Şedinţa publică din data de 06 februarie 2024
Asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin decizia penală nr. 24/Rev din 26 septembrie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în dosarul nr. x/2023, în baza art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.., s-a respins apelul declarat de condamnatul revizuent A., împotriva sentinţei penale nr. 464 din data de 01 august 2023 a Judecătoriei Lugoj în dosar nr. x/2023, ca nefondat, şi s-a menţinut sentinţa atacată.
S-a dispus virarea sumei de 680 RON onorariu avocat oficiu, din fondurile Ministerului Justiţiei în contul Baroului Timiş.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., a fost obligat revizuentul la 400 RON cheltuieli judiciare faţă de stat în apel.
Examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei penale apelate, prin prisma criticilor aduse acesteia de condamnat, precum şi din oficiu, în limitele art. 417 şi art. 418 C. proc. pen.., pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei, Curtea de apel a constatat că prin sentinţa penală nr. 265 din 01 aprilie 2021, definitivă prin decizia penală nr. 660/A din 28 mai 2021, revizuentul A. a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 9 ani pentru săvârşirea infracţiunii de viol în dauna persoanei vătămate minore B., faptă prevăzută de art. 218 alin. (1) şi alin. (3) lit. a) şi c) C. pen.. I-au fost aplicate pedeapsele complementare şi accesorii a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), f), n) şi o) C. pen.
Împotriva sentinţei penale nr. 265 din data de 01 aprilie 2021 pronunţată de Judecătoria Lugoj în dosarul nr. x/2020, definitivă prin decizia penală nr. 660/A din 28 mai 2021 a Curţii de Apel Timişoara a formulat cerere de revizuire invocând că: a fost condamnat fără a exista probe cu privire la săvârşirea faptei reţinute în sarcina sa; a fost judecat şi condamnat de către Judecătoria Lugoj în lipsă, încălcându-i-se dreptul la un proces echitabil; martorii nu au fost audiaţi în prezenţa sa şi, prin urmare, nu i s-a dat dreptul să-şi formuleze apărările în mod corespunzător; din raportul de expertiză medico-legală şi din celelalte acte medicale nu a rezultat existenţa unei penetrări, astfel cum a declarat minora, ci, dimpotrivă, faptul că s-a păstrat integritatea membranei himeneale, minora fiind virgină din punct de vedere anatomic; minora a dat declaraţii mincinoase. În drept, a invocat cazurile de revizuire prevăzut de art. 453 alin. (1) lit. a), b) şi c) C. proc. pen.
Prin sentinţa penală nr. 464 din 01 august 2023 pronunţată în dosarul nr. x/2023, de Judecătoria Lugoj, în baza art. 459 alin. (1) şi alin. (5) C. proc. pen.., s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul-condamnat A., împotriva sentinţei penale nr. 265 din 01 aprilie 2021, pronunţate de Judecătoria Lugoj în dosarul nr. x/2020, definitivă prin decizia penală nr. 660/A din 28 mai 2021, a Curţii de Apel Timişoara în dosarul cu acelaşi număr.
Analizând cererea prin prisma motivelor de fapt, instanţa de fond a constatat că cererea de revizuire este identică cu cererea de revizuire care a făcut obiectul dosarului nr. x/2021 Astfel, prin sentinţa penală nr. 80/25.01.2022, instanţa a respins cererea de revizuire formulată de petent ca inadmisibilă, sentinţă ce a rămas definitivă prin decizia penală nr. 372/08.04.2022 a Curţii de Apel Timişoara. În esenţă, s-a reţinut că prin solicitările adresate, revizuentul a urmărit în concret rejudecarea cauzei, aspect nepermis dată fiind autoritatea de lucru judecat a sentinţei penale nr. 265/2021 pronunţată de Judecătoria Lugoj, în dosarul penal nr. x/2020 În acest sens, Judecătoria Lugoj a mai reţinut că, în dosarul nr. x/2021, revizuentul a invocat temei de drept art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen... Prima instanţă a reţinut că revizuentul şi-a întemeiat susţinerile pe art. 453 alin. (1) lit. a), b) şi c), adăugând temeiuri de drept suplimentare, însă nu a putut fi trecut cu vederea faptul că în concret s-a invocat aceeaşi stare de fapt şi s-au reiterat aceleaşi aspecte care au mai făcut obiectul analizării lor de către instanţa de judecată. Prin urmare, având în vedere că susţinerile pretinse au fost tranşate cu caracter definitiv prin hotărârile menţionate, instanţa de fond a apreciat că cererea de revizuire este inadmisibilă. S-a reţinut că şi în situaţia în care s-ar accepta ipoteza în care doar temeiul de drept prevăzut la lit. a) al art. 453 C. proc. pen.., ar fi făcut obiectul cererii de revizuire precedente, instanţa a respins cererea şi faţă de celelalte temeiuri semnalate. În acelaşi sens, instanţa de fond a mai reţinut că revizuentul nu a făcut dovada nici a celorlalte cazuri invocate, respectiv faptul că hotărârea a cărei revizuire se cere s-a întemeiat pe declaraţia unui martor, opinia unui expert sau pe situaţiile învederate de un interpret, care a săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere, influenţând astfel soluţia pronunţată şi/sau că un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals în cursul judecăţii sau după pronunţarea hotărârii, împrejurare care a influenţat soluţia pronunţată în cauză.
Împotriva sentinţei penale nr. 464 din 01 august 2023 a Judecătoriei Lugoj a declarat apel revizuentului A., dosarul fiind înregistrat pe rolul Curţii de Apel Timişoara la data 07.09.2023, sub acelaşi număr de dosar.
