (restituire cauţiune).

În legătură cu discuţia din 15.01.2019, inculpatul A. a arătat în faţa instanţei că era cu tabelul în faţă în acele momente şi i-a comunicat inculpatului B. toate sumele, inclusiv suma pe care I. trebuia să o plătească. Nu ştie de ce a folosit pronumele personal "voi" - "dar verificaţi şi voi", dar este posibil ca ceea ce a vrut să scrie să se fi autocorectat.

Inculpatul B. recunoaşte că s-a interesat cât a plătit fiecare, deoarece era curios şi dorea să vadă şi ce posibilităţi financiare au soţii C.. Practic, la acel moment plăţile erau deja efectuate pentru că bunurile au fost adjudecate la o valoarea apropiată de valoarea cauţiunii. El a depus cauţiune pentru acele licitaţii suma de aproximativ 220.000 euro şi a adjudecat terenuri de aproximativ 120.000 euro, prin urmare nu avea de plătit suplimentar niciun ban. A precizat că din cuantumul cauţiunilor depuse pentru imobilele neadjudecate, cu acordul său, sumele de bani au fost folosite pentru acoperirea diferenţei de plată pentru imobilele adjudecate.

Instanţa a apreciat ca nesincere şi aceste declaraţii deoarece valoarea totală a cauţiunilor a fost de 271.119 euro, iar imediat după încheierea licitaţiilor i-a fost virată cu titlu de restituire cauţiune, la data de 21.12.2018, suma de 210.853,50 euro (valoarea cauţiunilor depuse pentru licitaţiile necâştigate), rezultând o diferenţă de 60.265,5 euro (valoarea cauţiunilor achitată pentru bunurile câştigate). La data de 22.01.2019 inculpatul a achitat diferenţa până la preţul de adjudecare pentru cele 10 imobile, în cuantum de 56.481,35 euro. Aşadar, la momentul discuţiei, inculpatul trebuia să plătească suma menţionată anterior pentru a adjudeca imobilele (adjudecând cele 10 imobile cu suma de 116.746,85 euro).

Instanţa a reţinut că discuţiile purtate pe FFFFF. între inculpaţii A. şi B., între acesta din urmă şi inculpatul D., ulterioare desfăşurării licitaţiilor publice, relevă unitatea de acţiune a acestora, întărind convingerea că cele consemnate în procese-verbale de licitaţie din 18 şi 19.12.2018 reprezintă rezultatul unui scenariu bine pus la punct, menit să creeze impresia unei competiţii reale între licitatori.

Discuţiile purtate prin intermediul aplicaţiei FFFFF. de inculpaţii D. şi E. relevă de asemenea coeziunea dintre inculpaţi, inculpatul E. înaintându-i la 20.02.2019 inculpatului D. întâmpinarea depusă în dosarul nr. x/2019 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, secţia Penală (portal instanţa de judecată) având ca obiect contestaţie la executare în dosarul de executare silită 60/2012 (creditor K., garanţi ipotecari VVVV., adjudecatar I., parte fiind şi inculpatul D.), pentru ca cel din urmă să îşi exprime opinia. La rândul său, D. i-a transmis inculpatului E. că le va comunica tuturor întâmpinarea lui.

Inculpaţii avocaţi discută despre experienţa profesională a fiecăruia, E. recunoscând că nu îi place civilul şi că s-a chinuit să redacteze întâmpinarea, D. încurajându-l - "Ai potenţial".

În ciuda evidenţei, inculpatul E., prin avocaţi aleşi, a susţinut în faza de judecată că discuţia nu a fost purtată cu D., ci cu JJJJJJ., solicitând audierea celui din urmă, deşi dincolo de orice îndoială rezonabilă nr. de apel x aparţine inculpatului D. (elocvent fiind rezultatul percheziţiei informatice efectuate asupra smartphone-ului aparţinând inculpatului D.).

Între inculpaţii D. şi E. au început să aibă loc întâlniri/convorbiri cel puţin începând din data de 22.01.2019 (x, seria x aparţinând inculpatului D. folderele x), iar scopul evident a fost acela de a formula apărări în contestaţiile la executare.

La data de 29.01.2019 a avut loc o discuţie în care inculpatul E. îl întreaba pe D. cum justifică faptul că ştie că au depus contestaţie pe 8 dacă el nu a mers să studieze dosarul (semn că altcineva a studiat dosarul şi i-a învederat acest aspect), iar faptul că cei doi discutau despre contestaţiile la executare formulate în legătură cu procese-verbale de adjudecare din 18/19.12.2018 rezultă din detalii din cuprinsul convorbirii: Baicu: Dosarele de executare sunt din 2012, vechea procedură/E.: La Răcari (Judecătoria Răcari) sunt tardive".

Pe data de 01.02.2019 inculpatul D. îi atrăgea atenţia inculpatului E., care întârzia la termenele de judecată în unele dosare în care fie I. era parte împreună cu D., fie erau părţi în dosare separate:

"Nu te supăra, dar trebuie un pic de atenţie pe dosarele astea", în sensul că "Prezenţa în sală... contează mult, aici trebuie atenţie...". Deşi inculpatul E. îl roagă pe inculpatul D. să încunoştinţeze instanţa că vine de la Galaţi, acesta din urmă refuză:

"Nu suntem in toate dosarele împreună şi nici nu prea e cazul...să zic eu..." (în contextul în care creditorul invocase în cadrul contestaţiilor la executare "conivenţa cel puţin delictuală" între participanţii la licitaţiile publice).

Cu timpul, întârzierile repetate la termene ale inculpatului E. încep chiar să îl deranjeze pe inculpatul D.:

"Eu pot să fiu la şi juma aici... restul lumii poate. Sunt sigur că şi tu poţi...Nu vreau să mi-o iei în nume de rău...Nu te supăra pe mine" - discuţie din 07.03.2019.

S-a reţinut că în aceeaşi notă, de colaborare strânsă în procesele civile declanşate ca urmare a adjudecării imobilelor, este şi convorbirea din 27.02.2019 (17:20-17:22) dintre inculpatul D. şi B.:

D.: M-a sunat G. Ai vorbit tu ceva cu el?

B.: Da, am zis că nu este pregătit pentru procese. Şi dacă are ceva de discutat să vorbească cu tine. Fără să discute cu h.

S-a arătat că în condiţiile în care apărarea nu a contestat că G este inculpatul C., iar h este inculpatul E., aspect care oricum rezultă din cuprinsul discuţiei, instanţa a reţinut două aspecte esenţiale.

În primul rând că existau contacte între inculpaţii C. şi D., că inculpatul B. discutase cu inculpatul C. şi îi spusese că inculpatul E. nu este pregătit pentru procese (în condiţiile în care cu doar o săptămână în urmă inculpatul E. îi trimisese o întâmpinare inculpatului D.).

În al doilea rând, deşi inculpatul B. este un client al inculpatului - avocat D., este în măsură să angajeze serviciile acestuia în favoarea unei alte persoane, chiar şi fără a-i cere acordul, ceea ce caracterizează o relaţie de subordonare.

Văzând fişierul chat 750 (discuţii purtate pe FFFFF., ce se regăsesc pe HDD-ul seria x ), rezulta că inculpaţii D. şi C. chiar au discutat în data de 27.02.2019, inclusiv prin apel audio.

Fiind audiaţi inculpaţii cu privire la aceste aspecte, aceştia au declarat următoarele:

Inculpatul C. a arătat că a aflat că K. a formulat contestaţii la executare şi, după ce avocaţii au analizat situaţia s-a constatat că sunt tardive, aspect confirmat şi de către judecători în unele dosare. Inculpatul E. i-a spus că ar vrea să rămână să îl reprezinte în aceste dosare, invocând faptul că este şi la început de carieră, iar în contextul în care oricum contestaţiile erau tardive l-a lăsat pe acesta să se ocupe. Nu a încheiat un contract de asistenţă juridică cu inculpatul E., ci acesta întocmea împuternicirea avocaţială în baza procurii din 18.12.2018. După ce a aflat că la licitaţii a participat şi inculpatul AAAAAA., i-a sugerat inculpatului E. să discute cu inculpatul AAAAAA. în legătură cu dosarele de contestaţie la executare deoarece nu era foarte sigur de capacităţile profesionale ale inculpatului E.. Nu ştie dacă ulterior cei doi au discutat, dar văzând convorbirile de la dosar a constatat că aşa s-a întâmplat. A mai precizat că nu a avut discuţii cu inculpatul B. în legătură cu dosarele de contestaţie la executare şi nici nu îşi aduce aminte dacă personal l-a sunat sau nu pe inculpatul AAAAAA. în legătură cu aceasta chestiune.

Inculpatul D. a declarat că nu mai reţine cum a făcut rost de numărul inculpatului E., dar după licitaţii se întâlneau des în faţa instanţelor de judecată, având dosare în care figurau ca părţi împreună, cât şi dosare separate, uneori chiar şi în faţa aceloraşi completuri de judecată. La un moment dat, constatând ca inculpatul E. nu era bine pregătit în materia executării silite, l-a sunat pe inculpatul B. spunându-i să vorbească cu inculpatul C. cu privire la acest aspect. Inculpatul B. l-a sunat pe inculpatul C., iar acesta la rândul său l-a sunat pe el, fiind pentru prima dată când a purtat o discuţie civilizata cu inculpatul C. (deşi, după cum s-a arătat anterior, discuţiile purtate pe FFFFF. între inculpaţi infirmă existenţa unei stări conflictuale/tensionate între aceştia - n.i.), acesta spunându-i că au totuşi interese comune în aceste dosare şi l-a rugat să îl ajute pe inculpatul E., inculpatul Baicu fiind de acord. Nu i s-a părut nimic nenatural să îl ajute, având în vedere că era în interesul lor să aibă jurisprudenţă pe problemele de drept, în condiţiile în care banca formula apărări consistente pe tardivitate, solicitând chiar şi repunerea în termen. Îl deranja la inculpatul E. faptul că întârzia des la termenele de judecată, ceea ce însemna şi o pierdere de timp semnificativă pentru el.

Deşi a bănuit că inculpatul E. a luat la cunoştinţă că prin el C. a aflat detalii în legătura cu modalitatea de reprezentare juridică, nu au existat resentimente, astfel că foloseau reciproc jurisprudenţa, inclusiv cu cea a inculpatului B., care era reprezentat de un alt avocat. Cu toate acestea fiecare şi-a văzut de dosarele lui. Deşi l-a consiliat uneori pe inculpatul E., nu ştie dacă acesta i-a urmat sfatul întotdeauna.

Inculpatul E. a declarat că la începutul anului 2019 a aflat că K.-ul a formulat contestaţii la executare şi a apreciat că poate face o apărare eficientă, respectiv să formulez întâmpinare, să invoce excepţia tardivităţii; calculase termenul pentru introducerea contestaţiei la executare şi a constatat că acesta era împlinit.

A discutat cu inculpatul C. să îl lase să-l reprezinte în aceste dosare pentru a se obişnui cu procedura civilă, acesta fiind de acord. S-a consultat cu mai multe persoane, colegi avocaţi, inclusiv cu inculpatul AAAAAA., având în vedere că problemele juridice erau similare în dosarele civile generate de adjudecarea acestor imobile. De altfel, cu inculpatul AAAAAA. a legat o relaţie de prietenie, la dosar regăsindu-se conversaţii fără legătura cu dreptul. El era şi la început pe drept civil, iar inculpatul AAAAAA. l-a sfătuit în anumite situaţii, acceptând totodată şi criticile acestuia. După ce a depus întâmpinarea într-un dosar, i-a arătat-o şi acestuia pentru a vedea dacă o apreciază, ţinând seama ca fac parte din barouri diferite şi practicile sunt diferite.

La un moment dat inculpatul C. i-a atras atenţia că nu se implică, că întârzie la termenele de judecată, dar nu a făcut legătura că ar cunoaşte aceste lucruri de la inculpatul AAAAAA. prin intermediul inculpatului B.. Nu i-a reproşat inculpatul C. că nu ar fi suficient de bine pregătit profesional să îl reprezinte în dosarele pe civil.

Inculpatul B. a declarat că, după licitaţiile din 18-19.12.2018 a avut discuţii cu inculpatul AAAAAA. în legătură cu rezultatele procedurii, având în vedere că adversarul lor comun era acum K., care formulase contestaţii la executare. Îşi trimiteau reciproc hotărâri judecătoreşti pronunţate în dosarele civile având ca obiect contestaţie la executare.

La un moment dat inculpatul AAAAAA. i-a comunicat faptul că avocatul soţilor C. nu pledează bine şi crede că a luat legătura cu inculpatul C. şi i-a explicat acest lucru, punându-l totodată în legătură cu inculpatul AAAAAA.. Avea un interes pentru ca şi inculpaţii C. să beneficieze de o apărare efectivă deoarece litigiile în care erau implicaţi erau asemănătoare şi puteau folosi reciproc hotărârile favorabile pronunţate. În cadrul litigiilor civile nu a fost reprezentat de inculpatul AAAAAA., ci de un alt avocat. Doamna avocat nu i-a comunicat că inculpatul E. nu asigură asistenţa juridică în mod eficient, iar inculpatul AAAAAA. i-a comunicat acest aspect atunci când l-a constatat. Nu ştie dacă inculpaţii AAAAAA. şi E. comunicau intre ei. Nu ştie dacă i-a dat numărul de telefon al inculpatului E. inculpatului AAAAAA. sau invers.

A reţinut instanţa că, spre deosebire de inculpatul C., inculpaţii B. şi D. au recunoscut sensul discuţiei din 27.02.2019, respectiv că inculpatul B. i-a comunicat inculpatului C. faptul că inculpatul E. "nu este pregătit pentru procese" şi l-a pus în legătură pe acesta cu inculpatul D.. Inculpatul C. a negat însă că ar fi avut discuţii cu inculpatul B. în legătură cu dosarele de contestaţie la executare şi nu şi-a putut aminti dacă l-a contactat telefonic pe inculpatul D. în acest scop. Pe de altă parte, dacă inculpatul C. a declarat că l-a sfătuit pe inculpatul E. să discute cu inculpatul D., inculpatul E. a susţinut că a fost o decizie personală să se consulte cu inculpatul D..

La unison inculpaţii au susţinut că au colaborat în cadrul acestor dosare civile pentru a se folosi reciproc de hotărârile judecătoreşti favorabile, având aşadar interese comune, însă probele administrate şi analizate anterior au evidenţiat că această nevoie de a coopera nu a apărut spontan, ci a debutat chiar înainte de desfăşurarea licitaţiilor publice. În ciuda susţinerilor inculpaţilor, instanţa a reţinut că apărarea comună a acestora în cadrul dosarelor civile nu reprezintă altceva decât o prelungire a obiectivului comun al acestora - adjudecarea imobilelor scoase la licitaţie publică la un preţ cât mai apropiat de valoarea cauţiunii, prin simularea unei concurenţe reale.

Deşi inculpaţii au susţinut că s-au apărat independent în dosarele civile (inculpatul B. având un alt avocat, inculpatul Baicu făcându-şi apărări proprii, inculpata I. fiind reprezentată de E.), totuşi convorbirile analizate anterior evidenţiază că pilonul central al apărării comune era inculpatul D., avocat cu experienţă în materie civilă. După cum s-a arătat, inculpatul E. îi transmitea întâmpinări inculpatului D. pentru a fi evaluate din punct de vedere calitativ, iar la rândul său inculpatul D. le punea la dispoziţie întâmpinările sale celorlalţi adjudecatari.

În acelaşi timp, inculpatul D. purta discuţii cu inculpatul B. în legătură cu dosarele civile, iar ulterior, prin intermediul inculpatului B. a ajuns să discute şi cu inculpatul C.. În faţa instanţelor civile inculpatul D. încerca însă să ascundă această colaborare strânsă, ţinând seama că în cadrul contestaţiilor la executare K. invocase şi înţelegerea dintre participanţi cu privire la preţul de adjudecare:

"Nu suntem în toate dosarele împreună şi nici nu prea e cazul...să zic eu..." (să încunoştinţeze instanţa că inculpatul E. vine de la Galaţi şi întârzie la termen - n.i.).

Ulterior sesizării organului de urmărire penală şi începerii urmăririi penale in rem (12.06.2019), în cauză s-au dispus măsuri de supraveghere tehnică, convorbirile telefonice interceptate purtate de inculpaţi - E., D., B., A./de aceştia cu alte persoane, venind în sprijinul acuzaţiilor ce le sunt aduse, cu câteva excepţii.

Astfel, s-a reţinut că la data de 28.08.2019, inculpatul E. discută telefonic cu "KKKKKK.", care la rândul său vorbise cu o altă persoană să ia un teren de la Dascălu în arendă (KKKKKK.: Eu am vorbit cu el de câteva ori şi mi-a spus că-l ia fără nici o problemă, că mi-a spus că te sună!), care până atunci fusese probabil lucrat de "ai lui AAAAAA.". Inculpatul E. concluzionează că pentru a afla cine a lucrat terenul fie trebuie să îl contacteze pe "AAAAAA.", fie trebuie să se deplaseze până la Dascălu.

Acuzarea, în cuprinsul rechizitoriului, a învederat că de fapt "Baicu" era "D.", unul dintre beneficiarii lucrărilor agricole desfăşurate pe unele dintre terenurile agricole, în condiţiile în care atât soţii C., cât şi inculpatul D. adjudecaseră bunuri în com. Dascălu, iar discuţia menţionată ar evidenţia interesele patrimoniale comune ale adjudecatarilor, chiar şi prin culegerea fructelor civile.

Instanţa a considerat însă că lipsa oricărei convorbiri între inculpaţii E. şi D. pe acest subiect (fie interceptate, fie prin intermediul aplicaţiei FFFFF.) în perioada respectivă, şi faptul că în mod evident interlocutorii discută despre cei care au lucrat anterior terenul ("ai lui Baicu"), infirmă interpretarea parchetului, inculpaţii susţinând de altfel că JJJJJJ. este un funcţionar în cadrul unei primării.

A reţinut instanţa că interesul inculpatului E. de a afla cine sunt arendaşii terenurilor adjudecate de soţii C. rezultă şi din cuprinsul altor convorbiri telefonice interceptate, scopul inculpatului fiind acela de a culege arenda, aspect care rezultă din convorbirea purtată în 26.09.2019 de acesta cu mama sa:

LLLLLL.: Ai terminat-o cu dosarele?

E.: M-am apucat de altceva acum. Mi-am dat seama că ar trebui să strâng arenda de la toate terenurile alea. Dacă BBBBBB. nu o vrea măcar să o iau eu.

LLLLLL.: Şi de ce nu o vrea?

E.: Nu l-a interesat, ce îl interesează pe el 10 milioane dintr-o parte, 10 dintr-o parte.

LLLLLL.: Şi o strângi?

E.: Păi deja am luat vreo 80 de milioane de undeva.

Scopul achiziţionării terenurilor de către inculpatul C. este subliniat chiar de inculpatul E. într-o discuţie purtată la data de 03.09.2019 cu un arendaş .

Astfel, inculpatul E., încercând chiar să promoveze terenurile respective, îi explică interlocutorului că avantajul acestora este încadrarea lor în intravilan, că au fost folosite pentru a primi nişte credite de la bănci, existând dosare penale în care se cercetează modul de acordare a creditelor (semn că inculpatul E. ştie şi istoricul terenurilor), dar cu toate acestea se pot vinde mult mai uşor, acesta fiind motivul pentru care au fost cumpărate:

"Au fost cumpărate la preţul la care le-am cumpărat, dacă obţinem un preţ mai mare, vă daţi seama, v-am spus! Naşul meu, clientul meu este om de afaceri vrea să câştige bani nu să blocheze bani!".

Faptul că terenurile au fost achiziţionate pentru revânzare şi a obţine facil profit rezultă din aceeaşi convorbire telefonică, inculpatul E. impunând condiţii arendaşului: faptul că nu se reînnoieşte automat contractul de arendă; că arendatorul are oricând posibilitatea să împartă terenuri în loturi şi de a-l vinde; că poate să îl vândă oricând (dar deocamdată nu poate să îl vândă).

Totodată, inculpatul E. îi transmite interlocutorului că pe naşul său "nu îl interesează această arendă", că naşul (C.) l-a lăsat pe el să administreze aceste bunuri şi să încaseze arenda, ca o retribuţie pentru activitatea sa.

Fiind audiaţi în cursul cercetării judecătoreşti, inculpaţii C. şi E. au declarat că inculpatul E. a fost cel care s-a ocupat de formalităţile administrative necesare în legătură cu terenurile adjudecate. Deşi inculpatul C. nu dorea să arendeze terenurile (inculpatul C. invocând faptul că erau pe rol contestaţii la executare), totuşi E. l-a convins să arendeze, iar banii reprezentând arenda au stabilit să fie încasaţi de E., având în vedere cheltuielile avansate de acesta în beneficiul său.

Inculpatul E. a susţinut însă că inculpatul C. nu i-a comunicat expres care a fost scopul achiziţionării terenurilor, astfel că ceea ce comunica el interlocutorilor din această perspectivă era doar o bănuială de a sa, mergând pe ideea că este un om de afaceri şi urmăreşte să obţină profit.

Pe lângă scopul achiziţionării terenurilor însă, inculpatul E. îi transmitea interlocutorului său inclusiv condiţiile clare în care contractul de arendă se poate încheia, iar acestea nu puteau fi impuse decât de adevăraţii proprietari. Aceste condiţii urmăreau, evident, posibilitatea înstrăinării terenului în orice moment, iar dezinteresul pentru arendă al inculpatului C. nu poate fi explicat altfel decât prin aceea că speranţa acestuia era aceea de a obţine profit cât mai repede şi astfel să "deblocheze banii".

Însă, cu toate aceste, instanţa a constatat ca fiind nesusţinută probator alegaţia parchetului în sensul că, încă din momentul în care inculpatul E. a fost de acord să îl reprezinte în fapt pe inculpatul C. cu ocazia licitaţiilor publice organizate în datele de 18 şi 19/12.2018, acesta din urmă i-ar fi promis celui dintâi, ca retribuţie pentru serviciile sale, contravaloarea arendei. După cum s-a arătat, chiar din discuţia telefonică purtată de inculpatul E. cu mama sa rezultă că intenţia de a culege şi arenda a fost una supravenită.

Convorbirile telefonice interceptate în cauză subliniază de asemenea că inculpaţii nu cunoşteau detalii esenţiale în legătură cu imobilele adjudecate, contrar susţinerilor acestora în sensul că decizia de a participa la licitaţiile publice fusese luată în urma unei analize aprofundate a tuturor caracteristicilor imobilelor.

Astfel, deşi imobilul teren + construcţii situat în sectorul 3, pe Drumul între Tarlale, adjudecat de soţii C. ar fi fost teoretic unul dintre cele mai valoroase, cel puţin din perspectiva locului situării, discuţia din 20.09.2019, ora 12:58:27 purtată între inculpaţii C. şi E. evidenţiază faptul că nici măcar după 10 luni de la momentul desfăşurării licitaţiilor publice inculpaţii nu ştiu nimic despre bunul respectiv

C..: Dar terenul ăsta unde e până la urmă?

E.: În sector 3 ... Drumul între Tarlale se cheamă acuma.

C.: Şi au casă acolo, au ceva?

E.: Nu ştiu ce dracu este acolo...că n-am fost. E undeva la marginea Bucureştiului. Dar, oricum, ar trebui să vorbim cu un executor să-i facem acţiune de evacuare. Adică.

C.: Păi trebuie să vedem dacă îi facem evacuare, dacă are ceva acolo. Dacă el nu e acolo?

E.: Să nu mai fie acolo.

C.: Păi şi dacă el nu are nimic acolo? Noi ce facem ? Evacuare după ce ... ?

E.: Păi sigur are. Păi ... dacă ... păi ... ca să ne punem noi gardul nostru, lacătul nostru, cheia noastră.

C.: Păi trebuie să identificăm prima dată. Hai că vedem, da.

E.: Da? Asta este ... adică să nu mai intre altcineva acolo în afară de noi, asta e ideea.

A reţinut instanţa că aceeaşi convorbire evidenţiază şi alte aspecte relevante. După ce inculpatul E. îi comunică inculpatului C. că instanţa de judecată a încuviinţat o expertiză evaluatorie în cadrul contestaţiei la executare (dosarul înregistrat pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti sub nr. x/2019, menţionat anterior), C. îl întreabă pe E. dacă a discutat cu inculpatul D. cu privire la acest aspect (inculpatul Baicu fiind parte de asemenea în respectivul dosar). Inculpatul E. a confirmat că a discutat, iar C. i-a transmis că va discuta şi el personal cu inculpatul D..

Din discuţie mai rezultă că, spre deosebire de celelalte dosare civile, în cadrul acestuia deşi K. a formulat tardiv contestaţia la executare, VVVV. au formulat-o în termen. Aşa de explică şi remarca inculpatului D. în cadrul convorbirii din 20.02.2019 purtată pe FFFFF. cu inculpatul E. (atunci când inculpatul E. i-a transmis întâmpinarea inculpatului D., care la rândul său s-a obligat să comunice propria întâmpinare celorlalţi), respectiv că "asta de la S3 e singura care pune un pic probleme" .

Inculpatul E. îl ţine la curent pe inculpatul C. în legătură cu stadiul soluţionării dosarelor, astfel cum rezultă din discuţia telefonică interceptată la data de 23.10.2019, ora 10:26:52, inculpatul C. solicitându-i chiar acestuia să îi întocmească o evidenţă scrisă. Pe de altă parte, deşi inculpatul C. a susţinut că nu a încheiat un contract de asistenţă juridică, cu toate acestea inculpatul E. solicita cheltuieli de judecată:"...oricum mi-am făcut o evidenţă cu fiecare număr de dosar, cu ce cheltuieli mi-am pus la fiecare..."

În acelaşi sens este şi o discuţie telefonică anterioară, purtată de inculpaţi la data de 08.10.2019, în cadrul căreia E. îi comunică inculpatului C. că au câştigat într-un alt dosar civil, că ar fi vrut să facă şi apărări suplimentare, să dea exemplu un alt dosar în care au câştigat (280/94/2019), că să fie sigur că nu se mai întâmplă vreo prostie cum s-a întâmplat acolo la ZZZZZ., sau la B..

O altă dovadă ulterioară a înţelegerii infracţionale dintre inculpaţii A. - B. - C. - Baicu în scopul deturnării preţurilor de adjudecare este discuţia purtată la data de 20.01.2020, ora 11:32:45 între B. şi D..

Astfel, deşi inculpatul B. nu a câştigat niciun imobil dintre cele aparţinând S.C. U. S.R.L. (în total 6 terenuri situate în com. Dascălu), îi transmite inculpatului D. că "are" o problemă cu U., că a găsit un singur dosar care s-a judecat în fond şi apel/recurs în care inculpatul D. era împreună cu "tanti" - I.. Inculpatul B. trage concluzia că toate cele 6 terenuri sunt libere de vânzare, dar trebuie să facă verificări şi inculpatul D., aceasta în contextul în care "au clienţi".

A reţinut instanţa că, la peste 1 an de la desfăşurarea licitaţiilor publice, inculpatul B. se implică activ în demersurile pentru valorificarea terenurilor adjudecare de alte persoane, respectiv D. şi C., urmăreşte stadiul de soluţionare a contestaţiilor la executare în cadrul cărora nu era parte, aspecte care confirmă încă o dată existenţa unor legături strânse între participanţii la licitaţiile publice din 18 şi 19.12.2018, urmărirea de către aceştia a unor obiective economice comune, cum a fost şi cel privind denaturarea preţurilor de adjudecare şi adjudecarea bunurilor la preţuri cât mai reduse, în scopul revânzării ulterioare la preţuri superioare.

A reţinut instanţa că mecanismul prin care inculpaţii au reuşit acest lucru îi era cunoscut inculpatului A., astfel cum rezultă din discuţia telefonică purtată de acesta la data de 26.09.2019, probabil cu MMMMMM., în care nonşalant îi recomandă interlocutorului că trebuie să se ducă la licitaţia publică cu o "mână moartă", cu cineva care plăteşte cauţiunea şi care oferă 100.000 sau 110.000, caz în care poate câştiga oferta lui, mai mare, de 120.000. Executorul subliniază: trebuie să fie 2 cauţiuni, 2 oferte, 2 participanţi la momentul licitaţiei.

Din discuţia pe care inculpatul A. o poartă cu executorul judecătoresc XXXX. la data de 12.09.2019, redată parţial şi anterior, se remarcă faptul că vânzarea tuturor celor 43 de terenuri cu 10% din publicaţia de vânzare, "un pic mai mult decât cauţiunea", nu a fost nicidecum rezultatul hazardului, ci a fost premeditată, un factor decisiv fiind şi atitudinea creditorului, care nu coopera pentru găsirea unei soluţii în legătură cu acest lot de dosare de executare silită ("Pentru că altă soluţie nu am găsit cu ei"; Da? Şi atunci am zis, frate dacă e vorba de aşa...").

Aşadar, preţul "fixat" şi "obţinut" de executorul judecătoresc, de 10% din preţul de pornire, nu s-a format ca urmare a unui concurs real între oferte, fiind stabilit anterior desfăşurării licitaţiilor din 18 şi 19.12.2018 şi însuşit de participanţii la licitaţii, care doar şi-au împărţit imobilele între ei, de fiecare dată unul sau doi dintre participanţi jucând rolul "mâinii moarte" în cadrul licitaţiei câştigate de coparticipant.

Fiind audiat în legătură cu aceste convorbiri telefonice, inculpatul A. a susţinut că tactica "mâinii moarte" pe care a descris-o nu viza un dosar de executare silită anume, fiind o discuţie ipotetică pe care a avut-o cu vărul său. Se referea la situaţia în care o persoana doreşte să adjudece un imobil la un preţ mai mic decât cel de 75% dar nu poate face acest lucru dacă se prezintă singură la licitaţie, deoarece legea foloseşte sintagma "cel mai mare preţ oferit". Prin urmare, pentru a respecta condiţiile din C. proc. civ. trebuie să se prezinte un colicitator.

Se constată astfel că sensul convorbirii telefonice este cel reţinut de instanţă, cu menţiunea că interlocutorul nu punea doar o întrebare teoretică, ci s-a referit în concret la participarea la o licitaţie publică.

Instanţa a arătat că, în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu, cunoscând că între inculpaţii C., D. şi B. exista o înţelegere pentru a denatura preţul de adjudecare (pe care chiar el a iniţiat-o), executorul judecătoresc A. ar fi trebuit să nu permită adjudecarea imobilelor la un alt preţ decât preţul de la care începea licitaţia (75% din cel la care imobilul a fost evaluat). Nefiind oferit preţul de vânzare conform legii, în mod nelegal inculpatul i-a declarat adjudecatari pe D., B. şi I.. Prin urmare, în exercitarea atribuţiilor de serviciu în materia executării silite imobiliare, executorul judecătoresc A. a îndeplinit acte cu încălcarea legii (art. 509 alin. (5) şi 510 C. proc. civ. 1865), iar acţiunile sale, care au condus la vătămarea intereselor debitorilor, creditorului şi garanţilor ipotecari (în condiţiile în care preţul de adjudecare nu s-a format în urma unui concurs real între oferte), vătămare de care în mod evident a fost conştient şi pe care a urmărit-o prin asigurarea unui cadru aparent legal de desfăşurare a licitaţiilor publice, intră în sfera răspunderii penale.

Încă de la publicarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti (Monitorul Oficial nr. 559/10 noiembrie 2000), art. 51 (actualul art. 54) prevedea că executorul judecătoresc îşi îndeplineşte atribuţiile cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi, a statutului profesiei şi a regulamentului de aplicare a prezentei legi, precum şi ale C. proc. civ. şi ale altor legi aplicabile în materie.

Aceleaşi dispoziţii legale au fost nerespectate de executorul judecătoresc şi în cazul licitaţiei privind imobilul în suprafaţă de 79.400 mp, înscris în CF x a localităţii Dascălu, număr cadastral x, situat în comuna Dascălu, sat Gagu, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, proprietatea S.C. U. S.R.L., deoarece nu se poate considera că preţul oferit de I., de 30.000 euro s-a format conform art. 509 C. proc. pen.., în condiţiile în care unul dintre participanţi, inculpatul B., a participat doar formal la licitaţia publică, iar ofertele celorlalţi doi participanţi (ZZZZ. şi AAAAA.), fiind cunoscute de inculpaţii B., A. şi C. (a se vedea în acest sens aspecte ce rezultă din probele administrate în legătură cu scopul transmiterii de către inculpatul A. a numărului de telefon al martorei ZZZZ. inculpatului B.), au fost devansate de oferta inculpatei I..

Acuzarea a reţinut în schimb că inculpatul A. a încălcat şi dispoziţiile art. 246 teza a II-a C. pen., cunoscând că între participanţi exista o înţelegere pentru a denatura preţul de adjudecare, dar şi dispoziţiile art. 5 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti - activitatea executorilor judecătoreşti se înfăptuieşte în condiţiile legii, cu respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale părţilor şi ale altor persoane interesate, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială.

Or, după cum şi apărarea a susţinut, instanţa a arătat că încălcarea art. 246 teza a II-a C. pen. atrage răspunderea penală pentru participanţii la licitaţia publică/pentru complicii acestora sau pentru instigatori, dar totuşi cunoaşterea de către executorul judecătoresc a existenţei înţelegerii între participanţi ar fi trebuit să conducă la un alt rezultat al licitaţiei din perspectiva preţului de adjudecare, respectiv să vândă imobilele doar în cazul în care unul dintre participanţi oferea 75% din preţurile la care imobilele fuseseră evaluate, astfel cum s-a arătat anterior. Din această ultimă perspectivă, corect a reţinut parchetul încălcarea art. 509 alin. (5) C. proc. civ. 1865

Pe de altă parte, dispoziţiile art. 5 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti sunt mult prea generale (regăsindu-se chiar în cadrul Cap. 1 - Dispoziţii generale) pentru a trage concluzia că acestea prevăd în sarcina executorului judecătoresc atribuţii de serviciu specifice reglementate expres prin legislaţia primară. Respectarea legii, a drepturilor şi intereselor legitime ale părţilor şi ale altor persoane interesate, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială, reprezintă obligaţii ce ţin de exercitarea oricărei funcţii publice.

Contrar celor susţinute de parchet, probele administrate în cauză nu susţin însă ipoteza că inculpaţii B. şi C. l-ar fi determinat pe inculpatul A. ca, în calitate de funcţionar public, să îndeplinească acte cu încălcarea atribuţiilor prevăzute de lege.

De altfel, încă din faza de cameră preliminară s-au constatat inadvertenţe sub acest aspect în cuprinsul actului de sesizare.

Astfel, dacă la f. x din rechizitoriu s-a susţinut că inculpatul A. a fost cel care a prezentat licitaţiile publice ca pe o oportunitate de afaceri, în condiţiile în care se va acţiona pe modelul tacticii "mâinii moarte", la f. x se susţine că de fapt inculpatul B. i-ar fi indicat executorului judecătoresc să efectueze toate demersurile în vederea creării cadrului legal, astfel încât bunurile să fie adjudecate la preţuri cât mai mici, că de fapt inculpatul B. i-a indicat executorului judecătoresc bunurile care prezentau interes patrimonial pentru grup.

Ulterior, în actul de remediere, s-a susţinut că cei doi inculpaţi (B. şi C.) au fost cei care l-au determinat pe executorul judecătoresc să încalce normele legale. A precizat procurorul că instigarea inculpatului A. a fost anterioară luării hotărârii de către acesta să comită infracţiunile, "aspecte care reies din probele administrate în cauză".

S-a reţinut că deşi inclusiv inculpatul A. avea un interes propriu în vânzarea imobilelor, hotărârea de a comite infracţiunile de abuz în serviciu i-a fost inoculată de cei doi lideri decizionali, fiind vorba de o coinstigare, neavând relevanţă în opinia procurorului că rezoluţia infracţională i-a fost transmisă doar de inculpatul B..

A mai arătat procurorul că probatoriul a mai relevat că simpla expunere a planului infracţional conceput de cei doi inculpaţi a fost suficientă pentru ca A. să comită infracţiunea de abuz în serviciu şi a constituit oportunitatea executorului judecătoresc de a vinde terenurile pe o cale aparent legală.

În cazul inculpatului C. instigarea ar rezulta din faptul că după desfăşurarea licitaţiilor executorul i-a transmis inculpatului B. sumele care trebuia să fie plătite, inclusiv de către inculpatul C., percepându-i pe cei doi ca fiind beneficiarii reali.

Prima instanţă, analizând materialul probator administrat în cauză, a reţinut dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpatul A. a luat hotărârea de a îşi îndeplini atribuţiile de serviciu cu încălcarea legii fără a fi influenţat în vreun fel de inculpaţii B. şi C., iar în acest sens era relevantă discuţia din 12.09.2019 purtată cu executorul judecătoresc XXXX., în cuprinsul căreia îi explică acestuia cum s-au răcit relaţiile cu K. din cauza acestor dosare de executare silită şi cum a luat hotărârea să vândă imobilele la un preţ puţin mai mare decât valoarea cauţiunii ("Pentru că altă soluţie nu am găsit cu ei"; Da? Şi atunci am zis, frate dacă e vorba de aşa..."). Nu se înţelege cum ar fi putut inculpatul B. să îl determine pe inculpatul A. să îşi încalce atribuţiile de serviciu, în condiţiile în care înainte de licitaţiile din 18.12.2018 îi solicita executorului judecătoresc lămuriri în legătură cu desfăşurarea licitaţiilor.

De altfel, din această perspectivă, parchetul nu operează cu elemente de fapt, ci expune o teorie nerealistă, cum că planul infracţional ar fi fost pus la punct de inculpaţii C. şi B. şi expus ulterior inculpatului A. de către inculpatul B., care a luat astfel hotărârea de a îndeplini acte cu încălcarea legii.

A reţinut instanţa că, din contră, probele administrate (care se coroborează din această perspectivă inclusiv cu declaraţiile inculpaţilor A., B. şi Baicu) evidenţiază faptul că inculpatul A. a fost cel care a discutat cu inculpaţii B. (cu acesta având şi o relaţie strânsă de prietenie) şi Baicu în legătură cu situaţia acestor terenuri, explicându-le că adoptând tactica "mâinii moarte" pot obţine profit. Evident, chiar şi utilizarea acestei tactici presupunea ca la licitaţii să participe persoane potente financiar, care au lichidităţi, dispuse să achite cauţiuni totale de peste 200.000 euro/50.000 euro şi să investească peste 100.000 euro/60.000 euro în terenuri, fiind astfel identificat de ceilalţi participanţi la licitaţie inculpatul C., o cunoştinţă a inculpaţilor B. şi D.. Astfel, cei trei participanţi la licitaţiile publice au pus în aplicare planul infracţional, înţelegerea dintre ei constând în aceea că pe parcursul licitaţiilor vor face schimb de roluri, astfel încât fiecare dintre ei, pe rând, să liciteze pur formal pentru ca bunurile să poată fi adjudecate de unul dintre ei la un preţ cât mai apropiat de valoarea cauţiunii, rezultatele licitaţiilor fiind astfel cunoscute chiar înainte de desfăşurarea lor.

Inculpaţii au mai susţinut în cursul judecăţii că, deşi rapoartele de evaluare ale imobilelor au fost făcute la solicitarea B.E.J. A., chiar şi aşa valorile sunt mult prea ridicate şi că, de fapt, preţurile de adjudecare la care au fost obţinute sunt mult mai apropiate de valoarea reală a imobilelor. Acestea au reprezentat argumente în sprijinul efectuării unei expertize evaluatorii.

Cu toate acestea, văzând comunicările interceptate în cursul anului 2019-2020, analizate anterior, instanţa a subliniat că inculpaţii considerau că preţul de adjudecare a fost suficient de mic pentru ca în caz de revânzare să se obţină profit imediat, fiind aşadar inexplicabilă apărarea acestora din cursul judecăţii. Chiar şi în cursul urmăririi penale inculpaţii B., C. şi D. au arătat că au participat la aceste licitaţii pentru că au văzut în adjudecarea bunurilor o oportunitate.

Reţinând că oricum valoarea reală a imobilelor reprezenta un aspect care se îndepărta de obiectul probaţiunii (înţelegerea între participanţi pentru a denatura preţul de adjudecare), ţinând seama totodată şi de aspectele menţionate în paragraful precedent, instanţa a respins solicitarea de efectuare a unei expertize evaluatorii imobiliare cu privire la fiecare teren (proba nu era relevantă în raport cu obiectul probaţiunii în cauză/pentru dovedirea elementului de fapt care constituie obiectul probei fiind administrate suficiente mijloace de probă - art. 100 alin. (4) lit. a) şi b) C. proc. pen..).

S-a arătat de către judecătorul fondului că situaţia de fapt astfel cum a fost reţinută în cauză nu se întemeiază pe prezumţii/presupuneri, astfel cum apărarea a susţinut, ci pe probe directe (în special conţinutul convorbirilor dintre inculpaţi din perioada premergătoare desfăşurării licitaţiilor) care, deşi poate mai puţine din punct de vedere cantitativ, se coroborează cu o serie întreagă de probe indirecte, ajungându-se astfel la un standard calitativ superior al probatoriului administrat, apt să răstoarne prezumţia de nevinovăţie.

După cum şi art. 103 alin. (1) C. proc. pen.. prevede, probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză.

Legea nu interzice ca pentru dovedirea acuzării să se folosească probe indirecte, aflate într-o legătură indirectă cu obiectul probaţiunii, singura condiţie fiind aceea ca acestea să se coroboreze cu alte probe indirecte sau cu probe directe, dând astfel naştere standardului "dincolo de orice îndoială rezonabilă".

S-a arătat că deşi inculpatul B. a depus în nenumărate rânduri pe parcursul procesului penal raportul de evaluare poligraf nr. 1246/14.09.2021 (extrajudiciar), din care rezulta că a fost sincer atunci când a răspuns că nu s-a înţeles cu participanţii la licitaţiile din decembrie 2018 cu privire la preţul terenurilor, acesta ar fi putut constitui un indiciu în sensul nevinovăţiei sale doar dacă probatoriul administrat şi evaluat de instanţă ar fi condus spre aceeaşi concluzie, ceea ce în cauză, după cum s-a arătat, nu este cazul.

Inculpaţii C., E. şi B. au invocat în apărare (în sensul inexistenţei înţelegerii între participanţi) situaţia imobilului din mun. Ploieşti (teren + construcţii), adjudecat de B. cu 85.000 euro.

Cu privire la acest aspect, instanţa a constatat că situaţia acestui imobil iese din tiparul activităţii infracţionale, iar modul în care s-a licitat evidenţiază o concurenţă reală între participanţii la licitaţie: deşi atât B., cât şi I. au depus cauţiune în valoare de 31.881 euro şi oferte în acelaşi cuantum, totuşi preţul a evoluat până la suma de 85.000 euro, diferenţa dintre preţul de adjudecare şi valoarea cauţiunii fiind de 53.119 euro. După cum s-a arătat, inculpatul B. a adjudecat imobile în valoare totală de 116.746,85 euro, din care doar valoarea imobilului din Ploieşti a fost de 85.000 euro, aproximativ 26% din preţul de pornire al licitaţiei de 318.810 euro. În acelaşi timp, suma de 85.000 euro depăşeşte cu 266% valoarea cauţiunii de 31.881 euro.

Desigur, s-ar putea susţine că, fiind imobilul cel mai valoros conform rapoartelor de evaluare, inculpaţii au procedat astfel pentru a nu trezi suspiciuni (în condiţiile în care adjudecarea acestuia la o valoare de 35.000 euro de exemplu ar fi fost frapantă în condiţiile în care preţul de pornire era de aproape 10 ori mai mare, iar imobilul teren + construcţii era situat în mun. Ploieşti, pe bd. x), dar cu toate acestea în cazul unui alt imobil, de o valoare apropiată (imobilul din mun. Bucureşti, Drumul între Tarlale, cu preţ de pornire a licitaţiei fiind de 289.200 euro), tiparul expus anterior a fost păstrat, în sensul că acesta a fost adjudecat de I. prin mandatar E. cu preţul de 32.000 euro.

Concluzia evidentă trasă de instanţă a fost aceea că imobilul din mun. Ploieşti a suscitat interes pentru inculpaţii B. şi C., iar acest interes s-a manifestat printr-o concurenţă reală între aceştia cu ocazia desfăşurării licitaţiei. S-a menţionat că probele administrate în cauză nu erau aşadar suficiente pentru a conduce la concluzia că, dincolo de orice îndoială rezonabilă, şi în cazul acestei licitaţii publice, inculpaţii s-ar fi înţeles în scopul denaturării preţului de adjudecare.

S-a reţinut de către instanţă că situaţia deosebită a acestui imobil nu putea fi translatată în cazul celorlalte 39 de imobile şi astfel să fie considerată ca o dovadă a bunei credinţe a inculpaţilor, deoarece ar însemna să fie ignorate toate probele coroborate anterior din care rezulta în mod cert că inculpaţii s-au înţeles să denatureze preţul de adjudecare.

Pe de altă parte, în cazul inculpatei I., instanţa a constatat că probele administrate nu erau în măsură să fundamenteze concluzia că aceasta ştia de existenţa înţelegerii între soţul său, inculpatul B., inculpatul D. şi inculpatul A. şi că, în aceste condiţii, prin acţiunile sale, şi-ar fi adus contribuţia la activitatea infracţională. S-a arătat că parchetul pare să se fi bazat exclusiv pe împrejurarea că inculpata era soţia inculpatului C. şi că, din moment ce acceptat să ascundă adevăratul beneficiar (ipoteză combătută argumentat de instanţă), ar fi acţionat în cunoştinţă de cauză.

Instanţa a mai arătat că, deşi în cauză atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, fuseseră audiaţi reprezentanţi ai băncii (NNNNNN., YYYYY.) în legătură cu faptele analizate mai sus, elementele de fapt rezultate din declaraţiile martorilor nu erau atât de relevante şi oricum necontestate (relaţia avută de-a lungul timpului cu executorul judecătoresc, faptul că la un moment dat acesta s-a arătat nemulţumit de costurile de executare mari generate de aceste dosare de executare silită, elementele factuale privind desfăşurarea licitaţiilor publice din 18 şi 19.12.2018 care le-au trezit suspiciuni).

În legătură cu acuzaţiile formulate împotriva inculpatei J., instanţa de fond a evidenţiat mai multe aspecte care necesitau clarificări:

Astfel, în cursul urmăririi penale, inculpata J. a declarat că era secretară la un număr de 8 societăţi comerciale din care cinci aparţineau şi erau administrate de inculpatul B. sau de prieteni ai acestuia, având contract individual de muncă cu fiecare pentru o oră/zi. În acelaşi sens, sunt declaraţiile date în cursul cercetării judecătoreşti, indicând anul 2016 ca fiind momentul în care a început să lucreze pentru inculpatul B..

S-a reţinut de către instanţă că atât discuţiile purtate pe FFFFF. între inculpaţii J. şi B., precum şi discuţiile telefonice interceptate în cauză, confirmă relaţia de subordonare dintre cei doi.

Cu toate că acuzaţiile au fost clar determinate în cadrul secţiunii în drept din rechizitoriu (începând cu luna august 2019 a aderat la grupul infracţional organizat; l-a ajutat pe inculpatul G. să participe la licitaţiile publice din 12.11.2019, remiţându-i suma de 42.000 euro la solicitarea inculpatului B.), cu toate acestea începând cu fila x din rechizitoriu procurorul redă convorbiri pe FFFFF. care s-ar circumscrie actelor de aderare la grupul infracţional organizat (din perioada 15.02.2019 - 11.07.2019, respectiv 17.12.2019 - 30.01.2020).

Pe baza acestor discuţii, exterioare oricum perioadei pretins infracţionale, care de fapt nu au nicio legătură cu obiectul judecăţii, trage concluzia parchetul că inculpata îndeplinea uneori sarcini impuse de inculpatul B. care "cel mai probabil întruneau elementele constitutive ale unor infracţiuni".

Este subliniată în rechizitoriu o discuţie telefonică purtată de inculpaţi la data de 29.08.2019, care în opinia parchetului, se referă la întocmirea în fals a unei facturi care să ateste achiziţionarea unei cantităţi de banane, deşi obiectul de activitate al societăţii comerciale care emitea această factură era legat de imobiliare.

S-a arătat de către instanţă că, deşi lipsa de relevanţă a unei asemenea discuţii este evidentă, cel mai probabil aceasta fixează în opinia procurorului data "aderării" inculpatei la grupul infracţional organizat " august 2019", aceasta în condiţiile în care în actul de sesizare nu se regăseşte vreun alt indiciu pentru individualizarea acestui moment.

În aceeaşi notă, procurorii continuă să descrie activităţile "ilicite" ale inculpatei: ştia că inculpatul B. a participat la licitaţiile publice, din moment ce a întocmit tabele ce conţineau dosarele de executare silită în cadrul cărora erau organizate licitaţiile publice; calcula sume de bai ce urmau a fi depuse drept cauţiune; lua la cunoştinţă de corespondenţa primită; avea cunoştinţă că acţiunile sale nu servesc doar angajatorului său, ci unui grup de persoane.

În final parchetul menţionează o discuţie din 18.03.2019, din cuprinsul acesteia rezultând convingerea inculpaţilor A. şi B. că inculpata a aderat la grupul infracţional organizat (deşi aderarea este plasată de parchet în luna august 2019).

Concluzia care se impune este aceea că orice referire a parchetului la vreo acţiune a inculpatei anterioară lunii august 2019 încalcă dispoziţiile art. 371 C. proc. pen.. şi nu poate fi avută în vedere de instanţă.

***

În ceea ce priveşte licitaţiile publice organizate la data de 13.02.2019, instanţa a subliniat că probele administrate în cauză şi analizate la licitaţiile organizate la data de 18.12.2018 şi 19.12.2019 erau relevante şi utile şi în legătură cu modul de desfăşurare a licitaţiilor publice din 13.02.2019 şi al existenţei unei înţelegeri între participanţi în scopul denaturării preţului de adjudecare, date fiind implicarea aceloraşi inculpaţi - B., C., E. şi A., obiectul identic al licitaţiilor - terenuri din lotul Unirea/Dorobanţi, tiparul deja cunoscut al desfăşurării licitaţiilor, reţinând următoarele:

La data de 13.02.2019, la sediul B.E.J. A. au fost organizate 7 licitaţii publice în dosarul de executare silită 180/2012 privind 7 imobile (creditor K., debitor S.C. RRRR. S.R.L., garant ipotecat VV.).

La toate cele 7 licitaţii publice au participat inculpaţii F. şi I., reprezentată convenţional de inculpatul E.. Astfel, prin procura autentificată sub nr. x/18.12.2018 de YYYY. (aceeaşi folosită la licitaţiile din 18 şi 19.12.2018), I. l-a împuternicit pe numitul E. să o reprezinte în faţa B.E.J. A. inclusiv în dosarul de executare silită nr. x/2012 (fiind menţionate pe lângă acesta şi dosarele de executare silită în care s-au organizat licitaţii publice în datele de 18 şi 19.12.2018).

S-a reţinut de către instanţă că în ceea ce priveşte aceste terenuri, încă din data de 19.12.2018 (data vizei de intrare) a fost înaintată o ofertă de către B., fiind oferită suma totală de 40.300,5 euro pentru toate cele 7 terenuri

La data de 13.02.2019 au depus oferte însă pentru cele două terenuri inculpata I. şi F..

Instanţa a subliniat că formatul ofertei din 19.12.2018 depuse de inculpatul B. era identic cu formatul ofertei depuse la data de 13.02.2019 de către inculpatul F. .

Dacă inculpatul B. oferise suma de 40.300,5 euro în decembrie 2018 pentru toate terenurile, F. a oferit suma totală de 40.307 euro. De această dată, I., prin mandatar E., a înaintat o ofertă olografă, sumele nemaifiind identice cu cele din oferta celuilalt participant - inculpatul F. . Instanţa a reamintit că în cazul desfăşurării licitaţiilor din 18 şi 19.12.2018, cu o singură excepţie, ofertele inculpaţilor I. şi B. au coincis.

Astfel, (i) pentru terenul intravilan în suprafaţă de 5.891 mp, înscris în CF x a localităţii Crevedia, număr cadastral x, situat în Crevedia, tarlaua x, parcela x, judeţ Dâmboviţa, având un preţ de pornire de 45.640,52 euro, F. a oferit 4.565 euro, iar I. a oferit 4.569 euro.

(ii) Pentru terenul intravilan, în suprafaţă de 2.137 mp, înscris în CF x a localităţii Crevedia, număr cadastral x, situat în Crevedia, tarlaua x, parcela x, judeţ Dâmboviţa, având un preţ de pornire de 9.393,75 euro, F. a oferit 940 euro, iar I. a oferit 1.000 euro.

(iii) Pentru terenul intravilan, în suprafaţă de 13.600 mp, înscris în CF x a localităţii Crevedia, număr cadastral x, situat în Crevedia, tarlaua x, parcela x, judeţ Dâmboviţa, având un preţ de pornire de 105.340,5 euro, F. a oferit 10.535 euro, iar I. a oferit 10.550 euro.

(iv) Pentru terenul intravilan, în suprafaţă de 11.000 mp, înscris în CF x a localităţii Crevedia, număr cadastral x, situat în Crevedia, tarlaua x, parcela x, judeţ Dâmboviţa, având un preţ de pornire de 72.147 euro, F. a oferit 7.215 euro, iar I. a oferit 7.230 euro.

(v) Pentru terenul intravilan, în suprafaţă de 5.890 mp, înscris în CF x a localităţii Crevedia, număr cadastral x, situat în Crevedia, tarlaua x, parcela x, judeţ Dâmboviţa, având un preţ de pornire de 45.632,77 euro, F. a oferit 4.565 euro, iar I. a oferit 4.590 euro.

(vi) Pentru terenul intravilan, în suprafaţă de 16.363 mp, înscris în CF x a localităţii Crevedia, număr cadastral x, situat în Crevedia, tarlaua x, parcela x, judeţ Dâmboviţa, având un preţ de pornire de 102.210,75 euro, F. a oferit 10.222 euro, iar I. a oferit 10.258 euro.

(vii) Pentru terenul intravilan, în suprafaţă de 5.000 mp, înscris în CF x a localităţii Crevedia, număr cadastral x, situat în Crevedia, tarlaua x, parcela x, judeţ Dâmboviţa, având un preţ de pornire de 22.638 euro, F. a oferit 2.265 euro, iar I. a oferit 2.300 euro.

Aşa cum rezultă din procesul-verbal de licitaţie din 13.02.2019, la data de 12.02.2019, creditorul solicitase "suspendarea licitaţiei, fără însă a invoca un motiv de fapt sau de drept", executorul judecătoresc constatând că "nu sunt motive de suspendare a licitaţiei". Instanţa a subliniat că la acel moment, astfel cum s-a arătat deja, în cadrul tuturor contestaţiilor la executare (vezi de exemplu f. x d.u.p.), creditorul K. invocase ca motiv de contestaţie "conivenţa de natură cel puţin delictuală a participanţilor" la licitaţiile din 18 şi 19.12.2018, inculpaţii B., C., A. şi E. luând la cunoştinţă de conţinutul acestora.

Aşadar, formularea unor oferte identice, la fel cum s-a întâmplat cu ocazia licitaţiilor din 18 şi 19.12.2018, ar fi ridicat suspiciuni care ar fi generat apărări de aceeaşi natură din partea creditorului într-o eventuală contestaţie la executare, de această dată K. dovedind că urmăreşte cu atenţie modul de desfăşurare a licitaţiilor publice, încercând chiar să obţină suspendarea lor prin formularea unei cereri în acest sens.

În legătură cu modul de desfăşurare a licitaţiilor, în cazul tuturor celor 7 imobile, inculpata I. prin mandatar E. şi-a menţinut preţurile oferite (invariabil uşor mai mari decât ofertele inculpatului F.), iar inculpatul F. a licitat peste acest preţ, obţinând toate cele 7 terenuri cu preţurile de adjudecare de 5.000 euro, 1.250 euro, 11.000 euro, 7.500 euro, 5.000 euro, 11.000 euro, respectiv 2.500 euro (în ordinea menţionată anterior). În total, inculpatul F. a adjudecat cele 7 terenuri la un preţ total mai mare cu 2.973 euro decât cauţiunea totală achitată.

La fel ca şi inculpatul B., şi inculpatul F. a reuşit astfel să comaseze suprafeţele, 4 dintre terenuri fiind situate în tarlaua x, iar 3 terenuri în tarlaua x.

Fiind audiat în legătură cu argumentele de ordin economic ce au stat la baza luării deciziei de a participa la aceste licitaţii publice şi dacă a analizat cu atenţie ofertele şi au cunoscut locul situării imobilelor, caracteristicile acestora, inculpatul F. a declarat în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi că a urmărit obţinerea acestor terenuri la un preţ cu discount, nu urmărea să dea vreun "tun". A avut acces la x şi s-a orientat să vadă unde erau situate terenurile şi a oferit un preţ care se practica pentru terenurile agricole. De fapt, a oferit un preţ de două ori mai mare în comparaţie cu preţul pentru un teren agricol. Ştia de la inculpatul B. că aceste terenuri fuseseră supraevaluate pentru a fi obţinute sume mari de la bancă cu titlu de credit, fiind terenuri agricole trecute în intravilan.

În cursul cercetării judecătoreşti, inculpatul F. a declarat că interesul său nu a fost foarte mare, dar a considerat că, fiind vorba despre terenuri agricole, îşi vor menţine valoarea şi poate în timp preţul lor ar putea să crească. A susţinut că a făcut verificări împreună cu un cadastrist în legătură cu situaţia acestor terenuri, constatând ca preţul de pornire era foarte mare, dar inculpatul B. i-a explicat că aceste terenuri au fost folosite drept gaj de unele persoane pentru a înşela banca. A plătit chiar mai mult decât valoarea unui teren agricol având în vedere că totuşi terenurile erau aproape de mun. Bucureşti şi chiar se gândea ca ar putea înfiinţa un parc fotovoltaic.

Arată inculpatul că a aflat despre un anunţ de vânzare a unui teren situat tot în zona localităţii Crevedia cu un preţ de 26.000 RON/ha, fiind vorba de o suprafaţă de 200 ha, în condiţiile în care el a plătit pe un hectar 7-8000 euro.

Instanţa nu a primit apărările inculpatului, reţinând că acesta nu a explicat convingător de ce a fost dispus să plătească "de 2 ori mai mult" pentru un teren agricol, în condiţiile în care urmărea să obţină terenurile cu "discount". În acelaşi timp, a arătat în cursul cercetării judecătoreşti că interesul său pentru aceste terenuri nu era foarte mare, dar că considerat că valoarea acestora se va "menţine" (deşi inclusiv în faţa instanţei a precizat că a plătit mai mult decât valoarea reală) sau chiar va creşte.

În susţinerea apărării că inculpatul a achitat un preţ mult mai mare pentru aceste terenuri decât valoarea de piaţă, acesta a depus o ofertă de vânzare teren datată 9.11.2016, adică anterioară cu 2 ani şi 3 luni în raport cu momentul desfăşurării licitaţiilor publice, chiar în parcela nr. 14 (vecină cu parcela x în care el a adjudecat terenuri). Văzând data ofertei, instanţa a considerat că proba nu era relevantă pentru a demonstra că, de fapt, preţul de adjudecare este mai mare decât preţul pieţei. A arătat instanţa că nu avea importanţă dacă preţul de adjudecare era sau nu apropiat de cel al pieţei, din perspectiva acuzaţiilor fiind suficient ca participanţii la licitaţie să se fi înţeles pentru a denatura preţul de adjudecare.

Practic, rezumând, instanţa a reţinut că inculpatul susţine că a achiziţionat cele 7 terenuri "în pierdere", că acestea nu prezentau interes, dar în acelaşi timp a încercat să le achiziţioneze cu "discount".

Inculpatul C., pe lângă aspectele redate mai sus, cu ocazia analizei efectuate în referire la licitaţiile organizate în 18-19.12.2018, a arătat că pentru cele 7 terenuri cauţiunile fuseseră achitate încă din 18/19.12.2019, dar nu ştie de ce licitaţiile nu au avut loc atunci. I-a transmis inculpatului E. să nu liciteze mai mult decât valoarea cauţiunii, deoarece avea alte interese financiare şi nu dorea să blocheze banii, ţinând seama şi de contestaţiile la executare aflate pe rolul instanţelor în legătură cu celelalte bunuri.

Aşadar, a reţinut instanţa că deşi "avea alte interese financiare" şi nu dorea să "blocheze banii", la 13.02.219, soţia inculpatului a achitat o cauţiune în cuantum de 40.500 euro, valoarea totală a ofertelor fiind de 40.497 RON (valoarea totală a cauţiunii fiind de 40.300,33 euro, inculpatul achitând mai mult cu 200 euro). Or, dacă interesele financiare erau altele, nu se înţelege de ce a ales totuşi inculpatul să participe la aceste licitaţii publice, apărarea cum că deja fusese achitată cauţiunea fiind contrazisă de probe obiective - extrasul de cont al B.E.J. A. pentru contul x, aflat pe CD-ul de la f. x d.u.p. (fişierul 01.01.2018 - 17.09.2019 1). Instanţa a subliniat că aceasta era şi teza parchetului expusă în rechizitoriu, dar în mod cert la 13.02.2019 inculpata I. s-a prezentat la OOOOOO.. şi, din contul său, a dispus transferul în contul executorului judecătoresc a sumei de 40.500 euro .

