Asupra contestaţiei de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Decizia Biroului Electoral Central
Prin Procesul Verbal nr. x/16.03.2024 emis de Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European şi pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale din anul 2024, a fost respinsă propunerea formulată de formaţiunea politică A. cu privire la completarea Biroului Electoral Central cu reprezentantul său.
2. Contestaţia exercitată în cauză
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi justiţie la data de 17 martie 2024 sub nr. x/2024, în temeiul dispoziţiilor art. 32 din Legea nr. 33/2007 privind organizarea si desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European şi art. 41 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, contestatorul A. a formulat contestaţie împotriva modului de formare si componenţei Biroului Electoral Central, faţă de respingerea reprezentantului desemnat de A.
În contextul expunerii situaţiei de fapt, contestatorul, invocând dispoziţiile art. 32 din Legea nr. 33/2007 si art. 41 din Legea nr. 115/2015, a precizat că, în calitatea de partid politic a cărui cerere de desemnare a reprezentantului B.E.C. a fost respinsă, are un drept expres prevăzut de lege, precum şi interesul de a formula contestaţie împotriva modului de formare şi componenţei B.E.C.
Totodată, s-a arătat că prezenta contestaţie a fost formulată în termenul de 48 de ore prevăzut de dispoziţiile legale citate, Procesul-verbal nr. x, prin care a fost respins reprezentantul A., fiind afişat în data de 16.03.2024.
Raportat la dispoziţiile art. 2 alin. (4) din O.U.G. nr. 21/2024, s-a arătat că în procedura de constituire a B.E.C. se desprind două etape, prima privind alegerea celor 7 judecători de la instanţa supremă şi stabilirea preşedintelui B.E.C., iar a doua, constând în completarea acestuia cu membrii de drept si cu reprezentanţii partidelor politice. Rezultă astfel că asupra admiterii reprezentanţilor membrilor de partid se pot pronunţa prin vot doar cei 7 judecători de la instanţa supremă, însă din Procesul Verbal nr. x/16.03.2024 nu rezultă care au fost membrii votanţi ai B.E.C., respectiv componenţa B.E.C. în aceasta fază şi nici majoritatea prin care a fost luată decizia, astfel că nu se poate cunoaşte dacă la vot au participat şi membrii de drept din cadrul B.E.C. S-a arătat, astfel, că votul cu privire la desemnarea reprezentantului A. în B.E.C. este nul, întrucât B.E.C. nu a respectat dispoziţiile O.U.G. nr. 21/2024 privind constituirea acestuia.
Un alt motiv de nelegalitate invocat l-a constituit depăşirea sferei de competenţă prevăzute de art. 2 alin. (4) din O.U.G. nr. 21/2024 cu privire la aprecierile realizate asupra calităţii de preşedinte al A., precum şi asupra atribuţiilor preşedintelui (respectiv că acesta ar desemna reprezentantul în birou).
S-a arătat că textul "se completează" arată caracterul imperativ al acestor dispoziţii, care nu instituie o putere de apreciere în favoarea B.E.C. cu privire la ce organism din cadrul unui partid desemnează reprezentantul acestuia în cadrul biroului, B.E.C. putând verifica doar daca un partid are dreptul, potrivit legii, să îşi desemneze un reprezentant în cadrul acestui partid iar, în caz afirmativ (aşa cum a constatat pentru A.) să verifice dacă acest partid şi-a desemnat un reprezentant. Opţiunea A. cu privire la reprezentantul său în B.E.C. a fost clar si neechivoc exprimată, astfel încât biroul electoral ar fi trebuit doar să ia act de aceasta şi să dispună completarea membrilor săi, la fel cum a făcut-o si în cazul celorlalte partide cu drept de reprezentare în B.E.C.
Prin refuzul B.E.C. de a valida reprezentantul A. se încalcă dreptul prevăzut în mod expres de lege de a avea un reprezentant în Biroul Electoral Central, realizându-se astfel şi o vădită discriminare faţă de celelalte partide din România care au dreptul de a avea un reprezentant în B.E.C. şi ale căror opţiuni au fost respectate, invocându-se în acest sens Decizia nr. 1263 din 08.03.2019 a Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie, speţă în care iniţial a fost respins protocolul de alianţă al B.. pentru un motiv similar, prin care instanţa supremă a statuat ca B.E.C. poate analiza doar îndeplinirea condiţiilor strict prevăzute de lege în ceea ce priveşte protocolul de alianţa electorală şi nu îşi poate extinde sfera acestei analize la alte condiţii, din oficiu. Astfel, cât timp legea nu prevede obligaţia B.E.C. de a verifica cine este preşedintele unui partid sau cine ar avea competenţa să desemneze un reprezentant în birou, nu poate proceda la o astfel de analiză din oficiu, în condiţiile în care reprezentantul în BEC, precum şi persoanele împuternicite/mandatate să facă aceste comunicări au fost numite prin organul de conducere executiv al A. - Consiliul Executiv National.