Prin sentinţa contestată s-a reţinut că cererea de revizuire formulată de petent nu întruneşte condiţiile prev. de art. 459 C. proc. pen... Efectuând această verificare s-a constatat că petentul solicită revizuirea unei hotărâri ce îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 452 C. proc. pen.., referitoare la faptul că hotărârea trebuie să conţină o rezolvare a fondului, în sensul examinării problemei existenţei faptei şi vinovăţiei inculpatului, finalizată printr-o soluţie de condamnare a inculpatului, achitare sau încetare a procesului penal.
În ce priveşte însă motivele invocat de petent, s-a constatat că acestea nu se încadrează în cele prevăzute de art. 453 lit. a), b) şi c) C. proc. pen... S-a constatat că în cauză petentul nu a invocat fapte sau împrejurări noi, acesta a arătat că a fost condamnat fără a exista probe cu privire la săvârşirea faptei reţinute în sarcina sa; i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, martorii nu au fost audiaţi în prezenţa sa; din raportul de expertiză medico-legală şi din celelalte acte medicale nu a rezultat existenţa unei penetrări, astfel cum a declarat minora, ci, dimpotrivă, faptul că s-a păstrat integritatea membranei himeneale, minora fiind virgină din punct de vedere anatomic; minora pentru a da declaraţii mincinoase.
De asemenea, s-a reţinut că nu pot fi reţinute nici cazurile de revizuire prevăzute de art. 453 lit. b) şi c) C. proc. pen.., respectiv că hotărârea a cărei revizuire se cere s-a întemeiat pe declaraţia unui martor, opinia unui expert sau pe situaţiile învederate de un interpret, care a săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere, influenţând astfel soluţia pronunţată şi/sau că un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals în cursul judecăţii sau după pronunţarea hotărârii, împrejurare care a influenţat soluţia pronunţată în cauză.
Împotriva deciziei penale nr. 24/Rev din 26 septembrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, a formulat apel condamnatul A..
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 15 ianuarie 2024.
În dezbateri, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepţia inadmisibilităţii căii de atac invocate, întrucât prin cererea formulată, persoana condamnată atacă o hotărâre de apel, pronunţată împotriva unei cereri de revizuire, motiv pentru care apreciază că apelul declarat nu este prevăzut de lege. Prin urmare, solicită respingerea, ca inadmisibil, a apelului.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru apelantul condamnat A. a susţinut că partea înţelege că dispoziţiile art. 459 alin. (7) C. proc. pen.. i-ar permite exercitarea tuturor căilor de atac posibile cu privire la această situaţie.
Examinând cauza de faţă, în baza actelor şi lucrărilor de la dosar, Înalta Curte constată că apelul formulat de condamnat este inadmisibil, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 459 alin. (7) C. proc. pen.., sentinţa prin care este respinsă cererea de revizuire, după analiza admisibilităţii în principiu, este supusă aceleiaşi căi de atac ca şi hotărârea la care se referă revizuirea.
Analizând actele şi lucrările dosarului, se constată că împotriva sentinţei penale nr. 265 din data de 01 aprilie 2021 pronunţată de Judecătoria Lugoj în dosarul nr. x/2020, definitivă prin decizia penală nr. 660/A din 28 mai 2021 a Curţii de Apel Timişoara a formulat cerere de revizuire A..
Prin sentinţa penală nr. 464 din 01 august 2023 a Judecătoriei Lugoj, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de acesta împotriva sentinţei penale nr. 265 din 01 aprilie 2021, definitivă prin decizia penală nr. 660/A din 28 mai 2021.
Împotriva sentinţei penale nr. 464 din 01 august 2023 a Judecătoriei Lugoj a declarat apel revizuentului A., fiind soluţionat prin decizia penală nr. 24/Rev din 26 septembrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală (apelată în prezent). Apelul revizuentului A. a fost respins, ca nefondat.
În dispozitivul hotărârii din apel s-a menţionat faptul că soluţia este definitivă, în considerarea faptului că potrivit art. 459 alin. (7) C. proc. pen.., sentinţa prin care este respinsă cererea de revizuire, după analiza admisibilităţii în principiu, este supusă aceleiaşi căi de atac ca şi hotărârea la care se referă revizuirea.
Prin urmare, în privinţa deciziei penale atacate, definitivă, legea nu prevede posibilitatea exercitării vreunei căi ordinare de atac.
Având în vedere dispoziţiile art. 129 din Constituţie care prevăd că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii, precum şi dispoziţiile art. 21 din legea fundamentală privind liberul acces la justiţie, se constată că în C. proc. pen. sunt reglementate hotărârile susceptibile de a fi supuse examinării, căile de atac ordinare care pot fi exercitate împotriva acestora, termenele de declarare şi motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârilor.
Recunoaşterea unei căi de atac în situaţii neprevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. a) C. proc. pen.., va respinge, ca inadmisibil, apelul formulat de condamnatul A. împotriva deciziei penale nr. 24/Rev din 26 septembrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în dosarul nr. x/2023.
În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., va obliga apelantul condamnat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen.., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul condamnat, în cuantum de 680 RON, va rămâne în sarcina statului şi se va plăti din fondurile Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, apelul formulat de condamnatul A. împotriva deciziei penale nr. 24/Rev din 26 septembrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în dosarul nr. x/2023.
Obligă apelantul condamnat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul condamnat, în cuantum de 680 RON, rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondurile Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 06 februarie 2024.