La fel ca în cazul licitaţiilor din 18 şi 19.12.2018, toate imobilele au fost adjudecate la valori cuprinse între 10,7-13,3% din preţurile de pornire, adică cu 0,7%-3,3% peste valoarea cauţiunilor (procent calculat tot prin raportare la preţurile de pornire), practic adjudecatarul suplimentând cauţiunile cu un procent de 3,95-33% din valoarea acestora (procentul de 33% vizând cel mai ieftin imobil, cu preţul de pornire de 939,375 euro, în rest procentul nedepăşind 10,4%).

A reţinut instanţa că în cauză nu se contestă că inculpatul F. a aflat despre aceste imobile de la inculpatul B..

Astfel, la dosar, inculpatul B. a depus un email transmis inculpatului F. la data de 10.05.2018 având ataşat un fişier Excel intitulat terenuri.K.. Îi explică faptul că terenurile vor fi licitate la B.E.J. A., dar să nu se sperie de valori deoarece cele mai multe sunt terenuri agricole şi cu siguranţă nu au acele valori ridicate, iar dacă îl interesează, să îl sune .

În faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, inculpatul F. a susţinut că probabil de la inculpatul B. a aflat despre licitaţii şi a discutat cu acesta. În cursul urmăririi penale, inculpatul B. a confirmat că i-a comunicat şi inculpatului F. să participe la licitaţiile publice.

În faza de judecată, inculpaţii şi-au menţinut declaraţiile din această perspectivă.

A reţinut prima instanţă că inculpaţii B. şi F. sunt cetăţeni olandezi şi se cunosc de aproximativ 35 de ani (din anul 1985), F. fiind fostul cumnat al inculpatului B.. Deşi nu s-au mai aflat în relaţii apropiate din cauza divorţului, în faza de urmărire penală, inculpatul B. a arătat că de aproximativ 1 an şi jumătate (prin raportare la data declaraţiei din 12.02.2020) sunt din nou prieteni.

Cât priveşte relaţiile B. - A. şi B. - C., instanţa a făcut trimitere la analiza efectuată cu ocazia prezentării faptelor interesând licitaţiile organizate în datele de 18-19.12.2018.

Inculpaţii F. şi C. de asemenea se cunosc, în cursul urmăririi penale, inculpatul F. arătând că l-a cunoscut pe C. în urmă cu mai mulţi ani, când a intermediat anumite relaţii comerciale privind comerţul cu legume şi fructe.

Inculpatul C. a susţinut în faza de judecată că, deşi îl cunoaşte pe inculpatul F. din perioada 2017-2018, nu a discutat niciodată cu acesta, iar F. a confirmat şi în faţa instanţei că se cunosc din anul 2016 prin prisma afacerilor pe care le desfăşurau separat.

A constatat instanţa că cei trei inculpaţi (C., B. şi F.), la data de 20.02.2019 (aşadar după doar o săptămână de la desfăşurarea licitaţiilor din 13.02.2019), au preluat S.C. HHHHH. S.R.L., devenind asociaţi . Ulterior, în luna martie 2020, S.C. HHHHH. S.R.L. devine acţionar la S.C. PPPPPP. S.R.L., administratori la această din urmă societate fiind numiţi, începând cu 27.03.2019 inculpaţii C., B. şi F. .

Deşi, în apărare, inculpatul C. a invocat faptul că la momentul desfăşurării licitaţiilor publice încă nu deveniseră asociaţi/administratori în societăţile menţionate, inculpatul B. a declarat că începând din februarie 2019 s-a implicat şi inculpatul F. în S.C. HHHHH. S.R.L., iar în perioada respectivă venea destul de des pe la biroul său pentru a finaliza toate aspectele legate de buna funcţionare în continuare a acestei societăţi. Inculpatul F. a arătat de asemenea că în acea perioadă (februarie) se întâlnea destul de des cu inculpatul B., având în vedere că urma să devină asociaţi în S.C. HHHHH. S.R.L.

Inculpatul C. se "delimitează" de inculpatul F., susţinând că doar cu inculpatul B. a purtat discuţii să se asocieze în acest proiect de afaceri, la sfârşitul lunii februarie 2019, iar atunci când a semnat actele necesare pentru a deveni asociat a observat că asociat este şi inculpatul F..

Aşadar, a reţinut instanţă că deşi se prezintă ca fiind un om de afaceri cu experienţă, inculpatul încearcă să convingă că abia cu ocazia semnării actului constitutiv a aflat că unul dintre asociaţi este F. (cu o cotă de participare la beneficii şi pierderi de 25%, mai mare decât a sa, de 17%), cu care, din întâmplare, cu o săptămână în urmă a "concurat" în cadrul licitaţiilor publice.

După acelaşi tipar ca în cazul licitaţiilor publice organizate în datele de 18 şi 19.12.2018, şi în cazul licitaţiei din 13.02.2019, cu o zi înainte, pe data de 12.02.2019, între inculpatul A. şi B. a avut loc o convorbire relevantă în intervalul orar 10:51 - 11:18 purtată prin intermediul aplicaţiei FFFFF.. Astfel, inculpatul A. îi reaminteşte inculpatului B. că "mâine e licitaţia...", iar inculpatul B. îi răspunde:

"Ştiu, vorbesc". La întrebarea inculpatului B. dacă îi trimite publicaţia, inculpatul A. îi transmite:

"Am trimis pe mail...La johandbies@yahoo.com"

Fiind audiat în faza de judecată, inculpatul F. a susţinut că deşi a aflat de la inculpatul B. despre desfăşurarea acestor licitaţii, totuşi a intrat în posesia publicaţiilor de vânzare prin intermediul avocatei sale, QQQQQQ..

Pe de altă parte, în legătură cu modalitatea în care inculpatul F. a intrat in posesia publicaţiilor de vânzare privind licitaţia din 13.02.2019, a învederat că ori i le-a înaintat el, ori l-a trimis pe acesta să le obţină de la executorul judecătoresc.

În condiţiile în care inculpatul C. avea cunoştinţă de publicaţiile de vânzare îl legătură cu aceste terenuri încă din luna decembrie 2018, demersul inculpatului B., de a-i solicita executorului judecătoresc publicaţiile de vânzare, nu poate avea altă explicaţie decât aceea că acestea îi erau necesare inculpatului F..

De altfel, în aceeaşi zi, la ora 14:13, inculpatul B. îi transmite inculpatei J., secretara sa, un fişier intitulat "Publicaţie de vânzare", spunându-i:

"el va oferi 10% din preţul de pornire, vezi tu câţi bani sunt în total cred că 403000 aprox".

Faptul că inculpatul B. discută cu inculpata J. despre licitaţiile publice organizate a doua zi de către B.E.J. A. rezultă fără îndoială din referirea la suma de 40.300,33 euro şi la procentul de 10% din preţul de pornire, discuţia având loc după ce inculpata J. îl încunoştinţează pe inculpatul B. că "Vine F. la 3", aspect pe care B. îl cunoaşte ("Ştiu şi asta").

După ce F. a venit la ora 3 (a se vedea discuţia dintre inculpaţii F. şi J. de la ora 13:28-13:29 - F.: Bună, trec pe la tine, pe la 15:00, ok?), la 15:36 inculpata J. îi solicită ajutorul inculpatului B., deoarece inculpatul F. avea probleme cu plata cauţiunii:

"Nu îi acceptă contul...", "Ce trebuie să mai scrie?" "La bej nu răspunde nimeni".

Fiind audiat în cursul cercetării judecătoreşti, inculpatul F. a recunoscut că în data de 12.02.2019 s-a deplasat la biroul inculpatului B. (care era plecat în străinătate) unde s-a întâlnit cu inculpata J., iar în acest context, după ce i-a cerut permisiunea inculpatului B., i-a solicitat ajutorul pentru a redacta ofertele în vederea participării la licitaţiile de a doua zi (având dificultăţi să scrie în limba română). El a menţionat terenurile şi preţurile în ofertele respective, iar inculpata doar a redactat ofertele. Ştia de la inculpatul B. că participase şi el la licitaţii organizate de acest executor judecătoresc în legătură cu terenuri care formează obiectul prezentei cauze, iar procedura de înscriere la aceste licitaţii publice îi fusese explicată de inculpatul B.. După ce ofertele au fost redactate, a rugat-o pe inculpata J. să îi le trimită pe email, iar ulterior a achitat în contul executorului judecătoresc aproximativ 41.000 euro reprezentând valoarea cauţiunilor. Transferul l-a făcut din contul personal prin Internet Banking în aceeaşi zi, atunci când a ajuns la biroul său. Ştia care este contul executorului din cuprinsul publicaţiei de vânzare.

În ceea ce priveşte redactarea ofertelor, instanţa a arătat că se remarcă identitatea formatului ofertei din 12.02.2019 a inculpatului F. cu oferta depusă la 19.12.2019 de inculpatul B. cu privire la aceleaşi terenuri.

Inculpatul B. a susţinut că ştia că la licitaţiile publice din 13.02.2019 va participa şi inculpatul F., sensul expresiei "Ştiu, vorbesc" fiind acela că îi va aduce acestuia aminte. De asemenea, tot de la inculpatul F. ştia că acesta va oferi 10% din preţul de pornire.

Cu toate acestea, fiind audiat în cursul urmăririi penale, înainte de a lua la cunoştinţă de convorbirea pe FFFFF. descoperită cu ocazia percheziţiei informatice, inculpatul B. a declarat expres următoarele:

"Nu am avut cunoştinţă până la momentul în care am citit în procesul-verbal de aducere la cunoştinţă a calităţii de suspect despre faptul că şi F. a participat la asemenea licitaţii".

După ce iniţial inculpatul a manifestat o nesinceritate flagrantă în cursul urmăririi penale, pus în faţa probelor administrate, şi-a schimbat apărarea, respectiv şi-a asumat rolul inocent de persoană care încerca să îi ajute pe inculpatul A. să promoveze terenurile scoase la licitaţiile publice, fără însă a fi în vreun fel implicat în desfăşurarea acestora.

Pe de altă parte, îmbrăţişând această apărare nesusţinută probator a inculpatului B. (din perspectiva lipsei oricărei implicări a acestuia în desfăşurarea licitaţiilor publice), inculpatul A. a învederat că i-a trimis publicaţia de vânzare pe email inculpatului B. pentru ca acesta să promoveze licitaţia (cu mai puţin de 24 de ore înainte de ora stabilită pentru desfăşurarea licitaţiilor - n.i.).

Inculpata J. a arătat cu ocazia audierii că, în data de 12.02.2019, inculpatul B. i-a trimis prin FFFFF. o publicaţie de vânzare, spunându-i că "el va oferi 10%", dar nu ştie de ce i-a furnizat această informaţie inculpatul B. şi nu crede că a transmis-o mai departe inculpatului F.. Acesta din urmă a ajuns la birou, ea i-a printat publicaţia, i-a înmânat un model de ofertă pe care inculpatul a redactat-o, a scanat-o, apoi inculpatul şi-a înaintat-o singur pe mailul personal (deşi inculpatul F. a susţinut că nu se descurca în limba română, că a fost ajutat de inculpata J., aceasta îl contrazice). Nu ştie dacă inculpatul a participat la licitaţie.

În memoriul depus la dosar, inculpata oferă explicaţii mai detaliate: pe lângă faptul că i-a oferit asistenţă inculpatului să-şi redacteze singur ofertele, după un model (de fapt, chiar modelul folosit de inculpatul B. în 19.12.2018 - n.i.), depunând un print screen din care rezultă într-adevăr că de la adresa de email x@x.ro către adresa de email x@x.com au fost înaintate două documente pdf. şi doc., subiectul mesajelor fiind comun (oferte participare licitaţii BEJ A. 13.02.2019), inculpata se referă şi la plata pe care inculpatul F. a încercat să o facă în contul B.E.J. A., fără a reuşi iniţial din cauza menţionării greşite a contului .

Instanţa a constatat că, la fel ca şi în cazul licitaţiilor din 18 şi 19.12.2018, la care a participat personal, şi în cazul licitaţiei din 13.02.2019 inculpatul B. a fost de fapt omul de legătură dintre inculpatul A. şi licitatori, dovedind astfel "ataşament" faţă de executorul judecătoresc care era dornic ca, prin intermediul unor oameni potenţi din punct de vedere financiar, să scape de lotul păgubos de dosare care genera cheltuieli de executare de ordinul zecilor de mii de euro prin utilizarea tacticii deja cunoscute, cea mai potrivită de altfel pentru ca investitorii să fie convinşi să participe la licitaţiile publice, ştiind că astfel îşi vor maximiza profitul.

A mai arătat instanţa că interesele executorului judecătoresc erau şi financiare, astfel cum s-a arătat anterior, deoarece, spre exemplu, în cadrul dosarului de executare silită nr. x/2012, acesta a stabilit un onorariu de 97.620,91 RON + T.V.A., la care s-au adăugat cheltuieli de 5.092 RON + T.V.A., astfel că, potrivit procesului-verbal nr. x/24.04.2019, de distribuire a preţului, din cei 43.250 euro obţinuţi în urma adjudecării terenurilor, executorul a încasat 10.433,30 euro .

În vederea participării la licitaţiile publice, la data de 12.02.2019, din contul personal al inculpatului F. deschis la RRRRRR., a fost transferată în contul executorului judecătoresc cauţiunea în valoare de 40.307 euro, iar la 13.02.2019 inculpata I. a transferat suma de 40.500 euro în contul executorului judecătoresc cu titlu de cauţiune . La descrierea plăţii este menţionat dosarul de executare nr. 180/2012.

La data de 19.02.2019, având în vedere că inculpata I. a nu a câştigat licitaţiile, executorul i-a restituit suma de 40.500 euro, iar la 09.04.2019, inculpatul F. a achitat diferenţa de preţ de 2.943 euro.

Fiind audiat, inculpatul E., mandatarul inculpatei I. (în fapt al inculpatului C.), a declarat că inculpatul C. i-a transmis să încerce să achiziţioneze la preţul din ofertă, majorat cu cel mult 3-5% din aceasta. I-a fost mai uşor la licitaţiile din 13.02.2019, deoarece a licitat cât a considerat (în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi neindicând inculpatul niciun prag maxim). Pe de altă parte, inculpatul C. a precizat că i-a transmis să nu liciteze mai mult decât valoarea cauţiunii.

Aşadar, a reţinut instanţa că nici din această perspectivă declaraţiile inculpaţilor nu se coroborează. Cu toate că inculpatul C. a achitat o cauţiune totală mai mare decât ar fi trebuit cu 200 euro, făcând oferte totale cu 197 euro mai mari decât valoarea totală a cauţiunilor, în concret s-a urmărit doar ca, formal, inculpatul F. (care depusese invariabil oferte mai mici, mult mai apropiate de valoarea cauţiunilor, pe care a depăşit-o cu doar 7 euro) să "liciteze" şi să câştige ca urmare a faptului că în legătură cu toate cele 7 terenuri inculpata I., prin mandatar E., şi-a menţinut preţul oferit, fără a supralicita.

A arătat instanţa că toate probele administrate şi analizate anterior, care se coroborează între ele, formează convingerea că inculpatul B. a fost cel care l-a determinat pe inculpatul F. să participe la licitaţiile publice din 13.02.2019, împărtăşindu-i "experienţa" sa anterioară (chiar inculpatul F. declarând că ştia de la inculpatul B. că şi el participase anterior la licitaţii publice privind alte imobile cu istoricul celor adjudecate de el la 13.02.2019, istoric pe care tot inculpatul B. i l-a devoalat). Astfel, inculpatul F. a luat la cunoştinţă de "suportul" executorului judecătoresc, de maniera ilicită în care s-au desfăşurat licitaţiile publice anterioare.

Pe de altă parte, instanţa a apreciat ca fiind deosebit de relevantă împrejurarea că încă din decembrie 2018 inculpatul C. luase hotărârea, la fel ca şi inculpatul B., să participe la licitaţiile publice privind aceste terenuri, ce făceau obiectul dosarului de executare silită nr. x/2012, însă licitaţiile nu s-au mai desfăşurat în 18 şi 19.12.2018. Probele administrate au evidenţiat, cu o singură excepţie, că cei doi inculpaţi s-au înţeles pentru a denatura preţurile de adjudecare, iar cele 7 terenuri din localitate Crevedia nu puteau face excepţie.

Aşadar, dincolo de orice îndoială rezonabilă, instanţa a reţinut că doar numele unuia dintre participanţi s-a modificat în cele nici 2 luni care au trecut de la momentul desfăşurării licitaţiilor publice din 18 şi 19.12.2018 până la 13.02.2019, respectiv că în locul inculpatului B. la licitaţiile publice a participat inculpatul F., iar acesta din urmă, prin intermediul inculpatului B., a devenit părtaş al înţelegerii iniţiale pentru denaturarea preţului de adjudecare, rolul "mâinii moarte" fiind jucat în acest caz de C. (I., prin mandatar E.). Evident, figura centrală a tabloului infracţional a fost executorul judecătoresc A., care, fiind artizanul înţelegerii infracţionale între participanţi, a asigurat cadrul aparent legal pentru desfăşurarea licitaţiilor publice şi adjudecarea imobilelor.

Deşi mai puţin relevant din perspectivă probatorie, motivul cel mai credibil pentru care la licitaţiile publice din 13.02.2019 a participat F. şi nu inculpatul B. a fost acela că deja creditorul "supărat" K., cu care inculpaţii B. şi C. se aflau în litigiu, invocase în cadrul contestaţiilor la executare "conivenţa delictuală", iar replicarea scenariului din 18 şi 19.12.2018 ar fi întărit suspiciunile acestuia.

Aceasta nu înseamnă, aşa cum parchetul a susţinut, că de fapt inculpatul F. a jucat rolul unui interpus al inculpatului B., apărările inculpaţilor din această perspectivă fiind întemeiate.

La fel ca inculpaţii C. şi B., şi inculpatul F. avea o situaţie materială foarte bună, fiind un om de afaceri de succes, din contul său personal fiind achitată contravaloarea totală a cauţiunilor. Procurorii, de altfel, nu au indicat nicio probă din care să rezulte că între inculpaţii F. şi B. ar fi existat o înţelegere secretă în sensul că, în fapt, bunurile imobile aparţin celui din urmă. Pe de altă parte, încă din luna mai 2018 inculpatul B. îi prezentase aceste terenuri inculpatului F. ca pe o oportunitate de afaceri.

Deşi inculpatul F. a invocat în apărare încheierea nr. 188/13.03.2020 a judecătorilor de drepturi şi libertăţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală (dosar nr. x/2020), prin care a fost respinsă contestaţia parchetului formulată împotriva încheierii prin care a fost respinsă propunerea de luare a măsurii arestării preventive faţă de inculpat şi s-a dispus măsura controlului judiciar (în cuprinsul acesteia menţionându-se că la acel moment existau doar indicii temeinice în sprijinul acuzaţiilor), instanţa de fond a observat că ulterior acelui moment, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, au fost administrate probe care confirmă învinuirile (de exemplu convorbirile purtate pe FFFFF. în data de 12.02.2019).

De asemenea, instanţa de fond a făcut trimitere la toate probele analizate în legătură cu licitaţiile organizate la datele de 18 şi 19.12.2018, care coroborate cu cele expuse în privinţa licitaţiei din 13.02.2019, evidenţiază, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că executorul judecătoresc A. şi-a încălcat atribuţiile de serviciu (astfel cum au fost individualizate de instanţă) inclusiv cu ocazia desfăşurării licitaţiilor publice din 13.02.2019.

În ceea ce o priveşte pe inculpata I., instanţa a arătat ca fiind relevante aspectele arătate cu ocazia analizării licitaţiilor organizate la datele de 18 şi 19.12.2018 - simpla împrejurare că inculpata era soţia inculpatului C., care s-a înţeles iniţial cu inculpatul B. să denatureze preţul de adjudecare a celor 7 imobile, iar mai apoi, prin intermediul celui din urmă, cu inculpatul F., prin simularea unei competiţii reale, beneficiind de sprijinul inculpatului A., nedovedind că aceasta a conştientizat că, prin acţiunile enumerate de parchet, a acceptat la nivel subiectiv că îl ajută pe autor să comită infracţiunea. Din nou, a reţinut instanţa că singura contribuţie a inculpatei a fost aceea de a se prezenta la bancă în vederea transferării în contul executorului judecătoresc a cauţiunii totale şi de a accepta să fie reprezentată în cadrul acestor licitaţii publice de inculpatul E..

A subliniat instanţa că situaţia de fapt, astfel cum a fost reţinută în cauză, nu se întemeiază pe prezumţii/presupuneri, ci pe o serie întreagă de probe indirecte (probele directe în legătură cu faptele din 18 şi 19.12.2018 devenind indirecte în legătură cu fapta din 13.02.2019), suficiente însă pentru ca probatoriul administrat să aibă un nivel apt să răstoarne prezumţia de nevinovăţie.

Sub acest aspect, s-a arătat că probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege fiind supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză, conform art. 103 alin. (1) C. proc. pen.. Legea nu interzice ca pentru dovedirea acuzării să se folosească probe indirecte, aflate într-o legătură indirectă cu obiectul probaţiunii, singura condiţie fiind aceea ca acestea să se coroboreze cu alte probe indirecte sau cu probe directe (ceea ce presupune şi o analiză mai complexă din partea instanţei), dând astfel naştere standardului "dincolo de orice îndoială rezonabilă".

Pe de altă parte, instanţa a arătat că nu există probe din care să rezulte că inculpaţii B. şi C. l-ar fi instigat pe inculpatul A. să comită o infracţiune de serviciu. Din contră, executorul judecătoresc a fost cel care a pus la punct planul infracţional, astfel cum a reieşit cu prisosinţă din discuţie telefonică interceptată la data de 12.09.2019, purtată cu executorul judecătoresc XXXX..

În ceea ce o priveşte pe inculpata J., s-a reţinut de către instanţă că din nou procurorii au făcut referire în rechizitoriu la discuţii care în opinia lor indică"depăşirea atribuţiilor de serviciu", de asemenea anterioare lunii august 2019, considerat de aceeaşi procurori momentul aderării la grupul infracţional organizat, respectiv din 12.02.2019 şi 14.02.2019 .

Totodată, menţionează procurorul că inculpata l-a ajutat cu intenţie indirectă pe inculpatul F. să se înscrie şi să participe la aceste licitaţii, la solicitarea inculpatului B., ştiind că preţul de 10% din preţul de pornire va fi aproximativ preţul final .

A reţinut instanţa că, trecând peste faptul că inculpata nu a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni de deturnare a licitaţiilor publice din 13.02.2019, în continuare procurorii operează cu prezumţii inacceptabile, respectiv că din moment ce cunoştea că inculpatul B. participă împreună cu persoane apropiate la licitaţii publice, iar preţul de adjudecare este apropiat de valoare cauţiunii, la nivel subiectiv, inculpata şi-a dat seama că aceştia deturnează licitaţiile, prin denaturarea preţului de adjudecare.

***

Şi în privinţa licitaţiilor publice organizate la data de 12.11.2019, instanţa a reţinut că probele administrate în cauză şi analizate anterior erau relevante şi utile în legătură cu modul de desfăşurare a licitaţiilor publice din 12.11.2019 şi al existenţei unei înţelegeri între participanţi în scopul denaturării preţului de adjudecare, date fiind implicarea aceloraşi inculpaţi (B. şi A.) - nucleul dur al activităţii infracţionale, obiectul identic al licitaţiilor - terenuri din lotul Unirea/Dorobanţi, precum şi tiparul deja cunoscut al desfăşurării licitaţiilor. S-a reţinut că la aceste licitaţii au participat şi S.C. N. S.R.L. - prin reprezentant legal inculpatul G. şi inculpatul H..

La data de 12.11.2019, la sediul B.E.J. A. au fost organizate 5 licitaţii publice în dosarele de executare silită (1) nr. x/2012 - 1 imobil, creditor K., debitor S.C. SSSS. S.R.L., garanţi ipotecari TT. şi MM., nr. x/2012 - 1 imobil, creditor K., debitor S.C. Comerţ şi TTTT. S.R.L., garant ipotecar Z., nr. x/2012 - 2 imobile, creditor K., debitor S.C. PPPP. S.R.L., garant ipotecar UU. şi (iv) nr. x/2012 - 1 imobil, creditor K., debitor S.C. IIII. S.R.L., garant ipotecar XX..

Toate cele 5 imobile erau situate pe raza oraşului Otopeni, astfel:

- teren intravilan arabil, în suprafaţă de 8.322 mp, înscris în CF x a localităţii Otopeni, cu număr cadastral x, tarlaua x, parcela x, situat în oraş Otopeni, jud. Ilfov (proprietatea garanţilor ipotecari TT. şi MM.);

- teren intravilan arabil, în suprafaţă de 26.650 mp, înscris în CF x a localităţii Otopeni, cu număr cadastral x, tarlaua x, parcela x, situat în oraş Otopeni, jud. Ilfov (proprietatea garantului ipotecar Z.);

- teren intravilan, în suprafaţă de 7.096 mp, înscris în CF x a localităţii Otopeni, număr cadastral x situat în Otopeni, tarlaua x, parcela x, judeţ Ilfov (proprietatea garantului ipotecar UU.);

- teren intravilan în suprafaţă de 7.096 mp, înscris în CF x a localităţii Otopeni, număr cadastral x situat în Otopeni, tarlaua x, parcela x, judeţ Ilfov (proprietatea garantului ipotecar UU.);

- teren intravilan, în suprafaţă de 13.037 mp, înscris în CF nr. x a oraşului Otopeni, judeţ Ilfov, situat în tarlaua nr. x, parcela x (proprietatea garantului ipotecar XX.).

La data de 21.01.2019, conform discuţiilor purtate pe FFFFF. între inculpaţii B. şi A. (identificate cu ocazia efectuării percheziţiei informatice asupra smartphone-ului inculpatului A.) - f. x d.u.p., după ce inculpatul A. îi comunică inculpatului B. o sumă (56.481,35 euro - adică exact suma pe care o mai avea de plătit inculpatul B. după adjudecarea imobilelor scoase la licitaţie publică în zilele de 18 şi 19.12.2018), acesta din urmă îi comunică executorului judecătoresc: Trebuie şi Otopeni totuşi...dacă mai poţi. La rândul său inculpatul A. îi transmite că "va fi complicat".

Evoluţia discuţiei evidenţiază clar că inculpaţii se refereau la imobilele menţionate anterior. De altfel, văzând publicaţiile de vânzare de la d.u.p., dar şi emailurile din 17 şi 18.12.2018 transmise de reprezentanţii K. executorului judecătoresc A., rezultă că în cadrul tuturor celor 5 dosare menţionate anterior fusese stabilit termen de licitaţie inclusiv în zilele de 18 şi 19.12.2018.

Discuţia are loc în contextul în care deja creditorul îşi manifestase nemulţumirea faţă de adjudecarea terenurilor în datele de 18 şi 19.12.2018 la preţuri mult mai scăzute decât preţurile de pornire, formulase contestaţii la executare în care invoca, printre altele, "conivenţa cel puţin delictuală între participanţi". Prin urmare, dacă în decembrie 2018, după cum s-a arătat, a fost posibilă desfăşurarea licitaţiilor fără implicarea în vreun fel a creditorului (executorul judecătoresc reuşind să ascundă faptul că fuseseră depuse cauţiuni şi oferte), în legătură cu celelalte terenuri rămase (inclusiv cele din Otopeni) o astfel de variantă părea imposibilă, ceea ce complica în mod evident punerea în operă a planului infracţional.

Totodată, discuţia evidenţiază că respectivele terenuri erau "rezervate", că era suficient ca licitaţia să fie organizată pentru a fi adjudecate de anumite persoane care încă nu se înscriseseră la licitaţiile publice respective.

La data de 07.05.2019 inculpatul A. îl informează pe inculpatul B. - f. x d.u.p.:

A.: Mâine sunt terenurile de la Otopeni. Nu ştiu cum am inversat licitaţiile de săptămâna asta cu alea de săptămâna viitoare…

Inculpatul B. îi răspunde:

B.: Asta este naşpa, nu am cum, poate că chiar este mai bine încă un rând de licitaţi. Din toate punctele de vedere.

A reţinut instanţa că, la data de 08.05.2019, astfel cum rezultă din publicaţiile de vânzare de la f. x şi 245 vol. 39 d.u.p., au fost organizate licitaţii publice, inculpaţii discutând aşadar fără îndoială despre terenurile ce formează obiectul cauzei.

Instanţa a reţinut astfel că atât executorul judecătoresc, cât şi inculpatul B. urmăreau adjudecarea acestor terenuri după modelul deja consacrat.

Cum în cauză fuseseră dispuse măsuri de supraveghere tehnică încă din vara anului 2019, la data de 08.11.2019, într-o zi de vineri, a fost interceptată o convorbire telefonică între inculpaţii B. şi A., din cuprinsul căreia rezulta că, la fel ca în cazul licitaţiilor din 18 şi 19.12.2018 şi 13.02.2019, şi în cazul licitaţiei din 13.02.2019, inculpatul A. i-a transmis inculpatului B. pe adresa de email "anunţurile de publicitate", în condiţiile în care marţi, pe data de 12.11.2019, urma să se desfăşoare licitaţiile în dosarele de executare silită menţionate.

A arătat instanţa că "anunţurile de publicitate" erau de fapt publicaţiile de vânzare, iar acest fapt rezulta din discuţia anterioară pe care inculpatul o purtase cu inculpata J.:

"P.M. Listă de licitaţii?; B.: Da, sunt câteva, o să rog pe A. să trimită pe mail şi îmi trimiţi tu după aia pe mail.

La 13:46:03 inculpatul B. îi comunică inculpatei J. că a găsit el publicaţiile, inculpata spunându-i de asemenea că şi ea găsise "nişte d-alea vechi cu Otopeni în birou", inculpatul confirmând că despre acestea este vorba: Vream noi (adjudecarea - n.i.), dar am găsit între timp, m-am descurcat.

Prin urmare, cronologia discuţiilor evidenţiază că şi aceste bunuri imobile au fost în vizorul inculpaţilor A. şi B. încă de la momentul desfăşurării licitaţiilor din 18 şi 19.12.2018.

Instanţa a reţinut că, luni, pe data de 11.11.2019, ora 12:13:08, între inculpatul G. şi inculpatul B. a avut loc o discuţie telefonică cu următorul conţinut .

G.: Voiam să vă informez că s-au depus.

B.: Bun […]

B.R.: Ambele! Întrebarea este dacă fac şi ofertă în plic şi o trimit înainte pe mail, ceva de genul ăsta, că aşa am văzut că e modelul pe site?

B.: Da. În principiu da.

B.R.: Păi în principiu sau e obligatoriu?

B.: Nu e obligatoriu.

B.R.: Acolo scrie recomandabil cu 5 zile, pot să mă duc.

B.: Cu acest lucru care descarci de pe site şi completezi, poţi să te duci următoarea dimineaţă fără doar şi poate.

B.R.: Deci pot să mă duc cu ele în braţe la ora respectivă, că am văzut că ele sunt pe ore, pe nu ştiu ce, pe nu ştiu cum.

B.: Da, pe sfert de oră probabil.

B.R.: Da, şi lipsesc unele că am lipsă nişte ore de la 9 la 11, nu găsesc trebuie să mă uit mai atent să văd ce mai e. Ăăă...deci dacă e ceva . . . . . . . . . .adică aştept un semn de la tine deseară ca să ştim ce şi cum.

B.: Da, da, da.

B.R.: Da!?

Fiind audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul B. a arătat că pe inculpatul G. l-a cunoscut prin intermediul soţiei, fiind fostul şef al acesteia. Inculpatul a arătat că avea cunoştinţă doar de participarea acestuia la licitaţiile publice, în condiţiile în care pe H. nu îl cunoaşte.

În faza de judecată, inculpatul B. a arătat că îl cunoaşte din anul 2011-2012 pe inculpatul G., dar auzise de el încă din anul 2007. În contextul în care soţia sa actuală începuse să lucreze pentru cele două societăţi ale inculpatului s-au întâlnit de câteva ori la petreceri organizate în cadrul acestor societăţi. După ce soţia a încetat colaborarea cu inculpatul G. ca urmare a înstrăinării de către acesta a societăţilor comerciale, au început să se viziteze şi purtau diverse discuţii despre afaceri, fonduri de investiţii sau piaţa de capital. La un moment dat inculpatul G. l-a întrebat despre posibilităţile de investiţie pe care le-ar putea avea, iar el i-a spus despre terenurile ce fac obiectul cauzei, comunicându-i totodată ca ar putea să-l asiste în vederea participării la aceste licitaţii, acesta fiind sensul convorbirilor telefonice redate în rechizitoriu şi purtate între el şi inculpatul G..

Contrar celor susţinute în faza de urmărire penală, inculpatul a arătat că pe inculpatul H. l-a cunoscut în biroul său, la sfârşitul anului 2018 - începutul anului 2019. Au existat discuţii cu acesta în legătură cu preluarea unei societăţi comerciale, a discutat mai mult cu colega inculpatului H. şi, dacă l-ar fi întâlnit pe stradă ulterior, nu l-ar fi recunoscut. Nu îl cunoştea după nume, ci după apelativul "H.", care vine probabil de la "H.". Deşi nu ştia că la licitaţiile publice va participa inculpatul H., ştia totuşi de la inculpatul G. că va mai participa o altă persoană (cu o zi sau două înainte), fără ca acesta să-i dea alte detalii.

În legătura cu discuţia redată anterior, din 11.11.2019, purtată cu inculpatul G., inculpatul B. a declarat că, atunci când inculpatul G. l-a informat că s-au depus ambele, acesta s-a referit la faptul că s-a depus atât cauţiunea, cât şi oferta.

Inculpatul G. a confirmat în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti că l-a cunoscut pe inculpatul B. în urmă cu 8 ani, prin intermediul soţiei acestuia, care era angajata sa pe probleme de marketing. La o petrecere de Crăciun, discutând cu inculpatul B. a constatat că împărtăşesc aceleaşi valori în materie de investiţie, dezvoltând astfel o relaţie de amiciţie cu acesta. La un moment dat a aflat de la inculpatul B. că acesta participase la licitaţii publice, context în care G. i-a solicitat detalii, inculpatul B. spunându-i că, dacă se hotărăşte să investească, să îl sune pentru a-l "medita" pe acest subiect. Nu ştie dacă publicaţiile de vânzare privind aceste terenuri le-a găsit personal pe site-uri (ale executorului, ale băncii) sau dacă inculpatul B. i-a povestit despre ele. A revenit ulterior şi a precizat că a descoperit publicaţiile de vânzare privind terenurile ce fac obiectul cauzei pe site-ul executorului judecătoresc A., de unde le-a şi descărcat. "S-a interesat" în legătură cu aceste terenuri şi a aflat că erau bunuri cu probleme, în sensul că făceau parte dintr-un portofoliu de credite neperformante al K., fiind chiar demarate proceduri penale în legătură cu modalitatea de obţinere a acestor credite, inclusiv faţă de funcţionari bancari. A aflat că aceste credite fuseseră acordate prin Agenţia Dorobanţi, iar în aceeaşi perioadă apăruse o ştire că o persoană care se afla în spatele a ceea ce s-a întâmplat fusese condamnată. A aflat despre aceste terenuri cu aproximativ 25 de zile înainte de data la care era fixata licitaţia. L-au interesat aceste terenuri deoarece erau situate în Ilfov, bănuind că sunt terenuri agricole deoarece se aflau în câmp. S-a gândit că achiziţionând mai multe terenuri (inculpatul susţinând că selectase şi alte publicaţii de vânzare, nu doar cele privind aceste terenuri), îşi va diversifica portofoliul, existând oricum mai mari şanse în zona Bucureşti - Ilfov ca un teren achiziţionat la un preţ bun să reprezinte o investiţie ulterior, ca urmare a creşterii valorii acestuia. Recunoaşte că a discutat cu inculpatul B. la un moment dat despre faptul că va participa la licitaţiile publice privind aceste terenuri, acesta spunându-i că îl cunoaşte pe inculpatul A., însă nu i-a spus că era şi prieten cu acesta. Nu ştia că şi inculpatul B. participase la licitaţii publice organizate de B.E.J. A., vizând terenuri care făceau parte din acelaşi portofoliu de credite neperformante.

Inculpatul G. a mai declarat că nu a spus nimănui că a depus cauţiunea, la licitaţii urmând să participe o persoană juridica S.C. N. S.R.L., societate înfiinţată pentru a replica un model de afaceri, prin restructurarea societăţilor comerciale cu dificultăţi financiare şi crearea unui portofoliu de terenuri. În opinia sa, preţurile de pornire a licitaţiilor publice erau exagerate, o dovadă în acest sens fiind faptul că nimeni nu se arătase interesat de aceste imobile o lungă perioadă de timp. Cu toate acestea, la preţurile de adjudecare ale celor două terenuri exista un potenţial de creştere. Despre unul dintre terenuri ştie că se afla în extravilanul oraşului Otopeni, iar despre celălalt că se afla în judeţul Ilfov. Pe cele două terenuri a achitat aproximativ 30.000 euro. Făcuse un calcul, respectiv că un hectar de teren agricol valorează aproximativ 10.000-15.000 euro. Planul său de investiţii era acela de a face un portofoliu de terenuri în speranţa că preţul a jumătate dintre ele va creşte, al altora va stagna, iar al celorlalte eventual va scădea, însă randamentul investiţiei să fie totuşi mulţumitor, respectiv mai mare decât dacă ar fi investit într-un singur teren, reuşind astfel că obţină şi o distribuţie a riscului. A mai declarat inculpatul G. că în cadrul discuţiei din data de 11.11.2019 purtate cu inculpatul B., atunci când i-a comunicat acestuia să "s-au depus" s-a referit la oferte (în total 5). Singura explicaţie logică pentru folosirea cuvântului "ambele" este aceea că s-a referit atât la cauţiune, cât şi la ofertă. Posibil să-i fi spus inculpatului B. că licitator va fi persoana juridică şi nu el personal. A insistat că nu îşi aduce aminte să-l fi informat pe inculpatul B. că va participa la licitaţie şi o persoana fizică.

În privinţa relaţiei cu inculpatul H., inculpatul G. a arătat că în cunoaşte pe acesta de peste 20 de ani şi împărtăşesc aceleaşi valori în materie de investiţii, spunându-i la un moment dat şi acestuia despre această oportunitate de investiţii - achiziţionarea unor bunuri imobile la licitaţiile publice. În acest context, i-a trimis şi acestuia publicaţiile de vânzare pe care le descărcase de pe site-ul A.. Cu aproximativ o zi/două înaintea desfăşurării licitaţiilor publice, a vorbit şi cu H., informându-l că s-a hotărât să participe la licitaţii. Acesta s-a arătat surprins, pentru că iniţial îi spusese că încă ezită. După ce i-a adus pe scurt la cunoştinţă istoricul acestor terenuri (că o persoană a fost condamnată pentru obţinerea creditelor ce au fost garantate cu aceste terenuri), inculpatul H. i-a transmis că şi el va participa la licitaţiile publice, dar nu i-a comunicat anterior desfăşurării licitaţiilor că a achitat cauţiunea.

Inculpatul G. a arătat de asemenea că el le-a făcut cunoştinţă inculpaţilor B. şi H., cu 4-5 luni înainte de noiembrie 2019. Inculpatul B. era interesat de preluarea unei societăţi, iar inculpatul H. era consultantul directorului general care îşi căuta finanţare.

A mai reţinut instanţa că audiat fiind şi inculpatul H. în legătură cu aceleaşi aspecte (relaţia cu inculpaţii B. şi G., sursa informaţiilor privind licitaţiile publice, argumentele financiare care l-au determinat să participe la licitaţii), a declarat că prin anul 2000 l-a cunoscut pe inculpatul G. şi a păstrat o legătura destul de strânsă cu acesta, având preocupări comune, respectiv investiţii şi piaţa de capital. În vara/toamna anului 2019, inculpatul G. i-a spus că există posibilitatea obţinerii de bunuri imobile în procedura de executare silită la preţuri avantajoase. Nu participase niciodată la astfel de proceduri, însă auzise şi el ceea ce îi spusese inculpatul şi, din curiozitate, a luat hotărârea să participe. De la inculpatul G. ştia că aceste licitaţii se desfăşoară la B.E.J. A., aspect pe care i l-a comunicat cu aproximativ 2 săptămâni înainte de data licitaţiilor. Cu toate acestea, nu a luat hotărârea să participe la licitaţiile publice automat la acel moment. Cu aproximativ o zi/două înainte de desfăşurarea licitaţiilor, l-a sunat inculpatul G. şi atunci i-a confirmat acestuia că doreşte să participe. S-a gândit că există posibilitatea ca unul dintre ei să achiziţioneze un anumit teren, iar celălalt un alt teren. Din câte ştia de la inculpatul G. se încercase vânzarea terenurilor respective timp de 10 ani, pe parcursul mai multor termene de licitaţii, el înţelegând că, dacă aceste bunuri ar fi adjudecate, toată lumea ar fi avut de câştigat. Astfel, executorul judecătoresc ar fi scăpat de aceste dosare, adjudecatarul adjudeca la un preţ mai mic, iar creditorul obţinea suma de bani. Avea de gând să achiziţioneze bunuri imobile doar dacă era un preţ bun.

A mai declarat inculpatul H. că, în opinia sa, strategia de a cumpăra astfel terenuri nu funcţiona decât dacă se forma un portofoliu de terenuri. Când s-a prezentat la licitaţii ştia doar că terenurile sunt situate în câmp şi a dedus că ar fi terenuri agricole, fără a cunoaşte dacă erau încadrate în intravilan sau extravilan. Nu mai achiziţionase niciodată terenuri asemănătoare şi nu avusese în patrimoniu bunuri imobile pe care să se cultive cereale. Planul său era acela de a-şi face un portofoliu cu astfel de bunuri, în speranţa că valoarea lor va creşte pe termen mediu şi lung. Îşi aminteşte că aceste terenuri erau situate pe lângă oraşul Otopeni, fără a fi unul lângă celălalt, dar acest aspect a reprezentat un argument pentru el pentru a participa la licitaţii, considerând că un portofoliu mai diversificat, chiar şi din perspectiva amplasării terenurilor, ar fi o investiţie mai buna, cu şanse mai mari de câştig. Nu ştie cum a aflat inculpatul G. de desfăşurarea acestor licitaţii publice (dacă a aflat de la vreunul dintre inculpaţi) şi nici dacă îl cunoştea pe inculpatul A.. Nu ştia la ce să se aştepte, respectiv dacă mai sunt şi alţi participanţi la licitaţiile publice. Anterior desfăşurării acestor licitaţii publice, în anul 2019 l-a cunoscut şi pe inculpatul B. prin intermediul inculpatului G., însă într-un alt context. Mai exact avea un client care era directorul general al unei societăţi şi avea nevoie de finanţare şi astfel a intermediat cu ajutorul inculpatului G. legătura cu inculpatul B..

A mai declarat inculpatul H. că inculpatul G. a fost cel care i-a arătat publicaţiile de vânzare fizic, dar nu i-a spus cum a intrat în posesia lor.

Înn raport de conţinutul acestor declaraţii, instanţa a reţinut că inculpaţii G. şi H. fac parte, la fel ca inculpaţii B., C. şi F. (participanţi la licitaţiile publice anterioare), din categoria oamenilor de afaceri, cu reale posibilităţi financiare. Inculpatul G. chiar a depus în acest sens un CV, dar şi articole din reviste .

În al doilea rând, instanţa a arătat că se remarcă faptul că apărarea inculpatului G. urmăreşte negarea oricărei legături a inculpatului B. în luarea deciziei de a participa la licitaţiile publice din 12.11.2019, acesta doar spunându-i inculpatului G., la modul general, despre oportunitatea de a obţine la preţuri avantajoase bunuri scoase la licitaţie publică. Astfel, a susţinut inculpatul G. că a descărcat publicaţiile de vânzare de pe site-ul executorului judecătoresc, a aflat istoricul terenurilor plecând de la o ştire pe care a auzit-o, abia ulterior informându-l şi pe B. că va participa la licitaţiile publice organizate de B.E.J. A., acesta din urmă spunându-i doar că îl cunoaşte pe executorul judecătoresc, fără a-i da alte detalii.

Contrar celor susţinute de inculpatul G., coinculpatul B. a arătat că i-a spus inculpatului G. despre terenurile ce fac obiectul cauzei, comunicându-i totodată ca ar putea să-l asiste în vederea participării la aceste licitaţii.

Mai mult, inculpatul A. a declarat că, înainte de licitaţiile publice organizate în data de 12.11.2019, inculpatul B. i-a comunicat că a vorbit cu mai multe persoane care activează pe bursa de valori şi una este interesată şi o şi consiliază în ceea ce priveşte procedura în sine.

Pe de altă parte, instanţa a arătat că deşi inculpaţii B. şi G. au susţinut că primul doar îl "medita" pe cel de-al doilea cu privire la procedura de desfăşurare a licitaţiilor publice, cu doar 5 zile înainte de desfăşurarea licitaţiilor publice, pe data de 08.11.2019, inculpatul B. a intrat în posesia publicaţiilor de vânzare (a se vedea convorbirile interceptate în ziua respectivă). Aşadar, dacă inculpatul G. ar fi intrat în posesia publicaţiilor de vânzare în mod independent, aşa cum a susţinut, fără ajutorul inculpatului B., nu se înţelege de ce acestuia din urmă executorul judecătoresc i-a trimis aceleaşi publicaţii de vânzare cu 5 zile înainte de desfăşurarea licitaţiilor. Din această perspectivă, instanţa a luat act că niciunul dintre inculpaţi nu a oferit explicaţii.

Mai mult, a reţinut instanţa că pentru a justifica anumite convorbiri avute cu inculpatul A., inculpatul B. a susţinut că l-a rugat şi pe executorul judecătoresc să-i explice inculpatului G. procedura (aspect neconfirmat de inculpatul A.), ceea ce vine în contradicţie cu arogarea de către inculpatul B. a calităţii de consilier al inculpatului G. în materie de licitaţii publice.

Prin urmare, instanţa a constatat că şi de această dată, punctul de legătură dintre executorul judecătoresc şi participanţii la licitaţie a fost direct (în cazul inculpatului G.) sau indirect (în cazul inculpatului H. - inculpatul G. fiind cel care i-a transmis acestuia publicaţiile de vânzare primite de la inculpatul B.), inculpatul B., care, deşi dorea pentru "ei" bunurile, a găsit între timp pe altcineva, "s-a descurcat" (astfel cum i-a transmis inculpatei J. în data de 08.11.2019 - f. x d.u.p.) Declaraţiile inculpatului G., care încearcă să infirme această variantă, nu erau susţinute de alte probe administrate.

A reţinut instanţa că inculpatul B. a negat iniţial că l-ar cunoaşte pe inculpatul H., iar ulterior a susţinut că l-a cunoscut în contextul unor discuţii de afaceri, fără a interacţiona prea mult cu acesta, omiţând însă să precizeze că, de fapt, l-a cunoscut tocmai prin intermediul inculpatului G. (declaraţiile inculpaţilor G. şi H. coroborându-se din această perspectivă). De asemenea, s-a reţinut că deşi în cursul urmăririi penale a susţinut că avea cunoştinţă doar de participarea inculpatului G. la licitaţiile publice din 12.11.2019, inculpatul B. a declarat în faza de judecată că ştia că va mai participa şi o altă persoană fizică.

Atât inculpatul G., cât şi inculpatul H. au susţinut că preţurile de pornire erau mult prea mari, dar cu toate acestea au considerat că un portofoliu cuprinzând mai multe terenuri reprezintă o "afacere" pe termen mediu/lung. Mai mult, inculpatul H. "a înţeles" că afacerea era profitabilă pentru toată lumea, rezumând practic întreaga activitate infracţională: executorul judecătoresc ar fi scăpat de aceste dosare, adjudecatarul adjudeca la un preţ mai mic, iar creditorul obţinea suma de bani.

A arătat instanţa că nesinceritatea inculpaţilor B. şi G. era evidenţiată de explicaţiile acestora în legătură cu convorbirea telefonică din data de 11.11.2019. Dacă iniţial inculpatul G. a declarat că nu a spus nimănui că a achitat cauţiunea, fiindu-i cerute explicaţii în legătură cu sensul convorbirii din 11.11.2019, acesta a arătat că s-a referit la "oferte" ("s-au depus"), iar cuvântul "ambele" a fost folosit pentru a-i transmite inculpatului B. că a depus atât cauţiunea, cât şi oferta. În acelaşi sens a declarat şi inculpatul B..

Or, analizând aceeaşi convorbire telefonică, rezulta că inculpatul G. nu depusese la acel moment nicio ofertă la executorul judecătoresc, întrebându-l pe B. dacă face şi ofertă în plic şi o trimite "înainte" pe mail, iar după ce acesta îi explică faptul că poate descărca modelul de pe site şi să se prezinte la executor cu ele mâine, G. trage concluzia:

"Deci pot să mă duc cu ele în braţe (ofertele n.i.) la ora respectivă". Pe de altă parte, susţinând să s-a referit la oferte şi cauţiune, inculpatul G. îşi contrazice propria apărare în sensul că nu a comunicat nimănui că a fost depusă cauţiunea.

Aşadar, instanţa a constatat că la data de 11.11.2019 ofertele nu fuseseră depuse la executor nici în format fizic şi nici pe email. Singura "explicaţie logică" era aceea că inculpatul G. i-a comunicat inculpatului B. că atât el, cât şi inculpatul H. au achitat cauţiunile.

S-a arătat că în acelaşi sens erau şi înscrisurile de la dosar.

Astfel, la data de 11.11.2019, inculpatul G. face o "plată pentru S.C. N. S.R.L.", menţionând dosarele de executare silită nr. 293, 193, 6 şi 188 - "garanţie licitaţie" - f. x d.u.p. Plata a fost efectuată din contul x aparţinând inculpatului G. (astfel cum rezultă şi din extrasul de cont depus de inculpat la f. x instanţă), valoarea totală a cauţiunilor pentru cele 5 terenuri fiind de 50.633 euro.

Se impune precizarea că actul constitutiv al S.C. N. S.R.L. a fost încheiat la data de 01.11.2019, la data de 06.11.2019 fiindu-i atribuit număr de ordine în registrul comerţului - x . Asociat unic şi administrator era inculpatul G..

La data de 08.11.2019, între S.C. N. S.R.L. (debitor) şi G. (creditor) se încheie un contract de împrumut având ca obiect acordarea unui împrumut bănesc în cuantum de 65.000 euro pe o perioadă de 1 an începând cu data acordării, cu menţiunea că sumele plătite în contul debitorului către terţi sunt considerate ca parte a creditului.

S-a reţinut că, la data de 11.11.2019, în contul personal al inculpatului G. a intrat suma de 90.571,50 euro la descrierea plăţii menţionându-se "încasare din schimb valutar". Anterior, inculpatul a lichidat un depozit în valoare de 100.000 dolari, sumă schimbată în euro la cursul USD/EUR 0,9057150 . Din suma de 90.571,50 euro inculpatul a achitat suma de 50.633 euro, balanţa zilei fiind diferenţa dintre cele două sume.

Pe de altă parte, inculpatul H. a achitat la data de 11.11.2019 cu titlu de "consemnare dosare executare x/2012" suma de 50.800 euro din contul x în contul x al B.E.J. A..

Aşadar, la data de 11.11.2019, fuseseră depuse "ambele" cauţiuni, exact cum i-a comunicat inculpatul G. inculpatului B.. Contrar celor susţinute în faţa instanţei, inculpatul G. ştia că şi inculpatul H. depusese cauţiunea.

În legătură cu sursa celor 50.633 euro achitaţi de inculpatul G. cu titlu de cauţiune, plecând de la câteva convorbiri telefonice, procurorii au susţinut în rechizitoriu că de fapt inculpatul B. i-ar fi pus la dispoziţie inculpatului G. suma de 42.000 euro/45.000 euro.

Astfel, la data de 07.11.2019, ora 12:21:58, inculpatul B. în transmite inculpatei J. să îl programeze mâine dimineaţă cu "42.000 euro din contul personal", pe care mai apoi inculpata să îi ridice. La ora 14:51:50 inculpata îi transmite că a rezolvat pentru mâine dimineaţă, iar B. îi recomandă să ia o geantă cu ea şi să aibă grijă, pentru că sunt destul de mulţi bani . În acelaşi timp, inculpatul îi spune să trebuie să ducă banii acolo de unde zilele trecute luase un stick. După doar 5 minute inculpatul B. revine cu un telefon spunându-i inculpatei că a făcut în aşa fel încât să nu se mai plimbe ea prin oraş, astfel că la 10/10 şi un sfert va veni cineva la birou. La ora 15:36:08 inculpatul îi spune inculpatei să scoată 45.000 euro, urmând ca celui ca va veni a doua zi la 10/10 şi un sfert să îi remită tot 42.000 euro ("Am vrut să schimb un pic mai mult să am nişte euro în plus").

A doua zi, la ora 09:56:17, inculpata îi spune inculpatului B. că hârtiile sunt foarte mici (de 5, de 10) - bancnotele, n.i. - şi aşteptă până la 10 jumate să vină maşina cu hârtiile mari. Inculpatul B. se arată îngrijorat, pentru că "ăla vine la 10 jumate la noi la birou".

Fiind audiată în cursul urmăririi penale, inculpata J. a arătat că în luna noiembrie 2019, la indicaţia inculpatului B., a retras suma de 42.000 euro şi, tot la indicaţia acestuia, i-a înmânat-o unei persoane pe care nu o cunoştea după nume şi prenume şi nu o văzuse niciodată anterior. Descrie persoana respectivă ca fiind un bărbat nu foarte înalt, circa 1,60-1,65 cm, foarte bine îmbrăcat, prezentabil, de circa 60 de ani, păr grizonat, cărunt, corpolent.

În cursul judecăţii, inculpata a învederat că pe inculpatul G. l-a văzut pentru prima dată în sala de judecată, neştiind nimic în legătură cu licitaţiile din luna noiembrie 2019. Abia în ianuarie 2020, într-o conversaţie pe care a purtat-o cu inculpatul B., acesta i-a comunicat într-un anumit context că se va întâlni cu G., nume pe care ea l-a şi repetat că să îl reţină concubinul său, cu care se afla în aceeaşi încăpere, nefiindu-i cunoscut.

A avut mai multe convorbiri cu inculpatul B. în datele de 7 şi 8.11.2019 vizavi de retragerea sumei de 42.000 euro pe care trebuia să o remită unei persoane, această persoană aflând ulterior că este cetăţeanul belgian SSSSSS.. Nu a ştiut cu ce titlu trebuie remişi banii şi, la acel moment, nu cunoştea identitatea acestei persoane.

În cursul urmăririi penale, i s-a cerut să descrie persoana căreia i-a remis aceasta sumă, ceea ce a şi făcut, cu lux de amănunte, martorul SSSSSS. fiind o prezenţă distinsă. S-a insistat destul de mult să declare că era o persoană corpolentă, iar acest cuvânt a apărut în declaraţia sa care, de altfel, a fost înregistrată şi audio/video. Deşi a menţionat în faţa procurorului că persoana căreia i-a remis suma de bani era cetăţean străin, nu s-a consemnat acest aspect în cuprinsul declaraţiei.

A susţinut inculpata că a făcut o recunoaştere din planşă foto, însă la dosar nu se regăseşte un asemenea mijloc de probă.

Fiind audiat în cursul judecăţii, inculpatul G. a arătat care a fost sursa fondurilor pentru efectuarea plăţii sumei de 50.633 euro, iar declaraţiile acestuia de coroborează în totalitate cu înscrisurile de la dosar. Pe inculpata J. nu a întâlnit-o niciodată anterior debutului procesului penal.

La fel ca inculpata J., inculpatul B. a susţinut în cursul judecăţii că, în realitate, cei 42.000 euro au reprezentat un împrumut acordat unui cetăţean belgian, SSSSSS., J. remiţându-i acestuia suma de bani, nu inculpatului G. - declaraţia din cursul cercetării judecătoreşti.

Faptul că inculpata J. nu a remis suma de bani inculpatului G. rezultă nu doar din înscrisurile bancare privind trasabilitatea sumei de bani depuse de inculpatul G., dar şi din cuprinsul convorbirii telefonice dintre inculpată şi B., interceptată la data de 23.01.2020 .

Astfel, inculpatul B. îi comunică inculpatei J. că urmează să se întâlnească cu unul dintre prietenii cei mai buni ai lui TTTTTT., care a condus un fond de investiţii. Îi spune inculpatei că poate să îl caute şi pe internet, numele acestuia fiind G., inculpata repetând pur şi simplu numele acestuia.

Din discuţie (ulterioară momentul remiterii celor 42.000 euro) reiese cu evidenţă că inculpata J. nu îl cunoaşte pe inculpatul G., din moment ce inculpatul B. simte nevoia să i-l prezinte inculpatei, spunându-i să îl caute pe internet după nume. I-ar fi fost mult mai facil inculpatului să îi reamintească inculpatei că era vorba chiar de persoana căreia cu 2 luni înainte îi remisese 42.000 euro, dacă această variantă ar fi fost adevărată. Nici inculpata nu i-a comunicat inculpatului B. că îl cunoaşte pe inculpatul G. ca fiind persoana căreia îi remisese suma de de 42.000 euro.

Suplimentar, deşi probele analizate anterior erau suficiente pentru infirmarea acuzaţiei, a fost audiat şi martorul SSSSSS. în cursul cercetării judecătoreşti, care a susţinut în totalitate apărarea inculpatei J..

Acesta a arătat că îl cunoaşte pe inculpatul B. de aproximativ 9 ani, fiind prieten cu acesta, iar la un moment dat, în noiembrie 2019, a împrumutat de la inculpat suma de 42.000 euro pentru a achiziţiona un apartament, dar tranzacţia nu a mai avut loc, motiv pentru care i-a remis suma după câteva săptămâni (nu în luna noiembrie).În perioada respectivă venea des în România deoarece avea multe proiecte, fiind de profesie arhitect. Preţul respectivului apartament era de 55.000 euro, fiind situat în partea de est a Bucureştiului - UUUUUU.. După remiterea sumei de bani, la câteva zile, au întocmit un înscris olograf, scris chiar de el şi semnat de ambii, iar la momentul remiterii sumei inculpatul B. a făcut menţiuni olografe în acest sens cuprinse într-un alt înscris.

A susţinut martorul că, din cauza formalităţilor bancare necesare pentru deschiderea unui cont la o bancă din România, îngreunate de naţionalitatea sa, între timp apartamentul respectiv a fost înstrăinat către o altă persoană. Nu s-a gândit la posibilitatea ca inculpatul B. să îi transfere suma de bani într-un cont al său din Belgia, dar oricum şi această procedura ar fi durat 3-6 zile. Apartamentul a fost înstrăinat în 10 zile de la luarea împrumutului, dar banii i-au fost remişi inculpatului B. mai târziu pentru că nu au reuşit să se întâlnească în perioada respectivă. În legătură cu remiterea efectivă a sumei de bani, martorul a arătat că s-a prezentat la biroului inculpatului B. unde s-a întâlnit cu secretara acestuia, indicând-o în sală pe inculpata J.. A arătat că apartamentul era în faza de proiect, nu era construit complexul, tocmai de aceea ar fi urmat să primească o reducere de preţ. Nu ştie sigur dacă deţinea înscrisuri prin care să dovedească demersurile sale pentru achiziţionarea apartamentului, dar este posibil să fie în posesia unei schiţe a acelui apartament.

La solicitarea inculpatei J., martorul s-a descris ca fiind scund, cu părul cărunt, nu este slab şi poartă ochelari. A mai precizat martorul că a înfiinţat între timp o societate comercială pe teritoriul României care a achiziţionat un apartament chiar în complexul în care, în urmă cu 3 ani, a dorit să cumpere personal un astfel de bun imobil.

A reţinut instanţa ca martorul a transmis prin email la dosar înscrisurile la care s-a referit în declaraţia sa: o informare privind apartamentul nr. x din complexul VVVVVV. în limba română, având o menţine olografă - 42.000 euro; un înscris în limba neerlandeză în care era menţionată data de 13.01.2020 şi suma de 42.000 euro; un alt înscris datat 08.11.2020 în care apare menţionată din nou suma de 42.000 euro.

A arătat instanţa că, chiar dacă aceste înscrisuri nu au dată certă şi s-ar putea susţine că au fost întocmite pro causa, acestea se coroborează în totalitate cu restul probelor administrate cel puţin sub aspectul esenţial în cauza de faţă şi formează convingerea instanţei că suma de 42.000 euro retrasă din contul inculpatului B. nu a fost remisă de inculpata J. inculpatului G., acesta achitând cauţiunea totală de 50.633 euro din contul său personal, după ce a lichidat un depozit de 100.000 dolari, sumă pe care a schimbat-o ulterior în euro.