Cu privire la aspectele de fond privind votul Biroului Electoral Central, s-a arătat că nu preşedintele A. decide desemnarea reprezentantului în B.E. C. civ. Consiliul Executiv National - organul executiv de conducere al partidului.
În mod eronat au concluzionat membrii B.E.C. faptul că, raportat la dispoziţiile art. 144 lit. a) din Statutul A., preşedintele este cel care decide desemnarea reprezentantului în BEC, în condiţiile în care, potrivit Statutului A. (Anexa nr. 5 art. 137, art. 141 lit. a) şi b), Consiliul Executiv National este organul executiv de conducere al Partidului şi este acela care are atribuţiile de conducere şi de coordonare ale partidului. În baza acestei puteri de decizie, C.E.N. a decis desemnarea dnei C., în calitate de reprezentant în B.E.C. şi a desemnat pe dl D. şi pe dl. E. să ducă la îndeplinire deciziile acestui organ, prin mandatarea acestora să semneze si să depună orice documente către B.E.C.
În ceea ce priveşte legitimitatea hotărârilor adoptate de Consiliul Executiv Naţional, s-a arătat că acestea, inclusiv prin Hotărârea nr. 15 din data de 13.03.2024, a fost votată si semnată de către majoritatea membrilor ce apar menţionaţi în Registrul Partidelor Politice ţinut de Tribunalul Bucureşti (Anexa nr. 6 - Semnatari hotărâre CEN si extras din Registrul Partidelor Politice). În plus, mandatarea d-lui D. si a d-lui E. a fost confirmată şi de către Colegiul National al A., în conformitate cu prevederile art. 133 din Statut. Pentru aceste motive, în mod abuziv a decis B.E.C. faptul că desemnarea reprezentantului A. trebuia realizată de către preşedintele A. din Registrul Partidelor Politice.
Referitor la preşedintele A. s-a arătat că, deşi în Registrul Partidelor Politice apare menţionat domnul F. acestea a fost exclus din partid.
În data de 25.03.2023, a fost adoptata Hotărârea nr. 1 de către Congresul A., organul suprem deliberativ al partidului - echivalentul adunării generale din Legea nr. 14/2003, prin care a fost aleasă o nouă conducere a A. în frunte cu dl. D., astfel că A. şi-a îndeplinit toate obligaţiile legale prevăzute de Legea nr. 14/2003 privind înregistrarea Hotărârii nr. 1/25.03.2023 privind noua conducere a partidului. Congresul A. reprezintă Adunarea generală a membrilor partidului politic A., organul electiv suprem şi este singurul organ care poate alege Preşedintele Partidului prin Hotărâre, conform dispoziţiilor art. 13, 14 din Legea nr. 14/2003 şi dispoziţiilor art. 126, 127, 130 si 143 din Statut.
Nici Legea nr. 14/2003 si nici Statutul Partidului nu precizează momentul de la începe sa îşi producă efecte Hotărârea Congresului A., singura menţiune cuprinsă în art. 24 din lege fiind aceea privind obligaţia de a depune la Tribunalul Bucureşti (care se ocupă de registrul partidelor politice - registrul legal de evidenţă a partidelor politice din România) actele ce atestă desfăşurarea Adunării Generale, în termen de 30 de zile de la data acestora, obligaţie deja îndeplinită, făcând obiectul dosarului nr. x/2023 care în prezent are termen stabilit în faţa Curţii de Apel Bucureşti la data de 03.04.2024. Întrucât legea nu cuprinde nicio referire cu privire la momentul în care aceste hotărâri îşi produc efectul sau momentul de la care devin opozabile faţă de alte persoane, hotărârile adunării generale ale unui partid - în cazul de faţă Hotărârile Congresului A. - fiind luate de către organul electiv suprem al partidului, exprimând voinţa democratica a partidului, intră în vigoare chiar de la momentul adoptării lor, excepţia fiind doar pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti de suspendare a efectelor acestor acte conform Legii nr. 554/2004. În caz contrar, s-ar nesocoti dispoziţiilor legale privind aplicabilitatea actelor juridice administrative adoptate de o persoană juridică de drept public, iar pe de altă parte, ar duce la importante disfuncţionalităţi în viaţa politică a partidului, căruia în mod practic, nu i s-ar mai permite sa funcţioneze.
