Şedinţa publică din data de 28 februarie 2024
Deliberând asupra conflictului de competenţă de faţă, în baza actelor şi lucrărilor de la dosar constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 1904 din 20.12.2023 pronunţată de Judecătoria Vaslui în dosarul nr. x/2023, a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Vaslui.
În baza art. 47 şi art. 50 raportat la art. 598 alin. (2) teza I, art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.., a fost declinată competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare, formulată pe condamnatul A., în favoarea Judecătoriei Focşani.
Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Vaslui a reţinut că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vaslui, la data de 01.11.2023, condamnatul A. a formulat contestaţie la executare, arătând că este nemulţumit de modalitatea în care i s-a dedus perioada executată prin sentinţa penală în a cărei executare se află, respectiv sentinţa penală nr. 763/2023 a Judecătoriei Focşani.
S-a mai notat că, la termenul de judecată din 07.12.2023 persoana privată de libertate a precizat că Judecătoria Focşani, care i-a rezolvat situaţia juridică prin sentinţa penală nr. 763/2023, nu a procedat corect la deducerea perioadei executate.
Faţă de precizările condamnatului şi situaţia juridică a acestuia, Judecătoria Vaslui a calificat cererea de "contestaţie la executare" ca fiind întemeiată pe dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. c) teza I C. proc. pen.. (nelămurire la executare) şi, în raport de acest aspect, din oficiu, a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a instanţie în soluţionarea cauzei, având în vedere faptul că persoana condamnată a invocat o nelămurire privind hotărârea pe care o execută din perspectiva deducerii perioadei executate, efectuate prin sentinţa penală nr. 763/2023 a Judecătoriei Focşani.
Analizând actele şi lucrările dosarului, prin prisma excepţiei invocate, Judecătoria Vaslui a reţinut că, în fapt, prin sentinţa penală nr. 763/05.07.2023 a Judecătoriei Focşani, printre altele, a fost admisă contestaţia la executare formulată de petentul condamnat A..
În temeiul art. 599 C. proc. pen.. rap. la art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.. a fost dedusă din pedeapsa de 9 luni şi 1330 zile închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 796 din 23.06.2022 a Judecătoriei Focşani, definitivă prin decizia penală nr. 1063 din 09.11.2022 a Curţii de Apel Galaţi, perioada în care petentul condamnat a fost arestat în Anglia în baza mandatului de arestare din 13.12.2022 emis de Judecătoria Focşani, respectiv de la 13.12.2022 până la 11.01.2023 şi perioada în care petentul a fost arestat în Slovenia şi Italia în baza mandatului european de arestare nr. 110/213 SIEP emis de autorităţile italiene, respectiv de la 11.02.2021 până la 01.03.2021.
În temeiul art. 599 C. proc. pen.. raportat la art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.. cu referire la art. 551 din Legea nr. 254/2013, a fost scăzută din pedeapsa de 9 luni şi 1330 zile închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 796 din 23.06.2022 a Judecătoriei Focşani, definitivă prin decizia penală nr. 1063 din 09.11.2022 a Curţii de Apel Galaţi, perioada de 342 zile, considerată executată în urma aplicării prevederilor art. 551 din Legea nr. 254/2013 astfel cum aceasta a fost modificată prin Legea nr. 169/2017, pentru perioada executată de la 18.11.2014 până la 30.07.2019.
Judecătoria Vaslui a notat că, potrivit art. 598 C. proc. pen.. contestaţia împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri: a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare; c) când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare; d) când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei.
(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi d), contestaţia se face, după caz, la instanţa prevăzută la art. 597 alin. (1) sau (6), iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută. În cazul în care nelămurirea priveşte o dispoziţie dintr-o hotărâre pronunţată în apel sau în recurs în casaţie, competenţa revine, după caz, instanţei de apel sau Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
S-a arătat că, în prezenta cauză, hotărârea care se execută este sentinţa penală nr. 763/2023 pronunţată de Judecătoria Focşani.
Cum petentul a invocat faptul că pedeapsa executată a fost dedusă în mod greşit prin sentinţa penală sus-menţionată, s-a considerat că, singura competentă să soluţioneze cauza este Judecătoria Focşani prin raportare la dispoziţiile legale enunţate, nelămurirea invocată de contestator privind aspecte cunoscute la momentul pronunţării hotărârii în baza căreia a fost emis mandatul de executare a pedepsei închisorii.
Întrucât persoana privată de libertate A., deţinută în vederea executării pedepsei în Penitenciarul Vaslui, execută o pedeapsă de 9 luni şi 1330 zile închisoare aplicată de Judecătoria Focşani, prin sentinţa penală nr. 796/2022, iar prin sentinţa penală nr. 763/2023 a Judecătoriei Focşani i-a fost rezolvată situaţia juridică, aşa cum rezultă din înscrisurile ataşate la dosar, Judecătoria Vaslui a constatat că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.. şi, prin urmare, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Focşani.