S-a menţionat de către judecătorul fondului că raţionamentul parchetului este tributar ideii că inculpatul B. ar fi fost de fapt adevăratul beneficiar al imobilelor, acţionând prin persoane interpuse (în speţă G.).

Or, apărările inculpaţilor apar ca justificate din această perspectivă, deoarece asemenea inculpaţilor C., B. şi F., şi G. avea o situaţie materială foarte bună, fiind un om de afaceri de succes, din contul său personal fiind achitată contravaloarea totală a cauţiunilor pentru S.C. N. S.R.L. Procurorii, de altfel, nu au indicat nicio probă din care să rezulta că între inculpaţii G. şi B. ar fi existat o înţelegere secretă în sensul că, în fapt, bunurile imobile adjudecate aparţin celui din urmă.

S-a arătat de către instanţă că, în condiţiile în care inculpata J. era acuzată că ar fi remis inculpatului G., la solicitarea inculpatului B., suma de 42.000 euro, ajutându-l astfel pe inculpatul G. să participe, în calitate de persoană interpusă, împreună cu inculpatul H., la licitaţiile organizate în data de 12.11.2019 la sediul B.E.J. A., în vederea adjudecării de către inculpatul G. a unor imobile la preţuri derizorii - exprimarea parchetului, rezultă că fapta imputată acesteia nu există, urmând ca această constatare să se reflecteze în soluţia dispusă.

Revenind la ziua premergătoare licitaţiilor publice, 11.11.2019, după ce la ora 12:13:08, între inculpatul G. şi inculpatul B. avusese loc discuţia telefonică analizată anterior, instanţa a reţinut că la ora 12:15 inculpatul B. îi aducea la cunoştinţă prin intermediul aplicaţiei FFFFF. executorului judecătoresc:

"Au fost 2 plăţi făcute...pj şi pf" . Inculpatul A. întreabă "de ce aşa devreme?", iar inculpatul B. îi răspunde - "Mâine este." Totodată inculpatul B. îl roagă pe inculpatul A. să verifice "dacă mai sunt şi alţii". Efectuând "verificările", la 12:39 inculpatul A. îl întreabă pe B. dacă "N. îi spune ceva", iar acesta îl corectează şi îi confirmă:

"Da, N.". Inculpatul A. îi transmite că "e doar el până acum", B. asigurându-l pe executor că "mai vine".

A constatat instanţa că era evident că inculpatul B. a aflat de la inculpatul G. că va participa la licitaţia publică ca reprezentant legal al S.C. N. S.R.L. şi că, alături de el, va participa şi o altă persoană fizică.

A arătat inculpatul B. în cursul cercetării judecătoreşti că el doar a presupus că şi persoana fizică a plătit cauţiunea, mergând în continuare pe apărarea contrazisă de probele administrate în cauză că atunci când inculpatul G. a folosit cuvântul "ambele" în convorbirea din 11.11.2019 s-a referit la cauţiunea şi oferta depuse de el, iar nu la faptul că atât el, cât şi celălalt participant, au depus cauţiunile.

Pe de altă parte, instanţa a reţinut că inculpatul G. a insistat că era posibil să-i fi spus inculpatului B. că licitator va fi persoana juridică şi nu el personal, insistând că nu îşi aminteşte să-i fi spus inculpatului B. că va mai participa o altă persoană fizică la licitaţiile publice. De altfel, înainte de a fi "confruntat" cu aceste discuţii, pe parcursul declaraţiei, inculpatul a învederat că nu a spus nimănui că a achitat cauţiunea şi nici inculpatul H. nu i-a spus că a achitat cauţiunea.

A constatat instanţa că nesinceritatea inculpaţilor era evidentă, aceştia încercând să pună la îndoială, fără succes, probe obiective care atestă înţelegerea infracţională dintre ei. Inculpatul B. nu doar că ştia că va participa la licitaţie o persoană juridică, ci ştia şi denumirea exactă a acesteia - N. S.R.L., societate înregistrată la registrul comerţului cu doar 5 zile înainte, pe data de 06/07.11.2019. Mai mult, inculpatul îl roagă pe inculpatul A. să-i comunice dacă vor fi şi alţi participanţi la licitaţie, iar executorul judecătoresc, pentru a se asigura că "PB" nu este cumva un "terţ", îl întreabă pe inculpatul B. dacă îi spune ceva denumirea.

A doua zi, pe data de 12.11.2019 s-au desfăşurat licitaţiile publice, ofertele inculpaţilor G. şi H. fiind următoarele:

- pentru terenul intravilan arabil, în suprafaţă de 8.322 mp, înscris în CF x a localităţii Otopeni, cu număr cadastral x, tarlaua x, parcela x, situat în oraşul Otopeni, jud. Ilfov (proprietatea garanţilor ipotecari TT. şi MM.), inculpatul H. a făcut o ofertă de 6.160 euro, iar S.C. N. S.R.L., reprezentată legal de inculpatul G., a oferit 7.400 euro .

Valoarea cauţiunii pentru acest teren era de 6.157,5 euro.

- pentru terenul intravilan arabil, în suprafaţă de 26.650 mp, înscris în CF x a localităţii Otopeni, cu număr cadastral x, tarlaua x, parcela x, situat în oraşul Otopeni, jud. Ilfov (proprietatea garantului ipotecar Z.), inculpatul H. a oferit suma de 5.295 euro, în timp ce S.C. N. S.R.L., reprezentată legal de inculpatul G., a oferit 21.600 euro - f. x şi 214 vol. 57 d.u.p.

De menţionat că preţul de pornire al licitaţiei publice era de 180.000 euro pentru acest teren, ceea ce însemnă că valoarea cauţiunii era de 18.000 euro. Prin urmare, oferta depusă de H. era mai mică decât valoarea cauţiunii.

- pentru terenul intravilan, în suprafaţă de 7.096 mp, înscris în CF x a localităţii Otopeni, număr cadastral x situat în Otopeni, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov (proprietatea garantului ipotecar UU.), inculpatul H. a oferit suma de 5.295 euro, în timp ce S.C. N. S.R.L., reprezentată legal de inculpatul G., a oferit 6.400 euro.

Valoarea cauţiunii pentru acest teren era de 5.295 euro.

- pentru terenul intravilan în suprafaţă de 7.096 mp, înscris în CF x a localităţii Otopeni, număr cadastral x situat în Otopeni, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov (proprietatea garantului ipotecar UU.), inculpatul H. a oferit suma de 5.295 euro, în timp ce S.C. N. S.R.L., reprezentată legal de inculpatul G., a oferit 6.400 euro.

Valoarea cauţiunii pentru acest teren era de 5.295 euro.

- pentru terenul intravilan, în suprafaţă de 13.037 mp, înscris în CF nr. x a oraşului Otopeni, jud. Ilfov, situat în tarlaua nr. x, parcela x (proprietatea garantului ipotecar XX.), inculpatul H. a oferit suma de 15.855 euro, în timp ce S.C. N. S.R.L., reprezentată legal de inculpatul G., a oferit 19.000 euro.

Valoarea cauţiunii era în cazul acestui teren de 15.885 euro, observându-se că oferta inculpatului H. este mai mică cu 30 de euro.

A reţinut instanţa şi de această dată un tiparde desfăşurare a licitaţiilor, inculpatul H. depunând oferte în cazul a trei terenuri egale cu valoarea cauţiunii sau cu 2,5 euro mai mare, în timp ce în cazul a două terenuri acesta a depus oferte mai mici decât valoarea cauţiunii cu 12.705 euro, respectiv 30 de euro. Modalitatea în care inculpatul a ofertat relevă lipsa oricărui interes manifestat în achiziţionarea imobilelor, acesta nefiind în măsură nici măcar să depună oferte conforme, situate la un nivel măcar egal cu valoarea cauţiunii achitate. Aşadar, deşi depune o cauţiune totală de 50.800 euro, valoarea cumulată a ofertelor sale este de 38.000 euro, fiind evident caracterul pur formal al ofertelor.

Spre deosebire de inculpatul H., s-a reţinut că S.C. N. S.R.L. prin reprezentant legal a depus oferte mai mari decât valoarea cauţiunii în toate cazurile, dar matematic acestea s-au situat la valoarea de 11,9-12% din preţul de pornire (aşaadar în marjele "obişnuite").

Conform procesului-verbal de licitaţie din 12.11.2019 ora 09:00, încheiat în dosarul de executare silită nr. x/2012 privind imobilul teren aparţinând garantului ipotecar XX., executorul a procedat la strigarea celei mai mari oferte, de 19.000 euro, a S.C. N. S.R.L., iar H. a arătat că nu oferă o sumă mai mare decât cea din oferta depusă, de 15.855 euro, astfel că S.C. N. S.R.L. a adjudecat imobilul, urmând să achite diferenţa de preţ, de 3.115 euro, până la 13.12.2019.

Conform procesului-verbal de licitaţie din 12.11.2019, ora 10:00, încheiat în dosarul nr. x/2012, privind terenul intravilan, în suprafaţă de 7.096 mp, înscris în CF x a localităţii Otopeni, număr cadastral x, situat în Otopeni, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, proprietatea garantului ipotecar UU., executorul a procedat la strigarea celei mai mari oferte, de 6.400 euro, a S.C. N. S.R.L., iar H. a arătat că nu oferă o sumă mai mare decât cea din oferta depusă, de 5.295 euro, astfel că S.C. N. S.R.L. a adjudecat imobilul, urmând să achite diferenţa de preţ, de 1.105 euro, până la 13.12.2019.

Între timp se prezentase la licitaţiile publice menţionate şi creditorul, reprezentat de martora YYYYY., care a formulat obiecţiuni după cum urmează: preţul de adjudecare era derizoriu, iar vânzarea nu ar trebui perfectată deoarece se prejudiciază interesele creditorului şi ale debitorului.

Prin adresa nr. x/12.11.2019, creditorul K. a solicitat suspendarea licitaţiilor publice privind celelalte 3 imobile, solicitare primită pe email de executorul judecătoresc după ora 10:00, inculpatul A. suspendând valorificarea imobilelor la termenul din 12.11.2019 .

S.C. N. S.R.L., prin inculpatul G., a făcut obiecţiuni: din moment ce s-au depus cauţiuni şi oferte, pe care creditorul le-a văzut, acesta schimbă regulile în timpul jocului, hotărând suspendarea în timpul licitaţiilor fără niciun motiv întemeiat; totodată, şi-a exprimat inculpatul nelămuririle cu privire la mandatul martorei YYYYY..

Revenind la discuţiile purtate între inculpaţi în ziua desfăşurării licitaţiilor publice, s-a reţinut de către instanţă că la ora 08:26 inculpatul A. îl atenţionează pe inculpatul B. că "până acum e doar cea de ieri" (cauţiunea depusă de G. pentru N. S.R.L.), iar inculpatul B. îi explică executorului judecătoresc motivul întârzierii:

"Vin din altă bancă, WWWWWW....probabil 10".

A constatat instanţa că inculpatul B. nu doar că ştia că la licitaţiile publice va participa o persoană fizică, ci inclusiv la ce bancă aceasta avea contul din care s-a făcut plata către executorul judecătoresc. Era evident că inculpatul H. i-a transmis inculpatului G. acest detaliu, iar acesta, la rândul său, i l-a comunicat inculpatului B., care l-a transmis mai departe inculpatului A.. În acest sens s-a reţinut ca fiind şi declaraţiile inculpatului B. (în sensul că inculpatul G. i-a comunicat că banii vin din altă bancă).

S-a arătat că toate aceste elemente de fapt evidenţiază colaborarea strânsă dintre inculpaţi, înţelegerea existentă între aceştia în scopul denaturării preţurilor de adjudecare. De altfel, imediat după ce K.-ul s-a prezentat la licitaţiile publice, inculpatul A. a simţit nevoia să îl informeze pe inculpatul B.:

"A venit K." - ora 08:43.

Discuţia continuă:

B.: Nu pot sa cred. Şi ce faceţi?

A.: Da, sunt aici…Voi insista să vând…

B.: Sau să adjudece ei…. (râde). La 75%;

A.: Au făcut cereri de suspendare pentru celelalte…Am adjudecat primul…

B.: Nu contează, nu trebuie să ţii cont nu e aşa (de cererile de suspendare - n.i.)?. Sau rămână doar un lot?

A.: Rămâne doar un lot, la celelalte va formula ofertantul contestaţie la executare.

B.: Am înţeles

A.: De fapt, am vândut 2…

B.: Ok. Aţi terminat?

A.: Da. (ora 12:42)

Prin urmare, instanţa a menţionat că se constată cum inculpatul B., deşi aparent nu ar fi avut niciun interes, insista să se desfăşoare licitaţiile publice, aceeaşi fiind şi dorinţa inculpatului A. care, de asemenea, insista "să vândă".

Fiindu-i solicitate explicaţii în legătură cu această convorbire, inculpatul B. a susţinut că anterior desfăşurării licitaţiilor publice a discutat cu inculpatul A., rugându-l să îi explice inculpatului G. întreaga procedură, pentru că era şi în interesul său să decurgă totul aşa cum trebuie, în condiţiile în care şi el dorea să fie ajutat de inculpatul G. să facă afaceri în domeniul său de activitate (deşi iniţial, după cum s-a arătat, inculpatul s-a prezentat ca fiind "consilierul" inculpatului G., nici acesta din urmă şi nici executorul judecătoresc nesusţinând că între ei ar fi existat discuţii juridice, teoretice şi practice, în legătură cu procedura de executare silită imobiliară).

Instanţa a reţinut totuşi că explicaţiile inculpatului B. erau parţial reale, având în vedere că el îi prezentase inculpatului G. o variantă sigură de "afacere", al cărei succes era pus sub semnul întrebării în acele momente, ceea ce îi afecta evident credibilitatea de care se bucura. Pe de altă parte, inculpatul A. a declarat că a considerat că e mai bine să îl informeze pe inculpatul B. în legătură cu toate aceste aspecte pentru că în birou era o situaţie conflictuală între inculpatul G. şi reprezentantul K. (explicaţie lapidară şi ilogică de altfel).

În schimb, inculpatul G. nu a avut nicio explicaţie în legătură cu aceste comunicări între executorul judecătoresc şi inculpatul B.:

"Nu ştiu de ce inculpatul A. îl informa pe B. în legătură cu desfăşurarea licitaţiei din data de 12.11.2019.

Imediat după ce inculpatul B. a aflat că K. a făcut cerere de suspendare, a fost interceptată o convorbire telefonică între G. şi B., la ora 11:08:24 .

Practic, inculpatul G. îl întreabă pe B. "ce menţiune să facă", pentru că "după prima licitaţie, la care K.-ul normal că are obiecţii, dar care s-a adjudecat, le-a oprit pe alelalte, a făcut cerere de suspendare".

Inculpatul B. a confirmat că ştia că a făcut cerere de suspendare, dar nu ştie dacă se merge mai departe cu licitaţiile şi fac sau nu fac ei ulterior contestaţie (facem noi contestaţie sau nu).

Inculpatul G. a declarat în faţa instanţei că nu ştie de unde avea cunoştinţă inculpatul B. că s-au formulat cereri de suspendare de către creditor; de fapt, nici nu a sesizat replica inculpatului.

Ulterior desfăşurării licitaţiilor, inculpaţii B. şi G. discută telefonic despre căile juridice pentru a obţine toate cele 5 imobile, concluzia fiind că se pot lupta pentru cele două imobile adjudecate, însă nu pot câştiga direct imobilele unde s-au suspendat licitaţiile publice, dar vor încerca "să anuleze practic suspendarea".

Instanţa a menţionat că o altă discuţie identificată cu ocazia percheziţiilor informatice, purtată la 12.01.2020 între inculpaţii B. şi G. relevă, ca şi în cazul licitaţiilor din 18 şi 19.12.2018, "planul comun" de apărare al acestora în faţa creditorului în cadrul contestaţiilor la executare. Deşi inculpatul B. nu avea pregătire juridică, acesta caută jurisprudenţă considerată "favorabilă" (decizia nr. 38/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie) pe care i-o transmite inculpatului G. pentru ca respectivele considerente să fie inserate în întâmpinare, respectiv că "judecătorii nu au voie să comenteze preţul, adică nu există preţ derizoriu în materie de executare silită" .

În aprecierea instanţei, toate aceste discuţii au relevat faptul că imobilele fuseseră considerate de la bun început ca fiind automat adjudecate, determinarea inculpaţilor în obţinerea acestora fiind evidenţiată şi de împrejurarea că, deşi în legătură cu trei dintre ele nici nu s-au desfăşurat licitaţiile publice, fiind suspendate de executorul judecătoresc la cererea creditorului, B. şi G. caută soluţii juridice pentru a le obţine şi pe acestea.

A mai arătat instanţa că inculpaţii nu s-au referit în niciun moment în discuţiile ulterioare la celălalt participant la licitaţii - H., care în egală măsură ar fi putut teoretic emite pretenţii, aceasta deoarece rolul inculpatului H. fusese acela "să liciteze" pur formal, o dovadă în acest sens fiind şi modul în care a ofertat (neînţelegând în concret că nu pot fi primite oferte mai mici decât cauţiunea, încurcând ofertele între ele - oferind suma de 5.295 euro, aşa cum o făcuse în alte două cazuri, pentru un imobil cu un preţ de pornire de 180.000 euro, cauţiunea fiind în acest caz de 18.000 euro). Inculpatul H. nu a realizat nici măcar că valoarea însumată a ofertelor sale este mai mică cu 12.800 euro decât valoarea totală a cauţiunilor achitate, ceea ce evidenţiază lipsa oricărei intenţii în adjudecarea imobilelor, singurul său rol fiind acela de a-l ajuta pe inculpatul G. în demersul său.

Pe de altă parte, instanţa a reţinutz că din declaraţia inculpatului G. rezulta că nici măcar la momentul audierii în faza de cercetare judecătorească, acesta nu cunoştea detalii în legătură cu unul dintre terenuri, menţionând doar că se află în judeţ Ilfov, aspect care vine în contradicţie cu imaginea sa de om de afaceri, un profesionist în domeniul investiţiilor.

S-a arătat că toate probele administrate şi analizate anterior, care se coroborează între ele, puse în balanţă cu nesinceritatea evidentă a inculpaţilor, care au încercat că acrediteze ideea unei participări independente la aceste licitaţii publice şi lipsa oricărei înţelegeri între ei, formează convingerea instanţei că inculpatul B. a fost cel care l-a determinat pe inculpatul G. să participe la licitaţiile publice din 12.11.2019, împărtăşindu-i "experienţa" sa anterioară. Astfel, inculpatul G. a luat la cunoştinţă de "suportul" executorului judecătoresc, dar şi de maniera ilicită în care s-au desfăşurat licitaţiile publice anterioare.

Pe de altă parte, instanţa a considerat ca deosebit de relevantă împrejurarea că încă din decembrie 2018 terenurile din Otopeni erau în vizorul inculpatului B. (care avea în birou publicaţii de vânzare "mai vechi" în legătură cu aceste terenuri - astfel cum rezultă din discuţia purtată de inculpat cu J. la data de 08.11.2019, ora 13:46:03). Probele administrate în cadrul examinărilor anterioare au evidenţiat, cu o singură excepţie, că inculpaţi - participanţi la licitaţie, s-au înţeles pentru a denatura preţurile de adjudecare, iar cele 5 terenuri nu au făcut notă discordantă.

Instanţa a reţinut că, de această dată, la fel ca şi în cazul licitaţiilor din 13.02.2019, deşi nu a mai participat la licitaţii, inculpatul B. a fost artizanul înţelegerii dintre inculpaţii G., în calitate de reprezentant al S.C. N. S.R.L. şi H., pentru a denatura preţurile de adjudecare, la baza acţiunilor sale fiind înţelegerea iniţială avută cu executorul judecătoresc (care a asigurat şi de această dată cadrul aparent legal pentru desfăşurarea licitaţiilor) din care toată lumea ar fi avut de câştigat după cum şi inculpatul H. înţelesese (cu excepţia debitorilor, garanţilor şi creditorului). Rolul "mâinii moarte" a fost jucat de această dată de inculpatul H..

De asemenea, instanţa a făcut trimitere la toate probele analizate în cu ocazia prezentării licitaţiilor anterioare, care, coroborare cu cele expuse în cuprinsul analizei de faţă, evidenţiază, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că executorul judecătoresc şi-a încălcat atribuţiile de serviciu (astfel cum au fost individualizate de instanţă) inclusiv cu ocazia desfăşurării licitaţiilor publice din 12.11.2019.

Situaţia de fapt astfel cum a fost reţinută de instanţă, s-a arătat că era confirmată de probe directe (în special convorbirile purtate de inculpaţi în momentele premergătoare licitaţiilor publice şi pe parcursul desfăşurării acestora), care se coroborează cu o serie întreagă de probe indirecte, suficiente însă pentru ca probatoriul administrat să aibă un nivel apt să răstoarne prezumţia de nevinovăţie.

S-a mai arătat că deşi atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, au fost audiaţi reprezentanţi ai băncii (NNNNNN., YYYYY.) în legătură cu faptele interesând licitaţiile din 12.11.2019, elementele de fapt ce rezultă din declaraţiile martorilor nu erau relevante în raport cu obiectul probaţiunii, find vorba de percepţii subiective ale acestora.

A fost menţionată în acest sens declaraţia martorei YYYYY., prezentă la licitaţia din 12.11.2019 din partea băncii, care a declarat că nu i s-a părut că inculpaţii G. şi H. se cunoşteau şi nici că aceştia îl cunoşteau pe executorul judecătoresc. Inculpatul H. era destul de pasiv, aspect pe care l-a dedus din faptul că nu a licitat, nu a avut obiecţiuni.

Contrar opiniei parchetului, instanţa a arătat că nu se poate susţine pe baza probelor administrate că inculpatul B. l-ar fi instigat pe inculpatul A. să comită o infracţiune de serviciu, iar discuţiile în care inculpatul B. îl întreabă pe executorul judecătoresc dacă trebuie să ţină cont de cererile de suspendare (redate la f. x din rechizitoriu) nu sunt în măsură să conducă la altă concluzie, câtă vreme erau ulterioare luării hotărârii de către executorul judecătoresc să îndeplinească acte de executare silită prin încălcarea atribuţiilor sale. A menţionat instanţa că executorul judecătoresc A. a fost cel care a pus la punct planul infracţional încă din anul 2018, astfel cum a reieşit cu prisosinţă din discuţia telefonică interceptată la data de 12.09.2019, purtată cu executorul judecătoresc XXXX., iar inculpaţii B., G. şi H. şi-au adus aportul prin realizarea înţelegerii între participanţi pentru denaturarea preţurilor de adjudecare. Că decizia i-a aparţinut întotdeauna inculpatului A. reiese şi din convorbirea din 21.01.2019, în sensul că inculpatul B. în transmite că "trebuie şi Otopeni totuşi...", dar doar dacă se mai poate ("dacă mai poţi").

În sprijinul determinării, acuzarea a susţinut că inculpatul B. indica imobilele ce prezentau interes pentru inculpaţi, iar inculpatul A. se supunea şi stabilea termenele de licitaţie, după care, la rândul său, le comunica inculpatului B. pentru ca acesta să efectueze demersurilor în vederea deturnării licitaţiilor.

Or, din contră, instanţa a reţinut că probele demonstrează că de fapt inculpatul B. s-a arătat dispus să îl "scape" pe executorul judecătoresc de acest lot păgubos de dosare la solicitarea acestuia, iar participanţi la licitaţii nu au făcut un "studiu de piaţă" în legătură cu terenurile respective, pe care cel mult le-au împărţit pe zone - B., F., G., în condiţiile în care adjudecarea acestora la o valoarea foarte apropiată de valoarea cauţiunii, conform înţelegerilor dintre ei, era suficientă pentru a genera profit. În acest sens, s-a observat că la fila x din rechizitoriu, la paragraful 1 se menţiona că inculpatul B. selecta terenurile profitabile, din la paragraful 3 rezulta că "selecţia" o făcea executorul judecătoresc.

În ceea ce o priveşte pe inculpata J., instanţa a arătat că fapta de complicitate la deturnarea licitaţiilor din 12.11.2019 nu există, iar în legătură cu "aderarea" acesteia la grupul infracţional organizat, acuzarea se întemeiază pe discuţii interceptate din acre ar rezulta "depăşirea atribuţiilor de serviciu".

S-a arătat de către instanţă că faptul că inculpata se ocupa de corespondenţa societăţilor administrate de B., că a luat la cunoştinţă de conţinutul unor acte de executare silită, de împrejurarea că inculpatul participă la licitaţii publice sau că el şi persoane apropiate acestuia adjudecă bunuri imobile la un anumit preţ, chiar şi de 10% din valoarea de pornire, prin intermediul executorului judecătoresc A., nu relevă niciun fel de activitate infracţională, în condiţiile în care nici în faza de urmărire penală şi nici în faza de judecată nu au fost administrate probe din care să rezulte că inculpata ar fi putut presupune că exista un grup infracţional organizat la care a luat hotărârea să adere. De altfel, aşa-zisa dată a "aderării" inculpatei la grup a fost plasată artificial de procuror, fără nicio explicaţie, la nivelul lunii august 2019 (după cum s-a arătat în dezvoltările anterioare).

Discuţia purtată la data de 15.10.2019 între inculpata J. şi concubinul său, XXXXXX., Aa fost apreciată ca relevantă nu doar pentru a evidenţia relaţiile apropiate dintre unii inculpaţi (B. - C., B. - A.), dar şi pentru a constata că inculpata era de fapt îngrijorată de asocierea angajatorului său cu aceste persoane, dând de înţeles că inculpatul B. era întotdeauna dispus să investească chiar şi dacă ideile ar veni, de exemplu, de la "executorul judecătoresc". Or, dacă inculpata ar fi cunoscut în concret implicarea inculpatului B. în activitatea infracţională ce face obiectul cauzei i-ar fi adus la cunoştinţă unei persoane apropiate, cum era partenerul său de viaţă, această împrejurare, în contextul discuţiei menţionate.

***

În ceea ce priveşte pluralitatea constituită, prima instanţă a constatat că situaţia de fapt reţinută anterior prin coroborarea probelor administrate în cursul urmăririi penale şi pe parcursul cercetării judecătoreşti evidenţiază faptul că încă de la început acţiunile inculpaţilor privind denaturarea preţurilor de adjudecare ale imobilelor s-au desfăşurat după un plan bine pus la punct de executorul judecătoresc A. împreună cu inculpatul B., care pe lângă faptul că aveau colaborări profesionale, au dezvoltat pe parcursul anilor o strânsă prietenie.

În acest context, s-a arătat de către instană că dorinţa inculpatului A. de a "scăpa" de acest lot păgubos de dosare de executare silită s-a suprapus peste cea a inculpatului B. de a dezvolta afaceri generatoare de profituri însemnate. Or, pentru ca terenurile ce formează obiectul prezentei cauze să reprezinte o investiţie, era necesară adjudecarea acestora în cadrul licitaţiilor publice la preţuri cât mai apropiate de valoarea cauţiunii (valoare sub care nici nu se puteau face ofertele).

Însă, pentru a fi posibilă adjudecarea imobilelor la un preţ cât mai apropiat de valoarea cauţiunii în cadrul licitaţiilor publice, era necesară îndeplinirea unei condiţii procedurale prevăzute de C. proc. civ. 1865 - existenţa a cel puţin 2 participanţi, şi încheierea unei înţelegeri infracţionale între viitorul adjudecatar şi celălalt participant în acest sens.

De aceea, a fost necesară identificarea unor persoane cu posibilităţi financiare superioare, dispuse să achite cauţiuni de ordinul zecilor sau sutelor de mii de euro pentru a putea participa la licitaţiile publice, în schimbul unei părţi din "afacere". Efortul financiar depus de participanţi în vederea adjudecării imobilelor era împărţit, aceştia preluând sarcina de pe umerii executorului judecătoresc. Executorul judecătoresc, la rândul său, nu doar că înceta executarea silită în dosarele respective şi evita astfel cheltuieli de executare suplimentare, ci îşi încasa şi onorariul (negociat cu banca, în funcţie de suma încasată, astfel cum a precizat martora YYYYY.).

Astfel, s-a arătat de către instanţă că inculpatul B. i-a identificat pe inculpaţii C. (om de afaceri ca şi el, devenind în februarie/ martie 2019 asociaţi şi administratori în două societăţi comerciale) şi D. (acesta din urmă fiind şi avocatul său), care au îmbrăţişat planul infracţional, luând astfel naştere, anterior licitaţiilor din 18 şi 19.12.2018, grupul infracţional organizat, inculpatul A. având rolul de a comite infracţiunea mijloc pentru a fi posibilă comiterea infracţiunii scop - deturnarea licitaţiilor publice, B., C. şi D., adjudecând, pe rând, în total 39 de imobile.

Contrar celor susţinute de acuzare, instanţa a arătat că liderul incontestabil al grupului infracţional era inculpatul A., acesta fiind fără îndoială cel care a conceput planul infracţional, având în vedere că succesul acestuia necesita cunoştinţe juridice şi practice în materia executării silite imobiliare, pe care inculpatul le avea, spre deosebire de ceilalţi inculpaţi. Chiar şi inculpatul D., care era avocat, nu cunoştea de exemplu că nu se pot face oferte mai mici decât cauţiunea achitată, iar inculpatul A. a intervenit pentru a înlătura acest viciu procedural, aşa cum s-a arătat cu ocazia expunerii stării de fapt.

În cadrul eşalonului secund, instanţa a reţinut contribuţia inculpatului B., care şi-a îndeplinit cu prisosinţă rolul de a identifica persoane dispuse să investească, promiţându-le un profit sigur. În acelaşi timp, inculpatul B. era interfaţa inculpatului A. în relaţia cu inculpaţii D. şi C..

Aceştia din urmă, la fel ca şi inculpatul B., prin achitarea cauţiunilor au devenit participanţi la licitaţiile publice vizând cele 39 de imobile, îndeplinind pe rând rolul de a licita pur formal în vederea adjudecării imobilelor de coparticipant. Realizarea acestui deziderat în legătură cu un număr de 39 de imobile a însemnat o colaborare strânsă între participanţi, inclusiv pentru împărţirea terenurilor, astfel încât să se creeze impresia unei concurenţe reale (ceea ce a presupus ca inculpaţii să aibă în vedere şi preţul de pornire a licitaţiei), dar în acelaşi timp să fie realizat obiectivul de a adjudeca la un preţ cât mai apropiat de valoarea cauţiunii.

Este evident că punerea la punct a tuturor acestor detalii a presupus scurgerea unei perioade de timp semnificative, astfel cum rezultă şi din comunicările dintre inculpaţi identificate cu ocazia percheziţiilor informatice. Astfel, cu 13 zile înainte de primele licitaţii, inculpaţii D. şi B. au stablit să se întâlnească pentru a discuta despre "18/19", pentru a pune la punct detaliile deja stabilite (Baicu: Ce am vorbit; B.: Da, normal). În acelaşi timp, un plan atât de detaliat, care a implicat un număr mare de persoane - 4 iniţial, membrii constituenţi, scoate pluralitatea de infractori din sfera celei ocazionale, devenind o pluralitate constituită.

S-a arătat că deşi acuzarea a considerat că şi inculpatul E. a fost un membru constituent al grupului infracţional organizat specializat în deturnarea licitaţiilor publice, probele administrate nu justifică o astfel de concluzie. Deşi acesta a cunoscut scopul grupului infracţional organizat, prezentat în detaliu de către inculpat iubitei sale de la acea vreme, abia în 18/19.12.2018 acesta a luat contact cu inculpaţii B., D. şi A., rolul său fiind unul subsidiar, de reprezentare a intereselor inculpatei I. (în fapt interesele inculpatului C.) conform tiparului pus la punct anterior de inculpaţii B., C., D. şi A.. Aşadar, instanţa a reţinut că inculpatul a aderat la grupul infracţional ce fusese deja constituit cel mai târziu la data de 17.12.2018, atunci când inculpatul C. i-a înaintat numărul de contact al inculpatului B..

Prin urmare, s-a reţinut că inculpatul E. se situează pe un palier inferior în cadrul grupului infracţional organizat.

Instanţa a subliniat inconsecvenţa parchetului, în sensul că la fila x din rechizitoriu se arăta că inculpaţii avocaţi D. şi E. ar fi fost determinaţi să adere la grupul infracţional organizat, pentru ca mai apoi în cadrul secţiunii "încadrarea juridică" să menţioneze că inculpaţii constituiseră grupul infracţional organizat.

S-a mai arătat că nu erau întemeiate susţinerile parchetului, formulate în sensul că inculpaţii avocaţi ar fi avut rolul de a păstra folosul infracţional prin reprezentarea intereselor adjudecatarilor în faţa instanţelor de judecată în cadrul contestaţiilor la executare formulate de creditor/garanţii ipotecari, fiind "recrutaţi" în acest scop.

Sub acest aspect, s-a arătat că deşi probatoriul a evidenţiat faptul că inculpaţii se aşteptau să fie formulate contestaţii la executare încă de la momentul adjudecării imobilelor (a se vedea convorbirea pe FFFFF. purtată de inculpatul E. cu iubita sa), totuşi formularea unor apărări de către D. în nume propriu în dosarele civile sau activitatea de reprezentare juridică desfăşurată de E., colaborarea tuturor inculpaţilor pe acest palier (B. - C. - D. - E. - A., executorul judecătoresc fiind în virtutea funcţiei la curent cu toate demersurile creditorului/garanţilor ipotecari), evidenţiază doar apartenenţa la grupul organizat constituit în cursul lunii decembrie 2018.

Dacă inculpatul D. a părăsit grupul infracţional organizat la data de 19.12.2018, odată cu ultimele licitaţii publice desfăşurate, membrii constituenţi au reuşit ulterior să îl determine şi pe inculpatul F. să adere şi, astfel, să investească în terenuri. Şi de această dată sarcina identificării unor persoane cu posibilităţi financiare dispuse să blocheze sume bani, cel puţin pentru o perioadă de timp, în considerarea unui profit viitor sigur, a fost tot inculpatul B.. În acelaşi timp, acesta a continuat să fie liantul dintre executorul judecătoresc şi participanţii la licitaţiile publice.

Instanţa a arătat că acele terenuri fuseseră vizate încă de la început de inculpaţii B. şi C., dar licitaţiile nu s-au putut desfăşura la datele de 18 şi 19.12.2018. Rămânând fideli planului iniţial, dar luând la cunoştinţă că în cadrul contestaţiilor la executare banca invoca "conivenţa de natură cel puţin delictuală a participanţilor" la licitaţiile din 18 şi 19.12.2018 (desfăşurarea licitaţiilor după un tipar prestabilit şi relaţiile existente între participanţi), inculpaţii A., B. şi C. au luat hotărârea ca terenurile să fie adjudecate de această dată de F. (care a fost determinat de inculpatul B. să participe la licitaţiile publice), rolul inculpatului C., prin mandatarul E., fiind acela de a licita pur formal (rolul "mâinii moarte" în exprimarea executorului judecătoresc).

S-a arătat că probele administrate erau în sensul că inculpatul F. a cunoscut modalitatea infracţională în care participanţii la licitaţiile din 18 şi 19.12.2018 au adjudecat 39 de imobile, chiar acesta recunoscând că inculpatul B. i-a povestit că şi el participase anterior la licitaţii publice privind alte imobile cu istoricul celor adjudecate la 13.02.2019, istoric pe care tot inculpatul B. i l-a devoalat. Demonstrând prin acţiunile sale îmbrăţişarea planului infracţional şi asumându-şi rolul atribuit de inculpatul B., implicit inculpatul F. a aderat la grupul infracţional organizat, pe care l-a părăsit imediat ce a adjudecat cele 7 imobile, investind o sumă considerabilă de bani. De asemenea, şi inculpaţii C. şi E. au părăsit grupul infracţional organizat începând cu 13.02.2019.

Ajungând la licitaţiile publice din 12.11.2019, instanţa a reţinut că la acest moment grupul infracţional organizat deja se destructurase, rămânând doar membrii care anterior formaseră nucleul dur - inculpatul A. şi B.. După cum s-a arătat, terenurile din Otopeni fuseseră vizate încă de la început de membrii grupului infracţional dar, din diverse motive (de exemplu imposibilitatea inculpaţilor de a se mobiliza pentru licitaţia din 08.05.2019), nu s-a reuşit adjudecarea acestora. Pluralitatea constituită s-a transformat aşadar într-o pluralitate ocazională, iar inculpatul G. nu avea cum să adere la un grup infracţional care nu mai exista, în ciuda faptului că şi de această dată faptele au fost premeditate.

În ceea ce o priveşte pe inculpata J., instanţa a făcut trimitere la considerentele anterior expuse, activităţile întreprinse de aceasta în folosul angajatorului său nefiind altceva decât sarcini de serviciu care nu puteau fi circumscrise vreunei activităţi infracţionale, astfel că fapta de aderare la grupul infracţional organizat nu există. De altfel, în luna august 2019 (când se reţine "aderarea"), instanţa a arătat că grupul infracţional nici nu mai exista din punct de vedere juridic, nefiind îndeplinită condiţia privind numărul de membri.

În sarcina inculpatei I., instanţa a constatat că nu se putea reţine fapta de aderare la grupul infracţional organizat, în condiţiile în care nu s-a demonstrat că aceasta ar fi avut cunoştinţă de înţelegerea intervenită între participanţii la licitaţiile publice din 18/19.12.2018 şi din 13.02.2019 pentru denaturarea preţurilor de adjudecare.

****

În ceea ce priveşte încadrarea juridică a faptelor şi temeiurile soluţiilor achitare pronunţate în cauză

1. Referitor la inculpatul A., sintetizând, prima instanţă a reţinut că

- (i) fapta acestuia, constând în aceea că la începutul lunii decembrie 2018 a constituit un grup infracţional organizat în scopul săvârşirii infracţiunilor de deturnare a licitaţiilor publice prevăzută de art. 246 C. pen. împreună cu inculpaţii B., C. şi D., la care a aderat cel mai târziu în data de 17.12.2018 şi inculpatul E., iar mai apoi, anterior datei de 13.02.2019, şi inculpatul F., grup infracţional a cărui activitate s-a desfăşurat până în data de 13.02.2019, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen.

În calitatea sa de executor judecătoresc, inculpatul A. a fost cel care le-a explicat celorlalţi membri ai grupului infracţional organizat modalitatea prin care pot adjudeca imobilele la preţuri cât mai apropiate de valoarea minimă la care puteau fi în mod legal adjudecate cu ocazia desfăşurării licitaţiilor publice, respectiv prin simularea unei concurenţe între participanţii la licitaţiile publice care, la rândul lor, s-au înţeles în acest sens. În acelaşi timp, inculpatul şi-a asumat comiterea infracţiunii mijloc în calitate sa de funcţionar public, necesară pentru realizarea scopului grupului infracţional organizat, coordonându-i pe toţi ceilalţi inculpaţi direct sau indirect în virtutea calităţii sale de lider al grupului infracţional organizat.

- (ii) fapta aceluiaşi inculpat care, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale:

a) la datele de 18 şi 19.12.2018, în calitate de executor judecătoresc, cu ocazia desfăşurării a 39 de licitaţii publice în dosarele de executare silită nr. x a îndeplinit acte specifice procedurii de executare silită imobiliară, declarând ca adjudecatari, după caz, pe inculpaţii B., I. prin mandatar E. (în fapt calitatea de participant având-o inculpatul C.) şi D., cunoscând că între participanţi există înţelegeri pentru denaturarea preţului de adjudecare în virtutea rolului avut în cadrul grupului infracţional organizat, încălcând astfel dispoziţiile art. 54 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti raportat la art. 509 alin. (5) şi 510 C. proc. civ. 1865, cauzând vătămarea drepturilor şi intereselor legitime ale creditorului, debitorilor şi garanţilor ipotecari, părţi în cadrul dosarelor de executare silită menţionate, ca licitaţiile publice să se desfăşoare cu respectarea dispoziţiilor legale, în scopul adjudecării bunurilor imobile ca urmare a unui concurs real de oferte, obţinând în acelaşi timp pentru adjudecatari un folos necuvenit;

b) la data de 13.02.2019, în calitate de executor judecătoresc, cu ocazia desfăşurării a 7 licitaţii publice în dosarul de executare silită nr. x/2012, a îndeplinit acte specifice procedurii de executare silită imobiliară, declarându-l ca adjudecatar pe inculpatul F., cunoscând în virtutea rolului avut în cadrul grupului infracţional organizat că între acesta (care a fost determinat în acest sens de inculpatul B.) şi C., celălalt participant de facto la licitaţii (doar scriptic participant la licitaţii fiind I.), reprezentat de E., există înţelegeri pentru denaturarea preţului de adjudecare, încălcând astfel dispoziţiile art. 54 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti raportat la art. 509 alin. (5) şi 510 C. proc. civ. 1865, cauzând vătămarea drepturilor şi intereselor legitime ale creditorului, debitorilor şi garanţilor ipotecari (părţi în cadrul dosarului de executare silită menţionat,) ca licitaţiile publice să se desfăşoare cu respectarea dispoziţiilor legale, în scopul adjudecării bunurilor imobile ca urmare a unui concurs real de oferte, obţinând în acelaşi timp pentru adjudecatar un folos necuvenit;

c) la data de 12.11.2019, în calitate de executor judecătoresc, cu ocazia desfăşurării a 2 licitaţii publice în dosarele de executare silită nr. x/2012 şi nr. y/2012, a îndeplinit acte specifice procedurii de executare silită imobiliară, declarând-o ca adjudecatar pe S.C. N. S.R.L., reprezentată legal de inculpatul G., cunoscând că între acesta din urmă (care a fost determinat în acest sens de inculpatul B.) şi H., există înţelegeri pentru denaturarea preţului de adjudecare, încălcând astfel dispoziţiile art. 54 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti raportat la art. 509 alin. (5) şi 510 C. proc. civ. 1865, cauzând vătămarea drepturilor şi intereselor legitime ale creditorului, debitorilor şi garanţilor ipotecari (părţi în cadrul dosarului de executare silită menţionat,) ca licitaţiile publice să se desfăşoare cu respectarea dispoziţiilor legale, în scopul adjudecării bunurilor imobile ca urmare a unui concurs real de oferte, obţinând în acelaşi timp pentru adjudecatar un folos necuvenit;

întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 13² din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 35 alin. (1) C. pen. (48 de acte materiale).

În cauză, s-a reţinut ca fiind îndeplinite toate condiţiile de tipicitate cerute de norma de incriminare.

Sub acest aspect, s-a menţionat că executorul judecătoresc deţine calitatea de funcţionar public în sensul art. 175 alin. (2) C. pen.,.

În ceea ce priveşte latura obiectivă a infracţiunii, făcându-se referire la Decizia nr. 405/2016 a Curţii Constituţionale, prin care s-a constatat ca fiind constituţionale dispoziţiile art. 297 alin. (1) din C. pen. numai în măsura în care prin sintagma "îndeplineşte în mod defectuos" din cuprinsul acestora se înţelege "îndeplineşte prin încălcarea legii", iar "neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuţiile de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară - legi şi ordonanţe ale Guvernului", prima instanţa a reţinut că inculpatul A. a îndeplinit acte de executare silită cu ocazia desfăşurării a 48 de licitaţii publice, cu încălcarea legii.

Astfel, s-a reţinut că potrivit art. 54 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, executorul judecătoresc îşi îndeplineşte atribuţiile cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi, a statutului profesiei şi a regulamentului de aplicare a prezentei legi, precum şi ale C. proc. civ. şi ale altor legi aplicabile în materie.

Potrivit art. 509 alin. (5) C. proc. civ. 1865, în cazul în care nu este oferit nici preţul la care imobilul a fost evaluat, vânzarea se va amâna la un alt termen, de cel mult 60 de zile, pentru care se va face o nouă publicaţie în condiţiile art. 504 alin. (3). La acest termen licitaţia va începe de la preţul de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat. Dacă nu se obţine preţul de începere a licitaţiei, la acelaşi termen bunul va fi vândut la cel mai mare preţ oferit. Vânzarea se va putea face chiar dacă se prezintă o singură persoană care oferă preţul de la care începe licitaţia (art. 509 alin. (5) C. proc. civ. 1865).

Executorul va declara adjudecatar persoana care, la termenul de licitaţie, a oferit preţul de vânzare potrivit dispoziţiilor art. 509. (art. 510 C. proc. civ. 1865).

In speţă, cunoscând că între inculpaţi există înţelegeri pentru a denatura preţul de adjudecare (înţelegeri pe care chiar el le-a iniţiat), instanţa a arătat că executorul judecătoresc A. avea obligaţia să nu permită adjudecarea imobilelor la un alt preţ decât preţul de la care începea licitaţia. Neprocedând în acest sens, inculpatul şi-a încălcat atribuţiile prevăzute de lege cu ocazia îndeplinirii actelor de executare silită, producându-se urmarea imediată, respectiv vătămarea drepturilor şi intereselor legitime ale creditorului, debitorilor şi garanţilor ipotecari ca licitaţiile publice să se desfăşoare cu respectarea dispoziţiilor legale, în scopul adjudecării bunurilor imobile ca urmare a unui concurs real de oferte.

În condiţiile în care toate licitaţiile publice priveau imobile care făceau parte din acelaşi "lot" (creditor fiind în toate cazurile partea civilă K.), acestea având un istoric juridic comun, iar intervalele de aproximativ 2 luni între primele licitaţii şi cea de-a doua licitaţie, respectiv 9 luni între a doua licitaţie şi cea de-a treia licitaţie au fost justificate obiectiv prin aceea că acestea au fost termenele acordate de către executorul judecătoresc în baza dispoziţiilor C. proc. civ., instanţa a constatat că se impune reţinerea art. 35 alin. (1) C. pen. privind forma continuată.

A reţinut instanţa că unitatea rezoluţiei infracţionale a executorului judecătoresc este demonstrată inclusiv prin aceea că încă din luna ianuarie acesta discuta cu inculpatul B. despre terenurile din Otopeni, cu privire la care a organizat licitaţiile publice din 12.11.2019, iar în legătură cu terenurile adjudecate de inculpatul F. inculpatul B. depusese oferte încă din 19.12.2018.

Au fost reţinute 48 de acte materiale şi nu 49 deoarece în legătură cu terenul situat în mun. Ploieşti, bd. x, judeţul Prahova, adjudecat de inculpatul B., instanţa a constatat că nu erau suficiente probe din care să rezulte înţelegerea dintre participanţii la licitaţie pentru denaturarea preţului de adjudecare, nefiind respectat tiparul circumscris activităţii infracţionale, modul în care s-a licitat şi supralicitat evidenţiind un concurs real de oferte (fiind de altfel adjudecat la o valoare de aproximativ 26% din preţul de pornire al licitaţiei, care de altfel a fost cel mai ridicat, cu mult superior procentului de 10,4-13,8% în cazul celorlalte imobile).

În aceste condiţii, s-a arătat că nici în sarcina executorului nu se putea reţine că ar fi îndeplinit acte de executare silită cu încălcarea atribuţiilor de serviciu prevăzute de lege - fapta nu există.

2. Referitor la inculpatul B., sintetizând, prima instanţă a reţinut că

- fapta acestuia, constând în aceea că la începutul lunii decembrie 2018 a constituit un grup infracţional organizat în scopul săvârşirii infracţiunilor de deturnare a licitaţiilor publice prevăzută de art. 246 C. pen. împreună cu inculpaţii A. (executor judecătoresc), C. şi D., la care a aderat cel mai târziu la data de 17.12.2018 şi inculpatul E., iar mai apoi, anterior datei de 13.02.2019, şi inculpatul F., grup infracţional a cărui activitate s-a desfăşurat până în data de 13.02.2019, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen.

Inculpatul a îndeplinit în cadrul grupului infracţional organizat nu doar rolul de participant la licitaţiile publice (şi de a licita fie pur formal, fie să adjudece el însuşi imobile), ci şi pe acela de a găsi persoane dispuse să îmbrăţişeze această calitate (F., C., D.), să investească bani în imobile, având promisiunea că adjudecarea acestora conform înţelegerii va genera profit. În acelaşi timp, inculpatul a fost interfaţa liderului grupului infracţional organizat cu ceilalţi participanţi la licitaţiile publice, ceea ce îl situează pe o poziţie superioară în cadrul pluralităţii constituite.

- fapta aceluiaşi inculpat care, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale:

a) în zilele de 18 şi 19.12.2018 a participat la 39 de licitaţii publice organizate de B.E.J. A. în dosarele de executare silită nr. x, înţelegându-se în prealabil cu inculpaţii C. (participant în fapt la licitaţiile publice, în drept participant fiind soţia sa, inculpata I.), reprezentat de inculpatul E., şi D. (cu acesta din urmă în cazul a 13 dintre cele 39 licitaţii publice), să denatureze preţurile de adjudecare ale imobilelor, respectiv să îndeplinească pe rând rolul de licitator formal doar pentru a fi îndeplinită condiţia privind numărul de participanţi, caz în care era posibilă adjudecarea imobilelor la preţuri mult inferioare celui de 75% din preţul de pornire, respectiv cât mai apropiat de preţul minim de 10% din preţul de pornire, reuşind să adjudece 9 imobile şi contribuind la adjudecarea de către ceilalţi doi participanţi a 30 de imobile (17 inculpatul C. şi 13 inculpatul D.);

b) l-a determinat pe inculpatul F. să participe la 7 licitaţii publice organizate de B.E.J. A. în dosarul de executare silită nr. x/2012 la data de 13.02.2019, mediind înţelegerea prealabilă dintre acesta şi inculpatul C. (participant în fapt la licitaţiile publice, în drept participant fiind soţia sa, inculpata I.), reprezentat de inculpatul E., pentru a denatura preţurile de adjudecare ale imobilelor, respectiv ca inculpatul C. (I.) prin mandatar E. să îndeplinească rolul de licitator formal doar pentru a fi îndeplinită condiţia privind numărul de participanţi, caz în care era posibilă adjudecarea imobilelor la preţuri mult inferioare celui de 75% din preţul de pornire, respectiv cât mai apropiat de preţul minim de 10% din preţul de pornire, inculpatul F. reuşind să adjudece 7 imobile;

c) l-a determinat pe inculpatul G. să participe la 5 licitaţii publice organizate de B.E.J. A. în dosarele de executare silită nr. x/2012, nr. y/2012, nr. z/2012 şi nr. x/2012 la data de 12.11.2019, propunându-i să se înţeleagă cu un alt participant la licitaţii, identificat de G. în persoana inculpatului H., pentru a denatura preţurile de adjudecare ale imobilelor, sens în care participanţii la licitaţie, respectiv S.C. N. S.R.L. reprezentată legal de inculpatul G. şi inculpatul H. au stabilit ca acesta din urmă să îndeplinească rolul de licitator formal doar pentru a fi îndeplinită condiţia privind numărul de participanţi, caz în care era posibilă adjudecarea imobilelor la preţuri mult inferioare celui de 75% din preţul de pornire, respectiv cât mai apropiat de preţul minim de 10% din preţul de pornire, S.C. N. S.R.L. (al cărei asociat unic şi administrator este inculpatul G.) reuşind astfel să adjudece 2 imobile, în cazul celorlalte 3 imobile punerea în executare a hotărârii de a săvârşi infracţiunea fiind întreruptă din cauze independente de voinţa celor doi inculpaţi (suspendarea licitaţiilor publice de către executorul judecătoresc la solicitarea creditorului), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de deturnarea a licitaţiilor publice în formă continuată prev. de art. 246 teza a II-a C. pen., cu reţinerea art. 35 alin. (1) C. pen. (51 de acte materiale - 39 autorat, 12 instigare).

Văzând considerentele anterioare în legătură cu fapta inculpatului B. de determinare a executorului judecătoresc să comită infracţiunea de abuz în serviciu în formă continuată (instigare la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, prev. de art. 47 rap la art. 297 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 13² din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 35 alin. (1) C. pen. (49 de acte materiale), instanţa a constatat că inculpatul A. a luat hotărârea de a comite infracţiunea asimilată celor de corupţie independent de vreo acţiune a inculpatului B.. Activităţile inculpatului B., de identificare a unor persoane dispuse să participe la licitaţiile publice, explicarea acestora a planului infracţional gândit de executorul judecătoresc nu pot reprezenta în acelaşi timp acţiuni care se circumscriu infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice (autorat/instigare) şi, în acelaşi timp, eventuale acte de complicitate morală la săvârşirea de către executorul judecătoresc a infracţiunii de abuz în serviciu (în sensul întăririi hotărârii infracţionale).

Instanţa a arătat că, în condiţiile în care nu a existat o activitate de instigare din partea inculpatului B., se impune o soluţie de achitare faţă de acesta în raport cu toate cele 49 de acte materiale (în cazul executorului judecătoresc fiind oricum înlăturat un act material pe considerentul că fapta nu există) întemeiată pe art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

3. Referitor la inculpatul C., sintetizând, prima instanţă a reţinut că

- fapta acestuia, constând în aceea că la începutul lunii decembrie 2018 a constituit un grup infracţional organizat în scopul săvârşirii infracţiunilor de deturnare a licitaţiilor publice prevăzută de art. 246 C. pen. împreună cu inculpaţii B., A. (executor judecătoresc) - relaţia cu acesta din urmă fiind intermediată de inculpatul B. şi D., la care a aderat cel mai târziu la data de 17.12.2018 şi inculpatul E., iar mai apoi, anterior datei de 13.02.2019, şi inculpatul F., grup infracţional a cărui activitate s-a desfăşurat până în data de 13.02.2019, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen.

Inculpatul C., folosindu-se de posibilităţile financiare sporite, prin achitarea cauţiunilor a devenit participant la licitaţiile publice, îndeplinind fie rolul de a licita pur formal în vederea adjudecării imobilelor de către coparticipanţi, fie pe acela de a adjudeca el imobilele, conform înţelegerii prealabile.

- fapta aceluiaşi inculpat care, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale:

a) în zilele de 18 şi 19.12.2018 a participat în fapt (participant în drept fiind soţia sa, I.), prin reprezentantul convenţional E., la 39 de licitaţii publice organizate de B.E.J. A. în dosarele de executare silită nr. x, înţelegându-se în prealabil cu inculpaţii B. şi D. (cu acesta din urmă în cazul a 13 dintre cele 39 licitaţii publice), să denatureze preţurile de adjudecare ale imobilelor, respectiv să îndeplinească pe rând rolul de licitator formal doar pentru a fi îndeplinită condiţia privind numărul de participanţi, caz în care era posibilă adjudecarea imobilelor la preţuri mult inferioare celui de 75% din preţul de pornire, respectiv cât mai apropiat de preţul minim de 10% din preţul de pornire, reuşind să adjudece 17 imobile şi contribuind la adjudecarea de către ceilalţi doi participanţi a 22 de imobile (9 inculpatul B. şi 13 inculpatul D.);

b) la data de 13.02.2019 a participat în fapt (participant în drept fiind soţia sa, I.), prin reprezentantul convenţional E., la 7 licitaţii publice organizate de B.E.J. A. în dosarul de executare silită nr. x/2012, înţelegându-se în prealabil cu inculpatul F. (care a fost determinat în acest sens de inculpatul B.) să denatureze preţurile de adjudecare ale imobilelor, respectiv să îndeplinească rolul de licitator formal doar pentru a fi îndeplinită condiţia privind numărul de participanţi, caz în care era posibilă adjudecarea imobilelor la preţuri mult inferioare celui de 75% din preţul de pornire, respectiv cât mai apropiat de preţul minim de 10% din preţul de pornire, coparticipantul F. reuşind să adjudece toate cele 7 imobile, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice în formă continuată prev. de art. 246 teza a II-a C. pen., cu reţinerea art. 35 alin. (1) C. pen. (46 acte materiale).

Pentru aceleaşi argumente expuse în cazul inculpatului B., instanţa a reţinut că fapta imputată de parchet inculpatului C., de determinare a executorului judecătoresc să comită infracţiunea prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 13² din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 35 alin. (1) C. pen. (47 acte materiale), nu există, impunându-se pronunţarea unei soluţii întemeiate pe art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.. În cazul executorului judecătoresc a fost oricum înlăturat un act material pe considerentul că fapta nu există, rămânând doar 46 de acte materiale, în raport cu acestea urmând a se dispune condamnarea.

4. Referitor la inculpatul D., sintetizând, prima instanţă a reţinut că

- fapta acestuia, constând în aceea că la începutul lunii decembrie 2018 a constituit un grup infracţional organizat în scopul săvârşirii infracţiunilor de deturnare a licitaţiilor publice prev. de art. 246 C. pen. împreună cu inculpaţii B., C. şi A. (executor judecătoresc), la care a aderat cel mai târziu în data de 17.12.2018 şi inculpatul E., grup infracţional a cărui activitate s-a desfăşurat în această formulă până în data de 19.12.2018 - dată la care inculpatul l-a părăsit, păstrând totuşi legături strânse cu membrii acestuia, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen.

Deşi inculpatul D. avea posibilităţi financiare mai reduse prin comparaţie cu ceilalţi 2 inculpaţi, totuşi lichidităţile i-au permis să achite cauţiunile, devenind participant la licitaţiile publice şi îndeplinind astfel rolul de a adjudeca toate imobilele pentru care a depus oferte, conform înţelegerii prealabile.

- fapta aceluiaşi inculpat care, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în zilele de 18 şi 19.12.2018, a participat la 13 licitaţii publice organizate de B.E.J. A. în dosarele de executare silită nr. x, înţelegându-se în prealabil cu inculpaţii C. (participant în fapt la licitaţiile publice, în drept participant fiind soţia sa, inculpata I.), reprezentat de inculpatul E., şi B., să denatureze preţurile de adjudecare ale imobilelor, respectiv ca aceştia să îndeplinească rolurile de licitatori formali doar pentru a fi îndeplinită condiţia privind numărul de participanţi, caz în care era posibilă adjudecarea imobilelor la preţuri mult inferioare celui de 75% din preţul de pornire, respectiv cât mai apropiat de preţul minim de 10% din preţul de pornire, reuşind să adjudece toate cele 13 imobile, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice în formă continuată prev. de art. 246 teza a II-a C. pen., cu reţinerea art. 35 alin. (1) C. pen. (13 acte materiale).

5. Referitor la inculpatul E., sintetizând, prima instanţă a reţinut că

- fapta acestuia, constând în aceea că cel mai târziu la data de 17.12.2018, a aderat la grupul infracţional constituit de inculpaţii A., B., C. şi D. în scopul săvârşirii infracţiunilor de deturnare a licitaţiilor publice prev. de art. 246 C. pen., la care mai apoi, anterior datei de 13.02.2019, a aderat şi inculpatul F., grup infracţional a cărui activitate s-a desfăşurat până în data de 13.02.2019, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen.

Inculpatul a cunoscut scopul grupului infracţional organizat, rolul său fiind însă unul subsidiar în raport cu ceilalţi inculpaţi menţionaţi anterior, respectiv de reprezentare a intereselor inculpatei I. (în fapt interesele inculpatului C.) conform tiparului pus la punct anterior de inculpaţii B., C., D. şi A..

- fapta aceluiaşi inculpat care, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale:

a) în zilele de 18 şi 19.12.2018 l-a reprezentat în fapt pe inculpatul C. (în drept pe soţia acestuia, I.) în cadrul a 39 de licitaţii publice organizate de B.E.J. A. în dosarele de executare silită nr. x/2012, în condiţiile în care cunoştea că inculpatul C. se înţelesese în prealabil cu inculpaţii B. şi D. (cu acesta din urmă în cazul a 13 dintre cele 39 licitaţii publice), să denatureze preţurile de adjudecare ale imobilelor, respectiv să îndeplinească pe rând rolul de licitator formal doar pentru a fi îndeplinită condiţia privind numărul de participanţi, caz în care era posibilă adjudecarea imobilelor la preţuri mult inferioare celui de 75% din preţul de pornire, respectiv cât mai apropiat de preţul minim de 10% din preţul de pornire, ajutându-l astfel pe mandantul său de facto să pună în operă înţelegerea, reuşind să adjudece pentru acesta 17 imobile şi contribuind la adjudecarea de către ceilalţi doi participanţi a 22 de imobile (9 inculpatul B. şi 13 inculpatul D.),

b) la data de 13.02.2019 l-a reprezentat în fapt pe inculpatul C. (în drept pe soţia acestuia, I.) în cadrul a 7 licitaţii publice organizate de B.E.J. A. în dosarul de executare silită nr. x/2012, în condiţiile în care cunoştea că inculpatul C. se înţelesese în prealabil cu inculpatul F. (care a fost determinat în acest sens de inculpatul B.) să denatureze preţurile de adjudecare ale imobilelor, ajutându-l astfel pe mandantul său de facto să îndeplinească rolul de licitator formal doar pentru a fi îndeplinită condiţia privind numărul de participanţi, caz în care era posibilă adjudecarea imobilelor la preţuri mult inferioare celui de 75% din preţul de pornire, respectiv cât mai apropiat de preţul minim de 10% din preţul de pornire, inculpatul F. reuşind să adjudece în această modalitate toate cele 7 imobile;

întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la deturnarea licitaţiilor publice în formă continuată prev. de art. 48 alin. (1) raportat la art. 246 teza a II-a, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (46 acte materiale).