Biroul Electoral Central apreciază ca dl. D. nu poate reprezenta A. în acest demers pentru simplul fapt că nu apare încă menţionat în Registrul Partidelor Politice, or aceasta reprezintă o situaţie faţă de care A. nu are nicio culpă. Hotărârea nr. 1 din data de 25.03.2023 a fost adusă la cunoştinţa Autorităţii Electorale Permanente, care a luat act de aceasta şi a notat-o în Registrul Fiscal ţinut de aceasta instituţie. Singura menţiune cu privire la reprezentativitatea unui partid politic, în ceea ce priveşte Autoritatea Electorala Permanenta este cuprinsă în dispoziţiile art. 60 din Legea nr. 334/2006 privind registrul fiscal.
Autoritatea Electorală Permanentă (implicit Biroul Electoral Central) nu are o posibilitate de apreciere cu privire la persoana responsabilă să reprezinte un partid, ci este doar obligată să facă menţiunile necesare în Registrul fiscal atunci când apar modificări, modificări pe care un partid are obligaţia sa le notifice în 45 de zile de la data producerii acestora. Or, A. a transmis către AEP, prin Adresa înregistrată cu nr. x/29.03.2023 faptul că a fost avut loc Congresul A. din data de 25.03.2023 prin care a fost aleasă noua conducere a A., fiind şi eliberat un extras din registrul fiscal la data de 30.03.2023, prin care se certifică noua realitate juridică, respectiv că dl. D. este reprezentantul A., de la nivel naţional, în calitate de preşedinte. Astfel, conform propriilor registre ale Autorităţii Electorale Permanente, A. este reprezentat la nivel naţional de către preşedintele acesteia, dl D., iar data notarii acestei stări de fapt a fost realizată la data de 30.03.2023, spre deosebire de data notarii din Registrul Partidelor Politice, ce consemnează o situaţie de fapt de la nivelul anului 2021, când preşedinte A. era dl F..
Notarea noii conduceri în Registrul Partidelor Politice produce efect declarativ, iar nu constitutiv, în acest sens fiind invocate şi dispoziţiile art. 21 alin. (1) din C. civ., raportat la art. 328 din C. proc. civ., potrivit cărora "Prezumţia legală poate fi înlăturată prin proba contrară, dacă legea nu dispune altfel". Or, prezumţia legala a faptului ca Dl F. este preşedinte al A., născută în baza înscrierii din Registrul Partidelor Politice, este răsturnată chiar de către Hotărârea nr. 1/25.03.2023 a Congresului A., prin care este aleasă noua conducere a A., în frunte cu dl Preşedinte D.. Raportat la dispoziţiile art. 22 din C. civ., s-a arătat că dacă "formalitatea de publicitate nu a fost realizată, iar aceasta nu era prevăzută de lege cu caracter constitutiv, drepturile, actele, faptele sau alte raporturi juridice supuse publicităţii sunt inopozabile terţilor, afară de cazul în care se dovedeşte că aceştia le-au cunoscut pe altă cale".
Cum Legea nr. 14/2003 nu prevede că notarea actelor prin care a fost aleasă noua conducere a unui partid politic în Registrul Partidelor Politice are efect constitutiv, actul prin care a fost aleasa noua conducere, atâta timp cat a fost comunicat unui terţ, este opozabil faţă de acesta.
Cu privire la lipsa calităţii de membru de partid a d-lui F., s-a arătat că acesta a fost exclus din A., astfel încât nici nu ar fi fost în măsură să reprezinte Partidul în calitate de preşedinte(Hotărârea nr. 36 din 23.03.2022, de către Colegiul National al partidului comunicată acestuia la data de 30.03.2022). Dl. F. nu a contestat măsura excluderii în fata Comisiei Naţionale de Arbitraj si Integritate astfel încât măsura excluderii a rămas definitivă. Mai mult decât atât, s-a arătat că dl. F. a făcut parte din Congresul G. din data de 6-7 martie 2024 în calitate de membru PNL, aşa cum rezultă din registrul de intrare.