Prin sentinţa penală nr. 130 din 06 februarie 2024 pronunţată de Judecătoria Focşani, secţia penală, în dosarul nr. x/2023, în baza art. 47 alin. (3) rap. la art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.., a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Focşani cu privire la soluţionarea contestaţiei la executare, formulată de contestatorul A..
În baza art. 50 rap. la art. 598 alin. (2) C. proc. pen.. a fost declinată competenţa soluţionării cauzei în favoarea Judecătoriei Vaslui.
În baza art. 51 alin. (1) C. proc. pen.., s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Judecătoria Focşani şi Judecătoria Vaslui.
În baza art. 51 alin. (2) C. proc. pen.., s-a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.
Pentru a pronunţa această soluţie, s-a arătat că, prin cererea înregistrată la data de 01.11.2023, pe rolul Judecătoriei Vaslui, sub nr. x/2023, condamnatul A. a formulat contestaţie la executare întemeiată pe art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.., arătând că se află în executarea mandatului nr. x/09.11.2022 emis pentru o pedeapsă de 9 ani şi 1330 zile. A mai susţinut că prin decizia penală nr. 1063/09.11.2022, pronunţată în dosarul nr. x/2021, s-a scăzut perioada de 342 zile aplicată prin sentinţa penală nr. 796/23.06.2022, doar că ar fi trebuit scăzute 382 zile din pedeapsă.
S-a mai precizat că, prin cererea înregistrată la data de 03.11.2023 pe rolul Judecătoriei Vaslui, sub nr. x/2023, formulată de o persoană din Penitenciarul Focşani, cerere care a fost însuşită de către petent, s-a solicitat analizarea situaţiei juridice şi individualizarea legală a pedepselor cu aplicarea art. 5 C. pen.. Printr-un memoriu înaintat Judecătoriei Vaslui, aflat la dosar nr. x/2023, s-a susţinut că i s-au scăzut 342 de zile doar din fracţie, nu şi din termen. S-a solicitat deducerea acestora şi din termen şi din fracţie.
S-a reţinut că la termenul de judecată din 07.12.2023, Judecătoria Vaslui a dispus reunirea cauzei cu nr. x/2023 la cauza cu nr. x/2023, având ca obiect contestaţie la executare întemeiată pe art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.. La acelaşi termen de judecată, conform încheierii aflate la dosar nr. x/2023, petentul a susţinut că nu i s-a dedus o mare parte din pedeapsa executată în Slovenia. De asemenea, a solicitat deducerea perioadei executate în Slovenia.
Judecătoria Focşani a arătat că, la termenul de judecată din 31.01.2024, a recalificat cererea petentului, în sensul că aceasta este o contestaţie la executare întemeiată pe dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.. Pentru a se dispune astfel, s-a reţinut că motivul pentru care petentul a formulat cererea în prezenta cauză este acela că doreşte reducerea pedepsei, respectiv deducerea celor 342 zile câştigate în baza Legii nr. 169/2017 şi a perioadei petrecute în arest în Slovenia, astfel încât acest lucru să se reflecte în modificarea datei privind ajungerea la termen a pedepsei de 9 luni şi 1330 zile, respectiv din luna mai a anului 2026 în luna mai a anului 2025.
Cu toate că instanţa de judecată i-a adus la cunoştinţă petentului că zilele pe care acesta le solicită a fi deduse din pedeapsă au fost deja scăzute de către penitenciar, cu consecinţa modificării datei la care pedeapsa de 9 luni şi 1330 zile expiră în termen, respectiv din data de 02.06.2027, în data de 07.05.2026, dar şi faptul că prin sentinţa penală nr. 763/05.07.2023 rămasă definitivă prin necontestare (dosar x/2023), i-a fost admisă o contestaţie la executare similară, fiindu-i deduse atât cele 342 zile considerate ca executate în baza Legii nr. 169/2017, cât şi cele 49 de zile în care a fost arestat în Italia şi Slovenia, petentul a susţinut că mai există o hotărâre prin care nu i-au fost deduse aceste zile şi că solicitarea sa este aceea de a i se reduce termenul la care pedeapsa expiră în termen, de la 07.05.2026 la 07.05.2025, prin scăderea celor 342 zile şi a perioadei executate în Slovenia şi Italia.
Astfel, Judecătoria Focşani a constatat că solicitarea petentului având ca obiect contestaţia la executare este întemeiată pe art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.., întrucât acesta a invocat motive ce ar conduce la micşorarea pedepsei. S-a arătat că, susţinerile petentului au fost în sensul că nu au fost valorificate zilele deduse de instanţă prin sentinţa penală nr. 763/05.07.2023 a Judecătoriei Focşani, nefiind cerute lămuriri cu privire la hotărâre, ci s-a invocat faptul că aceste zile pe care le are câştigate nu se reflectă în pedeapsa pe care o execută.