5. Referitor la inculpatul F., sintetizând, prima instanţă a reţinut că

- fapta acestuia, constând în aceea că, anterior datei de 13.02.2019, a aderat la grupul infracţional constituit anterior de inculpaţii A., B., C., la care aderase şi inculpatul E. (formula de la acel moment) în scopul săvârşirii infracţiunilor de deturnare a licitaţiilor publice prev. de art. 246 C. pen., grup infracţional a cărui activitate s-a încheiat la data de 13.02.2019, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen.

- fapta aceluiaşi inculpat care, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, la data de 13.02.2019, determinat fiind de inculpatul B., a participat la 7 licitaţii publice organizate de B.E.J. A. în dosarul de executare silită nr. x/2012, înţelegându-se în prealabil cu inculpatul C., participantul de facto la licitaţiile publice (participantul de drept fiind I.), reprezentat în fapt de E., să denatureze preţurile de adjudecare ale imobilelor (înţelegere intermediată de inculpatul B.), respectiv ca inculpatul C. să îndeplinească rolul de licitator formal doar pentru a fi îndeplinită condiţia privind numărul de participanţi, caz în care era posibilă adjudecarea imobilelor la preţuri mult inferioare celui de 75% din preţul de pornire, respectiv cât mai apropiat de preţul minim de 10% din preţul de pornire, reuşind să adjudece toate cele 7 imobile, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată prev. de art. 246 teza a II-a C. pen., cu reţinerea art. 35 alin. (1) C. pen. (7 acte materiale).

6. Referitor la inculpatul G., sintetizând, prima instanţă a reţinut că fapta acestuia, constând în aceea că în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, la data de 12.11.2019, determinat fiind de inculpatul B., a participat la 5 licitaţii publice organizate de B.E.J. A. în dosarele de executare silită nr. x/2012, y/2012, z/2012 şi x/2012, în calitate de reprezentant legal al S.C. N. S.R.L. (al cărei asociat unic şi administrator este), după ce în prealabil, la propunerea inculpatului B., inculpatul G. l-a convins şi pe inculpatul H. să participe la aceste licitaţii pentru a denatura preţurile de adjudecare ale imobilelor (înţelegându-se în acest sens cu acesta), urmând ca inculpatul H. să îndeplinească rolul de licitator formal doar pentru a fi îndeplinită condiţia privind numărul de participanţi, caz în care era posibilă adjudecarea imobilelor la preţuri mult inferioare celui de 75% din preţul de pornire, respectiv cât mai apropiat de preţul minim de 10% din preţul de pornire, în această modalitate S.C. N. S.R.L. prin reprezentant legal G. reuşind astfel să adjudece 2 imobile, în cazul celorlalte 3 imobile punerea în executare a hotărârii de a săvârşi infracţiunea fiind întreruptă din cauze independente de voinţa celor doi inculpaţi - participanţi (suspendarea licitaţiilor publice de către executorul judecătoresc la solicitarea creditorului), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice în formă continuată prev. de art. 246 teza a II-a C. pen., cu reţinerea art. 35 alin. (1) C. pen. (5 acte materiale).

S-a arătat de către instanţă că grupul infracţional organizat îşi încetase existenţa încă din 13.02.2019, astfel că la momentul determinării inculpatului G. de către B. să participe la licitaţiile publice din data de 12.11.2019, nu mai era îndeplinită condiţia privind numărul de persoane cerut de art. 367 alin. (6) C. pen. (doar inculpaţii B. şi A. urmărind în continuare deturnarea licitaţiilor publice în legătură cu imobilele din oraşul Otopeni).

În aceste condiţii, instanţa a constatat că nu erau întrunite elementele de tipicitate obiectivă pentru reţienrea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, fiind vorba de o pluralitate ocazională, care nu este incriminată autonom, impunându-se o soluţie de achitare întemeiată pe art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.. în privinţa inculpatului G. sub aspectul infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., sub forma aderării (fapta nu este prevăzută de legea penală).

7. Referitor la inculpatul H., sintetizând, prima instanţă a reţinut că fapta acestuia, constând în aceea că, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, la data de 12.11.2019, a participat la 5 licitaţii publice organizate de B.E.J. A. în dosarele de executare silită nr. x/2012, nr. y/2012, nr. z/2012 şi nr. x/2012, înţelegându-se în prealabil cu inculpatul G., reprezentantul legal al coparticipantului S.C. N. S.R.L. (care a fost determinat de inculpatul B. să procedeze în această manieră) să denatureze preţurile de adjudecare ale imobilelor, urmând ca el să îndeplinească rolul de licitator formal doar pentru a fi îndeplinită condiţia privind numărul de participanţi, caz în care era posibilă adjudecarea imobilelor la preţuri mult inferioare celui de 75% din preţul de pornire, respectiv cât mai apropiat de preţul minim de 10% din preţul de pornire, în această modalitate S.C. N. S.R.L. prin reprezentant legal G. reuşind astfel să adjudece 2 imobile, în cazul celorlalte 3 imobile punerea în executare a hotărârii de a săvârşi infracţiunea fiind întreruptă din cauze independente de voinţa celor doi inculpaţi - participanţi (suspendarea licitaţiilor publice de către executorul judecătoresc la solicitarea creditorului), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată prev. de art. 246 teza a II-a C. pen., cu reţinerea art. 35 alin. (1) C. pen. (5 acte materiale).

***

Distict, instanţa a arătat că nu a fost reţinut ca act material al infracţiunii continuate de deturnare a licitaţiilor publice prev. de art. 246 teza a II-a C. pen. cel privind licitaţia publică desfăşurată în legătură cu imobilul situat în mun. Ploieşti, Bd. x, judeţPrahova (dosar executare silită nr. x/2012), adjudecat de inculpatul B., având în vedere considerentele expuse în cadrul analizei vizând activitatea desfăşurată de inculpatul A..

S-a arătat că în condiţiile în care nu existau probe suficiente că şi în cazul acestui imobil inculpaţii s-ar fi înţeles în scopul denaturării preţului de adjudecare nu putea fi reţinut respectivul act material în conţinutul unităţii legale de infracţiune, în referire la inculpaţii B., C. şi E..

***

În ceea ce priveşte situaţia inculpatelor I. şi J., având în vedere consideraţiile anterior formulate, cu ocazia analizării contribuţiei acestora la activitatea desfăşurată în cauză, instanţa a constatat următoarele:

În cazul inculpatei I., în privinţa căreia s-a reţinut că probatoriul a evidenţiat în mod neechivoc că soţul acesteia, respectiv inculpatul C., a fost cel care s-a înţeles cu ceilalţi participanţi la licitaţiile publice în scopul denaturării preţurilor de adjudecare, inculpata acţionând la indicaţiile acestuia în sensul achitării cauţiunilor şi mandatării inculpatului E. să o reprezinte, instanţa a apreciat că deşi aceste din urmă acţiuni ale inculpatei ar putea fi circumscrise unui ajutor în sensul legii penale dat autorului infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice, totuşi probele administrate nu erau apte să fundamenteze concluzia că aceasta a şi cunoscut conţinutul înţelegerii dintre participanţii la licitaţii şi întregul plan infracţional.

Cum eroarea asupra elementelor constitutive ale infracţiunii nu înlătură imputabilitatea, ci chiar intenţia, instanţa a arătat că se impune achitarea inculpatei I. conform art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. proc. pen.. (fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de legea penală) cu privire la săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată prev. de art. 48 alin. (1) - art. 246 teza a II-a C. pen., cu reţinerea art. 35 alin. (1) C. pen. (46 acte materiale).

Ţinând însă seama că în privinţa unuia dintre actele materiale, respectiv cel privind licitaţia publică desfăşurată în dosarul de executare nr. 207/2012, s-a constatat că fapta nu există, instanţa a arătat că vor fi menţionat şi dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., ca temei al achitării inculpatei.

Situându-se în exteriorul pluralităţii constituite, instanţa a arătat că în cazul infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (sub forma aderării) soluţia de achitare a inculpatei se întemeiază pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.. (fapta nu există).

Cu privire la inculpata J., s-a arătat că nici infracţiunea de complicitate la deturnarea licitaţiilor publice în formă continuată nu există (probele administrate infirmând acuzaţia în sensul că aceasta l-ar fi ajutat pe inculpatul G. să participe la licitaţiile publice prin aceea că i-a remis suma de 42.000 euro pusă la dispoziţie acestuia de inculpatul B. pentru plata cauţiunilor) şi, cum la nivelul lunii august 2019 grupul infracţional nu mai exista (perioadă indicată de procurori), nu există nici fapta de aderare la grupul infracţional organizat, impunându-se astfel achitarea acesteia pe temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.. (faptele nu există), în raport cu ambele infracţiuni.

***

Analizând în continuare condiţiile de tipicitate ale infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat şi deturnarea licitaţiilor publice în formă continuată, prima instanţă a reţinut următoarele:

În ceea ce priveşte infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, inculpaţii A., B., C., D., E. şi F. au întreprins acţiuni ce se circumscriu elementului material.

Prin "constituire" se înţelege activitatea prin care este înfiinţată o organizaţie criminală, care, în speţă, a vizat săvârşirea infracţiunilor de deturnare a licitaţiilor publice. În această situaţie s-au aflat inculpaţii A., B., C. şi D., fiind fără relevanţă că inculpatul A. a comis doar infracţiunea mijloc, câtă vreme reţinerea infracţiunii prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. nu depinde de comiterea de către toţi membrii grupului infracţional organizat a infracţiunilor scop.

"Aderarea", reţinută în sarcina inculpaţilor E. şi F., constă în dobândirea calităţii de membru al asocierii. Aceasta presupune ca grupul infracţional să existe, inclusiv din perspectiva numărului minim de persoane impus de art. 367 alin. (6) C. proc. pen.

Probatoriul a evidenţiat modul coordonat în care inculpaţii au acţionat în scopul comiterii infracţiunilor de deturnare a licitaţiilor publice, planul infracţional detaliat care a fost pus în aplicare de către aceştia prin îndeplinirea de către fiecare a rolului asumat.

Contrar susţinerilor apărării, instanţa a arătat că legea nu impune o organizare pe verticală a grupului infracţional organizat, iar caracterul structurat al grupului rezultă cu prisosinţă din materialul probator. Inexistenţa unor raporturi de subordonare între inculpaţi nu exclude totuşi existenţa unei ierarhii, plecând de la importanţa contribuţiilor avute în angrenajul infracţional, evidenţiate de instanţa în cazul fiecărui inculpat.

Sintagma "constituit pentru o anumită perioadă de timp" reprezintă o condiţie de existenţă a infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, care are menirea de a face diferenţa între pluralitatea constituită de infractori - incriminată prin dispoziţiile art. 367 din C. pen. - şi pluralitatea ocazională, cu scopul de a evita ca simpla participaţie penală la săvârşirea unei infracţiuni să fie sancţionată de două ori, atât ca infracţiune distinctă, cât şi ca autorat, instigare sau complicitate la infracţiunea efectiv comisă, ceea ce ar fi inadmisibil.

Cerinţa ca gruparea să fie constituită pe o anumită perioadă de timp semnifică tocmai faptul că ea nu trebuie să aibă caracter ocazional. Aceasta înseamnă că între membrii grupului infracţional organizat trebuie să existe o înţelegere care conferă stabilitate şi durabilitate.

Or, grupul infracţional organizat şi-a desfăşurat activitatea începând cu luna decembrie 2018 până în data de 13.02.2019, fiind îndeplinită condiţia menţionată. Chiar dacă inculpaţii D. şi F. au avut apariţii episodice în cadrul grupului infracţional organizat, totuşi perioadele în care aceştia au conlucrat cu ceilalţi membri au fost suficient de lungi încât să excludă simpla pluralitate ocazională.

Nereţinând şi dispoziţiile art. 309 C. pen. în cazul infracţiunii de abuz în serviciu şi constatând că limitele de pedeapsă nu sunt mai mari de 10 ani, au fost înlăturate dispoziţiile art. 367 alin. (2) C. pen. din încadrarea juridică. De altfel, în condiţiile în care infracţiunea scop a grupului infracţional organizat era deturnarea licitaţiilor publice, nu infracţiunea prev. de art. 297 alin. (1) cu reţinerea art. 13² din Legea nr. 78/2000 şi a art. 309 C. pen. (care era o infracţiune mijloc), era oricum discutabilă reţinerea variantei agravate a pluralităţii constituite.

Urmarea imediată s-a produs, respectiv o stare de pericol pentru ordinea publică, legătura de cauzalitate rezultând din însăşi comiterea infracţiunii.

Din punct de vedere subiectiv, inculpaţii menţionaţi anterior au acţionat cu intenţie calificată prin scopul urmărit (art. 16 alin. (3) lit. a) C. pen.).

Cu privire la infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice, instanţa a arătat că obiectul juridic al acesteia este reprezentat de relaţiile patrimoniale ce presupun încrederea în corectitudinea procedurilor de adjudecare prin licitaţie publică, iar distorsionarea competitivităţii prin simularea unei concurenţe reale poate afecta patrimoniul unei persoane fizice sau juridice prin denaturarea preţului de adjudecare.

Cum inculpaţii s-au înţeles pentru denaturarea preţului de adjudecare, luând această hotărâre în mod independent sau ca urmare a unei instigării din partea inculpatului B. (cazul inculpaţilor F. şi G.), aceştia au realizat elementul material al laturii obiective.

Urmarea imediată a infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice s-a produs, respectiv o stare de pericol pentru patrimoniul persoanei, ca urmare a ocolirii intenţionate de către inculpaţi a modalităţii legale de formare a preţului în cadrul licitaţiilor publice.

Un argument în sensul că infracţiunea prev. de art. 246 C. pen. este una de pericol este acela că legiuitorul a exclus în cazul acesteia varianta agravantă prev. de art. 256¹ C. pen. - faptele care au produs consecinţe deosebit de grave.

Fiind o infracţiune de pericol, legătura de cauzalitate rezultă ex re.

Inculpaţii au încercat în cursul cercetării judecătoreşti să inducă ideea că, de fapt, preţurile de adjudecare reflectau de fapt valoarea de piaţă a imobilelor şi că, în aceste condiţii, nu s-ar putea reţine infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice (în condiţiile în care în cursul urmăririi penale au recunoscut că adjudecarea imobilelor a fost considerată o oportunitate de afaceri). Or, s-a arătat de către instanţă că de esenţa infracţiunii este înţelegerea între participanţi pentru denaturarea preţului de adjudecare, indiferent că, precum în cauză, unii dintre licitatori au licitat pur formal, pentru a facilita unuia dintre ei adjudecarea imobilului la un preţ cât mai apropiat de valoarea cauţiunii, sau că înţelegerea dintre participanţi constă chiar şi în creşterea artificială a preţului, peste valoarea de piaţă, pentru a frauda de exemplu interesele patrimoniale ale participantului interesat cu adevărat să adjudece terenul. Aşadar, chiar şi dacă ipotetic susţinerile inculpaţilor ar fi reale, este suficient să se constate inexistenţa unui concurs real de oferte pentru a fi incidente dispoziţiile art. 246 C. pen.

În cazul celor 3 acte materiale care au rămas în faza tentativei, instanţa a subliniat că tentativa este incriminată (art. 248 C. pen.) dar, fiind o infracţiune de pericol, este posibilă doar tentativa întreruptă. Or, deşi inculpaţii G. şi H. s-au înţeles în prealabil să denatureze preţul de adjudecare, punerea în executare a hotărârii de a săvârşi infracţiunea (constând în exhibarea înţelegerii cu ocazia desfăşurării licitaţiilor publice) a fost întreruptă din cauze independente de voinţa celor doi inculpaţi.

În legătură cu participaţia penală a unor inculpaţi, astfel cum s-a arătat şi în considerentele încheierii din 05.12.2022, instanţa a reţinut că în modalitatea înţelegerii între participanţi subiectul activ al infracţiunii este circumstanţiat, în sensul că acesta trebuie să fie o persoană fizică sau juridică participantă în procedura de licitaţie publică.

S-a arătat că inculpatul E. doar a reprezentat-o convenţional în cadrul desfăşurării licitaţiilor din 18/19.02.2018 şi 13.02.2019 pe inculpata I., în baza aceleiaşi procuri autentificate sub nr. x/18.12.2018. Cum inculpatul E. nu avea calitatea de participant la licitaţie, a fost schimbată încadrarea juridică în sensul reţinerii complicităţii în cazul acestuia, iar nu a autoratului. Reprezentarea inculpatei I., la solicitarea inculpatului C., reprezintă un ajutor în sensul art. 48 alin. (1) C. pen.

Pe de altă parte, instanţa a reţinut că, în fapt, participant la licitaţie a fost C., acesta încheind înţelegeri cu ceilalţi participanţi la licitaţiile publice pentru denaturarea preţurilor de adjudecare. Altfel spus, participantul de facto la licitaţiile menţionate a fost inculpatul C., inculpata I. fiind participantul de drept. Cum inculpatul C. a săvârşit acţiunile care se circumscriu elementului material al infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice, s-a dispus schimbarea încadrării juridice în sensul reţinerii autoratului conform art. 46 alin. (1) C. pen., iar nu a instigării.

În cazul inculpatului G., instanţa a reţinut că în varianta normativă a înţelegerii între participanţii la licitaţie fapta se comite întotdeauna în participaţie, sub forma unei pluralităţi naturale de făptuitori. "Instigarea" la care se referă procurorul în actul de sesizare (în sensul că inculpatul G. l-a determinat pe inculpatul H. să participe la licitaţiile publice) se circumscrie însuşi elementului material al infracţiunii, fiind parte a presupusei înţelegeri dintre participanţi. Mergând pe raţionamentul parchetului, ar însemna ca de fiecare dată în sarcina autorului infracţiunii de deturnare a licitaţiilor să se reţină şi instigare la deturnarea licitaţiilor, din moment ce este evident că înţelegerea între participanţi pentru a denatura preţul de adjudecare implică o determinare reciprocă la săvârşirea faptei, ceea ce este absurd. Este posibilă instigarea la săvârşirea infracţiunii prev. de art. 246 C. pen. în această variantă doar de către o persoană care nu este în acelaşi timp şi participant la licitaţia publică. În consecinţă, în cazul inculpatului G. s-a schimbat încadrarea juridică în sensul reţinerii a 5 acte materiale. Faptul că inculpata S.C. N. S.R.L. a fost participantul la licitaţia publică nu poate conduce la concluzia că inculpatul G. nu ar îndeplini condiţia privind subiectul activ calificat, din moment ce acesta era asociat unic şi administrator al societăţii menţionate şi a fost cel care, în concret, a săvârşit acţiunile care se circumscriu elementului material al infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice.

În ceea ce priveşte reţinerea formei continuate a infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice, instanţa a făcut trimitere la considerentele expuse cu ocazia analizării unităţii legale de infracţiune în cazul infracţiunii de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 13² din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 35 alin. (1) C. pen.

Aşadar, constatând că, dincolo de orice îndoială rezonabilă, faptele există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite de inculpaţii A., B., C., D., E., F., G. şi H. (cu precizările şi excepţiile subliniate mai sus), instanţa a dispus condamnarea acestora, conform art. 396 alin. (2) C. proc. pen.., nefiind primite solicitările acestora de achitare.

***

Individualizarea judiciară a pedepselor:

La individualizarea pedepselor aplicate inculpaţilor s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunilor, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valorile ocrotite, natura şi gravitatea rezultatelor produse ori a altor consecinţe ale infracţiunilor, motivul săvârşirii infracţiunilor şi scopul urmărit de inculpaţi, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorilor, conduita după săvârşirea infracţiunilor şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

S-a reţiunut astfel că infracţiunea de abuz în serviciu urmăreşte protejarea relaţiilor sociale ce vizează de buna desfăşurare a activităţii unor persoane care exercită un serviciu de interes public, învestite în acest scop de autorităţile publice, aşa încât drepturile şi interesele legitime ale persoanelor fizice/juridice să nu fie încălcate/ignorate prin încălcarea de către funcţionarii publici a legii cu ocazia exercitării atribuţiilor de serviciu. Atunci când peste vătămarea drepturilor şi intereselor legitime ale unei persoane se suprapune şi obţinerea unui folos necuvenit, fie de către funcţionarul public, fie de către o altă persoană, devin incidente dispoziţiile art. 13² din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie (infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie). Pedeapsa prevăzută de lege este în acest caz închisoarea de la 2 ani şi 8 luni la 9 ani şi 4 luni închisoare şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică (limitele prevăzute de lege pentru infracţiunea de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., de la 2 la 7 ani închisoare, majorându-se cu 1/3).

Obiectul juridic al infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice este reprezentat de relaţiile patrimoniale ce presupun încrederea în corectitudinea procedurilor de adjudecare prin licitaţie publică, distorsionarea competitivităţii prin simularea unei concurenţe reale putând afecta patrimoniul unei persoane fizice sau juridice prin denaturarea preţului de adjudecare. Pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la 1 la 5 ani.

Infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat aduce atingere relaţiilor privind convieţuirea socială, a căror existenţă este condiţionată de apărarea securităţii sociale şi a ordinii de drept împotriva pericolului pe care îl generează comiterea unor infracţiuni în cadrul unei pluralităţi constituite. Pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Instanţa a arătat că infracţiunile comise de inculpaţii A., B., C., D., E., F., G. şi H. sunt de o gravitate sporită.

Deturnarea licitaţiilor publice este o infracţiune contra patrimoniului, introdusă în legislaţia românească în anul 2014, raţiunea reglementării urmărind protejarea intereselor creditorului, dar şi ale debitorului şi care ar putea fi grav afectate dacă preţul de adjudecare nu s-ar forma ca urmare a unui concurs de oferte, ci ca urmare a unor înţelegeri clandestine între participanţii la licitaţii.

Aceasta a reprezentat infracţiunea scop a grupului infracţional organizat care a funcţionat în perioada începutul lunii decembrie 2018 - 13.02.2019, constituit de inculpaţii A. (executor judecătoresc), B., C. şi D. (avocat), atât funcţionarul public însărcinat cu îndeplinirea actelor de executare silită, cât şi participanţii la licitaţiile publice fiind mânaţi în demersul infracţional de interese patrimoniale, la care au aderat şi inculpaţii E. şi F..

Se remarcă poziţia superioară în cadrul grupului infracţional organizat a inculpaţilor A. şi B.. Astfel, artizanul planului infracţional a fost fără îndoială executorul judecătoresc, acesta beneficiind de sprijinul total al inculpatului B.. Dacă inculpatul A. a avut rolul de a comite infracţiunea mijloc de abuz în serviciu în varianta agravată (deşi în calitate de executor judecătoresc, de profesionist al dreptului, ar fi trebuit să adopte o conduită conformă cu legea, iar nu contrară ei) şi de a explica inculpatului B. toţi paşii procedurali pentru ca formal să fie respectate dispoziţiile legale în materia executării silite imobiliare, inculpatul B. a avut sarcina de a identifica persoane cu posibilităţi financiare dispuse să achite cauţiuni de zeci de mii/sute de mii de euro pentru a participa la licitaţiile publice organizate de B.E.J. "A.", având garanţia că vor adjudeca bunuri imobile la valori cât mai apropiate de preţul minim de adjudecare şi vor obţine profit din revânzarea lor.

Pentru ca dezideratul "investitorilor" să fie atins, era absolut necesară lipsa unei competiţii reale între ei, ceea ce presupunea ca, pe rând, să joace rolul licitatorului care doar aparent este interesat de adjudecarea imobilului, în fapt participând la licitaţia publică doar pentru a fi îndeplinită condiţia procedurală privind numărului de participanţi.

Inculpaţii C. şi D. au îmbrăţişat planul infracţional şi şi-au adus contribuţia la realizarea acestuia, născându-se astfel grupul infracţional organizat. Astfel, la fel ca şi inculpatul B., care a achitat o cauţiune de 271.119 euro şi 11.535 RON, inculpaţii C. şi D. şi-au pus de asemenea în mişcare resursele financiare (233.008 euro, din care 229.033 euro pentru bunurile imobile ce formează obiectul prezentei cauze şi 11.535 RON - C., respectiv 56.565 euro - D.).

În final, în baza înţelegerii avute pentru denaturarea preţurilor de adjudecare, inculpatul B. a adjudecat bunuri imobile în valoare de 31.746,85 euro (imobilul din mun. Ploieşti, adjudecat la 85.000 euro, nefiind avut în vedere), C. a adjudecat bunuri imobile în valoare de 136.600 euro (la care s-a adăugat bunul imobil ce a făcut obiectul dosarului de executare silită nr. x/2012, dar cu privire la care nu s-au formulat acuzaţii, adjudecat cu 5.000 euro) şi 11.535 RON, în timp ce D. a adjudecat bunuri imobile în valoare de 64.050 euro. Evident, inculpaţii şi-au adus contribuţia la adjudecarea imobilelor de către ceilalţi participanţi.

Deşi implicarea inculpatului E. a fost mai redusă, acesta reprezentând practic interesele ilicite ale naşului său, inculpatul C., instanţa a arătat că acesta a aderat cu uşurinţă la planul infracţional, considerând că reprezintă o variantă bună chiar şi pentru el însuşi de a-şi spori veniturile.

Inculpatul F. a jucat de asemenea rolul de investitor, răspunzând solicitărilor inculpatului B. de participa la 7 licitaţii publice la data de 13.02.2019, reuşind să adjudece tot atâtea imobile cu suma totală de 43.250 euro, cu concursul inculpaţilor C. şi E. şi în baza înţelegerii avute cu C., intermediată de inculpatul B..

De menţionat că, atât licitaţiile publice din 13.02.2019, cât şi licitaţiile publice din 12.11.2019, s-au desfăşurat conform aceluiaşi plan infracţional validat în 18 şi 19.12.2018, chiar şi în condiţiile în care creditorul invocase conivenţa dintre participanţii la licitaţie, ceea ce evidenţiează determinarea inculpaţilor în realizarea rezoluţiilor infracţionale, aceştia acţionând sub adăpostul aparenţei de legalitate a desfăşurării procedurii de executare silită pe care au invocat-o în apărare cu obstinaţie atât în faţa instanţelor civile, cât în cursul cercetării judecătoreşti. De asemenea, a reţinut instanţa legăturile strânse pe care inculpaţii (B., C., D., E.) le-au menţinut inclusiv după adjudecarea bunurilor, aceştia colaborând pentru a combate susţinerile creditorilor şi garanţilor ipotecari expuse în cadrul contestaţiilor la executare, în vederea păstrării bunurilor adjudecate.

Deşi la data desfăşurării licitaţiilor publice din 12.11.2019 grupul infracţional organizat nu mai era în fiinţă, totuşi inculpaţii A. - B. - G. - H. au acţionat după acelaşi model. Astfel, inculpatul G., determinat de inculpatul B., cu concursul inculpatului H. (care a fost dispus să achite o cauţiune de 50.800 euro), urmărea să adjudece bunuri în valoare de cel puţin 50.633 euro, reuşind să adjudece în schimb doar două imobile cu suma de 25.400 euro prin S.C. N. S.R.L. al cărei asociat unic şi administrator era, celelalte 3 licitaţii fiind suspendate de executorul judecătoresc la solicitarea creditorului. Se remarcă nemulţumirile inculpatului G. expuse încă la acel moment şi consemnate în cuprinsul proceselor-verbale de licitaţie în legătură cu suspendarea licitaţiilor publice pentru celelalte imobile, aspect care evidenţiază de asemenea determinare în punerea în executare a hotărârii de a săvârşi infracţiunea. Mai mult, împreună cu inculpatul B., inculpatul G. încerca să găsească soluţii juridice pentru ca şi celelalte imobile neadjudecate să ajungă în patrimoniul S.C. N. S.R.L.

Deşi instanţa, în acord cu inculpaţii, a constatat că imobilele scoase la licitaţiile publice nu erau atractive, totuşi acest aspect nu diminuează semnificativ gravitatea infracţiunilor, din moment ce planul infracţional chiar de la această ipoteză a plecat: deşi imobilele poate nu aveau valorile menţionate în rapoartele de evaluare (care ar fi putut fi însă invocat în cazul revânzării în scopul obţinerii unui preţ mai mare), totuşi adjudecarea acestora la un preţ cât mai apropiat de valoare de 10% din preţul de pornire garanta pentru adjudecatar un profit mulţumitor, iar pentru executorul judecătoresc recuperarea cheltuielilor judiciare şi încasarea onorariului. Inculpaţii au urmărit aceste obiective deşi erau pe deplin conştienţi că, procedând astfel, este pus în pericol în special patrimoniul creditorului, fiind vătămate drepturile şi interesele legitime ale acestuia, ale debitorilor şi garanţilor ipotecari.

Infracţiuni precum cele comise de inculpaţi induc ideea că bunurile scoase la licitaţiile publice sunt destinate unui grup privilegiat de persoane, cu posibilităţi financiare semnificative, care le obţin la preţuri reduse, cu concursul unor profesionişti ai dreptului, fiind afectată astfel încrederea publicului în legătură cu modalitatea în care se desfăşoară licitaţiile publice.

***

1. In privinţa inculpatului A., s-a reţinut că acesta are 50 de ani, este în proces de divorţ, este absolvent de studii superioare, îndeplinind funcţia de executor judecătoresc, nu este cunoscut cu antecedente penale şi, în ciuda conduitei procesuale negative, de negare a comiterii faptelor prin furnizarea unor explicaţii vădit nerezonabile prin raportare la toate probele administrate în cauză, s-a prezentat la termenele de judecată, furnizând instanţei, atunci când a fost nevoie, înscrisuri necesare lămuririi cauzei sub toate aspectele.

De aceea, văzând gravitatea infracţiunilor şi periculozitatea infractorului, instanţa i-a aplicat acestuia o pedeapsă orientată sub jumătatea intervalului de individualizare în cazul infracţiunii de abuz în serviciu (5 ani şi 6 luni închisoare), respectiv orientată la jumătatea intervalului de individualizare în cazul infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (3 ani închisoare), apte să contribuie la reeducarea inculpatului în spiritul respectării valorilor sociale ocrotite de legea penală, fiind suficient de constrângătoare, la formarea unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept, faţă de regulile de convieţuire socială, astfel încât acesta să fie atins scopul pedepsei - prevenirea săvârşirii altor infracţiuni de către inculpat.

Au fost aplicate pedepse complimentare şi pedepse accesorii.

2. În privinţa inculpatului B., s-a reţinut că este cetăţean olandez, are 55 de ani, este căsătorit, este administrator al mai multor societăţi comerciale, reuşind să dezvolte legături puternice cu România, desfăşurând afaceri în domenii variate, nefiind cunoscut cu antecedente penale. Pe parcursul procesului penal, inculpatul a adoptat o atitudine nesinceră, oferind uneori explicaţii sfidătoare în raport cu probatoriul administrat, încercând să pună la îndoială fiabilitatea unor probe obiective. O asemenea atitudine evidenţiază faptul că inculpatul nu a înţeles gravitatea infracţiunilor comise, pe care de altfel le bagatelizează, arogându-şi calităţi precum cea de "consilier" în materie de executare silită, deşi nu are niciun fel de pregătire juridică. În schimb, asemenea tuturor inculpaţilor, nu a avut o conduită procesuală orientată spre tergiversarea soluţionării cauzei.

Văzând gravitatea infracţiunilor şi rolul determinant al inculpatului în comiterea acestora, precum şi periculozitatea infractorului, instanţa i-a aplicat o pedeapsă orientată la maximul special prevăzut de lege pentru infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată (5 ani închisoare, pedeapsă îndestulătoare), respectiv orientată la jumătatea intervalului de individualizare în cazul infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (3 ani închisoare), apte să contribuie la reeducarea inculpatului în spiritul respectării valorilor sociale ocrotite de legea penală, fiind suficient de constrângătoare, la formarea unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept, faţă de regulile de convieţuire socială, astfel încât acesta să fie atins scopul pedepsei - prevenirea săvârşirii altor infracţiuni de către inculpat.

Au fost aplicate pedepse complimentare şi pedepse accesorii.

3. În privinţa inculpatului C., s-a reţinut că are 52 de ani, este căsătorit, 2 copii minori, studii 12 clase, fiind de asemenea administrator şi asociat al mai multor societăţi comerciale, situaţia materială foarte bună reprezentând, ca şi în cazul inculpatului B., un atu pentru a comite infracţiunile. Pe parcursul procesului penal inculpatul a adoptat o atitudine nesinceră, instanţa observând de altfel tendinţa inculpaţilor de a se capacita reciproc în vederea susţinerii unei situaţii de fapt contrazisă de probe certe şi obiective administrate în cursul urmăririi penale şi pe parcursul cercetării judecătoreşti. Chiar dacă participarea sa la licitaţiile publice s-a făcut prin intermediul inculpatului B., acesta a investit cea mai mare sumă de bani.

Văzând gravitatea infracţiunilor şi rolul inculpatului în comiterea acestora (mai puţin important totuşi decât cel îndeplinit de inculpatul B.), precum şi periculozitatea infractorului, instanţa i-a aplicat acestuia o pedeapsă orientată spre maximul special prevăzut de lege pentru infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată (4 ani şi 6 luni închisoare), respectiv orientată sub jumătatea intervalului de individualizare în cazul infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (2 ani şi 6 luni închisoare), apte să contribuie la reeducarea inculpatului în spiritul respectării valorilor sociale ocrotite de legea penală, fiind suficient de constrângătoare, la formarea unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept, faţă de regulile de convieţuire socială, astfel încât acesta să fie atins scopul pedepsei - prevenirea săvârşirii altor infracţiuni de către inculpat.

Au fost aplicate pedepse complimentare şi pedepse accesorii.

4. În privinţa inculpatului D., s-a reţinut că are 43 de ani, este căsătorit, 2 copii minori în întreţinere, este avocat în cadrul Baroului Bucureşti, absolvent de studii superioare şi postuniversitare, din fişa de cazier judiciar reieşind că nu este cunoscut cu antecedente penale. Se remarcă în cazul inculpatului rolul central pe care l-a avut după comiterea infracţiunilor din 18 şi 19.12.2018 în formularea de apărări care să împiedice anularea actelor de adjudecare, dar şi suma semnificativă investită în adjudecarea imobilelor - 64.050 euro. Deşi pregătirea juridică şi experienţa acestuia ca avocat ar fi trebuit să îl determine să nu se implice în astfel de activităţi infracţionale, care dincolo de încadrarea în dispoziţiile art. 246 C. pen., reprezentau în mod evident o ocolire a dispoziţiilor procesual civile în materie de executare silită imobiliară, totuşi acesta a ales să comită infracţiunile de deturnare a licitaţiilor în formă continuată şi constituire a unui grup infracţional organizat. Inculpatul şi-a susţinut nevinovăţia, formulând de asemenea apărări contrazise de probele administrate în cauză, dând declaraţii nesincere pe parcursul procesului penal, încercând fără succes ca acestea să se coroboreze cât mai fidel cu declaraţiile celorlalţi inculpaţi.

Văzând gravitatea infracţiunilor şi rolul inculpatului în comiterea acestora (participând doar la licitaţiile publice din 18 şi 19.12.2018), precum şi periculozitatea infractorului, instanţa i-a aplicat acestuia o pedeapsă orientată spre maximul special prevăzut de lege pentru infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată (4 ani închisoare), respectiv orientată sub jumătatea intervalului de individualizare în cazul infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (2 ani şi 6 luni închisoare), apte să contribuie la reeducarea inculpatului în spiritul respectării valorilor sociale ocrotite de legea penală, fiind suficient de constrângătoare, la formarea unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept, faţă de regulile de convieţuire socială, astfel încât acesta să fie atins scopul pedepsei - prevenirea săvârşirii altor infracţiuni de către inculpat.

Au fost aplicate pedepse complimentare şi pedepse accesorii.

5. În privinţa inculpatului E., s-a reţinut că are 37 de ani, este necăsătorit, 1 copil minor, avocat în cadrul Baroului Galaţi, absolvent de studii superioare, din fişa de cazier judiciar reieşind că nu este cunoscut cu antecedente penale. Spre deosebire de inculpatul D., acesta nu avea experienţă în materia executării silite imobiliare, prezentându-se ca fiind un avocat pasionat mai degrabă de dreptul penal, însă cu toate acestea, prin prisma relaţiilor apropiate cu inculpatul C., a adoptat imediat rezoluţia de a adera la grupul infracţional organizat şi a-i ajuta pe ceilalţi participanţi la licitaţiile publice din 18 şi 19.12.2018/13.02.2019 să îşi realizeze ţelurile, deşi tocmai contactul cu procesul penal, în calitate de avocat, ar fi trebuit să îl determine să se abţină. Mai mult, după cum s-a arătat, ar fi fost dispus inclusiv să acţioneze în calitate de autor al infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice, pentru a-şi rotunji veniturile. Pe parcursul procesului penal inculpatul a dat declaraţii nesincere, contrazise de probe obiective, încercând fără succes ca acestea să se coroboreze cât mai fidel cu declaraţiile celorlalţi inculpaţi (în special declaraţiile inculpatului C.). Modalitatea în care inculpatul s-a raportat la acuzaţiile aduse relevă imaturitate şi neînţelegerea gravităţii acestora.

Văzând gravitatea infracţiunilor şi rolul totuşi subsidiar al inculpatului în comiterea acestora (care a aderat la un grup deja constituit, contribuind la comiterea infracţiunii scop în calitate de complice), precum şi periculozitatea infractorului, instanţa i-a aplicat acestuia o pedeapsă orientată spre jumătatea intervalului de individualizare pentru infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată (3 ani închisoare), respectiv orientată spre minimul special al pedepsei închisorii (2 ani închisoare), apte să contribuie la reeducarea inculpatului în spiritul respectării valorilor sociale ocrotite de legea penală, fiind suficient de constrângătoare, la formarea unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept, faţă de regulile de convieţuire socială, astfel încât acesta să fie atins scopul pedepsei - prevenirea săvârşirii altor infracţiuni de către inculpat.

Au fost aplicate pedepse complimentare şi pedepse accesorii.

6. În privinţa inculpatului F., s-a reţinut că este cetăţean olandez, în vârstă de 53 ani, antreprenor şi administrator al mai multor societăţi comerciale, absolvent de studii superioare, nu este căsătorit, are 4 copii minori în întreţinere, din fişa de cazier judiciar reieşind că nu este cunoscut cu antecedente penale. Deşi a investit pe teritoriul României în afaceri licite, la fel ca inculpatul B., totuşi s-a lăsat convins de acesta din urmă să comită infracţiunile deduse judecăţii şi să adjudece 7 imobile cu suma de 43.250 euro, nesemnificativă în raport cu posibilităţile sale financiare, dar suficientă pentru a genera profit. Inculpatul a negat ulterior însemnătatea acestei "investiţii", furnizând declaraţii nesincere în legătură cu scopul achiziţionării terenurilor, modalitatea în care a intrat în posesia publicaţiilor de vânzare, excluzând orice implicare a inculpatului B. (exceptând informarea sa în legătură cu această oportunitate de a investi). Ca şi atitudine procesuală pozitivă, instanţa a reţinut că deşi acesta nu s-a aflat în ţară la debutul cercetărilor în prezenta cauză, s-a prezentat ulterior de bunăvoie în faţa organelor de urmărire penală.

Văzând gravitatea infracţiunilor şi rolul subsidiar şi episodic al inculpatului în comiterea acestora (care a aderat la un grup deja constituit, pe care l-a părăsit imediat după comiterea infracţiunii scop), precum şi periculozitatea infractorului, instanţa i-a aplicat acestuia o pedeapsă orientată uşor peste jumătatea intervalului de individualizare pentru infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată (3 ani şi 6 luni închisoare), respectiv orientată la minimul special al pedepsei închisorii (1 an închisoare), apte să contribuie la reeducarea inculpatului în spiritul respectării valorilor sociale ocrotite de legea penală, fiind suficient de constrângătoare, la formarea unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept, faţă de regulile de convieţuire socială, astfel încât acesta să fie atins scopul pedepsei - prevenirea săvârşirii altor infracţiuni de către inculpat.

Au fost aplicate pedepse complimentare şi pedepse accesorii.

7. În privinţa inculpatului G., s-a reţinut că are 57 de ani, este căsătorit, absolvent de studii superioare (Politehnică, A.S.E.), din înscrisurile depuse în faţa instanţei de judecată reieşind că este un profesionist în ceea ce priveşte administrarea unor societăţi de anvergură naţională şi chiar internaţională, manifestând un interes constant pentru dezvoltarea sa profesională, din fişa de cazier judiciar reieşind că nu este cunoscut cu antecedente penale. Cu toate că "modelul" de afaceri prezentat de inculpatul B. era mai degrabă rudimentar în raport cu pregătirea sa, posibilitatea de a obţine facil sume de bani l-a determinat pe inculpat să adopte rezoluţia infracţională şi să îl atragă şi pe coinculpatul H. în mecanismul infracţional.

Inculpatul a fost dispus să investească cel puţin 50.633 euro în terenurile scoase la licitaţiile publice, fiind extrem de nemulţumit că 3 licitaţii publice nu s-au mai desfăşurat din cauza intervenţiei creditorului, în condiţiile în care era conştient că obiecţiunile acestuia sunt întemeiate, dată fiind înţelegerea pe care o avea cu inculpatul H.. Aşadar, în loc să adopte o atitudine defensivă, inculpatul G. a adoptat o conduită contrară, încercând împreună cu inculpatul B. să găsească artificii juridice pentru a adjudeca chiar şi bunurile pentru care licitaţiile fuseseră suspendate, ceea ce evidenţiază determinarea sa în comiterea infracţiunii.

Pe de altă parte, inculpatul a adoptat o conduită nesinceră, prezentându-se în schimb ca o persoană integră, incapabilă să comită astfel de infracţiuni, dând declaraţii în faza de judecată menite să pună sub semnul îndoielii probele administrate în sprijinul acuzaţiilor, dar care au fost contrazise de probe obiective, în final ansamblul probator formând convingerea instanţei că inculpatul a comis infracţiunea.

Văzând gravitatea concretă a infracţiunii, precum şi periculozitatea infractorului, instanţa i-a aplicat acestuia o pedeapsă orientată uşor peste jumătatea intervalului de individualizare pentru infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată (3 ani şi 6 luni închisoare), aptă să contribuie la reeducarea inculpatului în spiritul respectării valorilor sociale ocrotite de legea penală, fiind suficient de constrângătoare, la formarea unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept, faţă de regulile de convieţuire socială, astfel încât acesta să fie atins scopul pedepsei - prevenirea săvârşirii altor infracţiuni de către inculpat. Deşi infracţiunea nu a mai fost comisă în cadrul unei pluralităţi constituite, totuşi se observă implicarea unui număr semnificativ de participanţi, eforturile conjugate a acestora conducând la adjudecarea a 2 imobile (cu suma de 25.400 euro), doar intervenţia creditorului şi probabil conştientizarea de către executorul judecătoresc a faptului că desfăşurarea în continuare a licitaţiilor ar atrage şi mai mult atenţia asupra activităţii sale, împiedicând adjudecarea altor 3 imobile.

Au fost aplicate pedepse complementară şi accesorie.

8. În privinţa inculpatului H., instanţa a reţinut că acesta are 56 de ani, este căsătorit, absolvent de studii superioare, fiind în prezent director al unei bănci de investiţii regionale cu sediul în Cehia, care activează pe piaţa de capital (conform propriilor declaraţii), din fişa de cazier judiciar reieşind să nu este cunoscut cu antecedente penale. În cazul său se remarcă legătura mai difuză cu nucleul central al activităţii infracţionale (inculpaţii B. şi A.), indirectă, dar cu toate acestea a fost dispus să joace rolul licitatorului formal pentru ca inculpatul G. să adjudece bunuri care, cel puţin văzând preţurile din rapoartele de evaluare, ar fi valorat teoretic peste 500.000 euro (achitând în consecinţă o cauţiune de 50.800 euro). În schimb, spre deosebire de inculpatul G., acesta a adoptat o atitudine defensivă în momentul suspendării licitaţiilor publice, datorată în mare măsură şi lipsei de interes în adjudecarea vreunui bun. Deşi inclusiv inculpatul a dat declaraţii necorespunzătoare adevărului judiciar totuşi a fost mai rezervat din această perspectivă în raport cu ceilalţi inculpaţi.

Văzând gravitatea concretă a infracţiunii, precum şi periculozitatea infractorului, instanţa i-a aplicat acestuia o pedeapsă orientată la jumătatea intervalului de individualizare pentru infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată (3 ani închisoare), aptă să contribuie la reeducarea inculpatului în spiritul respectării valorilor sociale ocrotite de legea penală, fiind suficient de constrângătoare, la formarea unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept, faţă de regulile de convieţuire socială, astfel încât acesta să fie atins scopul pedepsei - prevenirea săvârşirii altor infracţiuni de către inculpat. Spre deosebire de inculpatul G., deşi rolul său era acela de a licita pur formal, totuşi fără contribuţia şi resursele sale financiare puse în mişcare în acest scop, planul infracţional nu s-ar fi realizat.

S-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedeapsei aplicate inculpatului, constatându-se îndeplinite prevederile art. 91 C. pen.

***

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei

K. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 2.730.076,39 euro, reprezentând prejudiciul material - în raport cu toate cele 49 de terenuri adjudecate cu ocazia licitaţiilor din 18/19.12.2018, 13.02.2019 şi 12.11.2019, cuantium determinat cu luarea în considerare a umrătoarelor elemente:

- valoara de piaţă a imobilului supus procedurii de executare silită, stabilită în baza raportului de evaluare întocmit în cadrul procedurii de executare silită;

- ultimul preţ de pornire la licitaţie, respectiv 75% din valoarea de piaţă; suma reprezentând despăgubirea cuvenită în baza Hotărârii Guvernului nr. 799/2019 pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere situat pe amplasamentul lucrării de utilitate publica de interes naţional privind obiectivul de investiţii "Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internaţional Henri Coandă - Bucureşti" (pentru imobilul cu numărul cadastral x);

- preţul de adjudecare al imobilului în cadrul procedurii de executare silită; suma de distribuit de către BEJ A. către Bancă în baza procesului-verbal de distribuţie a preţului încasat pentru licitaţiile organizate. De asemenea, prezent în faţa instanţei la termenul din 14.10.2021, înainte de începerea cercetării judecătoreşti, persoana vătămată O. a arătat că înţelege să se constituie parte civilă, solicitând fie restituirea în natură a imobilului, fie a contravalorii acestuia. Instanţa remarcă faptul că partea civilă K. este titulara dreptului real de ipotecă instituit asupra tuturor imobilelor care au fost adjudecate, afectat executării unor obligaţii; în esenţă, persoanele fizice şi S.C. U. S.R.L. au garantat cu imobilele care să găseau în patrimoniul lor împrumuturile acordate de bancă unor persoane juridice. De aceea, în faza camerei preliminare, au fost introduşi în cauză şi foştii proprietari ai terenurilor, în calitate de persoane vătămate (după adjudecare imobilele intrând în patrimoniul inculpaţilor-adjudecatari), dar şi debitorii din contractele de credit încheiate cu banca. Aceasta deoarece, teoretic, denaturarea preţului de adjudecare este susceptibilă să pună în pericol deopotrivă patrimoniile ambelor categorii de persoane.

După efectuarea verificărilor cu privire la starea de funcţionare a societăţilor comerciale debitoare în faza de cameră preliminară, s-a dispus citarea doar a celor care erau în continuare în funcţiune (nu erau radiate). Pe parcursul procesului penal s-a constatat că HHH., X., Z., FF., JJ. şi YY. au decedat.

Au fost introduşi în cauză moştenitorii persoanei vătămate FF. (respectiv EE., GG. şi HH.), precum şi moştenitorul persoanei vătămate Z., respectiv Y.. Nu au putut fi identificaţi moştenitorii persoanei vătămate JJ.. HHH. era decedată inclusiv la momentul desfăşurării licitaţiei publice.

Potrivit art. 1.357 alin. (1) şi (2) C. civ. cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă.

Potrivit art. 1.386 alin. (1) C. civ., repararea prejudiciului derivând dintr-un fapt ilicit se face în natură, prin restabilirea situaţiei anterioare, iar dacă aceasta nu este cu putinţă ori dacă victima nu este interesată de reparaţia în natură, prin plata unei despăgubiri, stabilite prin acordul părţilor sau, în lipsă, prin hotărâre judecătorească. Conform art. 25 alin. (3) C. proc. pen.., instanţa, chiar dacă nu există constituire de parte civilă, se pronunţă cu privire la restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii.

S-a reţinut de către instanţă că inculpaţii B., C., D., F. şi G. (în calitate de asociat unic şi administrator al S.C. N. S.R.L.), au săvârşit faptele ilicite cu vinovăţie, respectiv s-au înţeles, în diverse formule, pentru denaturarea preţurilor de adjudecare, în cazul a 48 dintre cele 49 de imobile, pe care le-au şi adjudecat, prejudiciind astfel drepturile şi interesele legitime ale creditorului, debitorilor şi garanţilor ipotecari de a fi realizată vânzarea silită a acestora la un preţ format în urma unui concurs real de oferte, pe calea licitaţiilor publice.

Pe de altă parte, deşi în cazul inculpatei I. au fost reţinute dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. proc. pen.. în legătură cu infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată, aceasta nu împiedică pronunţarea unei soluţii pe latură civilă faţă de aceasta, în condiţiile în care legea civilă se referă la "cea mai uşoară culpă". Altfel spus, lipsa tipicităţii subiective a infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice nu echivalează cu lipsa vinovăţiei necesare pentru a fi atrasă răspunderea civilă delictuală.

În legătură cu imobilul teren intravilan, în suprafaţă de 1.480 mp şi construcţii edificate pe acesta, respectiv C1 cu o suprafaţă construită de 176,40 mp şi C2 - magazie cu suprafaţă construită de 11,39 mp, înscris în CF xlocalitatea Ploieşti, număr cadastral x situat în Ploieşti, bd. x, judeţul Prahova, aparţinând garanţilor ipotecari L. şi M., văzând soluţia dispusă pe latură penală cu privire la acest act material, se impune respingerea ca nefondată a acţiunii civile exercitate de partea civilă K. în contradictoriu cu inculpatul B. (adjudecatarul).

În legătură cu celelalte 48 acte materiale:

Instanţa nu a primit susţinerea părţii civile că prejudiciul încercat ar fi reprezentat de diferenţa dintre preţul de pornire al licitaţiilor publice, de 75% din valoarea menţionată în rapoartele de evaluare, şi suma de distribuit băncii de către executorul judecătoresc în urma adjudecării imobilelor de către inculpaţi. S-a arătat că prejudiciul invocat de bancă nu este cert, fiind o simplă supoziţie că bunurile ar fi fost adjudecate în cadrul unor licitaţii publice desfăşurate în conformitate cu dispoziţiile legale şi în lipsa înţelegerii între participanţi chiar la preţul de pornire. Mergând pe raţionamentul părţii civile, în condiţiile în care fuseseră organizate 35 de termenele de licitaţie, 32 de termene de licitaţie, respectiv 38 de termene de licitaţie, fără ca cineva să se arate interesat de aceste imobile, "soluţia" obţinerii de către creditor a preţului de pornire ar fi ca participanţii la licitaţii să săvârşească faptul ilicit al înţelegerii pentru denaturarea preţului de adjudecare, adică chiar comiterea infracţiunilor deduse judecăţii.

Instanţa a reţinut ca fiind cert prejudiciu în cazul terenului intravilan, în suprafaţă de 7.096 mp, înscris în CF x a localităţii Otopeni, număr cadastral x, situat în Otopeni, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, adjudecat de S.C. N. S.R.L.

S-a arătat că din adresa seria x/12.10.2022 a Companiei Naţionale "Aeroporturi Bucureşti" rezulta că imobilul teren intravilan, în suprafaţă de 7.096,00 mp, înscris în CF xlocalitatea Otopeni, număr cadastral x situat în Otopeni, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov a fost expropriat pentru cauză de utilitate publică în temeiul H.G. nr. 799/2019 (înscris la poziţie nr. 138 din Anexa nr. 2), despăgubirea acordată fiind de 638.583,52 RON (aproximativ 129.000 euro) - valoare necontestată, determinată conform Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local.

Instanţa a arătat că S.C. N. S.R.L., al cărei asociat unic şi administrator era inculpatul G., a adjudecat imobilul cu suma de 6.400 euro. Chiar dacă poate situaţia acestui imobil a fost una deosebită, văzând diferenţa enormă dintre cele două sume, instanţa a constatat că apărările inculpaţilor cum că au adjudecat imobilele "în pierdere", sau cel mult la "preţul pieţei" sunt contrazise. Împrejurarea că S.C. N. S.R.L. nu are calitatea de inculpată sau parte responsabilă civilmente în cauză nu împiedică soluţionarea acţiunii civile, aceasta deoarece în mod cert are calitatea de dobânditor de rea-credinţă a imobilului menţionat. Inculpatul G. deţinea calitate de asociat unic şi administrator al acestei societăţi comerciale, stabilindu-se dincolo de orice îndoială rezonabilă săvârşirea de către acesta a infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice, participând la licitaţii în calitate de reprezentant legal al S.C. N. S.R.L. De altfel, după cum s-a arătat, S.C. N. S.R.L. a fost înfiinţată cu doar 5 zile anterior desfăşurării licitaţiilor publice, iar cauţiunea a fost achitată de inculpat "pentru" persoana juridică, suma reprezentând practic un împrumut acordat acesteia. S-a arătat de către instanţă că, deşi se invocă şi împrejurarea că partea civilă ar fi formulat contestaţii la executare în dosarele nr. x/2019 şi y/2019 şi că, în aceste condiţii, ar fi ales "calea civilă" de valorificare a pretenţiilor, totuşi acţiunile respective (contestaţii la executare) nu vizau repararea prejudiciului decurgând din faptul ilicit al înţelegerii dintre participanţi pentru denaturarea preţului de adjudecare, ci supuneau verificării instanţei civile legalitatea actelor de executare silită. Aşadar, instanţa a constatat nu erau incidente dispoziţiile art. 27 alin. (4) C. proc. pen.. teza finală. Mai mult, numeroase dosare civile au fost suspendate până la soluţionarea prezentului dosar. Includerea unei infracţiuni în categoria infracţiunilor de pericol nu exclude restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii, astfel cum susţine persoana interesată. Aceasta deoarece, în cauză, odată denaturat preţul de adjudecare ca urmare a înţelegerii între participanţi (astfel cum a rezultat din probatoriul administrat), cu consecinţa adjudecării imobilelor, starea de pericol pentru patrimoniul creditorului/debitorului/garanţilor ipotecari s-a materializat şi obiectivat în diferenţa dintre valoarea reală a acestora şi preţurile de adjudecare, producându-se totodată un transfer a dreptului de proprietate din patrimoniul garanţilor ipotecari în cel al adjudecatarilor (purgat de orice sarcini), în urma unor licitaţii publice deturnate.

Or, revenind la imobilul expropriat pentru cauză de utilitate publică, prejudiciul a devenit cert odată cu evaluarea acestuia la suma de 638.583,52 RON, stabilită cu titlu de despăgubiri. În aceste condiţii, cum suma nu excedează valorii creditului contractat de S.C. PPPP. S.R.L. de la K. (12.600.000 RON, echivalentul a 2.983.591 euro), creditorul este singurul îndreptăţit să primească această sumă. Comisia de verificare a dreptului de proprietate ori a altui drept real şi acordarea despăgubirilor asupra imobilelor supuse exproprierii, în vederea realizării lucrării de utilitate publică de interes naţional privind obiectivul de investiţii "Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internaţional Henri Coandă - Bucureşti, a dispus prin hotărârea nr. 265/25.11.2021 ca suma stabilită cu titlu de despăgubire, în cuantum total de 638.583,52 RON să fie consemnată conform prevederilor Legii nr. 255/2010 şi H.G. nr. 53/2011.

Conform art. 19 alin. (10) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, în cazul altor situaţii litigioase decât cele prevăzute la alin. (5) şi (6) (litigii privind dreptul de proprietate asupra imobilului expropriat - n.i.) sumele aferente exproprierii se consemnează pe numele persoanelor aflate în litigiu, urmând a fi plătite în condiţiile prezentei legi. În situaţia în care aceeaşi despăgubire este cerută în contradictoriu de mai multe persoane ce se pretind deopotrivă îndreptăţite şi între care există un litigiu pe rolul instanţelor judecătoreşti, comisia va solicita părţilor să prezinte un certificat de grefă din care să rezulte existenţa litigiului. Între comisie şi persoanele aflate în litigiu se va încheia un proces-verbal care va atesta situaţia de fapt. Pe baza acestuia comisia va emite hotărârea în temeiul căreia expropriatorul va consemna despăgubirea pe numele părţilor aflate în litigiu (art. 15 alin. (22) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 255/2020, aprobate prin H.G. nr. 53/2011).

Pin urmare, făcând aplicarea art. 397 alin. (1) şi 25 alin. (1) şi (3) C. proc. pen. cu reţinerea art. 1357 C. civ., 1.386 C. civ., instanţa a admis acţiunea civilă exercitată de partea civilă K., în contradictoriu cu partea interesată S.C. N. S.R.L. şi inculpatul G..

În baza art. 19 alin. (10) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local şi art. 15 alin. (22) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 255/2020, aprobate prin H.G. nr. 53/2011, a constatat că K. este persoană îndreptăţită în sensul legii să primească despăgubirea în cuantum de 638.583,52 RON, aferentă terenului intravilan, în suprafaţă de 7.096 mp, înscris în CF x a localităţii Otopeni, număr cadastral x, situat în Otopeni, tarlaua x, parcela x, judeţul Ilfov, adjudecat de S.C. N. S.R.L. şi expropriat pentru cauză de utilitate publică, consemnată prin hotărârea nr. 265/25.11.2021 a Comisiei de verificare a dreptului de proprietate ori a altui drept real şi acordarea despăgubirilor asupra imobilelor supuse exproprierii, în vederea realizării lucrării de utilitate publică de interes naţional privind obiectivul de investiţii "Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internaţional Henri Coandă - Bucureşti, urmând ca suma menţionată să-i fie eliberată părţii civile.

Instanţa a arătat că, văzută ca operaţiune juridică, vânzarea silită a tuturor bunurilor (48) a avut o cauză ilicită - înţelegerea participanţilor la licitaţiile publice pentru denaturarea preţurilor de adjudecare şi cunoaşterea acestui aspect de către executorul judecătoresc. În aceste condiţii, restabilirea situaţiei anterioare prin anularea vânzărilor silite implică deopotrivă anularea actelor de procedură îndeplinite de executorul judecătoresc cu încălcarea atribuţiilor de serviciu prevăzute de lege (actele de adjudecare, procesele-verbale de licitaţie publică şi toate actele subsecvente). Instanţa penală nu se substituie într-o asemenea situaţie celei civile, deoarece la baza anulării actelor de executare silită stă tocmai săvârşirea de către inculpaţi a infracţiunilor de deturnare a licitaţiilor publice şi de abuz în serviciu (chiar dacă s-a reţinut încălcarea de către executorul judecătoresc a unei dispoziţii din C. proc. civ. 1865). Instanţa civilă este limitată în schimb să verifice dacă, strict procedural, au fost respectate dispoziţiile legale în materie. Or, după cum s-a arătat, aparent dispoziţiile procedurale au fost respectate, însă având în vedere conivenţa infracţională dintre participanţii la licitaţiile publice şi dintre aceştia şi executorul judecătoresc (necercetată în mod evident de instanţele civile, prin administrarea unor probatorii de nivelul celor administrate în cauza de faţă), acesta din urmă nu ar fi trebuit să-i declare pe inculpaţi adjudecatari.