Faţă de toate argumentele prezentate, s-a solicitat admiterea contestaţiei şi constatarea nelegalităţii soluţiei de respingere a reprezentantului desemnat de A. în BEC si, pe cale de consecinţa, să se dispună completarea Biroului Electoral Central cu dna C..
4. Apărările formulate în cauză
În cauză nu a fost formulată întâmpinare, deşi contestaţia a fost comunicată intimatului Biroul Electoral Central.
II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
II.1. Înalta Curte constată că motivul referitor la procedura privind votul Biroului Electoral Central este nefondat.
Contestatoarea a invocat încălcarea procedurii de vot, astfel cum este reglementată de prevederile art. 2 alin. (4) din O.U.G. nr. 21/2024, susţinând că, în cea de-a doua fază, completarea membrilor cu reprezentanţii partidelor se face concomitent cu completarea membrilor de drept, astfel că asupra admiterii reprezentanţilor membrilor de partid pot vota doar cei 7 judecători de la instanţa suprema si nu membrii de drept, întrucât, la acest moment, aceştia nu fac încă parte din BEC. Or, invocă contestatoarea, din Procesul Verbal nr. x/16.03.2024 nu rezultă in nicio măsura care au fost membrii votanţi ai BEC, respectiv componenta BEC in aceasta faza, si nici majoritatea prin care a fost luata decizia, respectiv daca la vot au participat si membrii de drept din cadrul BEC; cu toate acestea, întrucât dna C. a fost prezenta la procedura de votare, cert este faptul ca si membrii de drept au participat in ceea ce priveşte votul acesteia, viciind astfel procedura de votare.
Ca o primă menţiune, Înalta Curte constată că, astfel cum rezultă din cuprinsul procesului-verbal nr. x/PV/BEC 2024 din data de 16.03.2024 înaintat de intimat la dosar, decizia de respingere a completării BEC cu reprezentantul contestatorului a fost luată cu unanimitatea celor prezenţi, respectiv 6 judecători şi membrii de drept, cu menţiunea făcută în cuprinsul acestui proces-verbal că membrii BEC reprezentând formaţiuni politice nu îşi puteau exprima votul asupra subiectelor înscrise pe ordinea de zi decât ulterior semnării procesului-verbal de completare a biroului.
Pe de altă parte, conform art. 24 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, ale căror dispoziţii sunt reluate de art. 2 alin. (4) din O.U.G. nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024:
"(4) În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnaţi îi aleg din rândul lor, prin vot secret, pe preşedintele Biroului Electoral Central şi pe locţiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea preşedintelui Biroului Electoral Central, în componenţa Biroului Electoral Central intră preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente, precum şi câte un reprezentant al fiecărui partid politic şi al fiecărei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au membri în Parlamentul European. Autoritatea Electorală Permanentă comunică preşedintelui Biroului Electoral Central, de îndată ce a fost ales, lista partidelor politice şi a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au membri în Parlamentul European.
(5) Constituirea Biroului Electoral Central se consemnează într-un proces-verbal care reprezintă actul de învestire. În această alcătuire, Biroul Electoral Central îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi."
Înalta Curte reţine că, deşi este a doua etapă de constituire a Biroului Electoral Central, completarea cu membrii de drept (preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente) se face prioritar completării cu reprezentanţii partidelor politice sau ai organizaţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au membri în Parlamentul European, nefiind necesară desemnarea ca atare a vreunei persoane, cât timp persoanele ce întrunesc aceste calităţi sunt cunoscute anterior declanşării procedurii electorale; ca urmare, aceştia pot fi recunoscuţi ca membri de drept ai Biroului Electoral Central, chiar de la momentul primei şedinţe desfăşurate în cele 24 de ore de la alegerea preşedintelui BEC.
Ca urmare, nu se poate reţine existenţa vreunei cauze de nulitate a votului exercitat cu privire la respingerea desemnării reprezentantului A. in BEC.
II.2. Înalta Curte constată că nici motivul legat de faptul că BEC a depăşit sfera atribuţiilor sale instituite prin art. 2 alin. (4) din O.U.G. nr. 21/2024 nu este fondat.