Astfel, faţă de temeiul de drept în care a fost încadrată cererea la termenul de judecată din 31.01.2024, instanţa a invocat din oficiu excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Focşani având în vedere că petentul se afla în Penitenciarul Vaslui, la data formulării cererii. În acest sens, raportat la motivul invocat de petent, întemeiat pe dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.. (când se invocă o cauză de micşorare a pedepsei), s-a susţinut că legiuitorul a stabilit o competenţă teritorială în favoarea instanţei de executare, care, în prezenta cauză, s-a apreciat de către Judecătoria Focşani că este Judecătoria Vaslui.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 21 februarie 2024, fiind stabilit termen pentru soluţionare la data de 28 februarie 2024.
Examinând conflictul negativ de competenţă ivit între Judecătoria Focşani şi Judecătoria Vaslui, cu privire la competenţa de soluţionare a cauzei privindu-l pe contestatorul A., Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Judecătoria Vaslui, pentru următoarele considerente:
Prioritar, Înalta Curte notează că obiectul cauzei asupra căreia poartă conflictul negativ de competenţă este cererea formulată de contestatorul A., la data de 25.10.2023, în temeiul art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.., prin care a solicitat, în esenţă, deducerea corectă a unei perioade în care a fost arestat în Anglia pe baza mandatului de arestare emis de Judecătoria Focşani în data de 13.12.202, precum şi a unei perioade în care a fost arestat în Slovenia şi Italia în baza mandatului de arestare nr. x/213 SIEP emis de autorităţile judiciare italiene.
Contestaţia la executare reprezintă un mijloc procesual cu caracter jurisdicţional prin intermediul căruia pot fi soluţionate doar incidente ivite cu ocazia punerii în executare şi, respectiv, pe parcursul executării unei hotărâri judecătoreşti penale.
Conform dispoziţiilor art. 598 alin. (1) C. proc. pen.., se poate face contestaţie împotriva executării unei hotărâri penale în următoarele cazuri: a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare; c) când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare; d) când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei.
Ultimul caz de contestaţie la executare reglementat la art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.., vizează situaţiile intervenite după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare în care, fie pedepsele aplicate nu se mai execută (întrucât a intervenit amnistia, prescripţia executării pedepsei, graţierea, decesul persoanei condamnate), fi au intervenit modificări în sensul micşorării cuantumului pedepselor ce urmează a fi puse în executare sau se execută. Acestă ultimă ipoteză, "orice cauză de micşorare a pedepsei", cuprinde apariţia unei împrejurări ulterioare ce produce efecte asupra pedepsei individual determinate aplicate persoanei condamnate prin hotărârea definitivă, fiind exclusă posibilitatea unei reindividualizări judiciare a aceleiaşi sancţiuni penale.
Având în vedere aceste dispoziţii legale, în raport de conţinutul cererii formulate de contestatorul A., astfel cum a fost precizat şi în faţa Judecătoriei Focşani la data de 31.01.2024, respectiv deducerea din pedeapsă a unor zile compensatorii şi a unor zile executate în arest în străinătate, se constată că interesul valorificat prin actul de sesizare tinde la "micşorarea pedepsei" şi poate fi analizat de instanţă pe calea contestaţiei la executare, motivul invocat prezentând aparenţa de sustenabilitate a cazului prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.. În aceleaşi sens, este şi jurisprudenţa anterioară a Înaltei Curţi, care a atestat că orice cauză care tinde la micşorarea pedepsei ce se execută, se valorifică pe calea contestaţiei la executare, în considerarea cazului prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.
În ceea ce priveşte instanţa competentă să soluţioneze contestaţia la executare, Înalta Curte are în vedere dispoziţiile art. 598 alin. (2) C. proc. pen.., potrivit cărora în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi d), contestaţia se face, după caz, la instanţa prevăzută la art. 597 alin. (1) sau (6).
Potrivit art. 597 alin. (6) C. proc. pen..:
"dispoziţiile alin. (1) - (5) se aplică şi în cazul în care rezolvarea uneia dintre situaţiile reglementate în prezentul titlu este dată în competenţa instanţei în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere. În acest caz, soluţia se comunică instanţei de executare."
Astfel cum rezultă din actele de la dosar, la momentul formulării sesizării, respectiv în data de 25.10.2023, condamnatul A., se afla în executarea pedepsei, fiind încarcerat în Penitenciarul Vaslui .
Prin urmare, coroborând dispoziţiile art. 597 alin. (6) C. proc. pen.., art. 598 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) C. proc. pen.., Înalta Curte constată că soluţionarea contestaţiei la executare cade în competenţa instanţei în a cărei circumscripţie se afla locul de deţinere la momentul formulării sesizării, respectiv, Judecătoria Vaslui.
Pentru considerentele expuse, în baza art. 51 alin. (6) C. proc. pen.., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privindu-l pe contestatorul A. în favoarea Judecătoriei Vaslui, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
Conform dispoziţiilor art. 275 alin. (6) C. proc. pen.., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 340 RON, va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privindu-l pe contestatorul A. în favoarea Judecătoriei Vaslui, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în cuantum de 340 RON, rămâne în sarcina statului.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 februarie 2024.