S-a arătat că, aşa cum rezultă din tabelul de la f. x şi hotărârile judecătoreşti prin care s-au soluţionat cererile de recuzare ale executorului judecătoresc, K. a continuat să se prevaleze în faţa instanţelor civile de posibilităţile oferite de C. proc. civ. şi de Lege nr. 188/2000, reuşind să obţină recuzarea executorului A.. Unele instanţa au menţinut toate actele de executare, altele au anulat procesele-verbale de licitaţie şi actele subsecvente. Toate soluţiile care au implicat, pe lângă admiterea cererii de recuzare, şi anularea unor acte de executare (printre care şi un titlu de proprietate, cum este actul de adjudecare), au fost pronunţate în cadrul unei proceduri necontencioase, fără citarea părţilor, fiind discutabil în ce măsură acestea le sunt opozabile adjudecatarilor din prezenta cauză. Tocmai de aceea instanţa penală nu poate fi împiedicată să se pronunţe cu privire la anularea actelor de executare, întocmite prin încălcarea atribuţiilor de serviciu de către executorul judecătoresc (încălcare care a trecut în sfera ilicitului penal), ca efect al constatării faptului că vânzarea silită a avut la bază o cauză ilicită. Oricum, formularea unei cereri de recuzare în niciun caz nu poate echivala cu alegerea de către partea civilă a uneia dintre căile prevăzute de lege pentru valorificarea pretenţiilor civile (în cadrul acţiunii civile alăturate celei penale/în faţa instanţei civile), ci ar putea fi considerat cel mult un act preparator. Stabilirea faptului că K. este îndreptăţită să primească suma stabilită cu titlu de despăgubiri nu este altceva decât o consecinţă a restabilirii situaţiei anterioare, în sensul că deşi aceasta i se cuvenea garantului ipotecar (care, prin anularea actului de adjudecare, redevine proprietar), totuşi aceasta serveşte garantării obligaţiei debitorului faţă de bancă şi nu depăşeşte valoarea creanţei (astfel încât să fie nevoie ca eventualul surplus să fie primit de garantul ipotecar).

Consecinţa este că şi suma achitată de adjudecatarul S.C. N. S.R.L. (6.400 euro) trebuie să se întoarcă în patrimoniul acesteia (în prezent fiind în contul de consemnaţiuni al executorului judecătoresc).

Nu se poate considera că suma a fost folosită la săvârşirea unei infracţiuni în sensul art. 112 alin. (1) lit. a) C. pen. pentru a fi supusă măsurii de siguranţă a confiscării speciale, în condiţiile în care, potrivit art. 1.638 C. civ., prestaţia primită sau executată în temeiul unei cauze ilicite sau imorale rămâne întotdeauna supusă restituirii.

Restabilirea situaţiei anterioare nu poate aşadar să presupună doar restituirea bunului imobil garantului ipotecar, ci implicit restituirea preţului achitat de adjudecatar, chiar dacă acesta a adjudecat bunul în urma unei înţelegeri cu celălalt participant pentru denaturarea preţului de adjudecare.

În raport de cele arătate, instanţa a dispus anularea actul de adjudecare nr. x/11.08.2020 şi procesul-verbal de licitaţie din 12.11.2019 privind terenul menţionat, precum şi toate actele subsecvente întocmite de executorul judecătoresc în dosarul de executare silită nr. x/2012, obligând B.E.J. "A." să restituie persoanei interesate S.C. N. S.R.L. suma achitată cu titlu de preţ, respectiv 6.400 euro, ca efect al restabilirii situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii.

***

În cazul celorlalte 47 imobile (care încă se află în patrimoniile adjudecatarilor - inculpaţi şi adjudecatarei - persoană interesată), instanţa a arătat că restabilirea situaţiei anterioare presupune oferirea posibilităţii creditorului, debitorilor şi garanţilor ipotecari de a beneficia de formarea preţului de adjudecare în urma unui concurs real de oferte, deoarece numai astfel se pot salvgarda drepturile şi interesele patrimoniale ale acestora şi înlăturarea stării de pericol pentru patrimoniul lor. Or, aceasta implică anularea proceselor-verbale de licitaţie publică şi a actelor de adjudecare (titlul de proprietate), cu consecinţa reintrării în patrimoniile garanţilor ipotecari a imobilelor, grevate cu ipotecă în favoarea băncii, adică exact situaţia anterioară săvârşirii infracţiunilor, precum şi restituirea către inculpaţii-adjudecatari şi adjudecatara persoană interesată a sumelor de bani achitate cu titlu de preţ. Sunt aplicabile mutatis mutandis toate considerentele expuse anterior din această perspectivă. De asemenea, executarea silită urmează a fi continuată de un alt executor judecătoresc, având în vederea admiterea cererilor de recuzare (inculpatul A. comunicând instanţei că deja dosarele de executare silită se află în instrumentarea altui executor judecătoresc - adresa din 27.04.2023, vol. 9).

Împrejurarea că persoanele vătămate HHH., X., JJ. şi YY. au decedat, fie anterior procesului penal, fie pe parcursul acestuia, nu împiedică pronunţarea unei astfel de soluţii, din moment ce executarea silită va putea continua asupra imobilelor, ipoteca fiind un drept real accesoriu care se va reconsolida şi va permite creditorului să urmărească imobilele în stăpânirea oricui s-ar afla. Practic, imobilele vor face parte din masa succesorală a defuncţilor.

Conform art. 397 alin. (1) şi (2) C. proc. civ. 1865, când debitorul a murit, lăsând numai moştenitori majori, executarea începută asupra bunurilor sale se va continua în contra lor 8 zile după ce printr-o notificare au fost înştiinţaţi în mod colectiv la ultimul domiciliu al defunctului. Când între moştenitori sunt minori, executarea începută se va suspenda până la alcătuirea reprezentanţei lor legale, care se va face prin mijlocirea judecătoriei cât se poate de grabnic.

Totodată, deşi cu excepţia persoanei vătămate O. şi K., debitorii şi garanţii ipotecari nu s-au constituit părţi civile, instanţa este obligată şi în cazul lor să se pronunţe cu privire la restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii. Totodată, din moment ce dreptul de ipotecă se reconsolidează în această manieră în favoarea băncii, se impune admiterea în parte a acţiunii civile exercitate de K. în contradictoriu cu inculpaţii B., C., I., D., F. şi S.C. N. S.R.L. Admiterea acţiunii civile este doar parţială pentru că în cererea de constituire ca parte civilă persoana vătămată a solicitat în principal suma de 2.730.076,39 euro cu titlu de prejudiciu.

În concluziile scrise partea civilă a solicitat "obligarea în solidar a tuturor inculpaţilor la plata unei despăgubiri care să acopere lipsa de folosinţă a creditorului - parte civilă asupra sumelor de bani pe care era îndreptăţit să le încaseze în cazul în care licitaţiile ar fi fost ţinute cu participarea unor persoane între care să nu existe o înţelegere pentru obţinerea unui preţ cât mai mic."

Or, văzând constituirea iniţială de parte civilă, instanţa a constatat că această solicitarea a fost făcută pentru prima dată după terminarea cercetării judecătoreşti şi, oricum, nu se încadrează în niciuna dintre ipotezele prevăzute de art. 20 alin. (5) C. pen., fiind vorba de alte pretenţii.

În plus, întinderea pretenţiilor solicitate nici măcar nu este determinabilă ("lipsa de folosinţă a creditorului - parte civilă asupra sumelor de bani pe care era îndreptăţit să le încaseze în cazul în care licitaţiile ar fi fost ţinute cu participarea unor persoane între care să nu existe o înţelegere pentru obţinerea unui preţ cât mai mic").

Prin urmare, în baza art. 397 alin. (1) şi 25 alin. (1) şi (2) C. proc. pen.., cu reţinerea art. 1357 C. civ., 1386 C. civ., instanţa a admis acţiunea civilă exercitată de partea civilă O. în contradictoriu cu inculpaţii C. şi I. şi în parte acţiunea civilă exercitată de K. în contradictoriu cu aceiaşi inculpaţi.

A dispus restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii:

A anulat actul de adjudecare nr. 281/25.01.2019 emis în dosarul de executare silită nr. x/2012, procesul-verbal de licitaţie din 19.12.2018, ora 12:00 (adjudecatar I.), precum şi toate actele subsecvente emise de B.E.J. "A." în dosarul menţionat.

A constatat că persoanele vătămate P. şi Q. (care nu s-au constituit părţi civile), precum şi partea civilă O. sunt titularele dreptului de proprietate (coproprietari) asupra terenul intravilan, în suprafaţă de 10.000 mp în acte (10.123,00 mp din măsurători), înscris în CF x a localităţii Conteşti, număr cadastral x, situat în comuna Conteşti, sat Bălteni, tarlaua x, parcela x, judeţul Dâmboviţa, dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/07.11.2008 de B.N.P. R., imobil ipotecat în favoarea creditorului K. conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. x/28.07.2009 de S. - T..

De asemenea, în baza art. 397 alin. (1) şi 25 alin. (3) C. proc. pen.., cu reţinerea art. 1357 C. civ., 1386 C. civ., Curtea va admite în parte acţiunea civilă exercitată de persoana vătămată K. în contradictoriu cu inculpaţii B., C., I., D., F., G. şi persoana interesată S.C. N. S.R.L.

Conform raţionamentului expus anterior, în cazul tuturor celorlalte terenuri vor fi anulate procesele-verbale de licitaţie, actele de adjudecare şi toate actele subsecvente, urmând ca instanţa să constate că garanţii ipotecari sunt proprietarii imobilelor şi că dreptul de proprietate este grevat cu dreptul real de ipotecă în favoarea băncii.

Totodată, va dispune efectuarea înscrierilor privind dreptul de proprietate şi dreptul de ipotecă, conform celor menţionate în dispozitiv (unde vor fi indicate, în cazul fiecărui imobil, modalitatea de dobândire a dreptului de proprietate şi contractul de ipotecă), în cărţile funciare ale imobilelor, la rămânerea definitivă a prezentei.

În acelaşi timp, se impune restituirea către adjudecatari a preţurilor achitate, cu luarea în considerare a faptului că sumele de 1.313,88 euro, 3.231,77 euro, 2.458,76 euro şi 5.849 euro au fost distribuite băncii . Suma de 5.849 euro priveşte mai multe imobile adjudecate atât de B., cât şi de D., astfel că nefiind posibilă individualizarea fiecărei sume, se impune ca întreaga sumă să se întoarcă în contul executorului judecătoresc, care va fi obligat să restituie sumele achitate de adjudecatari, cu excepţia celor 3 menţionate anterior (1.313,88 euro, 3.231,77 euro, 2.458,76 euro), care vor fi restituite inculpaţilor de către bancă.

În consecinţă:

A obligat partea civilă K. să restituie inculpatului B. suma de 1.313,88 euro ce i-a fost distribuită.

A obligat partea civilă K. să restituie inculpaţilor C. şi I. suma de 3.231,77 euro ce i-a fost distribuită.

A obligat partea civilă K. să restituie inculpatului D. suma de 2.458,76 euro ce i-a fost distribuită.

A obligat partea civilă K. să restituie în contul de consemnaţiuni al B.E.J. "A." suma de 5.849 euro.

A obligat B.E.J. "A." să restituie inculpatului B. suma de 30.432,97 euro.

A obligat B.E.J. "A." să restituie inculpaţilor C. şi I. suma de 133.358,23 euro şi 11.535 RON.

A obligat B.E.J. "A." să restituie inculpatului D. suma de 61.591,24 euro.

A obligat B.E.J. "A." să restituie inculpatului F. suma de 43.250 euro.

A obligat B.E.J. "A." să restituie persoanei interesate S.C. N. S.R.L. suma de 19.000 euro.

Instanţa a ţinut seama de voinţa inculpatului G. şi a persoanei interesate, suma achitată de inculpat pentru S.C. N. S.R.L. (cauţiunea şi, implicit, preţul) fiind considerat un împrumut acordat de persoana fizică persoanei juridice.

Ţinând seama de dispoziţiile art. 1.638 C. civ., s-a arătat că sumele menţionate nu pot fi confiscate.

***

II. Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, inculpaţii A., B., C., D., E., F., G., H., precum şi partea civilă K. S.A. şi persoana interesată N. S.R.L.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 20.07.2023, cercetarea judecătorească în apel fiind încheiată la termenul din 12.01.2024, când s-a acordat cuvântul în dezbateri şi s-a stabilit termen de pronunţare la 07.02.2024, ulterior amânat pentru 08.02.2024.

În apel au fost audiaţi la termenul de judecată din 21 noiembrie 2023 inculpaţii H. şi A., iar la termenul de judecată din data de 12 ianuarie 2024 au fost audiaţi inculpaţii F., C. şi G..

În cadrul dezbaterilor, la termenul din data de 12 ianuarie 2024, inculpaţii F., H., G., C., A. şi J. au arătat că sunt de acord să presteze muncă în folosul comunităţii, în situaţia în care se va dispune o soluţie de condamnare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

De asemenea, inculpaţii I., E., D. şi B., au transmis la dosar în termenul stabilit de instanţă, respectiv data de 22 ianuarie 2024, cereri prin care şi-au dat acordul de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii.

Motive de apel:

1. Prin apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, s-a criticat hotărârea primei instanţe atât sub aspectul legalităţii, cât şi sub aspectul temeiniciei soluţiei adoptate, pentru următoarele motive:

- greşita achitare a inculpaţilor B. şi C. sub aspectul infracţiunii de instigare la abuz în serviciu prevăzută de art. 47 C. pen. rap. la art. 297 C. pen. şi art. 13² din Legea nr. 78/2000 şi greşita înlăturare a aplicării art. 309 C. pen. în privinţa inculpaţilor A., B. şi C..

Sub acest aspect, s-a arătat că scopul grupului infracţional organizat a fost acela de deturnare a licitaţiilor publice, ca infracţiune definitorie (ţintă), prin intermediul căreia membrii constituenţi urmau să realizeze în concret folosul patrimonial urmărit prin constituire, respectiv obţinerea în proprietate a unor bunuri imobile cu o valoare de piaţă ridicată, la preţuri derizorii. Atragerea executorului judecătoresc în cadrul grupului infracţional organizat, ca membru constituent, nu a schimbat în niciun fel scopul constituirii, care a rămas acelaşi, însă prin activitatea sa infracţională, desfăşurată în scopul deturnării licitaţiilor publice, respectiv adjudecarea imobilelor la preţuri derizorii, atât executorul judecătoresc, cât şi ceilalţi membri ai grupului infracţional organizat, în speţă lideri decizionali, inculpaţii B. şi C. au săvârşit acte ce constituie elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu, în forma autoratului, respectiv a instigării.

S-a arătat că mijloacele de probă administrate în cauză demonstrează faptul că liderii decizionali au desfăşurat acte de atragere în cadrul grupului infracţional a inculpatului A., iar prin demersurile de atragere directă a acestuia, atât liderii decizionali - inculpaţii B. şi C., în calitate de beneficiari principali, cât şi inculpatul A., în calitate de beneficiar secundar (încasarea unor sume de bani cu titlu de cheltuieli de executare silită), au avut reprezentarea şi au săvârşit acţiuni/inacţiuni ce constituie elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, ca infracţiune ce intră în scopul pentru care a fost constituit grupul infracţional organizat.

Întrucât constituirea grupului infracţional organizat s-a efectuat prin atragerea ca membru constituent a executorului judecătoresc şi nu printr-o simplă înţelegere prealabilă între licitatori denotă faptul că infracţiunile ce intră în sfera grupului infracţional, respectiv infracţiunea de abuz în serviciu şi cea de deturnare a licitaţiilor publice au avut în vedere obţinerea unor venituri patrimoniale importante. Or, chiar dacă deturnarea licitaţiilor publice este o infracţiune de pericol şi nu de rezultat, ca urmare a înţelegerilor prealabile între inculpaţi, s-a produs şi o pagubă în dauna creditorului, care nun poate fi disociată de modalitatea concretă de producere, respectiv prin comiterea infracţiunii de abuz în serviciu.

S-a mai arătat de către parchet că în speţă erau aplicabile dispoziţiile art. 309 din C. pen., reţinute prin raportare la valoarea de 75% a imobilelor scoase la licitaţie publică, valoare ce fusese stabilită pe baza unei evaluări dispuse în dosarele de executare silită. În aceste condiţii, chiar dacă preţul de adjudecare putea fi mai mic, egal sau mai mare decât suma de 75% din valoarea de evaluare, aceasta nu înseamnă că prejudiciul avansat de partea civilă prin raportare la acestă valoare nu ar fi fost judicios stabilit, acelaşi preţ fiind cel avut în vedere şi de inculpaţi atunci când au procedat la luarea rezoluţiei infracţionale.

A susţinut procurorul că modalitatea de constituire a grupului infracţional organizat şi atingerea scopului acestuia denotă fără echivoc faptul că pe lângă obţinerea bunurilor imobile la preţuri derizorii, scopul urmărit de gruparea infracţională a fost şi acela al adjudecării tuturor bunurilor imobile supuse executării silite provenite din acordarea unor credite neperformante ale K., aspect de natură a asigura atât beneficii patrimoniale importante adjudecatarilor, cât şi executorului judecătoresc, care urma să încaseze cheltuieli de executare silită.

Ca urmare, având în vedere că toţi membrii grupului organizat - care a dăinuit până la data destructurării, când au avut loc percheziţiile domiciliare, au conlucrat pentru păstrarea produsului infracţional şi după data ultimelor licitaţii publice, precum şi faptul că în descrierea faptelor reţinute prin rechizitoriu fusese precizată expres specializarea grupului infracţional organizat, respectiv deturnarea licitaţiilor şi infracţiunea scop săvârşită, şi anume abuz în serviciu, în mod greşit instanţa de fond a considerat că nu erau incidente cauzei dispoziţiile art. 309 C. pen. şi art. 367 alin. (2) C. pen.

- greşita achitare a inculpatei I. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de grup infracţional organizat în varianta aderării prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen. şi respectiv complicitate la deturnarea licitaţiilor publice în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. (1) rap. la art. 246 teza II-a C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Sub acest aspect, s-a arătat că apartenenţa inculpatei I. la grupul infracţional organizat era confirmată de probatoriul administrat, cu referire specială la discuţiile telefonice purtate cu mandatarul E., rezultând că în realitate activitatea acesteia nu s-a limitat doar la depunerea unor sume de bani în contul bancar al BEJ A., cum eronat a reţinut prima instanţă.

A arătat parchetul că inculpata I. a transcris pe ordinele de plată numerele dosarelor de executare pentru care trebuia să depună cauţiunile în vederea participării la licitaţii, aspect care, în opinia acuzarii, atestă faptul că aceasta a luat cunoştinţă în mod direct despre obiectul depunerilor respectivelor sume de bani, neefectuând un simplu virament bancar. De asemenea, având în vedere că inculpatul C. era beneficiarul real al adjudecării bunurilor imobile şi că tot acesta era cel care îi furnizase inculpatei I. numerele dosarelor de executare silită în legătură cu care se efectuase plata cauţiunilor în vederea participării la licitaţii rezultă că inculpata I. a acceptat ca, în virtutea calităţii sale de soţie a inculpatului C., să adjudece în drept mai multe bunuri imobile în cadrul licitaţiilor desfăşurate la datele de 18.12.2018 şi 19.12.2018.

S-a mai arătat şi că pentru reţinerea calităţii de aderent al grupului infracţional a inculpatei I., asemeni inculpatului E., nu este necesar ca persoana în cauză să îi cunoască pe toţi ceilalţi membri ai grupului infracţional, esenţial fiind ajutorul pe care l-a dat inculpaţilor C. şi E., acesta din urmă în calitate de persoană interpusă, spre a realiza planul infracţional al cărui scop era deturnarea licitaţiilor publice din datele de 18-19.12.2018.

În acelaşi sens, s-a făcut referire la activitatea desfăşurată ulterior de inculpata I. în cadrul asigurării produsului infracţional, respectiv apărarea în cadrul contestaţiilor depuse faţă de adjudecarea bunurilor imobile, cât şi concursul acordat inculpatului E. pentru obţinerea unor sume de bani cu titlu de arendă, în referire la unele dintre terenuri dobândite ca adjudecatar.

Chiar dacă în sentinţă se face referire la un regim matrimonial comun al inculpaţilor C. şi I., mijloacele de probă administrate în cauză indică faptul că activităţile desfăşurate de inculpata I. nu au avut caracter solitar, ci s-au circumscris scopului urmărit de soţul acesteia, acela de adjudecare la preţuri derizorii, numirea inculpatei ca beneficar, respectiv adjudecatar fiind acela de a ascunde relaţiile existente între inculpatul C. şi B., aspect care ar fi ridicat suspiciuni asupra unor eventuale înţelegeri prealabile în cazul participării la licitaţii publice.

Prin urmare, s-a arătat că implicarea inculpatei I. a fost efectuată în scopul ascunderii adevăratului beneficiar al bunurilor imobile, respectiv inculpatul C. şi a relaţiilor preexistente cu inculpatul B., în sensul îngreunării unor verificări din surse deschise efectuate de persoanele interesate asupra licitatorilor.

Concluzionând, acuzarea a enumerat activităţile din care rezulta participaţia penală a inculpatei I. la săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa prin rechzitoriu, respectiv: (i) inculpata a depus cauţiunile pentru toate licitaţiile după care l-a mandatat pe incupatul E. pentru reprezentare la licitaţii şi la contestaţiile cu privire la licitaţii; (ii) inculpata a adjudecat imobilele în cauză, îl cunoştea pe inculpatu B. şi în virtutea acţiunilor post licitaţie a luat la cunoştinţă despre preţurile la care au fost ajudecate imobilele; (iii) în mod normal trebuia să îi ceară socoteală mandatarului cu privire la imobilele adjudecate şi să observe cu propriile simţuri că participanţii la licitaţii erau aceeiaşi şi erau apropiaţi ai inculpatului C.; (iv) din probatoriul administrat a rezultat că inculpata a prevăzut şi urmărit rezultatul, fiind dovedită înţelegerea dintre inculpaţii C. şi I. în scopul limitării tragerii la răspundere penală conform acţiunilor/inacţiunilor desfăşurate, respectiv în scopul împiedicării tragerii la răspundere penală a inculpatei I.; (v) faptul că ceo doi inculpaţi au calitatea de soţi nu constituie o cauză de neimputabilitate a faptelor prin referire la aceea că în baza comunicărilor/deciziilor unuia dintre soţi, speţă inculpatul C., soţia sa ar fi semnat sau efectuat plăţi fără a avea în concret reprezentarea acţiunilor sale, fiind dovedit în cauză cu mijloace de probă obţinute ulterior adjuecării terenurilor că inculpata a avut cunoştinţă de modalitatea de adjudecare şi exploatare (arendă); (vi) raportat la valoarea totală a bunurilor adjudecate şi a sumei depusă pentru participare rezultă că inculpata a cunoscut motivul pentru care a semnat ordinele de plată şi ce s-a întâmplat ulterior depunerii acestora;

Critica astfel formulată a fost susţinută prin trimitere la parţile relevante din conţinutul rechizitoriului şi transcriptul unor convorbiri telefonice înregistrate în cauză.

- greşita achitare a inculpatei J. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat în varianta aderării prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen. şi respectiv complicitate la deturnarea licitaţiilor publice în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. (1) rap. la art. 246 teza II-a C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (5 acte materiale);

În privinţa acestei inculpate, s-a arătat de către parchet că, în contra celor reţinute de prima instanţă, cum că probele administrate în cauză infirmă acuzaţia parchetului în sensul că inculpata l-ar fi ajutat pe inculpatul G. să participe la licitaţiile publice prin faptul remiterii sumei de 42.000 EURO pusă la dispoziţie de inculpatul B. pentru plata cauţiunilor, cât şi că, la nivelul lunii august 2019, grupul infracţional organizat nu mai exista, situaţia în care nu putea exista în mod obiectiv nici fapta de aderare la gruparea infracţională, dimpotrivă, probatoriul administrat relevă că inculpata J. - în calitate de secretară la mai multe societăţi comerciale administrate de inculpatul B., era confidenta acestuia, în sensul că acţiunile sale în relaţia cu angajatorul său excedează activităţilor conferite de funcţia deţinută, având acces şi la conturile bancare ale inculpatului B., în calitate de împuternicită, ceea ce denotă încrederea oferită. În virtutea acestei relaţii, inculpata a efectuat în dese rânduri activităţi care nu pot fi circumscrise calităţii sale ori mandatului oferit de angajator, putând fi considerate ca având conotaţie penală din perspectiva unor infracţiuni de fals în înscrisuri oficiale sau fals în înscrisuri sub semnătură penală.

Exemplificând în acest sens mai multe discuţii telefonice purtate fie de inculpata J. cu inculpatul B. în ziua de 29.08.2019, fie de inculpatul A. cu inculpatul B. la datele de 15.02.2019, 27.02.2019, 18.03.2019, 11.07.2019, 17.12.2019, 18.12.2019, 28.01.2018, 30.01.2020, acuzarea a solicitat să se constate că în cazurile în care inculpata J. l-a reprezentat pe inculpatul B. în relaţia cu executorul judecătoresc A., aceasta nu a executat un simplu serviciu de curierat, cunoscând în realitate obiectul/motivul deplasării sale la sediul BEJ A., precum şi faptul că ştia despre participarea inculpatului B. direct/prin persoane interpuse la lictaţiile publice şi că acesta a adjudecat mai multe bunuri imobile, luând la cunoştinţă despre aceste aspecte fie prin întocmirea unor tabele ce conţineau dosarele de executare silită în care se efectuau licitaţiile publice, fie prin calcularea sumelor ce urmau a fi depuse drept cauţiune pentru participarea la licitaţiile publice pentru inculpatul B., cât şi celelalte persoane din anturajul acestuia, respectiv inculpatul F., urmate apoi de efectuarea demersurilor necesare intabulării dreptului de proprietate ulterior adjudecării imobilelor (în cazul licitaţiilor din datele de 18.12.2018 şi 19.12.2018). De asemenea, a fost menţionată împrejurarea că inculpata, care avea ca sarcină de serviciu ridicarea/depunerea coprespondenţei, în exercitarea atribuţiei de sortare a corespondenţei, a aflat conţinutul acesteia, dat fiind faptul că respectiva corespondenţă era scanată şi trimisă ulterior inculpatului B. sau altor persoane nominalizate de acesta din urmă.

S-a arătat că aspectele menţionate, susţinute de discuţiile purtate prin aplicaţia FFFFF., evidenţiează activitatea infracţională desfăşurată de inculpata J. în scopul ajutării inculpatului B., dar şi faptul că a cunoscut că aceasta nu serveşte doar intereselor personale ale angajatorului său, ci şi ale unui grup de persoane, acceptând acest lucru. Că inculpata avea cunoştinţă despre caracterul infracţional al activităţilor desfăşurate de angajatorul său B. rezulta şi din discuţia telefonică pe care aceasta a avut-o cu concubinul ei la data de 15.10.2019, oferind elemente referitoare la momentul creării grupului infracţional organizat şi la scopul urmărit de grupul infracţional. Ca urmare, parchetul a subliniat că fiind definitorie această discuţie telefonică în ceea ce priveşte activitatea inculpatei J. în raport cu obiectivele infracţionale ale grupului infracţional organizat, în sensul că realizat activităţile dispuse de inculpatul B., cunoscând că erau circumscrise grupului infracţional organizat.

Motivaţia circumscrisă acestui motiv de apel a fost susţinută de către parchet şi prin referire la faptul că inculpatul B. era cel care îl recrutase pe inculpatul F. ca membru aderent al grupului infracţional organizat şi tot efectuase demersurile pe lângă executorul judecătoresc A. pentru ca acesta din urmă să asigure cadrul aparent legal pentru adjudecare de către inculpatul F., aspecte rezultate din convorbirele FFFFF. dintre inculpaţii B. şi J., purtate la data de 12.02.2019, în intervalele orare 14:11 -15:38 şi 13:28-13:29.

S-a arătat că după acelaşi tipar, ca şi în cazul licitaţiilor precedente, inculpata J. a efectuat activităţi de sprijinire a membrilor grupului infracţional, în cazul lictaţiiilor din data de 13.02.2019 ajutându-l pe inculpatul F. să se înscrie la licitaţii prin indicarea totalului ofertelor e cumpărare ce urmau a fi depuse în vederea adjudecării, după ce acesta procedase la efectuarea calculelor necesare subsecvent analizării publicaţiilor de vânzare.

De asemenea, au fost evocate şi alte discuţii telefonice purtate între inculpaţii B. şi J. la datele de 13.02.2019, interval orar 09:53-17:42, 14.02.2019, interval 13:58-16:43, cât şi cele purtate între incupaţii J. şi F. la data de 13.02.2019 interval 13:12-17:28, în rapprt cu care acuzarea a susţinut că inculpata J. a fost implicată activ în acitivităţile desfăşurate de angajatiul său şi cunoştea relaţiile strânse între inculpatul B., F. şi C. şi demersurile ce urmau a fi desfăşurate la data de 13.02.2019 de către inculpatul F. pentru adjudecarea imobilelor.

În ceea ce priveşte modalitatea de constituire a grupului infracţional organizat, precum şi rolul şi poziţia ierarhică a membrilor acestuia, acuzarea a făcut trimitere la discuţia telefonică din data de 15.10.2019, pe care inculpata J. a purtat-o cu o persoană apropriată, utilizatoare a numărului de apel x, rezultând astfel că inculpata a cunoscut activităţile desfăşurate de inculpatul B. în legătură cu participarea şi modalitatea de adjudecare a mai multor terenuri în cadrul licitaţiilor publice organizate de BEJ A., ajutându-l totodată pe inculpatul F. să participe la lictaţiile din data de 13.02.2019.

Tot referitor la acest aspect, acuzarea a arătat că implicarea inculpatei J. în depunerea ofertelor pentru inculpatul F., excluse de instanţă ca fiind anterioare sprijinirii grupului infracţional organizat, chiar dacă nu au fost reţinute ca acte ce intră în sfera ilicitului penal indică faptul că icnulpata J. şi-a putut crea convingerea că scopul urmărit de inculpatul B. era ca şi la licitaţiile din luna noiembrie 2019 să obţină imobile la preţuri derizorii. Tocmai pentru că inculpata a luat la cunoştinţă că inculpatul F. adjudecase la preţuri derizorii, aşa cum şi angajatorul său procedase anterior, arată că în mod greşit prima instanţă nu a reţinut că aceasta sprijinise grupul infracţional organizat, începând cu luna august 2019.

- greşita achitare a inculpatului G. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat în varianta aderării prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen.

În privinţa acestui inculpat, s-a arătat că în mod greşit prima instanţă a apreciat că la data de 13.02.2019 grupul infracţional organizat îşi încetase existenţa, aşa încât la momentul determinării inculpatului G. de către B. să participe la licitaţiile publice din 12.11.2019 nu mai era îndeplinită condiţia privind numărul de persoane prevăzută de art. 367 alin. (6) C. pen., doar inculpaţii B. şi A. urmărind în continuare deturnarea licitaţiilor publice în legătură cu imobilele din oraşul Otopeni, deoarece din discuţiile telefonice purtate înter inculpaţii B. şi G. din datele de 11.11.2019 şi 12.11.2019 rezulta în mod neechivoc că inculpatul G. participase la licitaţie în calitate de persoană interpusă a liderului B., precum şi faptul că acesta a luat cunoştinţă despre suspendarea licitaţiilor şi prezenţa reprezentanţilor K. de la o altă persoană implicată în acele licitaţii, probabil de la executorul judecătoresc, inculpatul A..

Totodată, acuzarea a făcut referire şi la discuţiile telefonice din data de 07.11.2019, 08.11.2019, 11.11,2019 şi 12.11.2019, arătând că acestea indică faptul că activitatea inculpatului G. nu a avut caracter ocazional, inculpatul înţelegând foarte bine activitatea pe care urma să o desfăşoare în calitate de persoană interpusă a adjudecatarului de fapt B., manifestând toate diligenţele pentru menţinerea produsului infracţiunii şi respectând întocmai ordinele primite în acest sens de la inculpatul B., ceea ce atestă aderarea sa la grupul infracţional organizat, dovadă fiind şi atragerea inculpatului H. în activitatea infracţională.

- greşita individualizare a pedepselor aplicate inculpaţilor A., B., C., D., E. F., G. şi H. în raport cu criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., solicitându-se majoarea pedepselor către maximul special prevăzut de lege prin aplicarea dispoziţiilor art. 36 alin. (1) C. pen., având în vedere consecinţele grave ale faptelor săvârşite de inculpaţi, valoarea ridicată a prejudiciului cauzat creditorului K., care a precizat că înţelege să se constituie parte civilă în cauză cu suma de 2.730.076,39 euro, reprezentând prejudiciul material, consecinţele grave asupra siguranţei circuitului civil şi numărul mare al actelor materiale săvârşite - 48 acte materiale în cazul inculpatului A., 46 acte materiale în cazul inculpatului C. şi E., 13 acte materiale în cazul inculpatului D., iar în cazul inculpatului H. şi reindividualizarea modalităţii de executare a pedepsei închisorii prin executare în regim de detenţie.

2. Prin apelul declarat de inculpatul B., s-a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii şi în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă, ca urmare a încălcării dreptul inculpatului la un proces echitabil prin nemotivarea hotărârii, iar în subsidiar, achitarea inculpatului în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen. pe temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) şi în subsidiar prin reţinerea art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., iar în ceea ce infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată prevăzută de art. 246 teza II-a C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., pe temeiul dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.

În dezvoltarea criticilor formulate, referitor la solicitarea de trimitere a cauzei spre rejudecare, s-a arătat că încălcarea dreptului la un proces echitabil prin nemotivarea hotărârii rezidă în aceea că sentinţa reţine o altă situaţie de fapt decât cea cu care a fost sesizată, nu analizează aspectele esenţiale ale apărării şi ignoră probele invocate în combaterea acuzării.

Astfel, în ceea ce priveşte infracţiunea de grup infracţional organizat, s-a arătat că prima instanţă a reţinut o altă structură a grupului infracţional decât cea menţionată în rechizitoriu, în sensul în care a schimbat total structura grupului infracţional, relaţiile între membrii presupusei grupări, rolul fiecăruia în cadrul grupului, aspecte care fiind evidenţiate pentru prima dată în hotărârea de condamnare nu au fost cunoscute de apărare. Or, procedându-se în acest mod, inculpatul nu a avut posibilitatea exercitării unei apărări efective cu privire la aceste acuzaţii. Tot astfel, prima instanţă a reţinut că inculpatul E. nu a (mai) constituit grupul infracţional organizat, ci a aderat la acesta la data de 17 decembrie 2018, grupul nu a fost constituit în perioada decembrie 2018 - noiembrie 2019, ci în perioada decembrie 2018 - februarie 2019, inculpatul F. a aderat la grupul constituit, nu şi inculpatul G., în cazul acestuia din urmă fiind vorba de o participaţie ocazională.

De asemenea, s-a arătat că nici în privinţa infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice situaţia de fapt reţinută de instanţă este diferită de cea invocată de parchet. Astfel, sentinţa reţine că inculpaţii F. şi G. au participat în nume propriu, iar nu în numele inculpatului B., inculpatul G. nu a primit bani de la inculpatul B. să se înscrie la licitaţie, dar totuşi acesta din urmă i-a instigat pe cei doi la deturnarea licitaţiilor publice (fără ca instanţa să indice care este motivaţia din spatele instigării). De asemenea, pentru prima dată se conturează o acuzaţie de instigare a inculpatului F., neformulată prin rechizitoriu, în sensul că inculpatul B. l-ar fi determinat, mediind înţelegerea prealabilă dintre acesta şi C., respectiv a inculpatului G. pe care l-ar fi determinat, propunându-i să se înţeleagă cu alt participant - H..

Pe de altă parte, s-a arătat de către inculpat că niciun aspect esenţial invocat în apărare nu a fost analizat de prima instanţă şi nici probele invocate în susţinerea apărărilor formulate. În aceste condiţii, o apărare efectivă cu privire la săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice, cel puţin sub forma instigării, nu poate fi efectuată pentru prima dată în calea de atac a apelului, prin modificarea descrierii situaţiei de fapt, inculpatul fiind lipsit de un grad de jurisdicţie. Respectarea dreptului inculpatului de a fi informat, în mod detaliat, cu privire la cauza şi natura acuzării (faptele materiale de care este învinuit şi încadrarea lor juridică), consacrat de art. 6 parag. 3 lit. a) din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale presupune în mod necesar ca acuzaţiile formulate să fie prezentate într-o manieră suficient de clară şi prin corelare cu norma penală, pentru a-i permite inculpatului înţelegerea deplină a obiectului acuzaţiei şi a semnificaţiei penale a faptelor pretins infracţionale şi a-i da, astfel, posibilitatea să îşi construiască o strategie de apărare corespunzătoare şi eficientă în raport cu acestea.

In ceea ce priveşte fondul cauzei, apărarea a solicitat în referire la infracţiunea de grup infracţional organizat achitarea, în principal pentru că fapta nu există şi în subsidiar, pentru că fapta nu este prevăzută de legea penală.

S-a arătat că pentru existenţa infracţiunii de grup infracţional organizat trebuie îndeplinite mai multe cerinţe, respectiv grupul infracţional trebuie să fie structurat, să existe pentru o perioadă şi să acţionez, în mod coordonat. Contrar afirmaţiei judecătorului primei instanţe, expresia "structură determinată" folosită de legiuitor porneşte de la o coordonare în plan vertical a grupării constituite, caracterizată printr-o ierarhie clară, în care liderul dă ordine, directive infracţionale, iar membri le execută, acţiunile fiind convergente în îndeplinirea obiectivelor comune tuturor celor ce compun grupul infracţional. Or, în speţă, nu s-a arătat de către instanţă în ce a constat coordonarea în plan vertical a grupării constituite, cerinţa existenţei ierarhiei fiind de esenţa infracţiunii. De asemenea, apărarea a subliniat că în lipsa distribuirii rolurilor şi a planului de activitate nu se poate vorbi despre un grup organizat, ci eventual despre existenţa unei pluralităţi ocazionale, care nu este însă o activitate infracţională autonomă, susceptibilă de sancţionare. Nu au fost prestabilite roluri pentru membrii grupului, iar activitatea ulterioară licitaţiilor nu prezintă relevanţă penală şi deci nu poate intar în scopul grupului infracţional.

A susţinut apărarea că acuzaţiile aduse inculpatului B. reprezintă un scenariu fără suport probator, prin interpretarea tendenţioasă a unor convorbiri purtate cu ceilalţi coinculpaţi din dosar. In realitate, nu există nicio probă din care să rezulte constituirea grupului infracţional organizat ori aderarea vreunei persoane la acest grup sau sprijinirea grupului de către vreo persoană. Concluziile acuzării parchetului se întemeiază pe discuţii care vizează relaţii de afaceri normale, relaţii profesionale normale şi relaţii personale între anumiţi inculpaţi, care au fost scoase din context şi prezentate în mod artificial ca reprezentând o structură piramidală, ierarhizată şi cu durată în timp.

In ceea ce priveşte infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice, crictica formulată se referă la inexistenţa mijloacelor de probă care să furnizeze în plan procesual informaţii conform cărora ar fi existat o « înţelegere între participanţii pentru a denatura preţul de adjudecare» singurul tip de înţelegere între participanţi pe care legea penală îl sancţionează. Preţul de adjudecare este preţul cel mai mare oferit la licitaţia publică, cu care este adjudecat bunul scos la licitaţie. Astfel, fapta constituie infracţiune dacă înţelegerea între participanţi este susceptibilă să altereze, să modifice acest preţ printr-o competiţie simulată, nereală.

S-a arătat de către apărare că adjudecarea bunurilor sub preţul de evaluare nu poate fi echivalată cu «denaturarea preţului de adjudecare » deoarece acest fapt poate surveni şi ca urmare a supraevaluării, în condiţile în care valoarea inferioară a preţului de adjudecare nu este consecinţa automată a unei «înţelegeri» de participare la o vânzare publică. Înţelegerea poate viza preţul de adjudecare sau doar simpla participare. În conformitate cu norma de incriminare (art. 246 C. pen.), «denaturarea preţului de adjudecare» înseamnă că participanţii între care intervine "înţelegerea" convin asupra unui preţ de vânzare a bunurilor (cuantum) - mai mare sau mai mic - decât preţul la care, în alte lipsa "înţelegerii" s-ar fi ajuns. Micşorarea preţului de adjudecare, prin coborârea valorii de vânzare, nu reprezintă denaturare, mai ales dacă preţul a fost supradimensionat în raport cu valoarea de circulaţie a bunului scos la vânzare şi nici dacă (cum se întâmplă în multe situaţii) preţul de adjudecare este mai mic decât cel de evaluare, deoarece orice participant care doreşte să achiziţioneze astfel de bunuri îşi ia o marjă de risc. Prin urmare, preţul de adjudecare putea fi denaturat numai dacă participanţii ar fi avut o înţelegere cu privire la stabilirea unui anumit cuantum al sumei de cumpărare.

În continuare, apărarea a arătat că singurul reper în funcţie de care trebuie cântărită eventuala "denaturare a preţului de adjudecare" îl constituie "valoarea reală de circulaţie a bunului adjudecat". De altfel, în cadrul evaluării, bunurile evaluate în vederea vânzării la licitaţie trebuie "preţuite" în funcţie de valoarea lor de circulaţie.

S-a arătat şi că înţelegerea între participanţi trebuie să aibă rol cauzal în raport cu preţul de adjudecare. Relaţia cauzală lipseşte dacă, excluzând ipotetic, pretinsa înţelegere, vânzarea nu avea loc sau, dacă ar fi avut loc, nu s-ar fi făcut la un preţ superior. Orice persoană are dreptul de a participa la o licitaţie publică, dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege. Când se reproşează "denaturarea preţului de adjudecare" nu participantul este cel care trebuie să dovedească inexistenţa înţelegerii de participare, iar dacă aceasta a fost dovedită, nu participantul este obligat să dovedească lipsa unei înţelegeri referitoare la "preţul de adjudecare".

Prin urmare, s-a arătat că în condiţiile date (lipsa certă a oricăror alte oferte şi supraevaluarea imobilelor), bunurile nu puteau fi vândute la preţuri superioare celor la care au fost adjudecate.

Sub un alt aspect, hotărârea primei instanţe a fost criticată şi pentru greşita reţinere a tentativei la infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice în sarcina inculpaţilor B., G. şi H. în legătură cu cele trei acte materiale din data de 12.11.2019, în condiţiile în care licitaţiile respective nu au mai avut loc, fiind suspendate la cererea creditorului. Simpla depunere a unor oferte de către participanţii la licitaţie nu poate să influenţeze preţul de adjudecare. Acest lucru se poate întâmpla numai după începerea licitaţiei, prin strigarea efectivă a ofertelor. În lipsa desfăşurării licitaţiei nu se poate concepe vreo denaturare a preţului de adjudecare, fiind imposibilă realizarea urmării imediate, respectiv punerea în pericol a concurenţei în licitaţiile publice. Ca atare, orice înţelegere anterioară are natura juridică a unui act pregătitor, care capătă relevanţă penală numai în momentul deschiderii licitaţiei şi strigării ofertelor.

S-a arătat de către apărare că în cazul vânzării silite a imobilului de la Ploieşti în legătură cu care instanţa de fond a reţinut existenţa unei concurenţe reale între participanţi, tot inculpaţi în prezenta cauză, a avut în vedere exclusiv preţul de adjudecare. Astfel, adjudecarea bunului la un preţ de 26% din preţul de pornire şi 266% din valoarea cauţiunii a constituit în această situaţie argumentul suprem pentru reţinerea unei concurenţe reale, în contradicţie însă cu afirmaţiile anterioare referitoare la nerelevanţa preţului real al terenurilor raportat la preţul de adjudecare. Or, aplicând acelaşi raţionament trebuie să se ajungă la concluzia că a existat o concurenţă reală în legătură cu toate terenurile care au făcut obiectul licitaţiilor din prezentul dosar.

S-a mai arătat că nu poate fi omisă nici atitudinea cel puţin neglijentă în politica de acordare a creditelor din partea creditorului K., ceea ce a condus la existenţa unor credite neperformante în portofoliu şi necesitatea constituirii de provizioane, precum şi la modificarea provizioanelor în cazul vânzării bunurilor la licitaţie la un preţ sub valoarea de evaluare, fiind astfel evident interesul Băncii pentru menţinerea în orice condiţii a garanţiilor la valoarea de evaluare. Banca nu a uzat de posibilitatea legală de achiziţionare a imobilelor în contul creanţei de 75% din valoare la cele peste 30 de termene de licitaţie anterioare întrucât această valoare nu are nicio legătură cu preţul de piaţă al respectivelor bunuri imobile, fiind mult supraevaluată. Situaţia juridică a bunurilor şi lipsa de interes a creditorului în achiziţionarea acestora la 75% din preţul de evaluare, are relevanţă juridică în determinarea preţului de adjudecare într-o procedură de executare silită normală, potrivit dispoziţiilor legale şi a eventualului concurs de oferte. Nu se poate vorbi despre o înţelegere de a participa la licitaţie ca denaturând preţul de adjudecare (în sensul coborârii acestuia sub 75% din preţul de evaluare) atâta timp cât legea civilă permite participarea a două persoane la licitaţie, conferind anumite drepturi legale ca urmare a acestei participări, iar legea penală nu interzice înţelegerea de a participa la licitaţie, ceea ce este licit potrivit legii civile este, de asemenea, licit potrivit legii penale, efectul cauzelor justificative fiind acela că fapta este licită în toate ramurile dreptului.

Sinteza motivelor de apel a fost completată cu Anexă la notele de concluzii cuprinzând explicaţii extinse privind deturanarea licitaţiilor, din perspectivă probatorie, corelativ constatărilor şi statuărilor primei instanţe, susţineri care însă nu vor mai fi expuse separat în prezenta decizie din motive ce ţin de supleţea şi întinderea redactării, însă vor fi analizate cu ocazia examinării criticii punctuale în apelul inculpatului B..

3. Prin apelul declarat de inculpatul A., s-a solicitat admiterea acestuia, desfiinţarea hotărârii atacate şi în principal trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă, iar în subsidiar, achitarea inculpatului pentru acuzaţia de grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., cât şi pentru infracţiunea de abuz în serviciu dacă

Prin motivele de apel şi în nota de concluzii scrise, nelegalitatea sentinţei a fost invocată din perspectiva încălcării funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 297 alin. (1) cu referire la art. 13² din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie şi cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., pentru ambele situaţii fiind aplicabil temeiul prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.. dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 para. 3 lit. a) din Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale şi a art. 2 din Protocolul nr. 7 al Convenţiei, privind dublul grad de jurisdicţie în materie penală.

S-a arătat astfel că trimiterea în judecată a inculpatului A. a avut loc sub acuzaţia că ar fi constituit un grup infracţional organizat alături de alte persoane, fiind atras în cadrul acestui grup de liderii decizionali C. şi B., urmând dispoziţiile trasate de aceştia, iar prin sentinţa de condamanre s-a reţinut că, de fapt, inculpatul A. a fost liderul grupului infracţional organizat, liderul decizional care stabilea sarcinile fiecărui membru al grupului infracţional, iar că cei doi, inculpaţii C. şi B. erau executanţi ai dispoziţiilor trasate de inculpatul A..

S-a arătat că procedând în acest mod instanţa de fond a înţeles să schimbe baza factuală a acuzaţiei (chiar cu păstrarea încadrării juridice), substituindu-se organului de urmărire penală şi, cu încălcarea principiului separaţiei funcţiei judiciare, a construit practic o nouă acuzaţie împotriva inculpatului A., pe care, ulterior, a şi validat-o, prin sentinţa de condamnare.

Rezultă, aşadar, că au fost încălcate drepturile legitime ale acuzatului din perspectiva asigurării garanţiilor dreptului la apărare, cu referire la informarea acestuia asupra acuzaţiei (atât din punct de vedere factual, cât şi juridic), cât şi asigurarea dublului grad de jurisdicţie în materie penală, prin aceea că atât judecata în fond, cât şi cea din apel, trebuie limitată la analiza acuzaţiei asupra căruia inculpatul a fost informat, conform art. 6.3 lit. a) din Convenţie.

S-a arătat că reconfigurarea acuzaţiei penale direct prin sentinţă vizează deopotrivă atât structura presupusului grup infracţional, cât şi acuzaţia de abuz în serviciu, reţinută prin rechizitoriu în raport cu încălcarea normelor cuprinse în legislaţia primară reglementate de art. 246 teza II C. pen., precum şi dispoziţiile art. 5 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti şi ale art. 509 C. proc. civ.. Prin sentinţă, instanţă a construit o nouă acuzaţie, considerând că inculpatul şi-a încălcat atribuţiile de serviciu prin încălcarea altor norme legale decât cele care i-au fost oficial aduse la cunoştinţă, respectiv prevederile art. 54 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti şi la art. 509 alin. (5) şi 510 C.do procedură civilă 1865.

Nelegalitatea sentinţei a fost invocată şi din perspectiva raportării instanţei, spre a reconfigura acuzaţia şi a dipsune condamnarea inculpatului, la mijloace de probă care nu se regăsesc în actele dosarului.

Sub acest aspect, s-a arătat că prima instanţă a avut în vedere o presupusă discuţie purtată de inculpatul A. cu executorul judecătoresc XXXX. la data de 12.09.2019, pe baza căreia a reţinut că inculpatul A. era cel care a stabilit preţul de adjudecare anterior desfăşurării licitaţiilor. Procesul-verbal de redare a convorbirii din 12.09.2019, ataşat la filele x d.u.p., nu cuprinde însă şi aspectele la care face trimitere judecătorul fondului.

S-a mai arătat că pe baza aceleiaşi presupusă discuţie avută cu executorul XXXX. la data de 12.09.2019 instanţa de fond a concluzionat că inculpatul A. era cel care ar fi pus la cale întregul scenariu de adjudecare frauduloasă a bunurilor scoase la licitaţie.

Din probatoriul administrat în etapa cercetării judecătoreşti nu a rezultat însă niciun element care să susţină ipoteza enunţată de instanţă, în sensul că executorul judecătoresc ar fi constituit un grup infracţional organizat, pe care l-ar fi condus şi ar fi transmis indicaţii şi directive către cei din eşalonul secund, respectiv inculpaţii C. şi B..

În ceea ce priveşte fondul acuzaţiilor, s-a solicitat să se constate inexistenţa oricăror elemente juridice - ierarhie, durată, stabilitate, scop, ori factuale - de a constitui împreună cu ceilalţi participanţi un astfel de grup, de natură a atrage reţinerea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat în sarcina inculpatului A..

Şi în privinţa acuzaţiei de abuz în serviciu, apărarea a arătat că acţiunile inculpatului A. nu pot fi circumscrise ilicitului penal, activitatea de executare silită realizată în cadrul procedurii de vânzare la licitaţie publică fiind desfăşurată în limitele prevăzute de dispoziţiile legale aplicabile.

Prin sentinţa primei instanţe, acuzaţia de abuz în serviciu a fost reconfigurată în sensul reţinerii exercitării nerespunzăoare a atribuţiilor de servicu prin raportare la alte norme legale decât cele indicate în rechizitoriu, respectiv prin raportare la prevederile art. 54 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, art. 509 alin. (5) şi 510 Cpd procedură civilă 1865.

S-a arătat de către inculpat că dispoziţiile legale evocate nu au fost nesocotite în cauză, în condiţiile în care procedural existau cel puţin doi participanţi la licitaţie. În această situaţie, executorul judecătoresc a permis adjudecarea, respectând întru totul norma legală.

Ipoteza potrivit cu care executorul judecătoresc ştia că participanţii la licitaţie sunt înţeleşi, întrucât s-ar fi înţeles ca urmare a dispoziţiilor trasate chiar de el - în calitate de lider de grup infracţional organizat, nu poate fi reţinută în cauză, fiind infirmată de probatoriul administrat, inclusiv cu ocazia cercetării judecătoreşti din apel.

Pe cale de consecinţă, s-a arătat că, în mod greşit, a reţinut prima instanţă că executorul judecătoresc şi-ar fi îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu prin raportare la art. 509 alin. (5) C. proc. civ., actele şi lucrările dosarului confirmând faptul că executorul judecătoresc şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu în limitele legii, declarând în mod corect adjudecatar persoana care a oferit preţul cel mai mare, chiar dacă el era situat sub procentul de 75% din raportul de evaluare.

4. Prin apelul declarat de inculpaţii C. şi E., s-a solicitat admiterea apelurilor, desfiinţarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă pentru cauze de nulitate atrase în opinia apărării de (i) lipsa de imparţialitate a instanţei, (ii) fundamentarea soluţiei de condamnare pe o probă nepusă în discuţie contradictorie şi de care apărarea nu avea cunoştinţă, cât şi (iii) pentru alte fapte decât cele pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată, încălcându-se astfel dreptul inculpaţilor la un proces echitabil, şi la dublul grad de jurisdicţie în materie penală, garantate de art. 6 din Covenţia europeană penrtu apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţie.

În situaţia aprecierii ca neîntemeiate a motivelor de nelegalitate invocate, inculpaţii C. şi E. au solicitat în principal achitarea pentru ambele infracţiuni reţinute în sarcina lor, atât în privinţa infracţiunii de grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., cât şi pentru infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice (autor/instigator) prevăzută de art. 246 C. pen., fiind aplicabile dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., iar în subsidiar, reindividualizarea judiciară a pedepselor în cuantum şi ca modalitate de executare, prin aplicarea unor pedepse mai blânde, cu suspendarea sub supraveghere a executării acestora, în condiţiile art. 91 şi urm. C. pen.

În dezvoltarea criticilor formulate, subsumat primului motiv de nelegalitate, susţinut de lipsa de imparţialitate a instanţei, inculpaţii au arătat că acesta poate fi dedusă din lecturarea sentinţei, respectiv modalitatea de abordare a cauzei, din care rezultă că judecătorul primei instanţe nu s-a aplecat şi nu a analizat niciuna din apărările formulate cu ocazia dezbaterilor pe fond şi prin concluzii scrise. Deşi inculpaţii prin apărători au prezentat o serie de argumente, oral şi în scris, în sentinţa apelată nu este contraargumentat sau reţinut niciunul dintre acestea, contrar garanţiilor de echitate ale procedurii. Iar pentru salvgardarea drepturilor la un proces echitabil şi la apărare, prevăzute de art. 6 din Convenţie, s-a arătat că se impune admiterea apelului şi rejudecarea cauzei de către o instanţă imparţială care să ţină seama măcar de argumentele relevante invocate de apărare, aşa cum se reţine şi în jurisprudenţa instanţei europene.

Tot în susţinerea tezei privind lipsa de imparţialitate a instanţei, apărarea a invocat faptul că probele au fost analizate trunchiat sau cu rea-credinţă, sens în care s-a făcut referire la anumite considerente ale sentineţei, redate ca atare în sinteza motivelor de apel la care facem trimitere.

În esenţă, în contra celor reţinute de prima instanţă, apărarea a arătat că în niciuna din declaraţiile date în cauză B. nu a precizat că inculpatul A. i-ar fi povestit de costurile de executare, iar acest aspect este relevant pentru că instanţa a reţinut că motivaţia executorului judecătoresc de a "truca" licitaţiile publice rezulta din costurile de executare pe care acesta le suporta şi din comunicarea acestui aspect inculpatului B..

De asemenea, s-a arătat că deşi inculpatul E. a transmis prin email documentele care confirmau teza avansată în apărare, instanţa de fond a reţinut că inculpatul nu a furnizat nicio probă care să ateste susţinerile formulate în apărare.

A fost deopotrivă contestată interpretarea pe care instanţă a dat-o declaraţiei inculpatului E. în legătură condiţiile în care a fost mandatat să participe la licitaţiile publice şi limitele în care avea dreptul să liciteze pentru adjudecarea imobilelor.

S-a arătat că felul în care instanţa a înţeles să interpreteze probatoriul ridică suspiciuni de lipsă de imparţialitate, concluzia fiind evident una defavorabilă inculpaţilor, în sensul în care s-a reţinut că inculpaţii au trucat licitaţiile. Formularea acestei concluzii, s-a întemeiat şi pe constatarea - nesusţinută însă de probele evocate în sentinţă, că inculpaţii considerau că preţul de adjudecare era suficient de mic pentru a face profit, apreciind acest lucru în lipsa unei expertize evaluatorie şi cu luarea în considerare a unei afirmaţii dubitative a inculpatului E..

În concluzie, pentru salvgardarea dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 CEDO care presupune dreptul la o instanţă imparţială, apărarea a solicitat admiterea apelului şi rejudecarea cauzei de către o instanţă imparţială.

În ceea ce priveşte situaţia inculpatului E., apărarea a solicitat să se constate că interesul acestuia de a fi remunerat, prin culegerea unei arende pentru serviciile avocaţiale prestate nu este interzisă de lege, obţinerea unui onorariu ca urmare a desfăşurării activităţii de avocat neputând fi interpretată drept motiv determinant în accederea la o grupare pretins criminală sau drept protejarea produsului vreunei infracţiuni. Nici faptul că acest inculpat a întocmit o evidenţă scrisă a dosarelor pentru client ori de a-l informa despre mandatul încredinţat nu pot fi considerate ca reprezentând activitati ilicite penal. Instanţa avea obligaţia de a analiza probele care susţin acuzaţia, nicidecum să interpreteze exerciţiul profesiei drept infracţiune. Relaţia avocat-client şi ce presupune aceasta (întocmirea de evidenţe scrise, informarea clientului ş.a.) nu poate fi interpretată drept activitate ilicită penal. Dacă avocatul a comis o infracţiune de deturnare licitaţii sau constituire grup infracţional organizat trebuie să existe probe pe aceste teze. In această cheie trebuie privită şi activitatea inculpatului E. desfăşurată în legătură cu reprezentarea juridică în cadrul contestaţiilor la executare, greşit interpretată şi reţinută de instanţă ca dovadă a apartenenţei inculpatului la grupul organizat. Inculpatul E. nu poate răspunde penal pentru că şi-a exercitat profesia de avocat, iar faptul că prima instanţă a catalogat exercitarea legală a profesiei de avocat drept apartenenţă la o grupare criminală, impune concluzia că s-a judecat cu lipsă de imparţialitate.

În ceea ce priveşte nulitatea sentinţei determinată de fundamentarea acesteia pe o probă nepusă în discuţie contradictorie şi necunoscută de apărare şi de aceesarea clonelor de către instanţă, inculpaţii au arătat că în cauză nu au fost respectate dispoziţiile art. 168 din C. proc. pen., care reglementează procedura percheziţiei informatice, în sensul în care datele informatice reţinute ca fiind relevante au fost identificate după dezbateri prin accesarea clonei rezultate în urma "percheziţiei informatice" efectuate asupra telefonului inculpatului D..

Din interpretarea dispoziţiilor art. 168 C. proc. pen. şi din modalitatea în care s-a aliniat şi practica judiciară aferentă rezultă că percheziţia informatică cuprinde două etape: copierea/clonarea dispozitivului original, din motive cunoscute, şi percheziţia efectivă care se realizează asupra clonei. În cadrul celei de-a doua etape, dacă sunt găsite date relevante în economia probatorie acestea se copiază pe un suport de stocare diferit de cel pe care se află clona (alin. (9) şi, cu această ocazie, se întocmeşte şi un proces-verbal în care sunt descrise şi enumerate datele informatice relevante descoperite (alin. (13) lit. e). Potrivit literaturii de specialitate, datele informatice relevante găsite trebuie stocate pe un alt mediu decât cel pe care se află clona şi sigilate în mod distinct, pentru a preîntâmpina o eventuală interacţiune din partea instanţei, a organelor de urmărire penală şi a altor persoane cu clona, cu încălcarea dreptului acuzatului şi a membrilor familiei sale la viaţă privată şi de familie, garantat de art. 8 din CEDO. Din acest motiv, de fiecare dată când au fost descoperite probe cu ocazia percheziţiei informatice, organul de urmărire penală întocmeşte un proces-verbal în care enumeră cum şi ce date a descoperit.

Prin urmare, efectuarea percheziţiei informatice presupune copierea datelor informatice relevante pe un sistem de stocare diferit de cel pe care se află clona, întocmirea unui proces-verbal cu ocazia identificării şi cercetării datelor relevante şi sigilarea distinctă faţă de clonă a suportului ce conţine datele relevante găsite.

S-a arătat de către apărare că în cauză organele de cercetare penală au procedat la copierea şi percheziţionarea tuturor dispozitivelor ridicate de la inculpaţi, inclusiv a tuturor dispozitivelor ridicate de la domiciliul inculpatului D., incluzând şi telefonul marca x, iar toate datele rezultate au fost copiate pe unul şi acelaşi mijloc de stocare a datelor informatice.

În legătură cu telefonul marca x au fost încheiate două procese-verbale, unul din 14.04.2020 prin care a fost efectuată copia, iar celălalt din 15.04.2020 în care se precizează că telefonul fusese percheziţioant. Percheziţia telefonului a însemnat în realitate realizarea unui raport, iar din cuprinsul acestuia rezultă absolut toate datele informatice găsite pe telefon au fost caracterizate drept relevante, consecinţa fiind devoalarea unor informaţii cu caracter persoanal/intim ale avocatului inculpat D. cu încălcarea dreptului privind protecţia vieţii private.

S-a concluzionat că pretinsa percheziţie nu a fost o percheziţie propriu-zisă pentru că nu a existat niciun criteriu de căutare, iar toate datele şi informaţiile persoanelor ale căror dispozitive au fost percheziţionate au fost în realitate clonate şi făcute publice.

Ca urmare, datele informatice accesate direct de către instanţă de pe clona telefonului inculpatului D., fără a respecta cerinţele legale ale percheziţiei informatice, fără a pune aceste aspecte în discuţie contradictorie şi fără ca inculpaţii să ştie despre existenţa acelor date, nu puteau fi valorificate în analiza efectuată pe fondul acuzaţiilor.