Contestatoarea susţine că aceste dispoziţii au caracter imperativ, neinstituind o putere de apreciere a BEC cu privire la ce organism din cadrul unui partid desemnează reprezentantul acestuia in cadrul biroului. Astfel, BEC poate verifica doar daca un partid are dreptul, potrivit legii, sa îşi desemneze un reprezentant in cadrul acestui partid, iar in caz afirmativ (asa cum a constatat pentru A.) sa verifice daca acest partid si-a desemnat un reprezentant. Or, in prezenta cauza, A., prin organul executiv de conducere - Consiliul Executiv National a desemnat pe dna C. in calitate de reprezentant in BEC si a împuternicit pe dl D. si E. sa comunice aceasta decizie către BEC.
Înalta Curte constată că aceste susţineri nu sunt fondate; aprecierea BEC cu privire la organismul care are atributul de a desemna reprezentantul in BEC din partea partidelor politice reprezintă esenţa atribuţiei BEC în această etapă a procedurii, pentru verificarea legalităţii mandatului de reprezentant acordat, pe lângă verificarea condiţiei de respectare a termenului de efectuare a propunerii şi a celei prevăzute de art. 2 alin. (2) lit. d) din O.U.G. nr. 21/2024, în sensul dacă formaţiunea politică a obţinut mandate la alegerile europarlamentare din anul 2019.
Dreptul formaţiunii politice de a avea un reprezentant in Biroul Electoral Central trebuie exercitat în limitele prevăzute de lege, tocmai pentru a se asigura egalitatea în faţa legii, fiecare dintre formaţiunile politice care pot desemna reprezentant fiind supusă aceloraşi rigori referitoare la posibilitatea de indicare a reprezentantului lor.
În ceea ce priveşte indicarea Deciziei nr. 1263 din 08.03.2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, secţia de contencios administrativ si Fiscal, se constată că, pe de o parte, practica judiciară nu reprezintă izvor de drept şi nu poate determina precedent judiciar; pe de altă parte, obiectul cererii din cauza amintită era diferit (respingere alianţă electorală).
Ca urmare, nu se poate reţine depăşirea sferei atribuţiilor BEC prin emiterea deciziei contestate, deoarece tocmai verificarea legalităţii desemnării reprezentantului intră în sfera acestor atribuţii reglementate de art. 2 alin. (4) din O.U.G. nr. 21/2024 şi art. 24 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 33/2007.
II.3. Cu toate acestea, procedând la verificarea legalităţii desemnării reprezentantului de către contestator, Înalta Curte, în opinie majoritară, constată că intimatul a procedat în mod eronat la respingerea propunerii.
II.3.1. Chestiunile de fapt necontestate relevante în cauză
În motivarea deciziei de respingere (Procesul Verbal nr. x/16.03.2024 emis de Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European şi pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale din anul 2024), s-au reţinut următoarele:
"Raportat la datele publice înscrise în Registrul partidelor politice la data prezentului, reiese că funcţia de preşedinte al A. este deţinută de domnul F..
În urma supunerii la vot, cererea de reprezentare a fost respinsă de membrii Birpoului Electoral Central în temeiul art. 144 lit. a) din Statutul A., conform căruia Preşedintele partidului conduce şi coordonează activitatea organismelor naţionale ale partidului şi poate desemna reprezentant al partidului în Biroul Electoral Central, precum şi a faptului că faţă de terţi opozabilitatea preşedintelui A. este dată de cele înscrise în Registrul Partidelor".
În procesul-verbal detaliat cu modalitatea de votare (Procesul Verbal nr. x încheiat la data de 16.03.2024 cu ocazia şedinţei Biroului Electoral Central), se arată că " ţinând seama de prevederile art. 144 lit. a) din Statutul A., conform cărora preşedintele partidului este cel care are drept de reprezentare a acestuia, inclusiv de a propune reprezentantul formaţiunii în BEC, precum şi faptul că faţă de terţi, inclusiv faţă de AEP şi BEC, opozabilitatea persoanei preşedintelui decurge din informaţiile înscrise în Registrul Partidelor Politice, se constată că adresa A. nr. x/15.03.2024 înregistrată la BEC cu nr. x/15.03.2024 este semnată de o persoană care nu are calitatea de a desemna reprezentantul formaţiunii politice în BEC."