Cât priveşte critica vizând condamnarea inculpaţilor C. şi E. pentru alte infracţiuni decât cele pentru care au fost trimişi în judecată, aceasta a fost susţinută şi agumentată separat, adecvat situaţiei fiecărui inculpat în parte.

Cu referire la inculpatul C., s-a arătat că spre deosebire de acuzaţia formulată prin rechizitoriu, instanţa de prim grad l-a condamnat pentru că ar fi fost racolat de către inculpatul B. în cadrul grupului, pentru a pune în operă planul de deturnare a licitaţiilor conceput de inculpaţii A. şi B.. Tot astfel, contrar celor arătate în actul de sesizare, instanţa a reţinut că lider decizional incontestabil era A., executorul judecătoresc, acesta fiind cel care în realitate a stabilit planul infracţional al grupului, nu inculpaţii C. şi B..

S-a arătat de către inculpat că apărările sale au vizat faptele descrise în rechizitoriu, nu cele reţinute în sentinţă, respectiv că împreună cu inculpatul B., în calitate de singuri lideri decizionali, ar fi conceput planul infracţional al grupării şi printre alţii l-ar fi determinat şi pe inculpatul A. să facă parte din acest grup, în calitate de membru constituent, şi l-ar fi determinat să organizeze licitaţiile din 18/19.12.2018 şi 13.02.2019. Contrar apărărilor şi limitelor reale ale judecăţii, instanţa de prim grad l-a condamnat pe C. nu pentru că ar fi fost lider decizional, singurul lider în viziunea instanţei fiind doar inculpatul A., acesta din urmă a conceput planul infracţional aferent grupului cu inculpatul B., iar inculpatul B. l-a racolat pe inculpatul C. pentru a face parte din grup şi pentru a participa la licitaţii având în vedere disponibilităţile financiare ale acestuia din urmă.

Cu referire la inculpatul E., căruia prin rechizitoriu, în esenţă, i s-a reţinut în sarcină că în luna decembrie 2018 împreună cu alţi inculpaţi a constituit grupul infracţional din prezenta cauză (fiind subordonat inculpatului C.), a fost condamnat de instanţa de prim grad pentru că ar fi aderat la grupul infracţional organizat.

S-a solicitat să se constate că şi încadrarea juridică din sentinţă este în aceeaşi manieră, ceea ce înseamnă că dacă nu fapta pentru care a fost condamnat, cel puţin încadrarea juridică a acesteia este diferită faţă cea cu care instanţa fusese sesizată şi cu privire la care inculpatul E. s-a apărat.

În situaţia în care nu se va reţine diferenţa dintre fapta cu care a fost sesizată instanţa şi cea pentru care a dispus condamnarea inculpatului, apărarea a solicitat în subsidiar să se observe diferenţa de încadrare juridică. S-a arătat că dacă la nivel factual nu există nicio diferenţă între constituire şi aderare, cel puţin la nivel juridic există o asemenea diferenţă şi, ca atare, trebuia urmată procedura stabilită de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 250/2019, respectiv schimbarea de încadrare juridică trebuia sa fie pusă în discuţie contradictorie iar asupra acestei modificări a acuzaţiei instanţa nu se putea pronunţa prin hotărâre asupra fondului, ci prin încheiere interlocutorie, pentru ca inculpatul să se poată apăra, în caz contrar, fiindu-i încălcat dreptul la apărare; inculpatul s-a apărat cu privire la o cauză/natură a acuzaţiei şi a fost condamnat pentru o alta cu privire la care nu s-a putut apăra.

Distinct de aceste motive de nelegalitate, inculpaţii C. şi E. au criticat sentinţa şi pentru cauze de netemeinicie, solicitând achitarea pentru acuzaţia de constituirea a unui grup infracţional/aderare la un grup infracţional, respectiv deturnarea licitaţiilor publice, invocând temeiul de la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., respectiv lit. b) teza I C. proc. pen.

Ca apărare principală, inculpaţii au solicitat să se constate că în cauză nu a existat o constituire efectivă şi nici un mod de organizare a grupului, distinct de organizarea comiterii infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice.

S-a arătat că probatoriul conturează imaginea unei asocieri profesioanale sau de familie, formată preponderent din oameni de afaceri şi avocaţi - desfăşurarea de activităţi comerciale implicând contractarea de servicii avocaţiale, şi membrii ai familiilor acestora. Instanţa nu a reuşit să răstoarne prezumţia de nevinovăţie sub acest aspect prin demonstrarea că între C. şi ceilalţi inculpaţi din cauză au existat planificări criminale, că C. a fost atras în cadrul unui grup infracţional organizat având în vedere disponibilităţile sale financiare şi că E. a aderat la grup prin primirea unui număr de telefon cu câteva ore înainte de comiterea infracţiunii scop. Raportat la argumentele reţinute în sentinţă, rezultă ca acestea au legătură cu infracţiunea scop, nu cu constituirea unei grupări criminale.

De asemenea, s-a arătat că nu există o temporalitate a pretinsului grup infracţional, infracţiunile care se presupune că ar fi fost comise de cei doi inculpaţi având un interval temporal foarte scurt, mai puţin de 2 luni.

S-a susţinut de către inculpaţi că instanţa de prim grad, pentru a răsturna prezumţia de nevinovăţie cu privire la această infracţiune trebuia să dovedească că gruparea pretins infracţională a avut un caracter autonom, că nu se suprapune peste infracţiunea de deturnare a licitaţiilor din decembrie 2018 şi februarie 2019 şi că respectiva grupare infracţională nu se deduce din comiterea deturnării licitaţiilor publice.

Ca apărare subsidiară, pornind chiar de la statuările primei instanţe, cum că planul pretinsei grupări infracţionale ar fi fost creat doar de doi inculpaţi, A. şi B., iar ulterior aceştia i-au atras şi pe ceilalţi inculpaţi în cadrul grupului pentru întrunirea condiţiei participării a minim două persoane la licitaţii şi pentru a se folosi de disponibilităţile lor financiare, inculpaţii C. şi E. au solicitat să se constate că în speţă nu au existat decât doi membrii constituenţi la momentul formării grupului; or, potrivit art. 367 alin. (6) C. pen., prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane.

În ceea ce priveşte acuzaţia de deturnare a licitaţiilor publice, apărarea a arătat că în aprecierea instanţei discuţia despre licitaţii a constituit un motiv suficient pentru a reţine săvărşirea faptei.

Însă, norma de incriminare de la art. 246 C. pen. nu pedepseşte nici discuţia, nici înţelegerea cu privire la participare şi nici măcar înţelegerea cu privire la deturnarea preţului de plecare, ci doar înţelegerea cu privire la deturnarea preţului de adjudecare.

În consecinţă, s-a arătat că discuţiile despre licitaţii, fără probarea înţelegerii privind deturnarea preţului nu sunt suficiente pentru a da naştere unui raport juridic penal de conflict. Nu a fost probată nici pretinsa înţelegere prealabilă cu ceilalţi inculpaţi privind deturnarea preţului şi a participării formale la licitaţiile la care nu s-au adjudecat bunuri.

În fine, raportat la circumstanţele personale ale fiecărui inculpat în parte, dar şi a circumstanţelor reale, s-a solicitat reindividualizarea judiciară a pedepselor, în sensul aplicării unor pedepse cu suspendarea sub supraveghere a executării acestora.

Suplimentar, cu ocazia susţinerii orale a motivelor de apel, apărătorul inculpatului C. a criticat sentinţa instanţei de fond şi pentru greşita individualizare a pedepsei, solicitând aplicarea unui regim sancţionator mai blând.

5. Prin apelul declarat de inculpatul D., s-a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii atacate şi în rejudecare să se dispună achitarea acestuia, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., pentru ambele infracţiuni reţinute în sarcina sa, întrucât faptele nu există.

S-a arătat de către apărare că o primă neregularitate săvârşită în cauză o reprezintă faptul că în cursul judecăţii la instanţa de fond a operat o schimbare a bazei factuale în ceea ce priveşte infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice, prin schimbarea încădrării juridice dată faptelor inculpatului C. din forma de participaţie a instigării, în forma autoratului, pentru toate cele 47 acte materiale, iar pentru inculpatul E. din forma de participaţie a autoratului în forma de participaţie a complicităţii la aceeaşi infracţiune, reţinând în esenţă că inculpatul E. a fost interpusul inculpatului C. în procedurile de executare silită la care a participat, incluzând şi cele 13 licitaţii la care a fost impplicat şi inculpatul D..

Prin operaţiunea de schimbare a încadrării juridice, instanţa fondului a depăşit obiectul judecăţii statuat de dispoziţiile art. 371 C. proc. pen. şi a schimbat baza factuală în ceea ce priveşte acţiunile inculpatului D. referitoare la înţelegerile avute cu participanţii la licitaţiile din 18.12.2018 şi 19.12.2018 în sensul că dacă în actul de sesizare a insatnţei s-a reţinut că ar fi avut înţelegeri de tip fradudulos cu inculpaţii E. şi B., în hotărârea de condamnare s-a reţinut că inculpatul a avut înţelegeri de tip fraudulos cu inculpaţii C. şi B..

În raport de materialul probator administrat în cauză, s-a solicitat să se constate că între inculpaţii D., E. şi B. nu au existat înţelegeri de tip fraudulos care să conducă la concluzia că săvârşirii infracţiunii de de deturnare a licitaţiilor publice, în condiţiile în care pe de o parte, inculpatul D. nu a avut comunicări cu ceilalţi doi inculpaţi înainte de datele la care au avut loc licitaţiile, iar pe de altă parte, procedura de adjudecare penrtu fiecare din cele 13 terenuri arată că a existat o concurenţă reaală între participanţi, rezultând că niciunul dintre terenurile care au făcut obiectul adjudecării nu a fost adjudecat la un preţ identic cu oferta făcută în scris de către inculpatul D. înainte de începerea licitaţiilor.

Cu toate acestea, în mod absurd, instanţa de fond a consacrat în cuprinsul hotărârii de condamnare că preţul de adjudecare fiind mai mic decât cel de 75% din valoarea stabilită a imobilelor atrage după sine concluzia existenţei înţelegerilor de tip fraudulos.

Or, o concurenţă reală nu presupune întotdeauna ca imobilele să fie adjudecate la valori identice cu preţul de pornire a licitaţiilor, adică 75% din valoarea stabilită prin expertiza evaluatorie a imobilului sau sensibil apropriate de acestea, cu atât mai mult cu cât instanţa nu a stabilit care ar fi fost preţul de adjudecare care să înlăture orice bănuială de înţelegere fraduloasă.

Pe de altă parte, s-a arătat că nu inculpaţii D. şi E. nu se cunoşteau înainte de data primei licitaţii din 18.12.2018, neputîndu-se reţine în mod obiectiv că între aceştia ar fi existat vreo înţelegere de orice natură în legătură cu comportamentul din timpul licitaţiilor.

Tot astfel, faptul că inculpaţii D. şi B. se cunoşteau şi aveau relaţii de la avocat la client nu implică în mod necesar concluzia de înţelegere frauduloasă cu privire la modul în care urmau să fie adjudecate terenurile.

S-a mai arătat şi că nu există probe din care să rezulte că în baza unei înţelegeri de tip fraudulos, inculpatul C. l-ar fi instruit sau i-ar fi impus inculpatului E. vreun comportament menit să favorizeze adjudecarea de către inculpatul D. a celor 13 terenuri.

Cât priveşte comunicările prin intermediul aplicaţiei FFFFF. din anul 2018, ultima din 09.12.2018 dintre inculpaţii C. şi D., acestea au fost evocate în cuprinsul hotărârii de condamnare spre a se combate teza relaţiei tensionate dintre cei doi, invocată de inculpatul Baicu, nicidecum pentru a se demonstra înţelegerea de tip fraudulos pentru deturnarea licitaţiilor.

Insuficienţa materialului probator a fost invocată şi în legătură cu pretinsa apartenenţă a inculpatului D. la grupul infracţional organizat care avea ca unic scop deturnarea licitaţiilor publice.

Infracţiunea prevăzută de art. 367 C. pen. presupune că grupul infracţional este unul structurat, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni pentru care a fost constituit, aşa cum se arată în alin. (6).

S-a solicitat să se constate că cauză nu există probe din care să rezulte că inculpatul D. ar fi constituit grupul şi că scopul participării lui la licitaţiile din 18-19.12.2018 a fost acela de a deturna licitaţiile prin eforturile conjugate ale membrilor grupului infracţional, dimpotrivă, nu există probe din care să rezulte că grupul a fost constituit sau că inculpatul D. a fost membru al acestui grup.

6. Prin apelul declarat de inculpatul F., s-a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii şi, în rejudecare, achitarea sub aspectul săvârşirii infracţiunilor reţinute în sarcina sa, respectiv art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen. şi art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (7 acte materiale), invocând incidenţa dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

Hotărârea primei instanţe a fost criticată şi pentru greşita menţinere a măsurii asigurătorii asupra bunurilor mobile ale inculpatului, greşita restituire către inculpat a sumei de 43.250 euro reprezentând cauţiunea depusă pentru liictaţiile din 13.02.2019 şi greşita anulare a actului de adjudecare nr. 180, a procesului-verbal de licitaţie din data de 13.02.2019 şi a tuturor actelor subsecvente emise de BEJ "A.", susţinându-se că sentinţa trebuie reformată în limitele arătate, în ipoteza achitării inculpatului.

Ca o primă chestiune prealabilă, în susţinerea criticii principale vizând greşita condamnare, apărarea a subliniat că simpla participare a inculpatului F. la licitaţiile din 13.02.2019 a constituit şi unicul motiv care a justificat reţinerea infracţiunii de constituire a unui grup organizat.

Prin urmare, presupusa comitere a infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice a constituit singurul temei al inculpării şi condamnării inculpatului pentru reţinerea în concurs a infracţiunii - premisă, teoria probaţiunii fiind ignorată atât de organele de urmărire penală, ci şi de instanţa de judecată, deşi rigorile probaţiunii impuneau în sarcina organelor judiciare să dovedească dincolo de orice îndoială rezonabilă şi înainte de toate că inculpatul F. a aderat la pretinsul grup infracţional.

Tot ca o chestiune prealabilă, s-a arătat că, având în vedere constatarea făcută de judecătorii de drepturi şi libertăţi din cadrul înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, care au judecat contestaţia la încheierea prin care s-a respins cererea de arestare preventivă şi a inculpatului F., şi anume că la momentul respectiv - 13.03.2020, nu existau probe privind implicarea inculpatului în comiterea celor două presupuse infracţiuni, instanţa de prim grad trebuia să stabilească dacă după acel reper temporal au fost administrate probe care să conducă la răsturnarea prezumţiei de nevinovăţie.

Or, dimpotrivă, în cauză, s-a făcut dovada că inculpatul F. nu a fost interpusul coinculpatului B., aşa cum se arăta în actul de sesizare a instanţei.

De asemenea, s-a solicitat să se constate că probele administrate în apel, constând în declraţii de martori nu prezintă relevanţă şi concludenţă pentru situaţia juridică a inculpatului F., importante fiind în evaluarea faptelor înscrisurile şi declaraţiile inculpaţilor E., A., B., C., I. şi J., rapoartele de expertiză evaluatorie pentru ca instanţa de apel să să constate că în realitate terenurile au fost adjudecate la preţul lor de circulaţie de la momentul derulării licitaţiilor, dar şi "opinia de specialitate" aparţinând prof. univ. dr. YYYYYY..

Cât priveşte fondul acuzaţiilor, în referire la infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, referitor la inculpatul F. s-a reţinut forma aderării la grupul deja constituit, acţiune care s-ar fi produs "în luna februarie 2019", în condiţiile în care licitaţiile s-au desfăşurat în ziua de 13.02.2019.

Or, în condiţiile în care instanţa a reţinut că presupusa activitate infracţională a încetat imediat după încheierea licitaţiilor din 13.02.2019, ar rezulta că inculpatul F. a aderat şi a făcut parte din presupusul grup infracţional organizat câteva zile - de la începutul lunii şi până în 13 februarie, în varianta cea mai defavorabilă acestuia. Însă, nici acuzarea, şi nici instanţa de fond nu au făcut menţionat expres acest lucru, limitându-se să afirme evaziv că aderarea a avut loc undeva în luna februarie. Din cuprinsul sentinţei reiese că în cazul inculpatului F. s-a omis să se indice precis perioada de timp în care acesta a acţionat ca membru al presupusului grup criminal. Nu se face referire la nicio probă directă din care să rezulte îndeplinirea condiţiilor de stabilitate şi durabilitate prin pretinsa adeziune a inculpatului F. şi nu se indică nici măcar o acţiune comisivă (singura posibilă în speţă) pe care acesta să o fi desfăşurat, constând în furnizarea de asistenţă, ajutor sau sfaturi. Prin urmare, infracţiunea prevăzută de art. 367 C. pen. nu poate exista, simpla ei afirmaţie nerespectând rigorile probaţiunii.

Şi în privinţa infracţiunii continuate de deturnare a licitaţiilor publice, s-a invocat insuficienţa materialului probator administrat în cauză, arătându-se că argumentele prezentate în susţinerea soluţiei de condamnare nu reprezintă altceva decît simple aprecieri subiective ale judecătorului fondului, fiind evidentă din această perspectivă lipsa de imparţialitate a instanţei.

Aşa cum rezultă din conţinutul art. 246 C. pen., în forma reţinută în rechizitoriu, infracţiunea se comite numai cu intenţie directă, calificată prin scopul urmărit de participanţii la licitaţia publică - acela de a denatura preţul de adjudecare.

În consecinţă, apărarea a arătat că pentru existenţa infracţiunii în situaţia de faţă era necesar să se stabilească, dincolo de orice îndoială, că participanţii la licitaţiile din 13.02.2019 s-au înţeles între ei ca să denatureze preţul de adjudecare.

Din probele aflate la dosar, inclusiv din cele administrate în apel, nu rezultă ca o asemenea înţelegere să fi existat, în condiţiile în care (i) inculpatul F. nu îi cunoştea pe executorul judeccătoresc A. şi nici pe avocatul E. ori pe inculpata I.; (ii) inculpatul F. nu ştia la data licitaţiilor, nici că inculpata I. era soţia coinculpatului C.; (iii) inculpatul F. nu ştia că E. era interpusul inculpatului C. (conform acuzaţiei procurorilor) şi (iv) nu există comunicări telefonice (convorbiri sau sms) între inculpaţii F. şi C. nici înainte şi nici în timpul licitaţiilor din 13.02.2019.

De asemenea, s-a arătat că nu există elemente pe baza cărora să se poată concluziona că între inculpaţii B. şi F. ar fi existat o înţelegere infracţională prin care să deturneze licitaţiile din 13.02.2019.

În privinţa denaturării preţului de adjudecare, apărarea a învederat că terenurile în cauză făcuseră obiectul a circa 30 de licitaţii (deci nu erau atractive, în faza în care se aflau licitaţiile, terenurile puteau fi adjudecate la cel mic preţ ofertat, iar valoarea de circulaţie a terenurilor respective, la data licitaţiilor era de 42.000 euro şi de 66.200 euro la data de 03.11.2023 (data evaluării), conform Raportului de eavluare admis ca probă în apel. Ca urmare, deşi instanţa de fond a reţinut că preţurile de adjudecare au fost subevaluate, în realitate preţul de circulaţie este cel mai apropiat de preţul real.

Cu privire la celelalte motive de apel, s-a arătat că, în condiţiile în care s-a solicitat achitarea inculpatului F. pentru infracţiunea prevăzută de art. 246 teza II-a C. pen., se impune, pe cale de consecinţă, reformarea sentinţei referitor la sechestul asigurător, restituirea cauţiunii şi anularea actului de adjudecare şi a celorlalte acte subsecvente.

7. Prin apelul declarat de inculpatul G., s-a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii şi în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă, invocându-se depăşirea obiectului judecăţii, încălcarea principiului separării funcţiilor judiciare şi a drepului la un proces echitabil.

S-a arătat că infracţiunea de deturnare a licitaţiilor reţinută prin rechizitoriu a fost formulată în sensul că, urmărind realizarea scopului infracţional al grupului organizat din care făcea parte, incupatul G., la solicitarea inculpatului B., a participat, în calitate de persoană interpusă a acestuia, împreună cu inculpatul H. la licitaţiile organizate la data de 12.11.2019 la sediul B.E.J. A. în dosarele de executare silită nr. x/2012, nr. y/2012, nr. z/2012 şi nr. x/2012, în vederea adjudecării bunurilor imobile la preţuri derizorii, obţinând ajudecarea a două imobile, pentru celelalte trei licitaţii dispunându-se suspendarea executării, la cererea creditorului K..

Constatând că acuzaţia parchetului nu era confirmată de probele administrate în cauză, pe aspectele esenţiale, respectiv (i) pretinsa calitate a inculpatului G. de persoană interpusă a inculpatului B.; (ii) adevăratul beneficiar al imobilelor adjudecate; (iii) provenienţa sumelor achitate cu titlu de cauţiune; (iv) interesul propriu în dobândirea bunurilor scoase la licitaţie publică; (v) faptul că inculpatul nu a acţionat în scopul urmărit de pretinsul grup infracţional organizat), în loc să dispună o soluţie de achitare - urmare a constatării netemeiniciei acuzaţiei (în configuraţia stabilită prin rechizitoriu), care formează obiectul judecăţii - instanţa de fond a depăşit limitele învestirii, reţinând o situaţie de fapt diferită (chiar dacă concordantă realităţii sub anumite aspecte), prezumând existenţa unei înţelegeri frauduloase şi dispunând condamnarea, cumulând astfel funcţia de urmărire penală cu funcţia de judecată. Or, cumularea funcţiilor judiciare produce o situaţie de incompatibilitate, sancţionată cu nulitatea absolută, conform dispoziţiilor art. 281 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

Distinct de această critică, apărarea inculpatului G. a invocat şi greşita încadrare juridică a infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice prin reţinerea în forma continuată a infracţiunii şi a celor trei acte materiale calificate ca fiind pretinse tentative în legătură cu terenurile pentru care se dispusese suspendarea licitaţiilor.

S-a arătat că, din perspectiva normei de incriminare, pentru a avea relevanţă penală, înţelegerea între participanţi pentru a denatura preţul de adjudecare se leagă indisolubil de desfăşurarea licitaţiei şi comportamentul manifestat de licitatori pe parcursul acesteia, ceea ce înseamnă că se poate considera că o înţelegere anterioară desfăşurării licitaţiei, neurmată de participarea la licitaţie, constituie doar un act pregătitor, pe care legea nu îl incriminează.

Pe de altă parte, s-a arătat că indiferent dacă ar fi avute în vedere cinci acte materiale sau doar două acte materiale, în cauză nu poate fi reţinută forma continuată a infrcaţiunii deoarece dacă se apreciază consumarea infracţiunii independent de desfăşurarea licitaţiilor, învestirea instanţei nu s-a realizat cu 5 înţelegeri pretins frauduloase, ci doar cu una singură, iar în ipoteza asocierii momentului consumării infracţiunii cu desfăşurarea licitaţiilor, nu este îndeplinită condiţia "pluralităţii de acţiuni săvârşite la diferite intervale de timp" (în sensul art. 35 alin. (1) C. pen.), întrucât cele două licitaţii au fost desfăşurate imediat una după alta, în acelaşi loc şi între aceleaşi persoane, existând, aşadar, o unitate spaţio-temporaIă, ce exclude forma continuată a pretinsei infracţiuni.

În plus, fiind o infracţiune de pericol abstract, rezultatul este indivizibil, aceasta reprezentând o însuşire ce se opune caracterului continuat al faptei.

Cel de-al treilea motiv de apel vizează netemeinicia soluţiei de condamnare a inculpatului G. pentru infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice, subsumat acestei critici, invocându-se în principal că instanţa de fond ar fi stabilit în mod greşit că norma de incriminare de la art. 246 C. pen. este aplicabilă şi licitaţiilor desfăşurate potrivit vechiul C. proc. civ., ignorând stadiul licitaţiilor din prezenta cauză şi faptul că art. 509 alin. (5) C. proc. civ. de la 1865 prevede expres reguli doar pentru primul şi cel de-al doilea teremen al licitaţiilor. Întrucât pentru cel de-al treilea termen şi următoarele nu există dispoziţii exprese (spre deosebire de noul C. proc. civ., care instituie reguli şi pentru cel de-al treilea termen), în practica de executare silită se aplică, prin analogie, regulile de la cel de-al doilea termen, considerându-se că bunul poate fi adjudecat la cel mai mare preţ oferit, inferior celui de 75% rezultat din evaluare, doar dacă la licitaţie participă cel puţin 2 persoane.

Soluţionarea conflictului de drept penal, ţinând cont de această practică de executare silită semnifică, în sens larg, o analogie în defavoarea acuzatului, interzisă în procesul penal.

Prin urmare, înlăturând această practică, apărarea a solicitat să se constate că în procedura de executare silită la care inculpatul participase fuseseră anterior acordate 38 termene de licitaţie, ceea ce înseamnă că, înn lipsa rigorilor aplicabile într-un cadru temporal limitat, la termenul din 12.11.2019 bunurile puteau fi adjudecate la un preţ inferior celui de 75% din valoarea de evaluare, chiar dacă la licitaţie participa o singura persoană.

In aceste condiţii, s-a arătat că şi dacă s-ar accepta teza acuzării privind existenţa unei înţelegeri între inculpate şi H. în scopul asigurării a doi participanţi, o atare înţelegere nu este susceptibilă să genereze urmarea imediată specifică infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice, ceea ce lipseşte de fundament normativ hotărârea de condamnare.

In ceea ce priveşte fondul acuzaţiei, s-a arătat că în esenă instanţa de fond a reţinut existenţa unei înţelegeri frauduloase între inculpatul G. şi coinculpatul H. în vederea denaturării preţurilor de adjudecare a imobilelor scoase la licitaţiile publice din data de 12.11.2019. Deşi s-a arătat că înţelegerea frauduloasă era susţinută de probe directe şi indirecte, chintesenţa acuzării şi condamnării - constatarea realizării acţiunii specifice elementului material (incriminata înţelegere frauduloasă) - a fost dedusă din aspecte colaterale, precum: (i) faptul că cei doi inculpaţi se cunoşteau de mai mulţi an; (ii) existenţa mai multor convorbiri telefonice între cei doi inculpaţi anterior licitaţiilor; (iii) pretinsa stabilire a unui "tipar infracţional", aplicabil întregului grup infracţional; (iv) depunerea de către inculpatul H. a unor oferte egale cu valoarea cauţiunii (în cazul a trei terenuri) şi mai mici decât valoarea cauţiunii (în cazul altor două terenuri); (v) faptul că inculpatul B. ar fi ştiut că la licitaţiile publice va participa şi o persoană fizică; (vi) împrejurarea că inculpatul H. nu a emis pretenţii în momentul suspendării licitaţiilor; (vii) faptul că încă din decembrie 2018 terenurile din Otopeni ar fi fost în vizorul inculpatului B..

Rezultă astfel că instanţa de fond doar a presupus existenţa înţelegerii infracţionale dintre inculpaţii G. şi H., fără să precizeze circumstanţele de timp, de loc şi de modalităţi în care s-ar fi realizat aceasta, conţinutul propriu-zis al înţelegerii şi probele din care rezultă înţelegerea.

In consecinţă, s-a solicitat desfiinţarea sentinţei şi pronunţarea unei soluţii de achitare a inculpatului pentru infracţiunea prevăzută de art. 246 teza II-a C. pen., întemeiată, în principal, pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., şi, în subsidiar, pe cele ale art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din acelaşi cod.

În fine, hotărârea primei instanţe a fost criticată şi pentru greşita reţinere a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., în loc de temeiul prevăzut de la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., în cazul achitării dispuse în privinţa inculpatului G. pentru infracţiunea prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., în varianta aderării la pretinsul grup infracţional organizat, în condiţiile în care acuzaţia formulată în acest sens nu îşi găseşte fundament în nicio probă administrată în cauză.

În ceea ce priveşte latură civilă, inculpatul a criticat dispoziţia instanţei de fond care a constatat că partea civilă K. era îndreptăţită să primească despăgubirea de 638.583,52 RON pentru terenul expropriat, anulând actele aferente licitaţiei.

S-a arătat de către inculpat că nu a existat pretinsa faptă ilicită, adică înţelegerea dintre el şi H. pentru a denatura preţul de adjudecare, ca element de angajare a răspunderii civile delictuale.

Suplimentar, cu ocazia susţinerii motivelor de apel, apărătorul inculpatului G. a criticat sentinţa şi pentru gresita individualizare a pedepsei, solicitând aplicarea unui regim sancţionator mai blând.

8. Prin apelul declarat de inculpatul H., s-a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii şi, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă, întrucât sentinţa nu este motivată, nu explică motivele pentru care nu au fost avute în vedere apărările şi mai ales probele administrate în favoarea inculpatului şi nu motivează de ce într-o situaţie similară numitele AAAAA. şi ZZZZ., care au participat la o licitaţie publică organizată de executorul judecătoresc A., au calitatea de martori în cauză, iar în aceleaşi circumstanţe faptice şi de drept, faţă de inculpat s-a dispus o soluţie de condamnare.

În situaţia aprecierii primului motiv de nelegalitate a hotărârii atacate ca neîntemeiat, inculpatul H. a solicitat achitarea în temeiul dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. pentru infracţiunea prevăzută de art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., susţinându-se în esenţă că nu a existat o înţelegere prealabilă între acesta şi inculpatul G. pentru deturnarea preţului de adjudecare.

S-a arătat că pretinsa lipsă de interes a inculpatului H. în adjudecarea bunurilor imobile avută în vedere de instanţă pentru reţinerea înţelegerii frauduloase este contrazisă de contractele de vânzare notariale depuse la dosarul cauzei, din care rezulta interesul acestuia pe piaţa imobiliară, înscrisuri care, deşi au fost încuviinţate în probaţiune, nu au fost analizate şi înlăturate motivat.

Făcând referire la martorele AAAAA. şi ZZZZ., în privinţa cărora nu s-a formulat vreo acuzaţie, deşi au vorbit la telefon cu o zi înainte de organizarea licitaţiei şi au licitat pentru acelaşi imobil, s-a invocat de către apărare diferenţa de tratament în situaţii identice şi netemeinicia hotărării de condamnare a inculpatului H..

Într-o teză subsidiară, s-a solicitat reţinerea temeiul de achitare prevăzut de art. 6 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., întrucât nu există probe că inculpatul a săvârşit infracţiunea. Existenţa unei înţelegeri între participanţi cu privire la denaturarea preţului de adjudecare, element material esenţial pentru infracţiunea prevăzută de art. 246 C. pen., nu a fost probată în cursul urmăririi penale, dar nici cu probele administrate în etapa cercetării judecătoreşti, iar această situaţie se explică prin aceea o asemenea înţelegere frauduloasă nu a existat vreodată între inculpaţii H. şi G..

În dezvoltarea motivelor scrise de apel, s-a arătat că în cadrul analizei efectuate cu privire la săvârşirea unor infracţiuni cu ocazia licitaţiei din 12.11.2019, situaţia particulară a inculpatului H. nu a fost examinată corespunzător, motivarea instanţei aplecându-se asupra activităţii inculpatului G. şi B., fără să indice elementele care demonstrează existenţa înţelegerii între participanţi pentru a denatura preţul de adjudecare.

S-a arătat de către apărare că, doin cuprinsul elementelor constitutive stabilite de legiuitor, rezultă că doar înţelegerea între participanţi pentru a denatura preţul de adjudecare reprezintă elementul material al infracţiunii, nu şi lipsa unui interes real în adjudecarea bunului sau faptul că participanţii se cunoţşteau dinainte ori depunerea unor oferte mai mici decât cauţiunea stabilită. Or, în cauză, nu a existat o înţelegere între participanţii H. şi G. cu scopul de a denatura preţul de adjudecare, iar instanţa nu explică din ce mijloace de probă a dedus aceasta.

Modalitatea în care inculpatul H. a ofertat nu justifică lipsa oricărui interes manifestat în achiziţionarea bunurilor, fiind de notorietate că în faza de executare silită preţul la care se adjudecă bunurile este unul inferior celui care se putea obţine pe piaţa liberă, în cazul unor vânzări liber consimţite.

Pe de altă parte, depunerea unor cauţiuni în valoare totală de 50.800 euro demonstrează interesul inculpatului în a participa la licitaţiile publice, iar participarea la o licitaţie nu duce şi la obligativitatea adjudecării unui bun. Nu se poate imputa unui adjudecatar (cumpărător) că nu a oferit un preţ mai mare care să ajungă la părţile implicate în procedura execuţională, în prvinţa preţului unei tranzacţii, cumpărătorul şi vânzătorul având interese diferite.

Conversaţiile telefonice dintre G. şi B., reţinute în argumentaţia instanţei, nu dovedesc existenţa infracţiunii în sarcina inculpatului H. sau vreo participare a acestuia la pretinsa infracţiune, cum eronat a apreciat judecătorul fondului.

S-a arătat şi că instanţa nu a ţinut seama de declaraţiile martorei YYYYY., care arată o altă poziţie subiectivă a inculpatului faţă de licitaţiile din 12.11.2019, prin întrebările adresate, referitoare la posibila contestaţie la executare formulată de K., fiind demonstrat interesul în adjudecarea bunurilor.

9. Prin apelul declarat de persoana interesată N. S.R.L., s-a solicitat admiterea acestuia, desfiinţarea sentinţei atacate, în sensul respingerii acţiunii civile exercitate în cauză, ca nefondată, respectiv înlăturarea dispoziţiei de luare a măsurii sechestrului asigurător asupra terenului intravilan, în suprafaţă e 13.037,00 mp, înscris în CF nr. x a localităţii Otopeni, cu număr cadastral x, situat în Otopeni, tarlaua x, parcela x, judeţ Ilfov, proprietatea persoanei interesate.

Motivele de apel au fost structurate pe aspecte de nelegalitate şi netemeinicie, invocându-se în esenţă următoarele:

S-a arătat astfel că măsura asigurătorie a fost adoptată în privinţa unui participant care nu se regăseşte în enumerarea limitativă din cuprinsul dispoziţiilor art. 249 alin. (5) C. proc. pen., care se referă expres la măsurile asigurătorii ce pot fi luate asupra bunurilor suspectului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, persoana interesată N. S.R.L., introdusă în cauză în această calitate, neputând fi asimilată acestor participanţi.

Dar, chiar şi în situaţia în care, prin derogare de la regula instituită de dispoziţiile art. 249 alin. (3) şi (5) C. proc. pen., conform cărora măsurile asigurătorii se pot lua în privinţa părţilor sau subiecţilor principali, se admite că dispoziţiile speciale ale art. 249 alin. (4) permit şi sechestrarea bunurilor terţilor, aceasta măsură nu poate fi luată decât dacă este chemată să asigure confiscarea acelor bunuri. Or, în prezenta cauză, sechestrul instituit în privinţa bunurilor unui alt participant a fost adoptat pentru asigurarea reparării pagubei, neîncadrându-se astfel în prevederile derogatorii şi de strictă interpretare ale art. 249 alin. (4) C. proc. pen.

S-a aratat totodată că măsura asigurătorie a fost luată cu depăşirea limitelor judecăţii, adică în privinţa unei persoane interesate introduse în cauză abia la data de 22.09.2022, cu mult după epuizarea camerei preliminare, iar în condiţiile în care obiectul judecăţii l-a reprezentat şi aprecierea asupra eventualei rele-credinţe a acesteia, i-au fost vătămate drepturi procesuale fundamentale, în sensul în care nu a putut formula apărări în camera preliminară şi nici în cursul cercetării judecătoreşti, anterior citării sale în proces.

Cât priveşte critica referitoare la greşita soluţionare a acţiunii civile exercitate de partea civilă K. în contradictoriu cu persoana interesată N. S.R.L. şi cu inculpatul G., s-a arătat că instanţa de fond a apreciat că K. este persoană îndreptăţită în sensul legii să primească despăgubirea în cuantum de 638.583,52 RON aferentă terenului intravilan, în suprafaţă de 7.096 mp, înscris în CF nr. x a localităţii Otopeni, având număr cadastral x, situat în Otopeni, adjudecat de N. S.R.L. şi expropiat pentru cauză de utilitate publică, sens în care a anulat actul de adjudecare nr. x/11.08.2020 şi procesul-verbal de licitaţie din 12.11.2019 privind terenul menţionat şi toate actele subsecvente, obligând BEJ A. să restituie persoanei interesate suma achitată cu titlu de preţ, respectiv 6.400 EURO, ca efect al restabilirii situaţiei anterioare.

S-a arătat că în mod greşit intanţa fondului a constatat ca fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de lege penrtu angajarea răspunderii civile delictuale pentru faptă proprie, iar în condiţiile în care în sarcina persoanei interesate nu s-a putut reţine săvârşirea vreunei fapte ilicite cu vinovăţie, criticile invocate se referă la existenţa prejudiciului.

În aceste coordonate, s-a solicitat să se constate că, deşi infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice prevăzută de art. 246 C. pen. este una de pericol, instanţa a făcut aprecieri cu privire la preţul de adjudecare prin comparare cu preţul de pornire a licitaţiei şi cu despăgubirea aferentă exproprierii ulterioare pentru cauză de utilitate publică, considerând că diferenţa dintre preţul plătit pentru adjudecarea imobilului şi despăgubirea acordată constituie prejudiciu cert şi trebuie recuperat în patrimoniul părţii civile.

S-a arătat că această modalitate de interpretare şi de analiză a instanţei ignoră elemente esenţiale ce ţin de criteriile de evaluare a imobilelor şi ce determină valoarea acestora. Instanţa s-a limitat la a compara valoarea imobilului de la momentul adjudecării cu valoarea de expropiere a acestuia, omiţând să precizeze că între cele două momente au intervenit schimbări majore cu privire la categoria de folosinţă a imobilului şi la posibilităţile de exploatare diferite.

După adjudecare, terenul în suprafaţă de 7.096 mp a fost ulterior expropiat de Statul român prin Compania Naţională "Aeroporturi Bucureşti" S.A. alături de alte terenuri din zonă, creându-se astfel o parcelă compactă de 1.330.384 mp; şi categoria de folosinţă a întregii suprafeţe, cuprinzând şi cei 7.096 mp, a fost schimbată din teren agricol în teren curţi construcţii, toate aceste elemente determinând o valoare net superioară preţului de adjudecare.

În privinţa celuilalt imobil adjudecat de către N. S.R.L. în dosarul de executare nr. 293/2012, instanţa nu a indicat care ar fi fost preţul real al acestuia faţă de cel la care a avut loc adjudecarea, neputându-se vorbi nici în această situaţie despre producerea vreunui prejudiciu.

10. Prin apelul declarat de partea civilă K. S.A., s-a solicitat admiterea acestuia, desfiinţarea sentinţei în latura penală cât şi civilă a cauzei şi, în rejudecare, reţinerea şi sancţionarea actelor materiale în legătură cu licitaţiile ce au avut loc la data de 18.12.2018, orele 10:45, 11:15, în dosarul execuţional nr. x/2012 al BEJ A. (2 acte materiale), şi la data de 19.12.2018, ora 15:45, în dosarul execuţional nr. x/2012 al BEJ A. (un act material), precum şi anularea actelor emise în respectivele proceduri execuţionale, cu repunerea părţilor în situaţia anterioară săvârşirii faptelor.

S-a arătat de către K. că cererea de constituire ca parte civilă a avut în vedere şi prejudiciul încercat în dosarele execuţionale nr. x/2012 şi nr. y/2012 ale BEJ A., întinderea prejudiciului fiind stabilită prin raportare la valorile de pornire ale licitaţiilor din acele dosare faţă de preţul final de adjudecare.

Cu privire la procesul-verbal de licitaţie din dosarul execuţional nr. x/2012, instanţa de fond nu a luat nicio măsură, considerând în mod greşit că acesta nu făcuse obiectul sesizării.

Referitor la procesele-verbale de licitaţie din dosarul nr. x/2012 din data de 18.12.2018, instanţa a reţinut în privinţa celui încheiat la ora 10:45, vizând imobilul din municipiul Ploieşti, Bd. x, judeţ Prahova, că procedura derulată respecta rigorile legii, neexistând vreo înţelegere între participanţi în vederea denaturării preţului de adjudecare, iar în privinţa celui încheiat la ora 11:15 nu a dispus nicio măsură.

S-a arătat de către partea civilă că simpla nerespectare a tiparului infracţional nu echivalează cu lipsa faptei, având în vedere că nu se poate vorbi de un concurs real de oferte între membrii unui grup infracţional constituit în scopul deturnării licitaţiilor publice, dacă existenţa şi scopul respectivului grup au fost deja dovedite şi reţinute în cauză ca având originea anterior licitaţiei.

S-a solicitat să se constate că probele indică pregătirea licitaţiei şi participarea unui cadru restrâns, aşa-zisa supralicitare putând însemna şi o ambiţie personală a adjudecatarului de a achiziţiona respectivul bun. În condiţiile existenţei unei înţelegeri care a fost pusă în practică, desfăşurarea "atipică" nu poate constitui un motiv de excludere a existenţei faptei penale, deoarece toate celelalte elemente ale infracţiunii, cu excepţia "tiparului" de supralicitare se regăsesc şi în privinţa acestei acţiuni.

Cea de-a doua licitaţie din dosarul execuţional nr. x/2012, deşi a fost reţinută ca act material al infracţiunii continuate de deturnare a licitaţiilor publice în sarcina inculpatului D. pentru adjudecarea terenului proprietatea defunctei HHH., instanţa nu a dispus nicio măsură de sancţionare şi de reparare a prejudiciului pentru partea civilă.

În fine, partea civilă a arătat că instanţa de fond a fost legal sesizată şi cu privire la faptele săvârşite la data de 19.12.2018, ora 15:45, în dosarul de executare silită nr. x/2012 ale BEJ A., situaţie în care trebuia să se pronunţe cu privire la anularea actelor emise în respectiva procedură execuţională.

****

III. Examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei penale atacate, prin prisma motivelor de apel invocate, cât şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform art. 417 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată ca fiind nefondate apelurile declarate de PARCHETUL DE PEL ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE - D.I.I.C.O.T., partea civilă K. S.A. şi persoana interesată N. S.R.L., şi întemeiate apelurile inculpaţilor B., A., C., D., E., F., G. şi H. în limita şi penrtu considerentele ce se vor arăta în contiuare:

A. În ceea ce priveşte apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală;

1. Asupra criticii referitoare la greşita achitare a inculpaţilor B. şi C. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 47 raportat la art. 297 C. pen. şi art. 13² din Legea nr. 78/2000.

Motivul de apel este nefondat.

Potrivit art. 297 alin. (1) C. pen.:

"Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act prevăzut de o lege, o ordonanţă a Guvernului, o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplineşte cu încălcarea unei dispoziţii cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică."

De asemenea, conform art. 47 C. pen.:

"Instigator este persoana care, cu intenţie, determină o altă persoană să săvârşească o faptă prevăzută de legea penală."

Din interpretarea coroborată a acestor dispoziţii, rezultă că săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în modalitatea instigării, ca formă de participaţie, constă în determinarea funcţionarului public ca, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, să nu îndeplinească un act prevăzut de o lege, o ordonanţă a Guvernului, o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori să îl îndeplinească cu încălcarea unei dispoziţii cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice.

Aşadar, activitatea instigatorului trebuie să preceadă fazele acţiunii autorului (funcţionarului public), activitatea de determinare (instigarea) neputând surveni ulterior adoptării rezoluţiei infracţionale de către autor. Sigur, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege şi dacă demersurile de convingere a autorului au avut loc după luarea hotărârii infracţionale, acestea pot avea semnificaţia unei întăriri a acestei rezoluţii şi pot fi calificate ca acte de complicitate intelectuală.

Revenind la speţa de faţă, instigarea ar trebui să constea în aceea că autorii ideii infracţionale - astfel cum se susţine de către parchet - instigatorii B. şi C., ar fi trebuit să transmită respectiva idee funcţionarului public (în cazul de faţă inculpatului A.), în condiţii şi cu mijloace care ar fi determinat acest funcţionar să şi-o însuşească şi să o execute. Din acest punct de vedere, primul moment al fazei interne a infracţiunii (apariţia ideii infracţionale), ar trebui să îşi aibă originea în activitatea instigatorilor, a inculpaţilor B. şi C..

Or, analizând situaţia de fapt reţinută în mod corect de prima instanţă, se constată că, în calitatea sa de executor judecătoresc, inculpatul A. a fost cel care le-a explicat celorlalţi inculpaţi modalitatea prin care pot adjudeca imobilele la preţuri cât mai apropiate de valoarea minimă la care puteau fi în mod legal adjudecate cu ocazia desfăşurării licitaţiilor publice, respectiv prin simularea unei concurenţe. Astfel, rezoluţia infracţională în comiterea infracţiunii de abuz în serviciu i-a aparţinut inculpatului A., şi nu inculpaţilor B. şi C., aceştia din urmă doar speculând vulnerabilitatea executorului, cu scopul de a de a deturna licitaţiile publice şi de a adjudeca imobilele ce au format obiectul licitaţiilor la preţuri denaturate.

Prin urmare, în mod corect, prima instanţă a dispus achitarea inculpaţilor B. şi C. pentru comiterea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 47 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 13² din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, constatând că inculpatul A. a luat hotărârea de a comite infracţiunea asimilată celor de corupţie independent de vreo acţiune a inculpaţilor B. şi C., iar acţiunile ulterioare ale acestora, de identificare a unor persoane dispuse să participe la licitaţiile publice nu pot reprezenta în acelaşi timp acţiuni care se circumscriu infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice (autorat/instigare) şi, în acelaşi timp, eventuale acte de complicitate morală la săvârşirea de către executorul judecătoresc a infracţiunii de abuz în serviciu (în sensul întăririi hotărârii infracţionale).

2. Asupra criticii referitoare la greşita achitare a inculpatei I. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la deturnarea licitaţiilor publice în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. (1) raportat la art. 246 teza a II-a C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Motivul de apel este nefondat.

Analizând posibila participaţie sub forma complicităţii a inculpatei I., soţia inculpatului C., la activitatea infracţională, Înalta Curte reţine că, în esenţă, inculpatei i se reproşează că l-a ajutat (prin depunerea cauţiunilor de participare la licitaţii şi încheierea unei procuri prin care îl mandata pe inculpatul E. să participe la licitaţii în vederea reprezentării sale în drept şi a soţului său, C., în fapt), pe inculpatul E. să participe în calitate de persoană interpusă a sa la licitaţiile din 18.12.2018, 19.12.2018 şi 13.02.2019, asigurându-l că între licitatori există înţelegeri prealabile în vederea adjudecării bunurilor imobile supuse executării silite la preţuri derizorii.

Din examinarea probelor administrate, redate pe larg de prima instanţă în considerentele hotărârii, rezultă că inculpata a acţionat la solicitarea soţului său, inculpatul C., aspect ce nu a fost negat de cei doi inculpaţi. De asemenea, din declaraţia inculpatei din faza de judecată (02.02.2023) rezultă că, anterior, mai avusese un astfel de comportament, în sensul de a efectua anumite demersuri sau de a semna anumite documente la solicitarea soţului său, întrucât, deşi figura ca fiind acţionară în cadrul mai multor societăţi, în fapt, soţul său se ocupa de acestea, inculpata neavând pregătire în domeniul afacerilor.

De asemenea, este cert că acţionând de această manieră, inculpata avea cunoştinţă de împuternicirea oferită inculpatului E., de destinaţia plăţilor efectuate, respectiv participarea inculpatului E. la licitaţiile publice care au format obiectul acuzării. Mai mult, contrar opiniei parchetului, inculpata cunoştea că ambii soţi urmau să fie beneficiarii în fapt şi în drept a bunurilor adjudecate (aspect analizat şi de prima instanţă), astfel că nu se poate susţine că aceasta a acţionat ca un paravan pentru a masca adevăratul beneficiar al bunurilor imobile, respectiv inculpatul C..

În ceea ce priveşte ajutorul oferit de inculpată soţului său, în sensul că aceasta a completat ordinele de plată, reprezentând sumele de bani ce urmau a fi achitate cu titlu de cauţiuni pentru participarea la licitaţii, Înalta Curte constată, astfel cum a detaliat şi prima instanţă, că acest aspect nu a fost demonstrat dincolo de orice îndoială rezonabilă, neexistând probe în acest sens. În plus, inculpatul C. oferă o altă explicaţie cu privire la acest aspect, respectiv că aceste ordine de plată au fost completate de o contabilă, însă nici acest nu poate reţinut ca veridic.

Astfel, deşi poate fi credibilă susţinerea parchetului în sensul că inculpata a acceptat posibilitatea adjudecării unor imobile la preţuri derizorii, Înalta Curte constată că Ministerul Public nu a oferit probe din care să rezulte că inculpata a şi prevăzut rezultatul faptelor sale, respectiv nu a demonstrat că inculpata I. ar fi cunoscut modalitatea ilicită (înţelegerea între participanţii la licitaţii) prin care să fie atins scopul final al activităţii infracţionale, respectiv denaturarea preţului de adjudecare.

Faptul că a acţionat pentru păstrarea imobilelor adjudecate, valorificarea sau exploatarea acestora nu poate conduce la concluzia că inculpata a conştientizat, cunoscut sau acceptat din punct de vedere subiectiv că prin acţiunile sale înlesneşte sau ajută la săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice.

Cu privire la faptul că ar exista o înţelegerii între soţii C. în scopul limitării tragerii la răspundere penală a celor doi, Înalta Curte reţine că este firesc ca declaraţiile sau concluziile orale ale acestora să conţină în virtutea relaţiilor de soţi o doză de subiectivism. Însă, pentru a se ajunge la condamnare, dincolo de orice apreciere subiectivă, sunt necesare probe certe din care să rezulte fără dubiu vinovăţia inculpatului.

Din acest punct de vedere, Înalta Curte reaminteşte că, potrivit art. 99 alin. (1) C. proc. pen., în acţiunea penală sarcina probei aparţine în principal procurorului, astfel că nu se poate imputa celor doi inculpaţi că refuză să contribuie la propria acuzare.

Concluzionând, Înalta Curte, în acord cu prima instanţă, constată că probele administrate nu sunt apte să conducă la concluzia că inculpata a avut cunoştinţă de înţelegerea existentă între soţul său şi ceilalţi participanţi la licitaţii, ajutorul oferit acestuia său neavând conotaţie penală. Aşadar, în virtutea principiului in dubio pro reo, orice îndoială în formarea convingerii instanţei, trebuie să profite inculpatei, motiv pentru care este corectă soluţia de achitare pronunţată de prima instanţă în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. proc. pen.

Cât priveşte acuzaţia de grup infracţional, Înalta Curte constată că nu se poate reţine în sarcina inculpatei I. comiterea faptei prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., în condiţiile în care în cauză nu se poate reţine existenţa unei pluralităţi constituite de infractori, aşa cum se va arăta în continuare, ci numai a unei pluralităţi naturale ori a unei participaţii penale.

De menţionat şi că instanţa de judecată nu poate reţine tipicitatea subiectivă a faptelor de care a fost acuzată inculpata I. numai în baza unei prezumţii simple care este aptă să releve cu o anumită probabilitate comiterea faptei cu forma de vinovăţie stipulată de norma de incriminare sau a existenţei scopului ori a mobilului prevăzut de lege, ci este necesar să se stabilească cu certitudine că prezumţia simplă este reţinută pornind de la constatarea unor împrejurări obiective probate şi că este aptă să răstoarne prezumţia (relativă) de nevinovăţie. Aşadar, probabilitatea necesară pentru reţinerea unei prezumţii simple în mecanismul probaţiunii nu conduce în mod automat constatarea întrunirii standardului probei dincolo de orice îndoială rezonabilă. Chiar dacă sunt compatibile cu sistemul probaţiunii în procesul penal, prezumţiile simple (judiciare) nasc doar probabilitatea faptului pretins, astfel încât ele pot dobândi valoare probantă pentru formarea convingerii instanţei de judecata in sensul stabilirii certitudinii unei situaţii de fapt corespondente unei cerinţe de tipicitate numai în măsura in care se coroborează cu alte probe legal administrate în cauza. Numai in acest mod ele pot contribui la configurarea certă a tezei probatorii acuzatoriale impusa de standardul probei dincolo de orice îndoiala rezonabilă. Înalta Curte consideră că în cauză inculpata I., cu privire la care acuzaţiile reţinute se întemeiază pe prezumţii simple, a reliefat pe bază de probe o apărare factuală credibilă de natură de a pune în discuţie legitimitatea raţionamentului judiciar evidenţiat în prezumţia simplă, iar acuzarea nu a probat netemeinicia celor afirmate de inculpată în condiţiile standardului de probă dincolo de orice îndoială rezonabilă.

3. Asupra motivului de apel vizând greşita achitare a inculpatei J. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la deturnarea licitaţiilor publice în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. (1) raportat la art. 246 teza a II-a C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Critica este neîntemeiată.

Din expunerea situaţiei de fapt reţinută în rechizitoriu, în legătură cu acuzaţia de complicitate la deturnarea licitaţiilor publice, inculpatei J. i se impută, în esenţă, faptul că, la solicitarea inculpatului B., a remis inculpatului G. suma de 42.000 de euro pe care, anterior, o retrăsese din contul bancar deţinut de inculpatul B., ajutându-l prin acest mod pe inculpatul G. să participe la licitaţiile din data de 12.11.2019.

Analizând criticile formulate de parchet prin motivele de apel, Înalta Curte constată că acestea sunt nefondate, soluţia primei instanţe fiind temeinică şi legală.

În susţinerea acestei concluzii, Înalta Curte constată că instanţa de fond a administrat suficiente probe sub acest aspect, demonstrându-se fără dubiu că inculpata J. nu a remis suma de 42.000 de euro inculpatului G., fiind plauzibilă teza apărării, în sensul că suma de bani a ajuns la martorul SSSSSS..

Astfel, pe lângă probele administrate în cursul urmăririi penale, au fost audiaţi în faţa instanţei de judecată inculpaţii G. şi J., precum şi martorul SSSSSS., acesta din urmă depunând şi înscrisuri în susţinerea celor declarate în faţa instanţei.

De asemenea, Înalta Curte constată că prima instanţă a analizat în mod exhaustiv probele administrate. Sub acest aspect, a arătat că declaraţiile inculpaţilor B., G. şi J. se coroborează cu cele ale martorului SSSSSS., cu înscrisurile bancare de la dosarul cauzei, dar şi cu înscrisurile depuse de martorul SSSSSS., întărind concluzia, în sensul că suma de bani retrasă din contul inculpatului B. nu a fost remisă de inculpata J. inculpatului G..

În aceeaşi ordine de idei, instanţa supremă reţine că poziţia inculpatei a fost constantă pe întreg parcursul procesului penal, susţinându-şi încă de la debutul procesului penal nevinovăţia şi arătând că în luna noiembrie 2019, la indicaţia lui B., a retras suma de 42.000 de euro şi tot la indicaţia acestuia i-a remis-o unei persoane pe care nu o cunoştea după nume şi pe care nu o văzuse anterior, neavând cunoştinţă ce anume reprezenta această sumă (declaraţie dată în calitate de suspect în data de 12.02.2020). Inculpata şi-a menţinut aceeaşi poziţie şi prin declaraţia dată în faţa primei instanţei la termenul de judecată din data de 13.12.2021, precizând în plus că suma de 42.000 de euro a fost remisă unui cetăţean olandez, SSSSSS..

Apărările inculpatei sunt susţinute inclusiv de inculpatul B., dar şi de martorul SSSSSS.. Acesta din urmă arată în declaraţia dată în faţa instanţei de judecată, că în luna noiembrie a anului 2019 a împrumutat de la inculpatul B. suma de 42.000 de euro pentru a achiziţiona un apartament, fiind întocmit un înscris în acest sens. Ulterior, pentru a demonstra veridicitatea celor declarate, martorul a transmis la dosarul cauzei înscrisuri, cu privire la care prima instanţă a reţinut că, chiar dacă nu au dată certă, putându-se aprecia că au fost întocmite pro causa, acestea se coroborează cu restul materialului probator.

Referitor la criticile de netemeinicie ale parchetului, Înalta Curte constată că acestea sunt nefondate.

Pentru a susţine acuzaţiile formulate prin actul de sesizare, Ministerul Public nu indică probe certe din care ar rezulta faptul remiterea sumei de 42.000 de euro către inculpatul G. s-ar fi făcut de către inculpata J.. În dezvoltarea motivelor de apel, parchetul susţine vinovăţia inculpatei prin faptul că aceasta, deşi avea calitatea de secretară, era o confidentă a inculpatului B., fiind o persoană de încredere, având acces şi la conturile bancare ale inculpatului în calitate de împuternicită, aspect ce denotă încrederea oferită acesteia.

Mai mult, s-a arătat că, de multe ori, inculpata J. a efectuat în dese rânduri activităţi ce excedau calităţii sale sau mandatului oferit de angajator, activităţi ce, uneori, întruneau cel mai probabil elementele constitutive ale unor infracţiuni de fals. În susţinerea acestor argumente, a invocat mai multe conversaţii interceptate.

Examinând aceste critici, Înalta Curte constată deşi mijloacele de probe administrate în cauză fac dovada acestor relaţii apropiate dintre inculpată şi inculpatul B., aceste aspecte nu sunt suficiente pentru a demonstra acuzaţia dincolo de orice îndoială rezonabilă, fiind simple supoziţii fără suport probator.

Legat de faptul că inculpata şi-ar fi depăşit atribuţiile stabilite prin fişa postului sau că ar fi autoarea unor eventuale infracţiuni de fals, Înalta Curte reţine că aceste aspecte exced obiectului cauzei şi nu pot face analiza instanţei de control judiciar, aceasta rezumându-se doar la acuzaţiile pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată.

De asemenea, nu prezintă relevanţă natura motivaţiei pentru care inculpata J. a ales să îndeplinească activităţi dispuse de angajator, pe care parchetul le apreciază ca având caracter nelegal sau îndoielnic.

Cu privire la faptul că inculpata ar fi avut cunoştinţă de acţiunile ilicite ale inculpatului B., în sensul că acesta s-ar fi asociat cu persoane de o probitate morală îndoielnică, relevante în acest sens fiind discuţiile telefonice din data de 15.10.2019 purtate de inculpată cu o persoană apropiată, Înalta Curte opinează că faptul de a avea cunoştinţă despre anumite practici nelegale, de desfăşurare a afacerilor şefului său, dimpotrivă dezavuează activitatea infracţională, în condiţiile în care inculpata dezaprobă astfel de practici sau asocieri. Mai mult, pentru a exista conivenţa infracţională invocată de Ministerul Public, ar fi trebuit ca inculpata să conlucreze la nivel subiectiv cu ceilalţi inculpaţi în vederea atingerii scopului final, respectiv denaturarea preţurilor de adjudecare a imobilelor ce formau obiectul licitaţiilor. Or, acest aspect nu a fost demonstrat în mod irefutabil, simplele aprecieri nefiind suficiente pentru a pronunţa o hotărâre de condamnare.

În concluzie, argumentele parchetului sunt pure speculaţii, prezumţii, fără relevanţă probatorie în cauză, iar faptele imputate inculpatei nu există în materialitatea lor, motiv pentru care este corectă soluţia primei instanţe, de achitare, în baza art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

4. Asupra crticii referitoare la greşita achitare a inculpatului G. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat în varianta aderării prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen.

Motivul de apel este nefondat.

Înalta Curte arată că discuţiile telefonice purtate între inculpaţii B. şi G. din datele de 07.11.2019, 08.11.2019, 11.11.2019 şi 12.11.2019, invocate de procuror în susţinerea acuzării, nu dovedesc existenţa unui grup infracţional structurat, ci numai existenţei unei conivenţe infracţionale obiectate în forma pluralităţii naturale de infractori ori a participaţiei penale. Din analiza discuţiei telefonice din data de 15.10.2019, pe care inculpata J. a purtat-o cu o persoană apropriată, utilizatoare a numărului de apel x, nu rezultă întrunirea elemente ce ţin de tipicitatea obiectivă a infracţiunii de constituire a unui grup infracţional oragnizat, ci numai derularea unor activităţi pe care inculpata le evalua ca prezentând un potenţial periculos de către B. cu C., fără ca din conţinutul discuţiei să se poate reţine existenţa unei pluralităţi constituite de infractori.

Cu aceste precizări suplimentare, Înalta Curte arată că acuzaţia de grup infracţional organizat va fi analizată pe larg cu ocazia examinării criticii comune a inculpaţilor formulată în legătură cu greşita reţinere în cauză a infracţiunii prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen.

5. Asupra criticii relative la greşita încadrare juridică a faptelor prin înlăturarea alin. (2) al art. 367 C. pen.

Critica este nefondată.

Înalta Curte reţine că în descrierea faptei de constituire a unui grup infracţional organizat în actul de sesizare a instanţei s-a reţinut că inculpaţii "au constituit un grup infracţional organizat specializat în deturnarea licitaţiilor publice, în vederea obţinerii dreptului de proprietate asupra unor bunuri imobile aflate în faza de executare silită la preţuri derizorii şi valorificării ulterioare a acestora în vederea obţinerii unor foloase patrimoniale importante".

Parchetul susţine că în acest mod a fost precizată expres specializarea grupului infracţional organizat, respectiv deturnarea licitaţiilor publice, precum şi infracţiunile infracţiunile scop săvârşite de membrii grupului, respectiv abuz în serviciu şi deturnarea licitaţiilor publice, prin încălcarea dispoziţiilor legale ce reglementează materia vânzării în cadrul licitaţiilor publice şi denaturarea preţului de adjudecare, fiind pe deplin aplicabile dispoziţiile art. 309 C. pen. şi art. 367 alin. (2) C. pen.

Înalta Curte reţine că infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice este o infracţiune de pericol, împrejurarea că ulterior dobândirii dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile aflate în faza de executare silită la preţuri modice, adjudecatarii ar fi valorificat aceste bunuri în vederea obţinerii unor foloase patrimoniale nefiind de natură să conducă la o altă concluzie.

De asemenea, se constată că în mod corect instanţa de fond a reţinut că în speţă urmarea imediată a infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen., este vătămarea drepturilor şi intereselor legitime ale debitorilor şi creditorului în procedura de executare silită, care aveau dreptul la desfăşurarea licitaţiilor publice cu respectarea dispoziţiilor legale, în scopul adjudecării bunurilor imobile ca urmare a unui concurs real de oferte. Ca atare, în raport de urmarea imediată a infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen., în mod corect instanţa de fond a procedat la schimbarea încadrării juridice prin înlăturarea dispoziţiilor art. 309 C. pen., atât în ceea ce-l priveşte pe inculpatul A., cât şi în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii C. şi B., pentru că această agravantă se poate reţine doar în cazul în care urmarea imediată constă în cauzarea unei pagube mai mari de 2.000.000 RON. Mai mult, aşa cum în mod corect a reţinut instanţa de fond, în cazul infracţiunilor de pericol nu este exclusă restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii şi, de altfel, prin hotărârea atacată s-a şi dispus restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunilor, anulându-se actele de adjudecare emise în dosarele de executare silită, cu consecinţa reintrării în patrimoniile garanţilor ipotecari a imobilelor, grevate cu ipotecă în favoarea băncii, adică exact situaţia anterioară săvârşirii infracţiunilor, precum şi restituirea către inculpaţii-adjudecatari şi adjudecatara persoană interesată a sumelor de bani achitate cu titlu de preţ, tocmai pentru oferirea posibilităţii creditorului, debitorilor şi garanţilor ipotecari de a beneficia de formarea preţului de adjudecare în urma unui concurs real de oferte, deoarece numai astfel se pot salvgarda drepturile şi interesele patrimoniale ale acestora şi înlăturarea stării de pericol pentru patrimoniul lor.

Având în vedere faptul că în mod corect s-au înlăturat dispoziţiile art. 309 C. pen. în ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 13² din Legea nr. 78/2000, ţinând cont de limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru această infracţiune, de la 2 ani şi 8 luni la 9 ani şi 4 luni închisoare, tot în mod corect s-au înlăturat şi dispoziţiile art. 367 alin. (2) C. pen.

6. Cât priveşte critica referitoare la greşita individualizare a pedepselor aplicate inculpaţilor A., B., C., D., E. F., G. Şi H. în raport cu criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., Înalta Curte constată că aceasta este neîntemeiată, urmând a fi analizată cu ocazia examinării criticii comune a inculpaţilor vizând aceeaşi chestiune, soluţionată într-un sens favorabil.

B. Cu privire la acuzaţia de comitere a infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, critică comună apelurilor declarate în cauză de către inculpaţi, Înalta Curte constată că în mod greşit prima instanţă a reţinut ca fiind îndeplinite în cauză condiţiile de tipicitate ale infracţiunii prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., dispunând condamnarea inculpaţilor A., B., C., D., E. şi F..

Prin actul de sesizare a instanţei s-a reţinut că din probele administrate în cauză rezultă structura şi ierarhizarea grupării de crimă organizată, după un model piramidal în vârful căruia se află incontestabil, liderii grupului infracţional organizat recunoscuţi de toţi ceilalţi membri, respectiv inculpaţii C., zis "BBBBBB." şi B..

S-a apreciat că iniţierea şi constituirea grupului infracţional organizat a avut loc în cursul anului 2018 când componenţii eşalonului decizional s-au grupat în jurul liderilor: inculpaţii C. şi B., recunoscând statutul acestora, şi totodată şi-au recrutat sau format (specializat) "locotenenţii" (aderenţii şi sprijinitorii) - componenţi ai eşalonului execuţional.

S-a arătat că, începând cu anul 2018, liderii decizionali, inculpaţii C. şi B., persoane potente financiar, administratori ai mai multor societăţi comerciale şi asociaţi în cadrul multor societăţi comerciale cu răspundere limitată sau pe acţiuni au constituit alături de inculpaţii E., D., A. şi I. un grup infracţional organizat specializat în comiterea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice, prevăzută de art. 246 C. pen. - obţinerea informaţiilor prealabile cu privire la bunurile imobile supuse executării silite, urmată de realizarea unor înţelegeri prealabile în vederea asigurării adjudecării bunurilor imobile la preţuri derizorii.

S-a menţionat că, din conţinutul materialului probator administrat în cauză, rezultă că bunurile imobile ce fac obiectul deturnării licitaţiilor publice au constituit garanţii imobiliare în favoarea unităţii bancare K., mai exact au servit drept garanţii acordării unor contracte de credit bancar în anii 2008 - 2009.

S-a remarcat faptul că aceste contracte de credit au fost acordate preponderent de K. - SUCURSALA DOROBANŢI unor diferite persoane fizice sau juridice, termenul de restituire fiind unul foarte scurt, respectiv aproximativ 1 an, iar valoarea acestor credite a fost una foarte mare (majoritatea având o valoare de cel puţin 1.000.000 euro).

S-a susţinut că între liderul grupului infracţional organizat, inculpatul B., şi inculpatul A. exista o relaţie mult mai strânsă decât aceea de executor judecătoresc - client, ba chiar faptul că executorul judecătoresc este cel care i-a recomandat inculpatului B. bunuri imobile care pot aduce profituri foarte mari, existând indicii că acesta din urmă ar putea acţiona şi ca interpus al executorului judecătoresc în cazul achiziţionării unor bunuri imobile.

S-a mai susţinut că, pentru ca cercul infracţional să fie complet, au mai fost determinaţi să adere la grupul infracţional organizat şi inculpaţii D. şi E., avocaţi, care au avut rolul atât de a reprezenta, ca persoane interpuse, interesele financiare ale liderilor, inculpaţii B., respectiv C., în cadrul licitaţiilor publice ce fac obiectul cauzei, precum şi de a realiza asigurarea produsului infracţional prin reprezentarea juridică a adevăraţilor adjudecatari în scopul obţinerii dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile adjudecate.

În susţinerea aspectelor care atestă caracterul organizat al acţiunilor membrilor grupului infracţional organizat parchetul a făcut referire şi la capacitatea grupului de a recruta noi membri (F. şi G.), care au servit succesiv intereselor liderului, inculpatul B., concomitent cu retragerea din circuitul licitaţiilor publice a inculpatului D. - avocat (întâmpinările formulate de contestatari făcând referire la relaţiile foarte strânse dintre inculpatul D. şi B.), scopul fiind acela de a oferi un caracter cât mai accidental şi unicat al participării acestora în cadrul licitaţiilor publice, precum şi de a ascunde relaţiile interpersonale şi interesele financiare comune între inculpaţii C. şi B., prin interpunerea inculpatului E. - avocat.

S-a făcut referire şi la faptul că între liderii grupului infracţional organizat, inculpaţii C. şi B., există relaţii interpersonale şi interese patrimoniale comune, fiind asociaţi în cadrul mai multor societăţi comerciale şi că au fost identificate legături de afaceri şi cu alţi membri ai grupului infracţional organizat în ce priveşte administrarea sau calitatea de asociat în cadrul unor societăţi comerciale, precum şi la relaţia de rudenie dintre inculpatul E. şi C., respectiv aceea de naş-fin (naş al copilului inculpatului E.).

Prin hotărârea atacată instanţa de fond a reţinut în esenţă că din probele administrate în cursul urmăririi penale şi pe parcursul cercetării judecătoreşti rezultă că încă de la început acţiunile inculpaţilor privind denaturarea preţurilor de adjudecare ale imobilelor s-au desfăşurat după un plan bine pus la punct de executorul judecătoresc A. împreună cu inculpatul B., care pe lângă faptul că aveau colaborări profesionale, au dezvoltat pe parcursul anilor o strânsă prietenie.

S-a arătat că, în acest context, dorinţa inculpatului A. de a "scăpa" de acest lot păgubos de dosare de executare silită s-a suprapus peste cea a inculpatului B. de a dezvolta afaceri generatoare de profituri însemnate şi că, pentru terenurile adjudecate la licitaţii să reprezinte o investiţie, era necesară adjudecarea acestora în cadrul licitaţiilor publice la preţuri cât mai apropiate de valoarea cauţiunii (valoare sub care nici nu se puteau face ofertele).

S-a precizat că, pentru a fi posibilă adjudecarea imobilelor la un preţ cât mai apropiat de valoarea cauţiunii în cadrul licitaţiilor publice, era necesară îndeplinirea unei condiţii procedurale prevăzute de C. proc. civ. 1865, respectiv existenţa a cel puţin 2 participanţi, şi încheierea unei înţelegeri infracţionale între viitorul adjudecatar şi celălalt participant la licitaţie.

S-a arătat că acesta a fost contextul în care a fost necesară identificarea unor persoane cu posibilităţi financiare superioare, dispuse să achite cauţiuni de ordinul zecilor sau sutelor de mii de euro pentru a putea participa la licitaţiile publice, în schimbul unei părţi din "afacere". Efortul financiar depus de participanţi în vederea adjudecării imobilelor era împărţit, aceştia preluând sarcina de pe umerii executorului judecătoresc. Executorul judecătoresc, la rândul său, nu doar că înceta executarea silită în dosarele respective şi evita astfel cheltuieli de executare suplimentare, ci îşi încasa şi onorariul (negociat cu banca, în funcţie de suma încasată).

Astfel, s-a arătat că inculpatul B. i-a identificat pe inculpaţii C. (om de afaceri ca şi el, devenind în februarie/ martie 2019 asociaţi şi administratori în două societăţi comerciale) şi D. (acesta din urmă fiind şi avocatul său), care au îmbrăţişat planul infracţional, luând astfel naştere, anterior licitaţiilor din 18 şi 19.12.2018, grupul infracţional organizat, inculpatul A. având rolul de a comite infracţiunea mijloc pentru a fi posibilă comiterea infracţiunii scop - deturnarea licitaţiilor publice, B., C. şi D., adjudecând, pe rând, în total 39 de imobile.

Contrar celor susţinute de parchet, instanţa de fond a apreciat că liderul incontestabil al grupului infracţional era inculpatul A., arătând că acesta este cel care a conceput planul infracţional, având în vedere că succesul acestui plan necesita cunoştinţe juridice şi practice în materia executării silite imobiliare, pe care inculpatul le avea, spre deosebire de ceilalţi inculpaţi. În acest sens s-a reţinut că şi inculpatul D., care era avocat, nu cunoştea, de exemplu, că nu se pot face oferte mai mici decât cauţiunea achitată, iar inculpatul A. a intervenit pentru a înlătura acest viciu procedural.

Instanţa de fond a considerat că în cadrul eşalonului secund se remarcă contribuţia inculpatului B., care şi-a îndeplinit cu prisosinţă rolul de a identifica persoane dispuse să investească, promiţându-le un profit sigur. În acelaşi timp, instanţa de fond a apreciat că inculpatul B. era interfaţa inculpatului A. în relaţia cu inculpaţii D. şi C..

S-a apreciat că aceştia din urmă, la fel ca şi inculpatul B., prin achitarea cauţiunilor au devenit participanţi la licitaţiile publice vizând cele 39 de imobile, îndeplinind pe rând rolul de a licita pur formal în vederea adjudecării imobilelor de coparticipant. S-a arătat că realizarea acestui deziderat în legătură cu un număr de 39 de imobile a însemnat o colaborare strânsă între participanţi, inclusiv pentru împărţirea terenurilor, astfel încât să se creeze impresia unei concurenţe reale (ceea ce a presupus ca inculpaţii să aibă în vedere şi preţul de pornire a licitaţiei), dar în acelaşi timp să fie realizat obiectivul de a adjudeca la un preţ cât mai apropiat de valoarea cauţiunii.

S-a arătat că este evident că punerea la punct a tuturor acestor detalii a presupus scurgerea unei perioade de timp semnificative, astfel cum rezultă şi din comunicările dintre inculpaţi identificate cu ocazia percheziţiilor informatice. Astfel, cu 13 zile înainte de primele licitaţii, inculpaţii D. şi B. au stabilit să se întâlnească pentru a discuta despre "18/19", pentru a pune la punct detaliile deja stabilite (Baicu: Ce am vorbit; B.: Da, normal). În acelaşi timp, s-a apreciat că un plan atât de detaliat, care a implicat un număr mare de persoane - 4 iniţial, membrii constituenţi, scoate pluralitatea de infractori din sfera celei ocazionale, devenind o pluralitate constituită.

În ceea ce priveşte tipicitatea acuzaţiei de constituire a unui grup infracţional organizat, Înalta Curte reţine pe de o parte, că potrivit dispoziţiilor art. 367 alin. (6) C. pen. prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.

Acţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat în scopul comiterii uneia sau a mai multor infracţiuni presupune activitatea de asociere a mai multor persoane (pluralitate constituită), în scopul ca, în timp, să fie pregătite, organizate sau duse la îndeplinire activităţile ilicite. Aşadar, trebuie să existe o pluralitate constituită de cel puţin trei făptuitori, care acţionează în mod coordonat în baza unei discipline interne, având reguli ierarhice şi roluri bine definite pentru a realiza activităţile infracţionale. Este astfel de esenţa grupului existenţa autonomă a unei organizări constituite din cel puţin trei persoane.

Prin iniţierea constituirii unui grup infracţional organizat se înţelege acea activitate prin care iniţiativa constituirii grupului este comunicată altor persoane, cât şi propunerea către persoanele cărora li se face această comunicare de a face parte din grup [a se vedea în acest sens C.S.J., secţ. pen., dec. nr. 4074/2002]. Este esenţial pentru reţinerea acestei modalităţi alternative a laturii obiective a infracţiunii prevăzute de art. 367 C. pen. ca, actele de iniţiere să fie adresate cel puţin unui număr de trei persoane şi, în urma acestora, să se constituie un grup infracţional format din cel puţin trei persoane, altfel actele prin care se încearcă determinarea unor persoane să realizeze o pluralitate constituită de infractori, care nu şi-au atins rezultatul scontat, nu au valenţe penale.

Totodată, este necesar ca între cele trei persoane să fi intervenit un consens privind constituirea asocierii, consens care priveşte atât constituirea grupului, cât şi scopul acestuia, iar acţiunea de a iniţia constituirea unei grupări în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni presupune efectuarea de activităţi menite să determine şi să pregătească constituirea grupului, prin comunicarea acestei idei, a proiectului şi a scopului urmărit, căutându-se determinarea altor persoane de a intra în asocierea proiectată şi se organizează întruniri în vederea constituirii grupului.

Aderarea la un grup infracţional organizat presupune existenţa a priori a unui grup infracţional organizat constituit din cel puţin trei persoane în scopul săvârşirii de infracţiuni şi că o persoană şi-a manifestat voinţa de a se alătura grupului în vederea realizării scopurilor infracţionale. Este totodată necesar ca manifestarea de voinţă exprimată în sensul aderării să fie acceptată de ceilalţi membri ai grupului.

Pe de altă parte, Înalta Curte apreciază că pluralitatea de infractori se prezintă sub mai multe forme, în funcţie de modul de constituire, rolul făptuitorilor şi răspunderea penală a acestora pentru săvârşirea infracţiunilor, existând trei forme principale ale pluralităţii de infractori: pluralitatea naturală, pluralitatea constituită şi pluralitatea ocazională (participaţia penală).

Potrivit doctrinei, pluralitatea naturală reprezintă acea formă a pluralităţii infracţionale care este determinată în mod necesar de însăşi natura faptei prevăzute de legea penală, în sensul că nu poate fi realizată în mod natural decât prin colaborarea a două sau mai multe persoane, această pluralitatea de infractori fiind indispensabilă pentru existenţa infracţiunii, motiv pentru care mai este denumită şi pluralitate necesară (concursus necesarius).

În cazul infracţiunii de deturnarea licitaţiei publice în modalitatea alternativă prevăzută de art. 246 teza a II-a C. pen. - înţelegerea între participanţi pentru a denatura preţul de adjudecare, autorul este plural şi circumstanţiat: persoana (fizică sau juridică) care are calitatea de participant la procedura de licitaţie publică. Fiind o formă a pluralităţii naturale de făptuitori, fiecare subiect are calitatea de autor, în cazul acestei modalităţi de participaţie penală fiind posibilă doar în forma complicităţii şi a instigării, coautoratul nefiind posibil.

În mod evident, raportat la conţinutul efectiv al acţiunii, ea presupune o înţelegere între participanţi pentru a deturna preţul de adjudecare, fiind astfel în prezenţa unei infracţiuni de pericol abstract, textul necuprinzând o condiţie privitoare la alterarea efectivă a preţului de adjudecare prin acţiunile autorilor, în fapt, prin această incriminare fiind protejată în primul rând buna derulare a licitaţiilor publice, prin aceasta înlăturându-se potenţialitatea unor prejudicii patrimoniale generate de stabilirea incorectă a preţului de adjudecare.

În speţă, inculpaţii B., C., D., F. şi G. au fost trimişi în judecată atât sub acuzaţia comiterii infracţiunii prevăzute de art. 367 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. şi condamnaţi de instanţa de fond pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen. (ca urmare a schimbării încadrării juridice), cât şi sub acuzaţia comiterii infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice în formă continuată, prevăzută de art. 246 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., iar inculpatul E. atât sub acuzaţia acuzaţia comiterii infracţiunii prevăzute de art. 367 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. şi condamnat pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen. (ca urmare a schimbării încadrării juridice), cât şi cea a săvârşirii complicităţii la infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 246 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Or, aşa cum s-a arătat mai sus, infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice în modalitatea alternativă prevăzută de art. 246 teza a II-a C. pen. presupune o pluralitate naturală, respectiv o înţelegere între participanţi pentru a deturna preţul de adjudecare, condiţii în care, potrivit acuzării şi instanţei de fond am fi în prezenţa unei pluarlităţi constituite în vederea comiterii unei infracţiuni ce presupune o pluralitate naturală.

Prin urmare, ceea ce se impune a fi analizat în cauză este un element de tipicitate obiectivă, respectiv dacă pluralitatea de infractori îmbracă forma unui autorat colectiv obiectivat în asocierea structurată a mai multor persoane în vederea comiterii de infracţiuni sau dacă suntem în prezenţa unei pluralităţi naturale ori a uneia ocazionale. Astfel, nu existenţa unei pluralităţi de infractori trebuie analizată în cauză, cu atât mai mult cu cât, aşa cum s-a arătat, infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice în modalitatea prevăzută de art. 246 teza a II-a C. pen. presupune o pluralitate naturală, ci dacă actele inculpaţilor au depăşit sfera unor acte de participaţie penală, îmbrăcând forma unor acte preparatorii ale comiterii unor infracţiuni, care au fost incriminate autonom prin dispoziţiile art. 367 C. pen.

Înalta Curte, având în vedere şi criticile formulate de inculpaţi prin motivele de apel, opinează că ansamblul acuzaţiei formulate împotriva inculpaţilor în ceea ce priveşte existenţa pluralităţii constituite de infractori are caracter general şi echivoc, faptele acestora având doar natura unei pluralităţi obiectivată sub forma participaţiei naturale la comiterea infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzută de art. 246 teza a II-a C. pen., respectiv a uneia ocazionale, câtă vreme în sarcina inculpatului A. s-a reţinut comiterea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., respectiv că acesta a decis împreună cu inculpatul B. să constituie grupul infracţional organizat, inculpatul A. pentru a "scăpa" de un lot păgubos de dosare de executare silită, iar inculpatul B. în scopul dezvoltării unor afaceri generatoare de profituri însemnate.

Înalta Curte subliniază că existenţa mai multor persoane care se hotărăsc să comită împreună una sau mai multe infracţiuni, organizându-şi activitatea infracţională în vederea asigurării eficienţei acesteia, precum şi în scopul evitării descoperirii infracţiunilor comise de către autorităţi nu constituie per se o pluralitate constituită de infractori, pentru reţinerea incriminării autonome prevăzute de art. 367 C. pen. fiind esenţială întrunirea condiţiilor cumulative stipulate de alin. (6) al acestui articol, situaţie care nu se regăseşte în prezenta cauză.

Raportat la standardul probei dincolo de orice dubiu rezonabil Înalta Curte consideră că activitatea infracţională a inculpaţilor constituie atât o formă clasică de participaţie penală, fiind reliefată pe de o parte componenta obiectivă a acesteia constând săvârşirea împreună a mai multor fapte prevăzute de legea penală cu identificarea rolurilor fiecăruia dintre infractori, iar, pe de altă parte, componenta subiectivă constând în conlucrarea acestora la comiterea faptelor, cât şi o participaţie naturală în cazul infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice.

Totodată, Înalta Curte apreciază că probele administrate în cauză conduc la concluzia inexistenţei unei pluralităţi constituite de infractori în condiţiile în care din materialul probator administrat în cauză nu rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă:

a) data şi modul de constituire a grupului: data la care se presupune că a fost comisă infracţiunea nu a fost indicată în actele şi lucrările întocmite de organele de urmărire penală şi nici în considerentele hotărârii atacate arătându-se doar faptul că aceasta a fost comisă în intervalul începutul lunii decembrie 2018 - 13.02.2019.

Astfel, parchetul a susţinut că iniţierea şi constituirea grupului infracţional organizat a avut loc în cursul anului 2018, când componenţii eşalonului decizional s-au grupat în jurul liderilor - inculpaţii C. şi B..

Prin hotărârea atacată instanţa de fond a reţinut că încă de la început acţiunile inculpaţilor privind denaturarea preţurilor de adjudecare ale imobilelor s-a desfăşurat după un plan bine pus la punct de executorul judecătoresc A. împreună cu inculpatul B., în contextul în care inculpatul A., în calitatea sa de executor judecătoresc dorea să "scape" de un lot păgubos de dosare de executare silită, peste care s-a suprapus dorinţa inculpatului B. de a dezvolta afaceri generatoare de profituri însemnate. De asemenea, instanţa de fond a reţinut că inculpatul B. i-a identificat pe inculpaţii C. şi D. care au îmbrăţişat planul infracţional, luând astfel naştere, anterior licitaţiilor din 18 şi 19 decembrie 2018 grupul infracţional organizat;

b) existenţa a cel puţin trei persoane care au constituit grupul şi individualizarea explicită a acestora: din actele de urmărire penală şi nici din considerentele hotărârii atacate nu rezultă manifestarea de voinţă a cel puţin trei dintre inculpaţii trimişi în judecată în prezenta cauză care au constituit grupul, în sensul că au luat decizia de a se asocia pentru a acţiona structurat pentru o anumită perioadă de timp pentru a comite una sau mai multe infracţiuni.

Înalta Curte notează că prin actul se sesizare s-a reţinut că din probele administrate în cauză a rezultat că începând cu anul 2018, liderii decizionali, inculpaţii C. şi B., persoane foarte potente financiar, administratori ai mai multor societăţi comerciale şi asociaţi în cadrul mai multor societăţi comerciale cu răspundere limitată sau pe acţiuni au constituit grupul, alături de inculpaţii E., D., A. şi I., susţinându-se că în vârful acestui grup se aflau incontestabil liderii grupului, recunoscuţi de ceilalţi membri, ca atare, în opinia parchetului, grupul ar fi fost constituit de cei doi lideri decizionali.

Instanţa de fond a apreciat, aşa cum s-a arătat mai sus, că încă de la început acţiunile inculpaţilor privind denaturarea preţurilor de adjudecare ale imobilelor s-a desfăşurat după un plan bine pus la punct de executorul judecătoresc A. împreună cu inculpatul B., în contextul în care inculpatul A., în calitatea sa de executor judecătoresc dorea să "scape" de un lot păgubos de dosare de executare silită, peste care s-a suprapus dorinţa inculpatului B. de a dezvolta afaceri generatoare de profituri însemnate, ceea ce presupune că grupul infracţional organizat a fost constituit de inculpaţii A. şi B., acesta din urmă identificându-i pe inculpaţii C. (om de afaceri ca şi el, devenind în februarie/ martie 2019 asociaţi şi administratori în două societăţi comerciale) şi D. (acesta din urmă fiind şi avocatul său), care au îmbrăţişat planul infracţional, ceea ce presupune că grupul a fost constituit de inculpaţii A. şi B.. De altfel, instanţa de fond, referindu-se la licitaţiile publice din 12.11.2019 a susţinut că la acest moment grupul infracţional organizat se destructurase, rămânând doar membrii care anterior formaseră nucleul dur¸ respectiv inculpaţii A. şi B.;

c). caracterul structurat al grupului şi programul grupului: din probele administrate în cauză Înalta Curte apreciază că nu se poate reţine existenţa unui program al unui grup de infractori şi nici existenţa unei ierarhizări a membrilor grupului care să acţioneze coordonat;

d. stabilitatea grupului: Înalta Curte nu reţine din probele administrate în cauză nici existenţa unor elemente de stabilitate în timp şi continuitate a grupului, acest element fiind esenţial, pe de o parte, în realizarea distincţiei între pluralitatea constituită de infractori şi participaţia penală, iar, pe de altă parte, în constatarea existenţei caracterului organizat.

În consecinţă, Înalta Curte apreciază că ansamblul acuzaţiei formulate împotriva inculpaţilor în ceea ce priveşte existenţa pluralităţii constituite de infractori are caracter general şi echivoc, faptele acestora având doar natura unei pluralităţi ocazionale, respectiv a unei pluralităţi naturale în cazul infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice.

Raportat la standardul probei dincolo de orice dubiu rezonabil Înalta Curte consideră că activitatea infracţională a inculpaţilor A. şi B., C., D., E., F. şi G. constituie o formă clasică de participaţie penală, fiind reliefată pe de o parte componenta obiectivă a acesteia constând săvârşirea împreună a uneia sau mai multor fapte prevăzute de legea penală cu identificarea rolurilor fiecăruia dintre infractori iar, pe de altă parte, componenta subiectivă constând în conlucrarea infractorilor la comiterea faptei/lor, respectiv o pluralitate naturală în cazul inculpaţilor care au participat la licitaţiile publice desfăşurate în 18 şi 19 decembrie 2018.

Susţinerea instanţei de fond în sensul că liderul grupului infracţional organizat era inculpatul A. nu poate fi primită, având în vedere faptul că infracţiunea scop a grupului infracţional organizat este, în opinia acuzării şi a instanţei de fond, cea de deturnare a licitaţiilor publice, or, inculpatul A. nu putea, în calitatea sa de executor judecătoresc, care organiza licitaţiile publice, să fie autor al infracţiunii în scopul căreia s-ar fi constituit grupul infracţional organizat.

Înalta Curte apreciază că tendinţa constatată în practica judiciară de a asimila o pluralitate ocazională de infractori pluralităţii constituite de infractori în ipoteza în care participanţii îşi împart rolurilor în cadrul activităţii infracţionale şi comit mai multe infracţiuni sub forma concursului real (omogen sau eterogen) este consecinţa eronatei înţelegeri a scopului urmărit prin incriminarea pluralităţii constituite şi a faptului că reţinerea caracterului infracţional autonom este justificată de necesitatea existenţei minim trei persoane (membrii asocierii/grupului având toţi calitatea de autori ai infracţiunii) care să aibă un plan de a săvârşi anumite infracţiuni ("pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni"), iar gruparea să aibă o structură ierarhică ("grup structurat"), o conducere care asigură coordonarea grupului în ansamblu şi să fie constituită pentru o anumită perioadă de timp.

Prin urmare, în cauză se impune reţinerea lipsei tipicităţii obiective a faptei de constituire a unui grup infracţional organizat şi dispunerea unei soluţii de achitare a inculpaţilor în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.

Faţă motivele expuse anterior şi de soluţia dispusă în cauză de instanţa de control judiciar în ceea ce priveşte infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat, Înalta Curte nu va mai analiza argumentele suplimentare formulate în motive de apel scrise depuse de inculpaţi în scopul constatării inexistestei faptei ori a lipsei de tipicitate a acesteia.

C. Cu privire la apelul declarat de inculpatul A.

1. Nelegalitatea sentinţei din perspectiva raportării instanţei de fond, spre a reconfigura acuzaţia şi a dispune condamnarea inculpatului la mijloace de probe care nu se regăsesc la dosarul cauzei.

În ceea ce priveşte această critică, apărarea a invocat faptul că instanţa de fond ar fi avut în vedere o presupusă discuţie purtată de inculpatul A. cu un alt executor judecătoresc, XXXX., la data de 12.09.2019, pe baza căreia s-a concluzionat că inculpatul A. era cel care ar fi pus la cale întregul scenariu de adjudecare frauduloasă a bunurilor scoase la licitaţie.

Critica nu este fondată.

Astfel, Înalta Curte reţine că la fila nr. x a sentinţei penale apelate, prima instanţă face referire la discuţia purtată în data de 12.09.2019 de inculpatul A. cu executorul judecătoresc XXXX., evidenţiind că inculpatul este cel care a pus la punct mecanismul infracţional vizând adjudecarea ilicită a terenurilor ce au format obiectul licitaţiilor vizate de ancheta penală.

Verificând actele şi lucrările dosarului, instanţa de apel constată că la dosarul cauzei se află mijlocul de probă, constând în procesul-verbal de redare a convorbirii dintre inculpatul A. şi martorul XXXX. (filele nr. x, însă în acesta nu este redată întreaga conversaţie purtată de cei doi, la care instanţa de fond face referire. Dacă la fila nr. x este menţionată întrebarea inculpatului A. adresată interlocutorului: Un pic mai mult decât cauţiunea, da?, cealaltă replică a inculpatului (Pentru că altă soluţie nu am găsit cu ei"; Da? Şi atunci am zis, frate dacă e vorba de aşa...) nu este redată în procesul-verbal de redare a convorbirii din data de 12.09.2019.

Deşi este adevărat că această replică a inculpatului a fost avută în vedere de prima instanţă la soluţionarea cauzei şi că aceasta nu se regăseşte la dosarul cauzei, Înalta Curte opinează că acest aspect nu prezintă relevanţă, presupusa discuţia fiind avută în vedere de prima instanţă pentru a arăta faptul că inculpatul a fost cel care a pus la cale planul infracţional.

Or, având în vedere că din probatoriul administrat în etapa cercetării judecătoreşti nu au rezultat elemente care să susţină acuzaţia formulată de parchet şi enunţată de instanţa fondului, în sensul că inculpatul A. ar fi constituit grupul infracţional organizat, Înalta Curte, faţă de soluţia ce urmează să fie pronunţată pe fondul cauzei cu privire la infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, urmează să respingă critica, ca nefondată.

2. Greşita condamnare a inculpatului A. din perspectiva insuficienţei probelor care să susţină o soluţie de condamnare

Motivul de apel este neîntemeiat.

Ceea ce i se impută inculpatului, în esenţă, ca situaţie factuală, este că, în calitate de executor judecătoresc în cadrul Biroului Executorului Judecătoresc A. şi persoană cu atribuţii de soluţionare a dosarelor de executare silită ce priveau K. - în calitate de creditor a organizat la datele de 18.12.2018 şi 19.12.2018, 13.02.2019, respectiv la 12.11.2019 mai multe licitaţii publice, cunoscând că între colicitatorii există înţelegeri prealabile în vederea adjudecării bunurilor imobile la preţuri derizorii (aprox. 8% - 9% din valoarea de evaluare), efectuând acte de licitare formală, astfel încât prin înscrierea unor aşa-zise oferte strigate de către cei doi/trei licitatori să fie creată aparenţa unei "concurs" real al ofertelor în vederea adjudecării.

Pornind de la aceste acuzaţii, din perspectivă probatorie, Înalta Curte este chemată să stabilească dacă inculpatul, în calitatea sa de executor judecătoresc şi persoană cu atribuţii de soluţionare a dosarelor de executare silită, a organizat licitaţii publice, efectuând acte de licitare formală şi cunoscând că între licitatori există înţelegeri prealabile.

De asemenea, prin actul de sesizare s-a apreciat că prin activitatea sa au fost încălcate dispoziţiile art. 246 C. pen., teza a II-a, precum şi dispoziţiile art. 5 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti şi ale art. 509 C. proc. civ. anterior.

În cursul judecăţii, prima instanţă, prin raportare la dispoziţiile art. 297 C. pen. care reglementează abuzul în serviciu, a avut în vedere şi dispoziţiile art. 54 din Legea nr. 188/2000 privind executării judecătoreşti.

Revenind la fondul acuzaţiei, Înalta Curte procedând la propria examinare a probelor administrate atât în faza de urmărire penală, în cursul judecăţii în primă instanţă, dar şi în faza procesuală a apelului constată următoarele:

Prima instanţă a prezentat în mod corect contextul desfăşurării executării silite imobiliare vizând imobilele care formează obiectul prezentei cauze, detaliind cadrul legal existent în perioada analizată, procedura de urmat în astfel de situaţii, a precizat dispoziţiile legale necesar a fi respectate, precum şi condiţiile de participare la astfel de licitaţii.

Analizând înscrisurile de la dosarul cauzei, Înalta Curte reţine că, în ceea ce priveşte executarea silită a imobilelor ce au format obiectul cauzei, în legătură cu care au fost formulate acuzaţiile din prezenta cauză, până la datele de 18/19.12.2018, 13.02.2019 şi 12.11.2019, au fost organizate 35 de termene de licitaţie, 32 de termene de licitaţie, respectiv 38 de termene de licitaţie, fără ca imobilele să fie adjudecate.

Din procesul-verbal de licitaţie din 13.02.2019, în care se reţine: faptul că ne aflăm la al 32-lea termen de licitaţie cu acelaşi preţ de pornire, organizate pe cheltuiala executorului judecătoresc pe parcursul a 7 ani, dar şi din declaraţiile inculpatului date în cursul procesului penal, a rezultat că organizarea acestor licitaţii a generat cheltuieli mari de executare, dar şi de timp pentru B.E.J. A..

De asemenea, se constată că inculpatul avea interes evident în adjudecarea imobilelor, întrucât, prin adjudecarea imobilelor ce au format obiectul executării silite, executarea silită era oprită, iar inculpatul şi-ar fi încasat onorariul aferent şi cheltuielile de executare, motiv pentru care a efectuat demersuri în acest sens, intervenind pentru a fii cooptaţi oameni de afaceri potenţi financiar (B., C. sau F.) pentru a-i convinge să participe la licitaţiile publice ce urmau fi organizate.

În ceea ce priveşte licitaţiile din 18 şi 19.12.2018, Înalta Curte constată că din înscrisurile de la dosarul cauzei, a rezultat că la toate cele 40 de licitaţii au participat inculpaţii B. şi I., aceasta din urmă reprezentată convenţional de inculpatul E., având mandat cu puteri depline să oferteze în cadrul respectivelor licitaţii, inculpatul D. a participat la 13 licitaţii dintre cele 40 de licitaţii publice organizate, iar la una dintre licitaţiile publice organizate în dosarul nr. x/2012, privind terenul din com. Dascălu, jud. Ilfov, în suprafaţă de 79.400 mp, alături de I. şi B. au participat şi martorele ZZZZ. şi AAAAA..

Din modul de desfăşurare a licitaţiilor publice anterior menţionate, Înalta Curte, similar primei instanţe, constată existenţa unor tipare evidente în modul de desfăşurare a licitaţiilor publice organizate la datele de 18 şi 19.12.2018, aspecte care au dat naştere la suspiciuni, motiv pentru care creditorul K. şi un judecător din cadrul Judecătoriei Cornetu, învestit cu o contestaţie la executare, să sesizeze organele de urmărire penală.

Înscrisurile de la dosarul cauzei fac dovada că valoarea ofertelor depuse de inculpaţii B. şi I. prin mandatar E. a fost egală cu valoarea cauţiunilor, respectiv foarte apropiată de valoarea acestora în cazul inculpatului D..

Inculpatul D. a câştigat toate licitaţiile la care a participat (13 imobile), inculpatul B. a adjudecat imobilele de pe raza localităţii Snagov, plus unul situat în Ploieşti (10 imobile), iar I. a adjudecat restul de 17 imobile. Astfel, se constată că dacă timp de 7 ani nu s-a reuşit ca imobilele să fie vândute la licitaţie, în datele 18 şi 19.12.2018, au fost adjudecate toate cele 40 de imobile ce au format obiectul licitaţiilor, fiind greu de admis ca acest aspect să reprezinte o simplă coincidenţă.

Fiind audiaţi pe parcursul procesului penal, inculpaţii au dat declaraţii neconvingătoare sau contradictorii în legătură cu motivaţia care a stat la baza luării deciziei de a participa la aceste licitaţii. De asemenea, aceştia nu au putut prezenta argumente viabile cu privire la chestiunea vizând analiza terenurilor (amplasament, caracteristici, etc).

Astfel, din analiza declaraţiilor inculpaţilor şi a interceptărilor efectuate în cauză se constată, că aceştia nu au analizat amănunţit, astfel cum au susţinut, imobilele ce au format obiectul licitaţiilor sau publicaţiile de vânzare, fiind clar că acestea au fost adjudecate urmare a preţului denaturat rezultat în urma înţelegerii prealabile dintre participanţi.

În declaraţia dată în cursul urmăririi penale, inculpatul B. a arătat că i-a solicitat numitului DDDDD. să verifice care dintre terenuri sunt mai interesante pentru a fi adjudecate şi, deşi a fost făcută această solicitare, inculpatul a participat la toate licitaţiile, formulând oferte şi plătind cauţiune pentru fiecare dintre ele.

De asemenea, inculpatul AAAAAA. a declarat că nu a făcut un studiu pentru fiecare teren în parte, însă s-a orientat către terenuri cu preţ de pornire cât mai mic, în cursul cercetării judecătoreşti revenind asupra declaraţiei şi arătând contrariul.

În plus, pe lângă aceste argumente, se constată că inculpaţii nu au făcut opoziţie împotriva celorlalţi participanţi la licitaţii şi nu au suprasolicitat, un argument în plus care dovedeşte înţelegerea dintre aceştia.

Este corect şi raţionamentul primei instanţe, în sensul că inculpatul D. a fost singurul participant la licitaţie care a adjudecat exact imobilele cu privire la care a achitat cauţiunile, aceasta şi deoarece achitarea cauţiunilor pentru toate imobilele ar fi presupus o sumă foarte mare de bani, iar spre deosebire de inculpaţii C. şi B. nu dispunea de asemenea lichidităţi.

Un alt aspect care trebuie avute în vedere este reprezentat de faptul că, exceptând 3 imobile, preţul de adjudecare a fost mai mare decât valoarea cauţiunii cu sume cuprinse între 120 euro şi 1.450 euro, în funcţie de nivelul preţului de pornire.

Raportat la aceste argumente, se constată dincolo de orice îndoială rezonabilă că între participanţii la aceste licitaţii, inculpaţi în prezenta cauză, a existat o înţelegere prealabilă în vederea denaturării preţului de adjudecare a imobilelor ce au format obiectul licitaţiilor.

Revenind la contribuţia inculpatului A. la săvârşirea faptei de deturnare a licitaţiilor publice şi, implicit, la săvârşirea faptei de abuz în serviciu din perspectivă probatorie se constată:

Între executorul judecătoresc A. şi inculpatul B. existau la nivelul anului 2018 relaţii strânse de prietenie, aspecte confirmate de declaraţiile inculpaţilor sau conversaţiile dintre aceştia aflate la dosarul cauzei. În ceea ce-l priveşte pe inculpatul AAAAAA., se constată că acesta a fost avocatul inculpatului B., cunoscându-se de 10 ani, aspecte ce rezultă din declaraţiile celor doi inculpaţi, ulterior devenind şi prieteni.

De asemenea, inculpatul AAAAAA. se cunoştea de o perioadă îndelungată şi cu inculpatul A., aspecte confirmate de declaraţiile celor doi, iar inculpaţii B. şi D. îl cunosc de asemenea pe inculpatul C., soţul inculpatei I., încă din anul 2017, între aceştia existând relaţii apropiate de afaceri.

Deşi inculpaţii C. şi D. au încercat să inducă ideea că relaţia dintre cei doi era tensionată/de duşmănie, conţinutul convorbirilor dintre inculpaţi purtate în perioada 24.02.2018 - 01.01.2020, relevă că relaţiile dintre inculpaţi nu erau nicidecum tensionate, ci din contră, amicale.

Cu privire la acest aspect, prima instanţă a reţinut o convorbire telefonică, în care inculpatul Baicu îi transmite inculpatului C., pe 18.03.2018, că la ora 15:00 va fi la IIIII. cu familia, dar totuşi se pot retrage la o altă masă pentru a discuta. Pe 24.03.2018 inculpatul D. îi scria inculpatului C.: Salut my friend. Azi sunt cu ziua lu fi-mea, petrecere, etc. Arde ceva? Sau nu?. La 26.08.2018 inculpatul D. îi transmite inculpatului C.: Bro, te sun mâine. Suntem cu nişte probleme in familie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Pe 09.12.2018, cu 9 zile înaintea primelor licitaţii, are loc următorul dialog: D.: Hai noroc. Arde? Ca sunt cu copiii călare... C.: Nu, sună când poţi.

Or, folosirea apelativului bro sau my friend, relevă relaţia amicală, de prietenie dintre cei doi. La fel şi folosirea expresiei Arde? indică faptul că, în caz de nevoie/urgenţă, cei doi ar fi intervenit unul pentru celălalt, lăsând la o parte activităţile în care erau implicaţi.

Referitor la inculpatul E., se constată că soţii C. erau prieteni de familie cu părinţii inculpatului E., fiind totodată naşii de botez ai copilului inculpatului E., botez care a avut loc anterior anului 2018.

Un alt aspect, care a rezultat din probele de la dosarul cauzei a constat în aceea că la momentul desfăşurării licitaţiilor din 18 şi 19.12.2018, inculpatul E. nu îi cunoştea pe inculpaţii A. (executor judecătoresc), pe D. (avocat) şi nici pe B.. În aceeaşi situaţie se afla şi inculpata I..

În mod corect, a reţinut prima instanţă, analizând declaraţiile inculpaţilor, dar şi comunicările dintre aceştia (telefonice sau prin intermediul aplicaţiei FFFFF.) că, deşi au încercat să inducă ideea că decizia participării la licitaţii ar fi fost luată în mod individual, fără vreo implicare din partea celorlalţi inculpaţi, se constată că tocmai contrariul, decizia fiind luată în urma unei înţelegeri prealabile.

Înalta Curte constată că conivenţa infracţională a început să se contureze după ce inculpatul A. le-a povestit cu mult timp înainte de desfăşurarea licitaţiilor publice din 18/19.12.2018 despre situaţia juridică şi istoricul imobilelor ce formează obiectul prezentei cauze, inclusiv că toate aceste dosare de executare silită generează cheltuieli mari de executare pentru B.E.J. A..

Inculpatul B. a arătat că, ulterior acestui moment, a discutat şi cu alte persoane despre această oportunitate, iar la cererea inculpatului A. a furnizat detalii unui număr de aproximativ 15 persoane în legătură cu aceste terenuri, fie verbal, fie înmânându-le publicaţiile de vânzare. Iniţial, în cursul urmăririi penale, inculpatul A. nu a oferit detalii cu privire la aspectele anterior menţionate.

Referitor la discuţiile purtate anterior de inculpaţi în vederea participării la licitaţii, prima instanţă a analizat complet declaraţiile inculpaţilor, dar şi conversaţiile purtate de aceştia, stabilindu-se fără dubiu, că aceştia au conlucrat în vederea deturnării licitaţiilor publice.

Relevantă în sensul implicării inculpatului A. în activitatea infracţională este discuţia din data de 17.12.2018, în intervalul 07:54-19:54, între inculpaţii B. şi A., aceasta evidenţiind conivenţa infracţională şi unitatea de acţiune dintre aceştia. În acest sens, inculpatul B. i-a solicitat inculpatului A. să îi trimită pe mail publicaţiile de vânzare pentru licitaţiile din 18 şi 19.12.2018, acesta confirmând şi solicitându-i inculpatului B.: Iar tu să îmi trimiţi datele. Imediat după această convorbire, inculpatul B. i-a transmis cartea de identitate a inculpatului D., sub formă de fotografie. Cu ocazia audierii, inculpaţii nu au putut oferi argumente convingătoare cu privire la aceste aspecte, din contră argumentele invocate au fost demontate în mod corect de instanţa de fond.

Tot, în discuţie din data de 17.12.2018, inculpatul B. i-a solicitat inculpatului A. să îi transmită ofertele pe e-mail şi să-i furnizeze detalii despre licitaţiile publice, inculpatul răspunzându-i că nu se pot face oferte sub 10%, iar cauţiunile trebuie plătite în euro.

Din acest punct de vedere se constată că inculpatul B. şi inculpatul A. au conlucrat în vederea denaturării preţului de adjudecare, existând o înţelegere între aceştia, inculpatul A. comunicându-i inculpatului B. procedura desfăşurării licitaţiilor, informaţii privind participanţii la licitaţii, preţuri de pornire, etc.

De asemenea, Înalta Curte constată că inculpatul A., l-a îndrumat pe inculpatul B., în ceea ce priveşte momentul şi modalitatea depunerii cauţiunilor, fiind conştient de conotaţiile ilicite ale faptelor sale, în condiţiile în care, la solicitarea inculpatului B., de a depune toate cauţiunile în data de 17.12.2018, inculpatul A. îl îndrumă să nu procedeze în acest sens argumentând că cei de la K. s-ar putea să-i urmărească contul de consemnare. Prin urmare, inculpatul A. a acţionat în cunoştinţă de cauză dând îndrumări inculpatului B. pentru a evita suspiciunile din partea creditorului, fiind conştient de încălcarea normelor legale care reglementează desfăşurarea licitaţiilor publice. Mai mult, inculpatul B. s-a conformat dispoziţiilor inculpatului A., transmiţând ofertele pentru licitaţiile din 18.12.2018 şi 19.12.2018, iar la ora 14:32 a transmis confirmarea electronică a efectuării unei plăţi în valută. A doua zi, a fost plătită şi cea de-a doua cauţiune.

Un alt aspect care prezintă importanţă este reprezentat de faptul că, deşi inculpata I. a achitat cauţiunile în trei tranşe, respectiv la orele 10:58, la 11.24, respectiv la 13.01, prima licitaţie publică a început cu mult înainte, respectiv la 10.30. Cu toate acestea, executorul judecătoresc a considerat ofertele inculpatei I. ca fiind valide şi a desfăşurat licitaţiile publice.

Relevanţă din perspectiva înţelegerii între participanţi şi a cunoaşterii adjudecatarului prezintă şi discuţia purtată la data de 17.12.2018 între inculpatul A. şi B., după ce executorul judecătoresc i-a furnizat câteva informaţii în legătură cu licitaţiile din zilele următoare inculpatului B., A. a întrebat:

- Cine adjudecă?

- Tu sau ZZZZZ.?

Din acest punct de vedere, Înalta Curte opinează că rezultatul licitaţiilor era de fapt deja cunoscut şi previzibil, ceea ce presupune existenţa unei înţelegeri între participanţii la licitaţie în scopul denaturării preţului de adjudecare, concluzia apărării, în sensul că inculpatul A. nu cunoştea cine adjudecă fiind nefondată.

În raport de argumentele anterior menţionate, Înalta Curte constată este dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă înţelegerea dintre participanţii inculpaţi în prezenta cauză, iar explicaţiile oferite de inculpaţi cu privire la această convorbire, în sensul că întrebările au fost adresate sub forma unei glume, nu pot fi primite de instanţa de apel. Mijloacele de probă administrate în cauză se coroborează, probând conivenţa infracţională a inculpaţilor în deturnarea licitaţiilor.

De asemenea, acestea devoalează şi conlucrarea inculpatului A., care a acţionat în sensul sprijinirii şi îndrumării inculpaţilor participanţi la licitaţii, astfel încât participarea acestora la licitaţiile publice să nu ridice suspiciuni din partea celorlalţi participanţi sau din partea creditorului şi să se bucure de aparenţă de legalitate.

Dovadă în acest sens este şi discuţia din data de 17.12.2018, la ora 19:54, în care inculpatul A. i-a atras atenţia inculpatului B. că inculpatul D. a depus oferte sub 10%. A doua zi, data licitaţiei din 18.12.2023, se constată că inculpatul D. a depus ofertele refăcute, tocmai ca acest aspect să nu ridice suspiciuni.

Or, oferind sprijin inculpaţilor şi îndrumându-i în procedura desfăşurării licitaţiilor, se constată că inculpatul şi-a încălcat atribuţiile de serviciu stabilite prin C. proc. civ. anterior, dar şi prin Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, inclusiv drepturile celorlalţi participanţi la licitaţii, precum şi ale creditorului, vătămarea acestuia din urmă constând în denaturarea preţurilor de adjudecare.

În continuare, se constată din discuţiile purtate pe FFFFF. între inculpaţii A. şi B., între acesta din urmă şi inculpatul D. că inculpaţii au conlucrat şi ulterior momentului desfăşurării licitaţiilor publice, odată cu formularea de către creditorul K. a unor contestaţii la executare.

Nu în ultimul rând, Înalta Curte are în vedere că tiparul infracţional gândit de inculpatul A. şi pus în practică alături de ceilalţi inculpaţi îi era evident cunoscut acestuia. Astfel, în discuţia telefonică purtată în data de 26.09.2019 cu o persoană neidentificată "MMMMMM.", cel mai probabil martorul MMMMMM., inculpatul îi recomandă acestuia cum trebuie să acţioneze în cadrul unei licitaţii, respectiv: trebuie să te duci cu o mână moartă, cu cineva, care plăteşte cauţiunea (…) trebuie să fie 2 cauţiuni, 2 oferte, 2 participanţi la momentul licitaţiei.

Prima instanţă, în mod corect, a reţinut dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpatul A. a luat hotărârea de a îşi îndeplini atribuţiile de serviciu cu încălcarea legii fără a fi influenţat în vreun fel de inculpaţii B. şi C., iar în acest sens prezintă relevanţă discuţia din 12.09.2019 purtată cu executorul judecătoresc XXXX., în cuprinsul căreia îi explică acestuia cum s-au răcit relaţiile cu K. din cauza acestor dosare de executare silită şi cum a luat hotărârea să vândă imobilele la un preţ puţin mai mare decât valoarea cauţiunii.

În ceea de priveşte dispoziţiile legale încălcate, în acord cu prima instanţă, Înalta Curte constată că inculpatul a săvârşit infracţiunea de abuz în serviciu, nesocotind dispoziţiile art. 54 din Legea nr. 188/2000 şi art. 509 şi 510 C. proc. civ. anterior.

Nu poate fi primită critica inculpatului, în sensul că prin actul de sesizare a instanţei s-a reţinut încălcarea dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 188/200 care prevede: Activitatea executorilor judecătoreşti se înfăptuieşte în condiţiile legii, cu respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale părţilor şi ale altor persoane interesate, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială, iar prin hotărârea instanţei de fond, instanţa a reţinut cu totul alte dispoziţii, respectiv pe cele ale art. 54 din acelaşi act normativ care prevăd: Executorul judecătoresc îşi îndeplineşte atribuţiile cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi, a statutului profesiei şi a regulamentului de aplicare a prezentei legi, precum şi ale C. proc. civ. şi ale altor legi aplicabile în materie. Analizând aceste reglementări, Înalta Curte constată că, în esenţă, acestea vizează aceleaşi aspecte, respectiv desfăşurarea activităţii executorului judecătoresc cu respectarea dispoziţiilor legii, cea de-a doua reglementare făcând referire, în mod special, la C. proc. civ. şi la legile în materie. Astfel, nu a fost încălcat dreptul la un proces echitabil al inculpatului A., în componenta sa privind claritatea acuzaţiei sau principiul dublului grad de jurisdicţie, neexistând o vătămare în acest sens.

În ceea ce priveşte licitaţiile din data de 13.02.2019, respectiv 12.11.2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că şi acestea s-au desfăşurat după tiparul celor din datele de 18 şi 19.12.2018, inculpatul B. fiind persoana de legătură intre executorul judecătoresc şi ceilalţi inculpaţi.

Cu privire la critica vizând faptul că prima instanţă ar fi încercat să acrediteze ideea că inculpatul A. ar fi comunicat procesele-verbale de licitaţie în aşa fel încât să nu mai poată fi contestate de K., Înalta Curte constată că acestea sunt simple speculaţii ale apărării, în condiţiile în care instanţa nu s-a pronunţat în vreun sens sau altul cu privire la această chestiune, a depăşirii termenului de formulare a contestaţiilor, ci doar a făcut referire la discuţia purtată de executor cu martorul XXXX. din perspectiva nemulţumirii creditorului cu privire la preţul de adjudecare.

Şi în fine, în ceea ce priveşte faptul că executorul judecătoresc nu avea instrumentul juridic, cadrul legal, care să îi permită anularea licitaţiei în situaţia în care ar fi avut bănuieli privind eventuale înţelegeri între participanţi, Înalta Curte nu poate primi o astfel de apărare.

În acest sens, are în vedere că executorul judecătoresc era parte la înţelegerea dintre participanţi şi conlucrase activ la deturnarea licitaţiilor publice, astfel încât nu se justifică o astfel de teorie.

Mai mult, se constată că executorul judecătoresc, cunoscând că între inculpaţi există o înţelegere pentru a denatura preţul de adjudecare, nu ar fi trebuit să nesocotească dispoziţiile art. 509 alin. (5) şi 510 C. proc. civ. 1865 şi să permită adjudecarea imobilelor la un alt preţ decât preţul de la care începea licitaţia (75% din cel la care imobilul a fost evaluat).

Concluzionând sub aspectul criticilor formulate de inculpat prin motivele de apel, Înalta Curte constată că inculpatului nu i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, iar în cauză prima instanţă şi-a fundamentat soluţia de condamnare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen. pe bază de probe certe, nu pe prezumţii, astfel cum susţine apărarea, stabilindu-se dincolo de orice îndoială rezonabilă vinovăţia inculpatului A..

Cât priveşte critica referitoare la acuzaţia de grup infracţional organizat preevăzută de art. 367 C. pen. sunt valabile consideraţiile formulate mai sus la pct. B din prezenta decizie, la care trimitem, însă o examinare punctuală nu mai este necesară în contextul soluţiei de achitare dispusă în cauză.

D. În ceea ce priveşte apelurile inculpaţilor C. şi E. (critici comune şi separate)

1. Încălcarea dreptului la un proces echitabil prin lipsa de imparţialitate a primei instanţe din perspectiva neanalizării apărărilor formulate de avocaţi cu ocazia dezbaterilor, dar şi prin concluziile scrise.

Critica este nefondată.

Pe lângă argumentele arătate în cazul analizei efectuate în apelul inculpatului H., la care facem trimitere, vizavi de pretinsa lipsă de motivare a hotărârii atacate, în plus, Înalta Curte reţine următoarele:

Astfel cum susţine şi apărarea inculpaţilor, obligaţia de motivare a hotărârii reprezintă unul dintre aspectele esenţiale ale dreptului la un proces echitabil, această garanţie fiind esenţială, întrucât oferă posibilitatea celor care se adresează instanţelor să se asigure că cererile lor au fost examinate şi au fost avute în vedere la pronunţarea soluţiei, dar de o importanţă deosebită este ca motivarea instanţei să conducă în mod logic şi convingător la soluţia din dispozitiv, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului fiind unanimă în acest sens.

Astfel, dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă observaţiile părţilor au fost în mod real ascultate, adică în mod corect examinate de către instanţa sesizată. Altfel spus, art. 6 implică mai ales în sarcina instanţei obligaţia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor şi al elementelor de probă ale părţilor, cel puţin pentru a le aprecia pertinenţa (Cauza Perez contra Franţei şi Cauza Van der Hurk contra Olandei).

Cu toate acestea, deşi art. 6 par. 1 din CEDO obligă instanţele să-şi motiveze hotărârile (Cauza Boldea contra României), aceasta nu înseamnă că se cere un răspuns detaliat la fiecare argument.

În opinia Înaltei Curţi, pentru a stabili dacă prima instanţă şi-a încălcat obligaţia de a analiza apărările inculpaţilor, obligaţie ce decurge din art. 6 din CEDO, este necesar ca această examinare să fie realizată in concreto în raport de particularităţile cauzei.

Din examinarea susţinerilor, argumentelor şi cererilor fiecărui inculpat dezvoltate cu ocazia dezbaterilor sau prin concluziile scrise, Înalta Curte constată că, în esenţă, inculpaţii au solicitat achitarea pentru infracţiunile pentru care au fost trimişi în judecată, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.. Referitor la infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, s-a arătat că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru reţinerea acesteia, iar în ceea ce priveşte infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice s-a invocat faptul că probele administrate nu susţin o înţelegere între participanţii la licitaţii. De asemenea, s-a solicitat să se aibă în vedere că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor reţinute, iar acuzaţiile aduse inculpaţilor nu au suport probator.

Particular, cu privire la inculpatul E., s-a invocat faptul că elementul de complicitate realizat de către inculpatul E. este ulterior consumării infracţiunii de deturnare a licitaţiilor şi din acest punct de vedere nu se poate reţine complicitatea acestuia, iar, în ceea ce priveşte infracţiunea de instigare la abuz în serviciu reţinută în sarcina inculpatului C., s-a arătat că faptele nu există în materialitatea acestora.

Or, analizând considerentele sentinţei penale apelate, Înalta Curte constată că prima instanţă şi-a îndeplinit obligaţia de motivare a hotărârii. Astfel, au fost descrise faptele pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată şi încadrarea juridică, situaţia de fapt reţinută de instanţă, a motivat soluţia atât în latură penală, cât şi în latură civilă, a analizat probele administrate în cursul urmăririi penale, dar şi în faza de judecată, cu precizarea celor care au fost avute în vedere la luarea hotărârii, dar şi a celor care au fost înlăturate sau cărora nu le-a dat relevanţă. De asemenea, a analizat latura subiectivă a infracţiunilor reţinute în sarcina inculpaţilor, argumentând motivele pentru care s-au pronunţat soluţii de condamnare sau de achitare.

Nu se poate reţine teza că instanţa de fond ar fi omis să analizeze fiecare din apărările/concluziile invocate de inculpaţi, câtă vreme instanţa nu este oprită de lege să răspundă grupat argumentelor invocate, nefiind obligată să ofere un răspuns specific oricărui argument invocat, date fiind complexitatea cauzei, activitatea infracţională, numărul inculpaţilor, natura infracţiunilor reţinute în cauză, cerinţa esenţială fiind ca instanţa să fi examinat în mod real apărările părţilor, condiţie îndeplinită în prezenta cauză.

De altfel, chiar apărarea, în motivele de apel concluzionează în sensul celor constatate de Înalta Curte, respectiv: Nimeni nu are aşteptarea de a se răspunde detaliat la fiecare apărare formulată dar măcar la unele dintre ele, pe care instanţa le aprecia mai relevante, aveam aşteptarea să ni se răspundă pentru a ne putea configura inclusiv apărarea în apel.

Din acest punct de vedere, se constată că prima instanţă a analizat apărările inculpaţilor, reliefând aspectele apreciate ca fiind relevante. Astfel, nu se poate aprecia că instanţa a fost imparţială sau că soluţia era deja luată, că nu a analizat apărările părţilor sau că nu şi-a argumentat hotărârea, dovadă în acest sens fiind şi soluţiile de achitare pronunţate în cauză.

O altă critică invocată de inculpaţi din perspectiva încălcării dreptului la un proces echitabil a fost reprezentată de analizarea trunchiată sau cu rea-credinţă a probelor.

Înalta Curte nu poate primi aceste aprecieri, considerând că acest raţionament este afectat de o doză substanţială de subiectivism, nefiind probat prin argumente certe, solide. Astfel, instanţa a prezentat propriul raţionament în raport de care a pronunţat hotărârea apelată şi propria analiză asupra probelor administrate, soluţia pronunţată în cauză reprezentând propria convingere asupra situaţiei de fapt. Faptul că soluţia pronunţată în cauză nu este satisfăcătoare pentru inculpat nu poate conduce la concluzia că probele au fost analizate trunchiat sau cu rea-credinţă.