În fapt, contestatorul a înaintat către BEC o adresă semnată de dl D. şi dl E. conţinând propunerea de desemnare a persoanei fizice C. ca reprezentant al A. în BEC, adresă însoţită de Hotărârea Consiliului Executiv Naţional al partidului nr. 15/13.03.2024 .
Prin Hotărârea Consiliului Executiv Naţional al A. nr. 15/13.03.2024, s-a reţinut că CEN, întrunit în şedinţă statutară conform art. 138 şi art. 169 alin. (1) şi (2) din Statutul A., a desemnat pe doamna C. în vederea reprezentării A. în BEC, hotărârea fiind semnată de dl E. în calitate de preşedinte de şedinţă şi de dl H. în calitate de secretar de şedinţă.
De asemenea, prin Hotărârea Consiliului Executiv Naţional al A. nr. 13/13.03.2024, au fost mandataţi domnii D. şi E. în vederea semnării şi depunerii de documente la BEC, desemnării reprezentantului în BEC, semnării şi depunerii de contestaţii la BEC, ICCJ şi la oricare instanţe cu competenţe în soluţionarea contestaţiilor şi a oricăror cereri în procesul electoral pentru alegerile din 9 iunie 2024.
De asemenea, este necontestată împrejurarea de fapt că în Registrul partidelor politice, preşedinte al formaţiunii politice contestatoare figurează o altă persoană fizică decât cele două persoane fizice semnatare ale adresei de înaintare a propunerii referitoare la persoana reprezentantului în BEC.
Nu au fost contestate nici condiţiile referitoare la respectarea termenului de formulare a propunerii de desemnare a reprezentantului în BEC şi nici cea prevăzută de art. 2 alin. (2) lit. d) din O.U.G. nr. 21/2024.
II.3.2. Ca o primă chestiune de drept de dezlegat, Înalta Curte constată că dezbaterea contradictorie din prezenta cauză priveşte aspectul dacă desemnarea reprezentantului formaţiunii politice în BEC poate fi făcută în mod exclusiv de către preşedintele formaţiunii politice în cauză sau, dimpotrivă, poate fi făcută de un organ cu puteri executive din structura de organizare şi funcţionare a partidului, răspunsul la această chestiune esenţială pentru dezlegarea cauzei putând fi dat raportat la prevederile Statutului A. în coroborare cu prevederile legale incidente din Legea nr. 14/2003.
Prevederile statutare invocate de BEC, în susţinerea opiniei în sensul că doar preşedintele partidului politic poate face o asemenea desemnare în mod legal, sunt cele ale art. 144 lit. a), conform cărora:
"Preşedintele partidului conduce şi coordonează activitatea organismelor naţionale ale partidului, având următoarele atribuţii:
a)reprezintă Partidul în relaţiile oficiale - semnând documente şi orice acte care angajează partidul - şi face declaraţii în numele partidului."
În consecinţă, se pune în discuţie problema dacă desemnarea reprezentantului formaţiunii politice în BEC reprezintă o chestiune o exercitare a dreptului de reprezentare a partidului în raporturile cu terţii sau o chestiune de exercitare a dreptului de decizie; în opinia BEC, doar persoana care are calitatea de reprezentant de drept al partidului poate desemna un reprezentant; în opinia contestatorului, fiind o manifestare a dreptului de decizie, orice organ executiv cu drept de decizie potrivit statului poate desemna un reprezentant.
Înalta Curte, în opinie majoritară, constată că desemnarea ca atare a unei persoane care să reprezinte partidul în BEC reprezintă o exercitare a dreptului de decizie, trebuind a se verifica dacă organul executiv care a făcut această desemnare avea puteri potrivit statutului sau potrivit legii în acest sens.
Astfel, contrar opiniei intimatului, verificarea făcută de BEC ar fi trebuit să privească existenţa dreptului de reprezentare în persoana preşedintelui partidului doar dacă preşedintele de partid ar fi solicitat participarea sa în calitate de reprezentant de drept în virtutea art. 144 lit. a) din Statut, fără a fi emis un alt act de împuternicire suplimentară din partea organelor executive ale partidului, situaţie care nu se regăseşte în cauză. Ca atare, aspectele dezbătute referitoare la stadiul procesual al înregistrării în Registrul partidelor politice a modificărilor aduse calităţii de preşedinte al partidului nu prezintă relevanţa dată prin considerentele deciziei BEC şi, ca urmare, nu vor fi analizate suplimentar nici criticile corelative din contestaţie.