Referitor la faptul că inculpatul E. s-ar fi conformat dispoziţiilor primei instanţe stabilite prin încheierea din data de 30.03.2023, în sensul de a depune la dosarul cauzei înscrisuri în dovedirea celor susţinute prin declaraţia dată în cauză, acesta a susţinut că a depus înscrisurile despre care a făcut vorbire odată cu concluziile scrise, însă acestea nu au fost avute în vedere la soluţionarea cauzei.

Analizând încheierea din data de 30.03.2023, Înalta Curte constată că instanţa i-a pus în vedere inculpatului E. să depună înscrisuri doveditoare privind analiza cantităţii de porumb la care a făcut referire, precum şi înscrisuri privind provenienţa acestei cantităţi.

La data de 09.05.2023, prin e-mail, inculpatul a depus la dosarul cauzei concluzii scrise, iar, alăturat, a depus două înscrisuri, reprezentând buletine de analiză a unor produse cerealiere. Din examinarea acestor înscrisuri se constată că, deşi ar putea fi avute în vedere la soluţionarea cauzei, acestea nu se coroborează cu aspectele prezentate de inculpat în declaraţie.

În acest sens, se constată că buletinul de analiză nr. 3/16.01.2019, a fost emis de Centrul Regional de Colectare Cereale S.R.L., nu de societatea S.C. FFFFFF. S.R.L. cum se precizează în declaraţie, iar cu privire la cel de-al doilea buletin de analiză înregistrat sub nr. x/25.09.2018, deşi acesta a fost emis de S.C. FFFFFF. S.R.L., furnizorul probei nu a fost societatea tatălui inculpatului, ci o altă persoană juridică, S.C. ZZZZZZ. S.R.L..

În plus, Înalta Curte constată că inculpatul nu a adus niciun document în ceea ce priveşte provenienţa cantităţii de 150-200 de tone de porumb, acestea fiind depuse după pronunţarea sentinţei penale apelate, respectiv odată cu depunerea motivelor de apel.

În raport de aceste argumente, se constată că, în mod corect, prima instanţă a reţinut că inculpatul nu a furnizat nicio probă cu privire la aspectele relatate în declaraţia din data de 30.03.2023

Celelalte aspecte invocate de inculpaţi ca reprezentând rea-credinţă din partea primei instanţei în analiza probelor, respectiv interpretarea eronată a declaraţiilor inculpaţilor, aprecierea cu privire la nesinceritatea declaraţiilor inculpatului, interpretarea semantică a unor exprimări din considerente sau că instanţa a făcut trimitere la false probe sau inexistente, nu pot fi primite, Înalta Curte apreciind că sunt simple speculaţii subiective fără suport în realitatea faptică, obiectivă, în condiţiile în care instanţa de fond a argumentat concluziile rezultate urmare a interpretării probelor.

Referitor la critica vizând interesul inculpatului E. de a fi remunerat prin dobândirea arendei obţinută din exploatarea terenurilor adjudecate de soţii C., Înalta Curte o apreciază nefondată.

Prin acest raţionament apărarea încearcă să eludeze sensul considerentelor primei instanţe, apreciind că o astfel de remunerare pentru prestaţia avocaţială nu este prohibită de lege.

Este adevărat că o astfel de remuneraţie nu este interzisă de normele legale în vigoare şi nici de Statutul profesiei de avocat, însă, interpretând trunchiat, apărarea omite să precizeze că un astfel de onorariu avea la bază o conivenţă infracţională, respectiv înţelegerea frauduloasă între participanţii la licitaţii, înţelegere de care inculpatul avea cunoştinţă. Astfel, realizând denaturarea preţului de adjudecare prin înţelegerea participanţilor şi, automat, adjudecarea imobilelor, în mod corect, prima instanţă a reţinut că inculpatul avea interes în cauză, respectiv obţinerea arendei, astfel acceptând calitate de persoană interpusă, chiar dacă intenţia de a culege şi arenda a fost una supravenită.

În ceea ce priveşte analiza instanţei cu privire la evidenţa scrisă a stadiului dosarelor aflate în curs de soluţionare, solicitată de inculpatul C. inculpatului E., Înalta Curte constată că o astfel de analiză a fost realizată pentru a se evidenţa faptul că inculpatul E. avea cunoştinţă de activitatea infracţională, respectiv de înţelegerea dintre inculpaţii participanţi la licitaţii, acţionând în conivenţă infracţională în vederea realizării scopului de a denatura preţul de adjudecare a imobilelor ce au format obiectul licitaţiilor. Astfel, contrar opiniei apărării, o astfel de analiză nu a fost realizată în vederea analizării exerciţiului profesiei de avocat drept infracţiune şi nici din perspectiva relaţiei avocat - client, inculpatului nefiindu-i imputată o infracţiune în legătură cu serviciul, ci o infracţiune contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii. Aceeaşi este şi situaţia vizând reprezentarea juridică în cadrul contestaţiilor la executare, evidenţiată doar prin prisma înţelegerii de care inculpatul avea cunoştinţă, fără ca prima instanţă să aprecieze activitatea în sine ca fiind de ilicit penal.

În ceea ce priveşte susţinerea inculpatului C. referitoare la încălcarea principiului dublului grad de jurisdicţie în raport de împrejurarea că instanţa de fond a făcut referire la o probă despre care apărarea nu a avut cunoştinţă, respectiv la efectuarea unei analize proprii a datelor informatice regăsite în clona telefonului inculpatului D., deşi acestea au fost considerate nerelevante de parchet, nefiind folosite la formularea acuzaţiilor formulate împotriva inculpaţilor, Înalta Curte reţine că, în raport de dispoziţiile art. 168 alin. (9) C. proc. pen., copia (clona) datelor informatice stocate pe obiectele ridicate înlocuieşte practic mijlocul originar de stocare, însă această clonă s-a aflat la dosarul cauzei, apărarea având acces la această probă.

În considerentele hotărârii, instanţa de fond a reţinut că, deşi inculpaţii D. şi C. au caracterizat relaţiile dintre ei ca fiind conflictuale/tensionate în perioada de referinţă, inculpatul D. susţinând chiar în cursul urmăririi penale că atunci când a aflat că inculpatul E. îi reprezintă pe soţii C. chiar a resimţit o stare de temere, conţinutul convorbirilor purtate pe FFFFF. între cei doi inculpaţi îi contrazic, menţionând că aceste convorbiri care nu se regăsesc în volumele de urmărire penală, dar au fost identificate pe instanţă pe HDD-ul seria x (x) - rezultatele percheziţiei informatice efectuate asupra telefonului marca x, seria x aparţinând inculpatului D., în folderele x, fişierul chat 750.

De asemenea, instanţa de fond a reţinut că pe HDD-ul seria x (x) se regăsesc rezultatele percheziţiei informatice efectuate asupra telefonului marca x, seria x aparţinând inculpatului D., iar în folderele x, se regăseşte fişierul chat 1224, respectiv comunicări pe care acesta le-a purtat cu inculpatul B. (procesele-verbale de redare nu au fost identificate în dosarul de urmărire penală).

Înalta Curte consideră că această critică reprezintă, în realitate, o contestare a legalităţii modului de obţinere a probei în faza de urmărire penală, iar nu a modului de evaluare a probei, critică care nu poate fi realizată în faza de judecată. În plus, legalitatea dispunerii şi efectuării percheziţiei informatice a fost constatată în mod definitiv prin încheierea de cameră preliminară, când au fost analizate toate cererile şi excepţiile formulate de inculpaţi cu privire la legalitatea şi loialitatea urmăririi penale.

Înalta Curte opinează că prima instanţă s-a rezumat doar la evaluarea probelor administrate de parchet, aflate în cadrul dosarului de urmărire penală, fără a proceda la o cercetare suplimentară a datelor informatice în scopul descoperii de probe.

De altfel, analiza datelor copiate nu echivalează cu o percheziţie informatică, neputându-se susţine că s-a realizat un nou procedeu probatoriu specific percheziţiei informatice, adică o extragere fizică sau logică (bazată pe fişierele de sistem, prin care sunt identificate şi recuperate datele din fişierele active, şterse sau din spaţiul nealocat) a datelor informatice.

De asemenea, instanţa de fond nu a realizat o cercetare exploratorie a datelor informatice care să genereze o ingerinţă în viaţa privată dincolo de necesităţile existente în cauză.

Prin urmare, atât apărare, cât şi acuzarea au avut ocazia ca atât cu prilejul judecăţii în primă instanţă, cât şi în etapa procesuală a apelului să procedeze la contestarea fiabilităţii probelor administrate de către procuror în vederea combaterii acuzaţiei formulate împotriva inculpaţilor, beneficiind în mod deplin de două grade efective de jurisdicţie.

În plus, Înalta Curte consideră că faţă de soluţia de achitare dispusă cu privire la infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat nu se mai impune analiza argumentelor prezentate de inculpatul C. în susţinerea faptului că raportat la această acuzaţie nu a beneficiat de un dublu grad de jurisdicţie.

2. Asupra criticii referitoare la condamnarea inculpaţilor C. şi E. pentru alte infracţiuni decât cele pentru care au fost trimişi în judecată şi s-au apărat.

a) În ceea ce-l priveşte pe inculpatul C., apărarea a susţinut că acesta a fost condamnat pentru o faptă cu privire la care nu a fost trimis în judecată. Dezvoltând această teorie, s-a arătat că inculpatul, deşi a fost trimis în judecată pentru că împreună cu inculpatul B., în calitate de singuri lideri decizionali, ar fi conceput planul infracţional şi, astfel, l-ar fi determinat pe inculpatul A. să facă parte din grupul infracţional, determinându-l să organizeze licitaţiile publice din decembrie 2018, respectiv februarie 2019, ar fi fost condamnat nu pentru că ar fi fost lider decizional, singurul lider în viziunea instanţei fiind doar inculpatul A., iar inculpatul B. l-ar fi racolat pe inculpatul C. pentru a face parte din grup şi a participa la licitaţii.

Practic, din analiza criticilor evocate, se constată că nemulţumirea apărării, dincolo de chestiunile de drept invocate, vizează faptul că inculpatul C., deşi a fost trimis în judecată, fiind apreciat de parchet ca lider ar grupului infracţional organizat, a fost condamnat ca simplu executant.

Revenind la chestiunea de drept invocată, Înalta Curte constată că apărările sunt nefondate, motiv pentru care nu se impune trimiterea cauzei spre rejudecare.

Astfel cum s-a arătat şi în analiza motivelor de apel ale inculpatului G., instanţa nu a modificat şi nu a depăşit limitele învestirii, mărginindu-se doar la faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, fiind respectate din acest punct de vedere exigenţele art. 371 C. proc. pen.

Ceea ce a reţinut instanţa de judecată nu poate fi apreciat ca o modificare a acuzaţiei penale, analiza conflictul de drept penal limitându-se doar la fapta care l-a generat şi la persoanele între care s-a ivit. Practic, nu au fost judecat alte fapte, ci instanţa de judecată, în urma administrării probatorului, a constatat însă cu reţinerea aceleiaşi laturi obiective, urmări sau împrejurări diferite, ceea ce nu poate conduce la concluzia că inculpatul a fost condamnat pentru alte fapte decât cele pentru care a fost trimis în judecată şi pentru care şi-a formulat apărări.

Din analiza situaţiei de fapt, reţinută de prima instanţă, se constată că aceasta a reţinut că decizia privind fraudarea licitaţiilor publice era luată de executorul judecătoresc anterior înţelegerii dintre cei trei inculpaţi: A., B. şi C., astfel că acesta a fost motivul pentru care s-a apreciat că cei doi inculpaţi (B. şi C.) nu l-au determinat (instigat) pe inculpatul A. să săvârşească infracţiunea de abuz în serviciu, prin organizarea licitaţiilor publice cu încălcarea dispoziţiilor legale.

Sigur, concluzia la care a ajuns instanţa de fond nu exclude faptul că cei doi inculpaţi C. şi B. au fost cei care au făcut posibilă fraudarea licitaţiilor la care au participat, prin puterea financiară de care dispuneau, alături de inculpatul A. care a creat şi înlesnit cadrul juridic necesar. Astfel, este incontestabil că inculpatul C. a fost unul dintre exponenţii activităţii infracţionale, motiv pentru care critica este nefondată.

b) Aceeaşi critică a fost formulată şi de inculpatul E., acesta invocând că, deşi fusese trimis în judecată pentru constituire de grup infracţional organizat, a fost condamnat pentru că ar fi aderat la grupul infracţional organizat. De asemenea, a arătat că încadrarea juridică a faptei pentru care a fost condamnat este diferită faţă de cea cu care instanţa a fost sesizată, fără ca instanţa să fi dispus schimbarea încadrării juridice, cum de exemplu, în cazul inculpatul C., a schimbat încadrarea juridică din instigator în autor al infracţiunii de deturnarea licitaţiilor.

Criticile sunt nefondate.

Din analiza actului de sesizare, se constată că inculpatul a fost trimis în judecată, printre altele, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1), (2) şi 3 C. pen.. Prin încheierea din data de 05.12.2022, prima instanţă a schimbat încadrarea juridică cu privire la această infracţiune, eliminând din conţinutul juridic alin. (2) al art. 367 C. pen.

Referitor la soluţia primei instanţe vis a vis de această infracţiune, inculpatul a fost condamnat pentru săvârşirea aceleaşi infracţiuni, prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen.

Prin urmare, nu se poate aprecia că încadrarea juridică a faptei pentru care a fost condamnat este diferită faţă de cea cu care instanţa a fost sesizată.

Practic, nemulţumirea inculpatului vizează, pe de o parte, faptul că deşi a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat în modalitatea constituirii, a fost condamnat pentru aceeaşi infracţiune, dar în modalitatea aderării la grupul infracţional organizat, iar, pe de altă parte, că acest lucru s-a făcut fără schimbarea încadrării juridice.

În opinia Înaltei Curţi, o astfel de apărare nu poate fi primită. Din punct de vedere al formei de participaţie, infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat reprezintă o formă a pluralităţii constituite de făptuitori, în care toţi dintre aceştia au calitatea de autori. Prin urmare, reţinând săvârşirea faptei în modalitatea aderării, şi nu în forma constituirii, se constată că prima instanţă nu a realizat o schimbare de încadrare juridică (nici nu era obligată), ci a reţinut o altă modalitate de realizare a infracţiunii de grup infracţional organizat. Aceasta, deoarece încadrarea juridică a faptei înseamnă stabilirea textului de lege care o prevede şi sancţionează, iar în caz de participaţie, încadrarea juridică presupune, pe lângă stabilirea textului incriminator al faptei, şi determinarea contribuţiei fiecărui participant la săvârşirea infracţiunii, precum şi stabilirea textului de lege care prevede şi sancţionează acea contribuţie.

Or, în prezenta cauză, toţi inculpaţii având calitatea de autori, prima instanţă nu avea de ce să procedeze la schimbarea încadrării juridice.

Reţinând o altă modalitate de săvârşire a faptei (mai uşoară), dar care intră în sfera acţiunilor care constituie elementul material al infracţiuni, prima instanţă nu a depăşit obiectul judecăţii, nemodificând acuzaţia adusă, în condiţiile în care substanţa faptei imputate nu s-a schimbat.

Mai mult, reţinând săvârşirea faptei în modalitatea aderării, formă mai uşoară decât aceea a constituirii, inculpatul făcându-şi toate apărările în raport cu calitatea sa de autor al infracţiunii, în forma mai gravă, Înalta Curte constată că această chestiune nu îi deschidea căi noi de apărare. Prin urmare, nu i s-a produs nicio vătămare, nefiindu-i încălcat dreptul la un proces echitabil.

Însă oricum toate aceste critici apar ca lipsite de revelanţă în contextul în dispunerii faţă de inculpaţi a unei soluţii de achitare pe temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. pentru fapta prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen.

3. O altă critică comună celor doi inculpaţi a vizat insuficienţa probelor din perspectiva înţelegerii dintre inculpaţi în vederea denaturării preţului de adjudecare a imobilelor ce au format obiectul licitaţiilor.

Critica este neîntemeiată, Înalta Curte apreciind că prima instanţă a stabilit, dincolo de orice dubiu, existenţa unei înţelegeri între inculpaţi, participanţi la licitaţiile organizate de executorul judecătoresc A..

Astfel, s-a arătat că, în urma administrării probatoriului, s-a constatat existenţa unor tipare evidente în modul de desfăşurare a licitaţiilor publice organizate la datele de 18 şi 19.12.2018, dar şi alte aspecte care au născut suspiciuni în sensul existenţei unei înţelegeri între licitatori, determinând creditorul - K. şi un judecător din cadrul Judecătoriei Cornetu, învestit cu o contestaţie la executare, să sesizeze organele de urmărire penală.

În susţinerea acestei teze, unul dintre argumente a constat în aceea că valoarea ofertelor depuse de inculpaţii B. şi I. prin mandatar E. a fost egală cu valoarea cauţiunilor, respectiv foarte apropiată de valoarea acestora în cazul inculpatului D..

În ceea ce-l priveşte pe C., instanţa a analizat declaraţiile acestuia date atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faza cercetării judecătoreşti, constatând că există contradicţii între acestea.

În acest sens, prima instanţă a reţinut că inculpatul a arătat că, ulterior studierii publicaţiilor de vânzare, a luat în calcul posibilitatea comasării unor terenuri, însă, deşi pretabile pentru o astfel de operaţiune ar fi fost terenurile situate pe raza localităţii Snagov, inculpatul s-a orientat spre alte terenuri, cele situate pe raza localităţii Snagov fiind adjudecate de inculpatul B., fără vreo opoziţie din partea inculpatului C.. De asemenea, s-a arătat că inculpatul nu a explicat de ce a depus cauţiuni pentru toate licitaţiile din ziua respectivă, din moment ce, aparent, nu toate terenurile prezentau interes.

Din acest punct de vedere nu poate fi îmbrăţişată teza apărării, în sensul că au fost analizate publicaţiile de vânzare, iar, în urma studierii acestora, s-ar fi ajuns la concluzia că exista posibilitatea comasării unora dintre terenuri, în condiţiile în care inculpatul a participat la toate licitaţiile.

Această apărare a inculpatului este demontată, chiar de declaraţia martorului EEEEE. care a arătat în declaraţia dată în faţa instanţei că nu a discutat despre planul de afaceri pe care îl avea inculpatul C. în legătură cu aceste terenuri, deşi a susţinut faptul că au fost analizate publicaţiile de vânzare.

Or, din această perspectivă, este evidentă contradicţia existentă între afirmaţiile celor doi, întrucât, deşi pe de-o parte, inculpatul C. a solicitat martorului să analizeze publicaţiile de vânzare, pe de altă parte inculpatul nu i-a comunicat avocatului său ce criterii să aibă în vedere, cum ar fi, de exemplu, posibilitatea comasării terenurilor.

Un alt mijloc de probă avut în vedere de prima instanţă şi care conduce la concluzia existenţei înţelegerii între inculpaţi, participanţi la licitaţii, a constat în interceptările convorbirilor telefonice efectuate în cauză după desfăşurarea licitaţiilor, care au confirmat faptul că inculpatul C. nu cunoştea detalii esenţiale pentru un participant la o licitaţie publică în legătură cu imobilele adjudecate.

Mai mult, exceptând 3 imobile (imobilul din mun. Ploieşti, imobilul din mun. Bucureşti şi imobilul în suprafaţă de 79.400 mp, înscris în CF x a localităţii Dascălu, număr cadastral x, situat în comuna Dascălu, sat Gagu), preţul de adjudecare a fost mai mare decât valoarea cauţiunii cu sume cuprinse între 120 euro şi 1.450 euro, în funcţie de nivelul preţului de pornire.

Deşi, prin motivele de apel, inculpaţii au invocat Decizia nr. 38/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, arătând că în procedura executării silite nu noţiunea de preţ derizoriu nu există, Înalta Curte constată ca fiind justificată aprecierea însă numai în cazul acelor licitaţii în care nu se pune problema unei înţelegeri între participanţi în vederea denaturării preţului de adjudecare. Când există înţelegere între participanţi, scopul înţelegerii este cel de a denatura preţul de adjudecare astfel încât imobilele ce formează obiectul licitaţiilor să fie achiziţionate la preţuri derizorii.

Un alt argument avut în vedere de prima instanţă şi pe care Înalta Curte îl consideră deosebit de relevant este reprezentat de faptul că, deşi timp de aproximativ 7 ani s-au organizat peste 30 de termene de licitaţie publică şi nu s-a prezentat nicio persoană, în datele de 18 şi 19.12.2018 nu mai puţin de 2/3/5 licitatori au depus oferte pentru cele 40 de imobile.

De asemenea, în considerarea înţelegerii dintre participanţii la licitaţii au fost avute în vedere şi relaţiile apropiate dintre inculpaţi (relaţii de prietenie sau de afaceri), aceste apropieri fiind devoalate urmare a declaraţiilor inculpaţilor, înscrisurilor de la dosar (relaţii oferite de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului), dar şi ca urmare a conversaţiilor purtate de aceştia prin intermediul aplicaţiei FFFFF. (deşi unii dintre inculpaţi cum ar fi, de exemplu, C. şi D. au încercat să acrediteze existenţa unor relaţii tensionate între aceştia).

În plus, existenţa unei înţelegeri prealabile este demonstrată şi de depoziţia inculpatului B. care, în cursul urmăririi penale, a declarat că atunci când a aflat despre organizarea acestor licitaţii (în aprilie 2018), a considerat firesc să discute şi cu alte persoane despre această oportunitate, inclusiv cu inculpatul C., iar în cursul cercetării judecătoreşti inculpatul a arătat că, la solicitarea inculpatului A. a furnizat detalii unui număr de aproximativ 15 persoane în legătură cu aceste terenuri, fie verbal, fie înmânându-le publicaţiile de vânzare.

Înalta Curte constată, de asemenea, că există contradicţii între declaraţiile inculpaţilor şi în ceea ce priveşte sursa de la care provin informaţiile referitoare la terenurile ce au format obiectul licitaţiilor, cât şi modalitatea prin care inculpaţii au luat cunoştinţă despre existenţa licitaţiilor.

S-a avut în vedere şi discuţia purtată la data de 17.12.2018 între inculpatul A. şi B., instanţa de fond evidenţiind că, după ce executorul judecătoresc i-a furnizat câteva informaţii tehnice în legătură cu licitaţiile din zilele următoare inculpatului B., expuse anterior, A. a întrebat:

- Cine adjudecă?

- Tu sau ZZZZZ.?

Deşi au fost oferite o serie de explicaţii cu privire la această convorbire, Înalta Curte constată că acestea nu sunt plauzibile, inculpaţii încercând să acrediteze ideea unei glume cu privire la acest aspect.

În ceea ce priveşte participarea inculpatului E. la licitaţiile organizate, se constată că acesta avea cunoştinţă de înţelegerea dintre participanţi, fiind efectuate anterior demersuri în vederea participării acestuia, în calitate de reprezentant al inculpatei I., anterior fiind purtate discuţii între executorul judecătoresc şi inculpatul B. cu privire la posibilitatea participării la licitaţii prin reprezentant.

În mod corect explicaţiile oferite de acest inculpat cu privire la implicarea sa în activitatea infracţională au fost considerate nesincere de prima instanţă, acestea necoroborându-se cu celelalte mijloace de probă administrate pe parcursul procesului penal, dovedindu-se, fără îndoială, că acesta a participat la licitaţiile publice ca persoană interpusă a inculpatului C.. În acest sens, Înalta Curte are în vedere şi contactele pe care le-a avut acesta cu inculpatul B., cu câteva ore înainte de desfăşurarea licitaţiilor publice, dar şi celelalte probe administrate, care au întărit ideea cunoaşterii de către mandatar a împrejurării că participanţii la licitaţie colaborează în scopul adjudecării terenurilor la preţuri cât mai mici. Contraziceri între declaraţiile inculpaţilor C. şi E. există şi în ceea ce priveşte faptul că ar fi existat o consultare între aceştia în timpul desfăşurării licitaţiilor publice, prima instanţă analizând exhaustiv această chestiune, conchizând că probele administrate nu demonstrează că ar fi existat o consultare între aceştia în timpul desfăşurării licitaţiilor publice.

În aceeaşi ordine de idei, Înalta Curte apreciază deosebit de relevant conţinutul mandatului oferit inculpatului E., acesta reprezentând-o pe inculpata I. la 40 de licitaţii publice privind 40 de imobile pentru care soţii C. au achitat cauţiuni totale de 229.033 euro. Cu privire la acest aspect, coroborat şi cu lipsa consultărilor pe durata desfăşurării licitaţiilor între mandant şi mandatar cu privire la cuantumul ofertelor/contraofertelor în legătură cu fiecare teren în parte, conduce la concluzia că rezultatul licitaţiilor era deja cunoscut şi previzibil. În plus, din coroborarea probelor administrate, se constată că cel în fapt să ia decizii era inculpatul C. şi în niciun moment factorul decizional nu a fost reprezentat de inculpata I., chiar dacă aceasta a participat la licitaţii, fiind reprezentată de inculpatul E..

Astfel, instanţa de apel apreciază şi în ceea ce-l priveşte pe inculpatul E. că acesta a participat în cunoştinţă de cauză la licitaţiile publice din 18 şi 19.12.2018, ştiind că există o înţelegere între participanţii la licitaţiile publice cu scopul de a denatura preţurile de adjudecare, relevantă sub acest aspect fiind şi discuţia din data de 21.12.2018, purtată prin intermediul aplicaţiei FFFFF. de inculpatul E. cu numita DDDDDD..

Aşadar, având în vedere probele administrate în cursul urmăririi penale şi în etapa cercetării judecătoreşti (dezvoltate pe larg în considerentele hotărârii primei instanţe) Înalta Curte constată ca fiind dovedită existenţa înţelegerilor între participanţi pentru a denatura preţurile de adjudecare ale imobilelor în legătură cu care s-au formulat acuzaţiile în prezenta cauză.

În faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost audiat inculpatul C., însă acesta nu a furnizat elemente care să combată raţionamentul primei instanţe, iar inculpatul E., deşi la termenul de judecată din data de 08.11.2023 a arătat că doreşte să dea declaraţie în cauză, însă după administrarea întregului probatoriu, nu s-a prezentat la ultimul termen, când au avut loc şi dezbaterile, spre a fi audiat, invocând, în mod nereal, motive medicale care l-ar fi împiedicat să se prezinte în instanţă.

4. În ceea ce priveşte critica inculpaţilor referitoare la greşita condamnare pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, pentru analizată efectuată separat în dezvolările anterioare, la care afcem trimitere. (secţiunea B din prezenta decizie).

5. Referitor la critica ce vizează greşita condamnare a inculpaţilor pentru infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice prevăzută de art. 246 teza II a C. pen. din perspectiva elementelor de tipicitate cerute de norma de incriminare.

Motivul de apel este nefondat.

Înalta Curte reţine că, în cea de a doua modalitate, elementul material al laturii obiective a infracţiunii prevăzute de art. 246 C. pen. se realizează prin acţiunea de înţele­gere între participanţi pentru a denatura preţul de adjudecare. Noţiunea de înţe­le­gere are sensul de acord, convenţie, pact, învoială.

Acordul intervine între participanţii la licitaţie, adică, între persoane care au dobândit calitatea de participant, pe baza procedurii aplicabile în licitaţia respectivă. Condiţia ataşată elementului material, în această modalitate, este ca înţelegerea să se facă pentru a denatura preţul de adjudecare.

Autorul acestei infracţiuni este calificat fiind persoana care participă la o licitaţie publică şi a cărei calitate poate fi identificată în raport de actele neechivoce efectuate în legătură cu o anumită licitaţie publică.

Aşa cum am arătat anterior cu ocazia analizei tipicităţii infracţiunii de constituire a infracţiunii de constituire a unui grup infracţionale în cazul infracţiunii de deturnarea licitaţiei publice în modalitatea alternativă prevăzută de art. 246 teza a II-a C. pen. - înţelegerea între participanţi pentru a denatura preţul de adjudecare, autorul este plural şi circumstanţiat: persoana (fizică sau juridică) care are calitatea de participant la procedura de licitaţie publică.

În sensul legii penale autor este persoana care participă la o licitaţie publică şi a cărei calitate poate fi identificată în raport de actele neechivoce efectuate în legătură cu o anumită licitaţie publică.

Fiind o formă a pluralităţii naturale de făptuitori, fiecare subiect are calitatea de autor, în cazul acestei modalităţi de participaţia penală fiind posibilă doar în forma complicităţii şi a instigării, coautoratul nefiind posibil.

Obiectul acordului (convenţiei) este denaturarea preţului de adjudecare. Termenul pentru, care, de regulă, indică scopul şi are o conotaţie exclusiv subiectivă, are în acest caz o dublă valenţă, deoarece indică şi conţinutul obiectiv al înţelegerii. În lipsa acestei condiţii, ataşată elementului material al laturii obiective, infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice nu există. Altfel spus, orice altă înţelegere între participanţii la licitaţie, care nu are ca scop denaturarea preţului de adjudecare, este irelevantă pentru existenţa infracţiunii. În acelaşi timp, trebuie menţionat că pentru existenţa infracţiunii nu este necesar ca scopul (denaturarea preţului de adjudecare) să se producă, fiind suficient să se constate că el a existat.

Urmarea imediată a infracţiunii este reprezentată de punerea în pericol a derulării corecte a procedurilor privind licitaţiile publice. Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei.

Faţă de situaţia de fapt reţinută la standardul probei dincolo de orice îndoială rezonabilă Înalta Curtea consideră că înţelegerile realizate între inculpatul B. şi inculpatul D. cu inculpatul C. (participant în fapt la licitaţiile publice, în drept participant fiind soţia sa, inculpata I.), reprezentat de inculpatul E., respectiv cele dintre inculpatul F. şi inculpatul C. (participant în fapt la licitaţiile publice, în drept participant fiind soţia sa, inculpata I.), reprezentat de inculpatul E., precum şi înţelegerile dintre inculpatul G. şi inculpatul H. au avut ca scop denaturarea preţurilor de adjudecare ale imobilelor, respectiv să se îndeplinească pe rând rolul de licitator formal doar pentru a fi îndeplinită condiţia privind numărul de participanţi.

Consumarea infracţiunii în cazul acestei de-a doua modalităţi prevăzute de art. 246 teza a II-a C. pen. are loc în momentul în care se realizează elementul material, respectiv în momentul în care intervine înţelegerea între participanţi pentru a denatura preţul de adjudecare, iar nu la data la care a avut loc licitaţia ori au fost efectuate acte în legătură cu licitaţia publică.

Prin urmare, Înalta Curte consideră că odată realizată înţelegerea în scopul deturnării licitaţiilor publice infracţiunea este consumată, neavând relevanţă dacă ulterior a avut sau nu licitaţia şi nici preţul la care a fost adjudecat bunul. Toate aceste împrejurări, ulterioare consumării infracţiunii vor fi avute în vedere la individualizarea tratamentului sancţionator.

Pe cale de consecinţă sunt nefondate criticile formulate de inculpaţii B., D., C., E., F., G. şi H. relative la lipsa de tipicitate obiectivă a acţiunilor acestora în legătură cu adjudecarea bunurilor la licitaţie publică.

Înalta Curtea opinează că se impun a fi formulate o serie de precizări suplimentare relative la criticile formulate de inculpatul G. referitoare la infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice în formă continuată, prevăzută de art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Înalta Curte reţine că, potrivit art. 248 C. pen. tentativa la infracţiunea prevăzută de art. 246 C. pen. se pedepseşte.

Infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice este o infracţiune de pericol, or, infracţiunile de pericol sunt acelea care nu presupun o urmare materială, urmarea lor concretizându‐se într‐o stare de pericol pentru valoarea protejată prin norma de incriminare.

Infracţiunea de pericol abstract nu necesită dovedirea existenţei unui pericol, acesta fiind prezumat de legiuitor prin chiar incriminarea faptei, pe cale de consecinţă, în cazul acestor fapte, nu doar că nu este necesară dovedirea existenţei unei stări de pericol pentru valoarea ocrotită, dar nici nu se poate face dovada contrară în sensul că fapta nu aduce atingere valorii sociale ocrotite.

Instanţa de fond a reţinut că fapta inculpatului G. care, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în data de 12.11.2019, determinat fiind de inculpatul B., a participat la 5 licitaţii publice organizate de B.E.J. A. în dosarele de executare silită nr. x, în calitate de reprezentant legal al societăţii N. S.R.L. (al cărei asociat unic şi administrator este), după ce în prealabil, la propunerea inculpatului B., inculpatul G. l-a convins şi pe inculpatul H. să participe la aceste licitaţii pentru a denatura preţurile de adjudecare ale imobilelor (înţelegându-se în acest sens cu acesta), urmând ca inculpatul H. să îndeplinească rolul de licitator formal doar pentru a fi îndeplinită condiţia privind numărul de participanţi, caz în care era posibilă adjudecarea imobilelor la preţuri mult inferioare celui de 75% din preţul de pornire, respectiv cât mai apropiat de preţul minim de 10% din preţul de pornire, în această modalitate societatea N. S.R.L. prin reprezentant legal G. reuşind astfel să adjudece 2 imobile, în cazul celorlalte 3 imobile punerea în executare a hotărârii de a săvârşi infracţiunea fiind întreruptă din cauze independente de voinţa celor doi inculpaţi - participanţi (suspendarea licitaţiilor publice de către executorul judecătoresc la solicitarea creditorului), este tipică, întrunind atât sub aspect obiectiv, cât şi subiectiv elementele constitutive ale infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice în foră continuată, prevăzută de art. 246 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (5 acte materiale).

În raport de cele mai sus arătate, câtă vreme consumarea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în cazul celei de-a doua modalităţi are loc în momentul în care intervine înţele­gerea între participanţi pentru a denatura preţul de adjudecare, Înalta Curte reţine că analiza susţinerilor inculpatului G. în sensul că în mod greşit s-au reţinut cele 3 fapte ca fiind tentative la infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice câtă vreme licitaţiile pentru cele 3 terenuri nu s-au desfăşurat este superfluă.

Dimpotrivă, Înalta Curte reţine că în mod greşit, atât parchetul, cât şi instanţa de fond au reţinut că cele trei fapte sunt tentative la infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice, câtă vreme a intervenit înţelegerea pentru denaturarea preţului de adjudecare, neavând relevanţă faptul că licitaţiile pentru cele trei terenuri nu s-au desfăşurat, însă, având în vedere principiul non reformatio in peius, în calea de atac a inculpatului nu se poate reforma hotărârea instanţei de fond în sensul reţinerii formei consumate pentru toate cele cinci acte materiale.

În ceea ce priveşte reţinerea formei continuate a infracţiunii prevăzute de art. 246 C. pen., Înalta Curte reţine că, fiind o unitate juridică de infracţiune, infracţiunea continuată presupune în mod necesar o pluralitate de acţiuni sau inacţiuni pe care legiuitorul le reuneşte în cuprinsul unei singure entităţi. Această condiţie trebuie înţeleasă în sensul unei pluralităţi de conduite "autonome" ce dau naştere unor episoade distincte în procesul de materializare a rezoluţiei infracţionale. De aceea, noţiunea de acţiune nu se identifică cu aceea de act de executare. În măsura în care mai multe acte de executare sunt susceptibile de încadrare în conţinutul unei acţiuni unice - pe baza criteriilor examinate în contextul analizei unităţii naturale colective -, nu va exista o infracţiune continuată, ci o unitate naturală de infracţiune.

Intervalele de timp scurse între diferitele acţiuni care se integrează în structura infracţiunii continuate nu trebuie, aşadar, să fie foarte scurte (pentru că în acest caz vom avea o unitate naturală de infracţiune), dar nici excesiv de lungi, pentru că riscă să compromită unitatea rezoluţiei infracţionale, dând astfel naştere unui concurs de infracţiuni. Durata acestor intervale nu este şi nici nu ar putea să fie stabilită de lege, evaluarea lor fiind o chestiune lăsată la aprecierea instanţei de judecată.

În speţă, dată fiind materialitatea activităţii infracţionale, Înalta Curte apreciază că suntem în prezenţa unor conduite autonome, înţelegerile privind deturnarea licitaţiilor publice intervenind distinct, la diferite intervale de timp, însă în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, cu privire la fiecare dintre imobilele ce urmau a fi scoase la licitaţie publică, neavând relevanţă, aşa cum s-a arătat mai sus, data când s-au desfăşurat licitaţiile ori dacă acestea s-au desfăşurat sau nu.

Totodată, Înalta Curte opinează că infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice este o infracţiune de pericol abstract, dar nu una cu rezultat indivizibil, câtă vreme cerinţa unităţii de subiect pasiv nu mai este prevăzută de lege.

În consecinţă, criticile formulate de inculpatul G. cu privire la infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice, atât în ceea ce priveşte reţinerea celor trei fapte calificate ca fiind tentative, cât şi în ceea ce priveşte forma continuată a infracţiunii sunt nefondate şi vor fi respinse ca atare.

6. Referitor la critica ce vizează greşita individualizare a pedepselor, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, urmând a fi analizată separat cu ocazia examinării situaţiei fiecărui inculpat în parte.

E. În ceea ce priveşte apelul declarat de inculpatul G.

1. Cu privire la motivul de apel vizând depăşirea obiectului judecăţii prin încălcarea principiului separării funcţiilor judiciare şi a dreptului la un proces echitabil, Înalta Curte constată că acesta este nefondat.

Potrivit dispoziţiilor art. 371 C. proc. pen.: Judecata se mărgineşte la faptele şi la persoanele arătate în actul de sesizare a instanţei.

Din interpretarea acestor dispoziţii, se constată că obiectul judecăţii este limitat la faptele şi persoanele indicate în actul de sesizare a instanţei, nu însă şi la încadrarea juridică stabilită de procuror. Aceasta, deoarece, conform art. 386 C. proc. pen., pe parcursul judecăţii, acuzaţiile penale pot fi modificate din perspectiva încadrării juridice a faptelor. Practic, modificând încadrarea juridică a faptelor deduse judecăţii, instanţa, în esenţă, reţine aceeaşi situaţie de fapt menţionată în actul de sesizare a instanţei. Prin urmare, conţinutul faptei nu se schimbă, ci se realizează o concordanţă justă între conţinutul legal al infracţiunii şi conţinutul concret al acesteia. În acest sens s-a pronunţat şi Curtea Constituţională care a reţinut că: schimbând încadrarea juridică a faptei, instanţa constată ca săvârşită aceeaşi faptă prevăzută în actul de sesizare, însă cu reţinerea sau înlăturarea unor împrejurări de care nu/se face vorbire în rechizitoriu. (Decizia Curţii Constituţionale nr. 253/2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 570/18.07.2017).

Aşadar, din perspectiva criticii inculpatului, Înalta Curte urmează să verifice dacă instanţa de fond a reţinut aceeaşi situaţie de fapt cu cea prevăzută în rechizitoriu sau, schimbând încadrarea juridică, a reţinut o altă situaţie de fapt.

De asemenea, tot în analiza acestui motiv de apel, urmează a se analiza dacă inculpatului, reţinându-i-se o altă situaţie de fapt, astfel cum susţine, i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 din Convenţia Europeană a Dreptului Omului, în opinia apelantului, aceste dispoziţii fiind respectate numai în măsura în care persoana este informată încă de la debutul procesului despre acuzaţia care i se aduce şi în raport cu care îşi va face apărările.

Examinând situaţia de fapt reţinută prin actul de sesizare comparativ cu situaţia de fapt reţinută de instanţa de fond prin sentinţa penală apelată, Înalta Curte constată că instanţa de fond nu a reţinut o altă situaţie de fapt, diferită de cea cuprinsă în rechizitoriu, ci doar a dat eficienţă celor dispuse prin încheierea de schimbare a încadrării juridice din data de 05.12.2022 cu privire la forma de participaţie la comiterea infracţiunilor.

Astfel, în considerentele încheierii de schimbare a încadrării juridice, cu privire la inculpatul G., prima instanţă a reţinut: (…) în varianta normativă a înţelegerii între participanţii la licitaţie fapta se comite întotdeauna în participaţie, sub forma unei pluralităţi naturale de făptuitori. "Instigarea" la care se referă procurorul (în sensul că inculpatul G. l-a determinat pe inculpatul H. să participe la licitaţiile publice) se circumscrie însuşi elementului material al infracţiunii, fiind parte a presupusei înţelegeri dintre participanţi. Mergând pe raţionamentul parchetului, ar însemna ca de fiecare dată în sarcina autorului infracţiunii de deturnare a licitaţiilor să se reţină şi instigare la deturnarea licitaţiilor, din moment ce este evident că înţelegerea între participanţi pentru a denatura preţul de adjudecare implică o determinare reciprocă la săvârşirea faptei, ceea ce este absurd. Este posibilă instigarea la săvârşirea infracţiunii prev. de art. 246 C. pen. în această variantă doar de către o persoană care nu este în acelaşi timp şi participant la licitaţia publică.

Din acest punct de vedere, prima instanţă, deşi a schimbat încadrarea juridică, nu a modificat conţinutul faptelor imputate.

Referitor la faptul că s-ar fi reţinut o altă calitate în care inculpatul ar fi acţionat, Înalta Curte constată că inculpatului i s-a reţinut că, în calitate de participant la anumite licitaţii, s-a înţeles cu alţi participanţi pentru a denatura preţul de adjudecare. Prin urmare, faptul că a participat în mod formal, ca persoană interpusă sau ca persoană direct interesată nu conduce la concluzia că s-ar fi reţinut o situaţie de fapt. Această constatarte rezidă şi din considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 253/2017, în care s-a arătat că: De pildă, se poate schimba încadrarea juridică dintr-o infracţiune în altă infracţiune, însă cu reţinerea aceleiaşi laturi obiective, dar cu urmări sau împrejurări diferite.

În ceea ce priveşte faptul că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil întrucât, deşi iniţial a fost informat cu privire la o anumită acuzaţie, ulterior aceasta fiindu-i modificată, motiv pentru care a fost în imposibilitate de a-şi face apărările necesare, Înalta Curte apreciază că o astfel de critică nu poate fi primită.

Prin Decizia nr. 599/2014 a Curţii Constituţionale s-a statuat: conceptul de "acuzaţie în materie penală" trebuie înţeles în sensul Convenţiei şi poate fi definit drept "notificarea oficială, din partea autorităţii competente, privind suspiciunea referitoare la comiterea unei fapte penale", definiţie care depinde, de asemenea, de existenţa sau absenţa unor "repercusiuni importante asupra situaţiei (suspectului) " (Cauza Deweer împotriva Belgiei).

Mai mult: Art. 6 paragraful 3 lit. a) din Convenţie recunoaşte acuzatului nu numai dreptul de a fi informat cu privire la "cauza" acuzaţiei, adică faptele materiale de care este acuzat şi pe care se bazează acuzaţia, dar şi la "natura" acuzaţiei, adică încadrarea juridică a faptelor în cauză; în ambele situaţii informarea trebuie să fie detaliată (Cauza Pelissier şi AAAAAAA. împotriva Franţei).

Examinând acuzaţiile aduse inculpatului prin actul de sesizare a instanţei, Înalta Curte constată că inculpatului G. i-a fost furnizată o descriere detaliată, suficientă a faptelor, precum şi a încadrării juridice a infracţiunilor reţinute în sarcina sa, astfel încât acesta a fost în măsură să-şi pregătească o apărare eficientă. Acelaşi lucru se constată şi în cursul judecăţii, fază în care inculpatului i-a fost adusă la cunoştinţă învinuirea, i s-a acordat posibilitatea să pună concluzii cu ocazia dezbaterilor asupra schimbării încadrării juridice, iar instanţa s-a pronunţat cu privire la acest aspect printr-o hotărâre distinctă care nu a soluţionat fondul cauzei.

Astfel, din acest punct de vedere, Înalta Curte constată că inculpatului i-a fost respectat dreptul la apărare, fiindu-i asigurat caracterul echitabil al procesului penal.

Prin urmare, nu se impune trimiterea cauzei spre rejudecare, prima instanţă soluţionând cauza fără depăşirea obiectului judecăţii.

În ceea ce priveşte persoana interesată N. S.R.L., potrivit art. 417 C. proc. pen., Înalta Curte urmează a analiza situaţia juridică a acesteia cu ocazia examinării propriului apel declarat în cauză.

2. Nefondată este şi critica vizând cererea de achitare a inculpatului întemeiată pe lipsa probelor cu privire la infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice. Astfel, examinând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că prima instanţă a hotărât motivat asupra existenţei infracţiunii şi vinovăţiei inculpatului, făcând trimitere şi examinând detaliat probele evaluate şi constatând dincolo de orice îndoială rezonabilă că acuzaţia a fost dovedită.

Ca şi în cazul inculpatului H., prima instanţă a analizat în detaliu activitatea infracţională şi probele administrate din care rezultă vinovăţia inculpatului G., argumentele expuse cu ocazia analizei apelului inculpatului H. fiind aplicabile.

Prima instanţă a realizat o analiză generală a cadrului legal cât şi faptic privind desfăşurarea licitaţiilor din data de 12.11.2019, individualizând situaţia fiecărui inculpat în raport de participaţia acestuia. Contrar susţinerilor apărării, instanţa de fond nu şi-a întemeiat constatările pe simple supoziţii sau presupuneri, detaliind activitatea infracţională, modalitatea de săvârşire a faptelor, conivenţa infracţională a inculpaţilor, motivaţia acestora pentru a participa la licitaţiile organizate la sediul B.E.J. A., rolul avut de fiecare participant la licitaţie, modul de operare, precum şi forma de vinovăţie şi gradul acesteia. Din acest punct de vedere, Înalta Curte constată că în formarea convingerii, probele au fost pe deplin analizate (a se vedea în acest sens filele nr. x din sentinţa penală apelată, instanţa de fond prezentând în mod laborios elementele de fapt care au condus la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei.

Astfel, la fel ca şi în situaţia inculpatului H., au fost analizate înscrisurile de la dosar, discuţiile purtate pe FFFFF. de inculpaţi, corespondenţa dintre reprezentanţii băncii K. şi inculpatul A., declaraţiile inculpaţilor, declaraţiile martorelor AAAAA. şi ZZZZ., publicaţiile de vânzare, dar şi convorbirile telefonice interceptate ca urmare a punerii în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, rezultând, fără dubiu, că inculpatul G., a participat la 5 licitaţii publice organizate la sediul B.E.J. A., determinat fiind de inculpatul B. şi după ce în prealabil l-a convins şi pe inculpatul H. să participe la în mod formal la acestea pentru a fi îndeplinită condiţia privind numărul de participanţi, scopul fiind denaturarea preţului de adjudecare a imobilelor ce formau obiectul licitaţiilor.

Nu poate fi reţinută susţinerea apărării, în sensul că nu au fost evidenţiate împrejurări de loc sau de timp din care să rezulte înţelegerea frauduloasă a inculpaţilor, instanţa formându-şi convingerea asupra celor reţinute şi explicând hotărârea luată, urmare a faptului că probele administrate se coroborează, dar şi ca urmare a contradicţiilor şi contrazicerilor existente în cuprinsul declaraţiilor inculpaţilor, lipsa explicaţiilor plauzibile cu privire la anumite aspecte chestionate de instanţă (contextul luării la cunoştinţă de existenţa terenurilor, sursa cunoaşterii privind existenţa licitaţiilor şi a publicaţiilor de vânzare, provenienţa banilor, valoarea cauţiunilor, cauţiunile plătite, data depunerii, numărul participanţilor, etc.).

Nici probele administrate de instanţa de control judiciar la termenele de judecată din 21.11.2023, 05.12.2023 şi12.01.2024, respectiv declaraţiile inculpaţilor H. şi G., dar şi declaraţiile martorei AAAAA. nu au adus modificări în ceea ce priveşte situaţia de fapt sau nevinovăţia inculpaţilor.

Mai mult, pe de o parte inculpatul G. detaliază în motivele de apel şi în declaraţiile date faptul că între acesta şi inculpatul H. există o relaţie de prietenie, că ambii au un nivel înalt de pregătire profesională şi o implicare activă în mediul de afaceri şi de investiţii, că, anterior, au existat discuţii între aceştia cu privire la oportunitatea dobândirii unor imobile în condiţii de preţuri avantajoase în cadrul unor proceduri de licitaţii publice, că au studiat riscul investiţional, piaţa licitaţiilor publice şi procedura aferentă, iar pe de altă parte, cu privire la preţul oferit de inculpatul H., sub nivelul cuantumului cauţiunii, precizează că a fost prima dată când inculpatul a participat la o licitaţie publică, astfel că, în lipsa unei pregătiri juridice, putea să nu cunoască anumite elemente specifice aceste proceduri.

Concluzionând, în acord cu prima instanţă, Înalta Curte constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, existenţa înţelegerii frauduloase între inculpaţi cu privire la licitaţia din data de 12.11.2019, în vederea denaturării preţului de adjudecare a imobilelor ce au format obiectul licitaţiei.

În rest, rămân valabile consideraţiile formulate în prezenta decizie în legătură cu infracţiunea prevăzută de art. 246 C. pen.

În ceea ce priveşte critica referitoare la greşita reţinere a celor trei fapte considerate ca fiind tentative, cât şi reţinerea formei continuate a infracţiunii, Înalta Curte constată nefondată critica inculpatului G. pentru argumentaţia prezentată în cadrul analizei motivului de apel privind consideraţiile formulate în legătură cu infracţiunea prevăzută de art. 246 C. pen., la care facem trimitere.

F. Cu privire la apelul persoanei interesate S.C. N. S.R.L

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază ca fiind nefondat apelul declarat de persoana interesată S.C. N. S.R.L

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că, deşi procurorul a urmărit instituirea unei măsuri asiguratorii asupra terenului intravilan, în suprafaţă de 13.037 mp, înscris în CF nr. x a oraşului Otopeni, jud. Ilfov, situat în tarlaua nr. x, parcela x, adjudecat de S.C. N. S.R.L, măsura procesuală a fost ineficientă neputând fi pusă în executare deoarece în cuprinsul ordonanţei de luare a măsurii s-a menţionat că terenul a fost adjudecat de inculpatul G. în vreme ce în cartea funciară era înscrisă S.C. N. S.R.L. ca proprietar.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că din probele administrate în cauză a rezultat dincolo de orice îndoială rezonabilă comiterea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice de către inculpatul G., bunurile fiind dobândite însă în calitate de adjudecatar de către S.C. N. S.R.L. societate la care inculpatul este asociat unic şi administrator şi pentru care inculpatul a depus cauţiunea pentru a participa la licitaţia publică.

Or, în condiţiile în care în scopul restabilirii situaţiei anterioare comiterii infracţiunii de de deturnare a licitaţiilor publice de către inculpatul G. se impune anularea actului de adjudecare nr. 293D/11.08.2020 emis în dosarul de executare silită 293/2012 al B.E.J. "A.", procesul-verbal de licitaţie din 12.11.2019, ora 09:00 (adjudecatar - persoana interesată S.C. N. S.R.L. prin inculpat G.), precum şi a tututot actelor subsecvente emise de B.E.J. "A." în dosarul menţionat şi constatarea faptului că persoana vătămată XX. este titulara dreptului de proprietate asupra terenului intravilan, în suprafaţă de 13.037 mp, înscris în CF nr. x a oraşului Otopeni, jud. Ilfov, situat în tarlaua nr. x, parcela x, dobândit prin moştenire conform certificatului de moştenitor nr. x/17.11.1993 emis în dosarul nr. x/1993 de Notariatul de Stat Sectorul Agricol Ilfov, imobil ipotecat în favoarea creditorului K. conform contractului de ipotecă autentificat sub nr. x/22.12.2009 de notar public OOO., Înalta Curte apreciază că în mod întemeiat prima instanţa a av ut în vederea asigurarea reparării integrale a prejudiciului în această modalitate prin instituirea unei restricţii la exercitarea dreptului de dispoziţie de către S.C. N. S.R.L cu privire la bunul susmenţionat.

Chiar dacă partea interesată nu are calitatea de inculpat/parte responsabilă civilmente, nu se poate face abstracţie de faptul că aceasta se află sub deplinul control al inculpatului G., cel care a deturnat licitaţia publică privind terenul menţionat şi care, în fapt, exercită dreptul de proprietate asupra acestuia prin intermediul persoanei interesate.

Aşadar, câtă vreme inculpatul este unica persoană care, ca reprezentant legal al S.C. N. S.R.L., poate dispune de acest bun, pentru a împiedica înstrăinarea bunului supus restituirii ca urmare a restabilirii situaţiei anterioare, în mod întemeiat prima instanţă a considerat că se impune luarea măsurii sechestrului asigurător asupra terenului intravilan, în suprafaţă de 13.037 mp, înscris în CF nr. x a oraşului Otopeni, jud. Ilfov, situat în tarlaua nr. x, parcela x.

G. Cu privire la apelul declarat de inculpatul H.

Examinând apelul inculpatului H., Înalta Curte constată că acesta este nefondat, în esenţă, vizând două aspecte, respectiv nemotivarea hotărârii atacate şi greşita soluţie de condamnare, atât din perspectiva neîntrunirii elementelor constitutive ale infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice prevăzute de art. 246 C. pen., cât şi din perspectiva insuficienţei probatoriului administrat.

În ceea ce priveşte lipsa de motivare a hotărârii atacate, Înalta Curte reţine că această critică vizează lipsa analizei instanţei de fond cu privire la apărările, probele şi cererile de achitare ale inculpatului, dar şi a situaţiei martorelor AAAAA. şi ZZZZ., faţă de care, deşi au participat împreună la o licitaţie derulată de inculpatul A., aflându-se într-o situaţie similară cu aceea a inculpatului H., nu s-a formulat vreo acuzaţie de natură penală şi nici nu s-a dispus trimiterea în judecată. Din acest punct de vedere, a solicitat admiterea apelului şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond.

Critica este neîntemeiată.

Trimiterea cauzei spre rejudecare, ca soluţie pronunţată de instanţa de apel, poate fi dispusă în cazurile prevăzute art. 421 pct. (2) lit. b) C. proc. pen., respectiv pentru motivul că judecarea cauzei la acea instanţă a avut loc în lipsa unei părţi nelegal citate sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a înştiinţa instanţa despre această imposibilitate, invocată de acea parte. Rejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a fost desfiinţată se dispune şi atunci când instanţa nu s-a pronunţat asupra unei fapte reţinute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare sau asupra acţiunii civile ori când există vreunul dintre cazurile de nulitate absolută, cu excepţia cazului de necompetenţă, când se dispune rejudecarea de către instanţa competentă.

În raport de aceste situaţii expres prevăzute de lege, motivul invocat de inculpaţi, respectiv lipsa de motivare a hotărârii, este posibil a fi examinat doar din perspectiva incidenţei unui caz de nulitate absolută dintre cele limitativ prevăzute de art. 281 alin. (1) C. proc. pen.

Însă, din examinarea dispoziţiilor art. 281 alin. (1) C. proc. pen., se constată că nemotivarea hotărârii nu se regăseşte printre cazurile de nulitate absolută reglementate de prevederile precitate.

În schimb, lipsa de motivare a hotărârii primei instanţei din perspectiva susţinerilor inculpatului, respectiv analiza apărărilor, a probelor administrate, a cererilor de achitare sau a motivelor pe care se întemeiază soluţia de condamnare ar putea conduce la existenţa unui caz de nulitate relativă în condiţiile prevăzute de art. 282 C. proc. pen., conform cărora:

"Încălcarea oricăror dispoziţii legale în afara celor prevăzute la art. 281 determină nulitatea actului atunci când prin nerespectarea cerinţei legale s-a adus o vătămare drepturilor părţilor ori ale subiecţilor procesuali principali, care nu poate fi înlăturată altfel decât prin desfiinţarea actului."

Or, din perspectiva dispoziţiilor art. 421 pct. (2) lit. b) C. proc. pen., chiar dacă instanţa de apel ar constata incidenţa cazului de nulitate relativă, respectiv nemotivarea hotărârii, tot nu ar putea dispune trimiterea cauzei spre rejudecare, ci, cel mult, ar face aplicarea art. 421 pct. (2) lit. a) C. proc. pen., respectiv ar dispune desfiinţarea sentinţei şi pronunţarea unei noi hotărâri în ale cărei considerente să fie complinite lipsurile şi/sau deficienţele constatate în hotărârea instanţei de fond.

Dând eficienţă însă dispoziţiilor art. 421 pct. (2) lit. a) C. proc. pen., Înalta Curte ar lipsi de efect dreptul la un proces echitabil, răpindu-i inculpatului un grad de jurisdicţie.

Prin urmare, raportat la prevederile naţionale anterior menţionate, la propria jurisprudenţă, dar şi la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, instanţa supremă constată că o soluţie de desfiinţare în totalitate a hotărârii apelate şi trimiterea cauzei spre rejudecare în fond ar putea fi pronunţată, în mod excepţional, în baza art. 6 paragraful 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, privind dreptul la un proces echitabil.

Revenind la fondul criticii inculpatului, Înalta Curte are în vedere premisa conform căreia obligaţia de motivare a hotărârii reprezintă unul dintre aspectele esenţiale ale dreptului la un proces echitabil, constând în dreptul oricărei părţi în cadrul unei proceduri judiciare de a prezenta instanţei observaţiile, argumentele şi mijloacele sale de probă, corelativ cu obligaţia instanţei ca aceste observaţii şi argumente să fie examinate în mod efectiv. Practic, acest drept nu poate fi considerat ca fiind efectiv decât dacă aceste observaţii sunt cu adevărat ascultate, adică examinate propriu-zis de către instanţa sesizată. (Cauza Aritco contra Italiei).

Altfel spus, art. 6 implică, mai ales, în sarcina instanţei obligaţia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor şi al elementelor de probă ale părţilor, cel puţin pentru a le aprecia pertinenţa (Cauza Perez contra Franţei şi Hotărârea Van der Hurk împotriva Olandei).

Aceste obligaţii ale instanţei sunt reluate în mod corespunzător şi în legislaţia naţională, respectiv în dispoziţiile art. 401 raportat la art. 402, art. 403 şi art. 404 C. proc. pen.), în care se precizează conţinutul unei hotărâri judecătoreşti (circumstanţele de săvârşire a faptei, motivarea soluţiei cu privire la latura penală, prin analiza probelor care au servit ca temei pentru soluţionarea laturii penale a cauzei şi a celor care au fost înlăturate, şi motivarea soluţiei cu privire la latura civilă a cauzei, precum şi analiza oricăror elemente de fapt pe care se sprijină soluţia dată în cauză; arătarea temeiurilor de drept care justifică soluţiile date în cauză, etc.)

Examinând sentinţa penală apelată, prin prisma consideraţiilor anterior enunţate, Înalta Curte reţine că aceasta este motivată în mod corespunzător, îndeplinind exigenţele cerute de lege, iar instanţa de fond, contrar susţinerilor inculpaţilor, a realizat o analiză a situaţiei de fapt şi a materialului probator administrat în cursul urmăririi penale, cât şi în etapa cercetării judecătoreşti.

Argumentele apărării nu susţin concluzia lipsei de motivare, câtă vreme hotărârea judecătorească cuprinde elementele obligatorii menţionate la art. 401 C. proc. pen.

Mai mult, în raport de conţinutul hotărârii atacate, se constată că lipsa unei examinări amănunţite a apărărilor şi concluziilor inculpatului nu echivalează cu lipsa de motivare a hotărârii, în expunerea acesteia fiind descrisă detaliat situaţia de fapt, prin trimitere la mijloacele de probă pe baza cărora instanţa de fond şi-a întemeiat soluţiile pronunţate în cauză şi a stabilit vinovăţia inculpatului.

Nu se poate reţine teza că instanţa de fond ar fi omis să analizeze fiecare din apărările/concluziile invocate de inculpat, câtă vreme instanţa nu este oprită de lege să răspundă grupat argumentelor invocate, nefiind obligată să ofere un răspuns specific oricărui argument invocat, date fiind complexitatea cauzei, activitatea infracţională, numărul inculpaţilor, natura infracţiunilor reţinute în cauză, cerinţa esenţială fiind ca instanţa să fi examinat în mod real apărările părţilor, condiţie îndeplinită în prezenta cauză.

În plus, instanţa fondului a realizat şi o examinare a materialului probator administrat în cauză, analiză care, chiar dacă nu este una exhaustivă sau mulţumitoare pentru inculpatul H., este suficientă pentru a înţelege raţionamentul pentru care judecătorul fondului a înlăturat apărările acestuia şi a pronunţat soluţiile din cauză.

Din acest punct de vedere, contrar susţinerilor apărării, se constată că instanţa fondului a prezentat situaţia de fapt pe care a avut-o în vedere la condamnarea inculpatului, a descris activitatea infracţională a acestuia, mecanismul infracţional pe care l-au pus la punct inculpaţii în deturnarea licitaţiilor şi a analizat probele din care a rezultat înţelegerea inculpaţilor în fraudarea licitaţiilor. Nu în ultimul rând, a fost detaliat inclusiv raţionamentul care a făcut instanţa să concluzioneze în sensul reţinerii vinovăţiei inculpatului H., respectiv că acesta nu a avut un interes propriu, un interes real în adjudecarea bunurilor imobile, particip&#