În consecinţă, faţă de situaţia dedusă judecăţii în prezenta cauză, Înalta Curte reţine că esenţială pentru aprecierea regularităţii propunerii de desemnare a reprezentantului formaţiunii politice la BEC nu este calitatea semnatarului ce a înaintat adresa de propunere de a fi preşedinte înscris în Registrul partidelor politice, fiind necesar şi deopotrivă suficient ca reprezentantul să fi fost împuternicit legal şi statutar de partidul în discuţie.
II.3.3. Sub acest aspect al regularităţii acestei împuterniciri, Înalta Curte găseşte necesară trimiterea la prevederile Statutului A., respectiv la dispoziţiile art. 125, art. 137 şi art. 141.
Potrivit dispoziţiilor art. 125 din Statut, organele de conducere ale A. la nivel naţional sunt: Congresul A. (care constituie Adunarea Generală a reprezentanţilor membrilor de partid); Colegiul Naţional şi Consiliul Executiv Naţional.
Or, în cauza de faţă, reprezentantul a fost desemnat de Consiliul Executiv Naţional al contestatorului, care, potrivit art. 137, are următoarele atribuţii:
"Consiliul Executiv Naţional este organul executiv de conducere a A.."
Pe de altă parte, conform art. 141:
"Consiliul Executiv Naţional are următoarele atribuţii:
a)organizează, conduce şi coordonează activitatea structurilor partidului;
b)organizează activitatea partidului la nivel central."
Rezultă astfel că, pe de o parte, acest organ de conducere a partidului are dreptul de a lua decizii cu privire activitatea partidului; pe de altă parte, nici la atribuţiile preşedintelui partidului, nici în alte prevederi din Statut nu există o normă specială cu privire la nominalizarea concretă a organului care are dreptul de a desemna reprezentantul formaţiunii politice în BEC, însă un asemenea drept nu poate fi contestat ca atare formaţiunii politice. Reţinând ca premisă faptul că o asemenea desemnare reprezintă o exercitare a dreptului de decizie în numele formaţiunii politice, nu se poate constata o exclusivitate a acestei atribuţii în sarcina preşedintelui de partid.
De asemenea, faţă de considerentul deciziei contestate, în sensul că semnatarul adresei A. nr. x/15.03.2024 înregistrată la BEC cu nr. x/15.03.2024 este o persoană care nu are calitatea de a desemna reprezentantul formaţiunii politice în BEC nefiind înscris în Registrul partidelor politice ca preşedinte al partidului, Înalta Curte arată că din cuprinsul Legii nr. 33/2007 nu reiese că ar fi impusă o astfel de condiţie.
Astfel cum atestă probatoriul cauzei, desemnarea reprezentantului a fost aprobată de Colegiul Executiv Naţional, structură de conducere ce a mandatat, prin Hotărârea nr. 13/13.03.2024, pe domnii D. şi E. cu puteri depline în vederea semnării şi depunerii de documente la BEC, desemnării reprezentantului în BEC, semnării şi depunerii de contestaţii la BEC, ICCJ şi la oricare instanţe cu competenţe în soluţionarea contestaţiilor şi a oricăror cereri în procesul electoral pentru alegerile din 9 iunie 2024, precizându-se, în cuprinsul hotărârii, calitatea împuterniciţilor de a angaja A. şi faptul că semnătura acestora este pe deplin opozabilă.
Prin urmare, Înalta Curte constată că abilitarea semnatarilor din partea A. de a depune adresa de desemnare a persoanei reprezentantului este una ce rezultă dintr-un act juridic a cărui valabilitate nu este contestată în cauză şi care apare a fi emis în acord cu prevederile Statutului A..
Potrivit dispoziţiilor art. 212 alin. (1) din C. civ., hotărârile şi deciziile luate de organele de conducere şi administrare în condiţiile legii, actului de constituire sau statutului sunt obligatorii chiar şi pentru cei care nu au luat parte la deliberare sau au votat împotrivă. Aceste dispoziţii vizează efectul hotărârii adoptate de Colegiul Executiv Naţional la nivelul partidului A., neexistând nicio contestaţie la acest nivel cu privire la dreptul de reprezentare acordat domnilor D. şi E. pentru depunerea adresei menţionate, conform Hotărârii Colegiului Executiv Naţional nr. 15/13.03.2023.
Or, în condiţiile în care Biroului Electoral Central i-a fost adusă la cunoştinţă existenţa hotărârii menţionate, devin incidente dispoziţiile art. 212 alin. (2) teza finală din C. civ., astfel că dreptul de reprezentare dobândit de dona C. din partea A. şi izvorul acestuia trebuiau examinate şi din perspectiva prevederilor art. 137 din Statut şi a Hotărârii Colegiului Executiv Naţional nr. 13/13.03.2023 şi nu prin raportare exclusivă la prevederile art. 144 lit. a) din Statutul A., prevederi ce recunosc, într-adevăr, atribuţia preşedintelui partidului de a reprezenta partidul în relaţiile cu terţii, fără a se putea concluziona că un atare drept exclude posibilitatea de împuternicire, dată de conducerea executivă, altor persoane din partid.
II.3.4. Dincolo de aceste considerente, suficiente în sine pentru admiterea contestaţiei pe acest aspect, se constată că suplimentar, ca urmare a depunerii de înscrisuri noi în faţa instanţei, hotărârea Consiliului Executiv Naţional nr. 15/13.03.2024 a fost ratificată prin Hotărârea nr. 8 din 18.03.2024 a Congresului Extraordinar al A., congres întrunit conform prevederilor art. 127 alin. (2) şi art. 169 alin. (1) şi (2) din Statut.
Conform art. 126 din statut:
"Congresul A. este organul reprezentativ suprem de decizie al partidului."
Or, având în vedere confirmarea voinţei formaţiunii politice de desemnare a reprezentantului de către forul suprem executiv al acesteia, dubiul invocat cu privire la autenticitatea voinţei politice a partidului politic nu se mai justifică; această confirmare reprezintă din punct de vedere juridic o ratificare a mandatului acordat, ce este opozabilă terţilor, inclusiv Biroului Electoral Central şi instanţei de judecată, indepednent de menţiunile referitoare la persoana preşedintelui din Registrul partidelor politice, nefiind în dezbatere chestiunea reprezentării de drept, ci a reprezentării potrivit mandatului explicit şi legal acordat. De altfel, desemnarea reprezentantului reprezintă un act juridic civil, supus ratificării în condiţiile art. 1311 şi art. 1312 din C. civ., texte legale care nu prevăd vreun termen pentru aceasta.
În consecinţă, Înalta Curte apreciază contraargumentele la decizia BEC, prezentate în contestaţie, ca fiind dovedite prin înscrisurile depuse la dosar, aparenţa dreptului de semnătură fiind în favoarea persoanelor care au înaintat adresa de desemnare a reprezentantului în BEC şi a organului executiv care a numit ca atare acest reprezentant.
II.3.5. Raportat la considerentele Deciziei nr. x/19.03.2024 pronunţate de Înalta Curte în dosarul nr. x/2024 cu privire la care s-a invocat puterea de lucru judecat de către contestator, Înalta Curte reţine că, faţă de obiectul diferit al celor două cauze, nu poate fi reţinută puterea lucrului judecat, doar considerentele din finalul deciziei făcând referire dreptul de decizie al diferitelor organe de conducere ale partidului, considerente ce au fost avute în vedere în acelaşi sens şi de prezenta decizie.
II.3.6. Ca urmare, constatând că intimatul BEC, în cadrul verificării legalităţii desemnării reprezentantului de către contestatorul A. a procedat în mod greşit la respingerea propunerii, Înalta Curte (în opinie majoritară), în temeiul art. 32 alin. (2) din Legea nr. 33/2007, va admite contestaţia formulată de contestatorul A., va anula în parte Procesul-verbal nr. x PV/BEC 2024 din data de 16.03.2024 emis de intimatul Biroul Electoral Central, în ceea ce priveşte respingerea propunerii făcute de A. de completare a Biroului Electoral Central cu reprezentantul său şi va dispune completarea Biroului Electoral Central cu reprezentantul desemnat de contestatorul A..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Cu majoritate:
Admite contestaţia formulată de contestatorul A..
Anulează în parte Procesul-verbal nr. x PV/BEC 2024 din data de 16.03.2024 emis de intimatul Biroul Electoral Central, în ceea ce priveşte respingerea propunerii făcute de A., de completare a Biroului Electoral Central cu reprezentantul său.
Dispune completarea Biroului Electoral Central cu reprezentantul desemnat de contestatorul A..
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 19 martie 2024.