Şedinţa publică din data de 23 ianuarie 2024
Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:
Prin încheierea penală nr. 6/F din 10 ianuarie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2023, în temeiul art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, modificată, raportat la art. 1 din Tratatul de extrădare dintre România şi S.U.A., ratificat de România prin Legea nr. 111/2008, a fost admisă cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare din S.U.A. - Departamentul de Justiţie al S.U.A., secţia Penală, Biroul Afacerilor Internaţionale şi, în consecinţă, s-a dispus extrădarea în S.U.A. a persoanei extrădabile A. .
S-a constatat că sunt întrunite condiţiile extrădării şi că persoana extrădabilă nu a consimţit la predare şi nu a renunţat la regula specialităţii.
S-a dispus extrădarea şi predarea persoanei extrădabile A. către autorităţile competente ale S.U.A., în vederea judecării pentru infracţiunile de conspiraţie la comiterea de fraudă prin cablu, prev. de dispoziţiile Titlului 18 din Codul Statelor Unite, art. 1349 (împreună cu B. şi C.); conspiraţie la comiterea de fraudă prin cablu prev. de dispoziţiile Titlului 18 din Codul Statelor Unite, art. 1349 (împreună cu D. şi E.), conspiraţie la comiterea de fraudă prin cablu prev. de dispoziţiile Titlului 18 din Codul Statelor Unite, art. 1349 (împreună cu F.); fraudă prin cablu prev. de dispoziţiile Titlului 18 din Codul Statelor Unite, art. 1343; spălare de instrumente monetare, prev. de dispoziţiile Titlului 18 din Codul Statelor Unite, art. 1956 (a) (2) (A), conform rechizitoriului nr. x, cu care a fost sesizat Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Sud din California, cu respectarea regulii specialităţii, prevăzută de art. 17 din Legea nr. 111/2008 privind ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi SUA.
În baza art. 43 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus arestarea în vederea predării a persoanei extrădabile A. pe o durată de 30 de zile, începând cu 10.01.2024, până la 08.02.2024, inclusiv.
S-a constatat că persoana extrădabilă a fost reţinută, conform ordonanţei de reţinere nr. 7526/II/5/2023 din 14.11.2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti, pentru 24 de ore şi arestată provizoriu de urgenţă în vederea extrădării, prin încheierea penală nr. 112 din 14.11.2023 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti în dosarul nr. x/2023, de la 14.11.2023, la zi.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel Piteşti a reţinut următoarele:
Prin sesizarea din 09 ianuarie 2024, înregistrată pe rolul instanţei sub nr. x/2023/a5, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti a transmis, în temeiul dispoziţiilor art. 41, art. 42 alin. (1), art. 43 şi art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 cu referire la art. 13 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite, cererea de extrădare privind pe persoana extrădabilă A., formulată de către autorităţile judiciare din S.U.A., solicitând şi arestarea provizorie în vederea extrădării a persoanei extrădabile.
S-a arătat că, iniţial, prin adresa nr. x/10.11.2023, Ministerul Justiţiei a transmis Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti cererea de arestare provizorie în caz de urgenţă (nr. x din 17.10.2023) în vederea extrădării formulată de către autorităţile judiciare competente din S.U.A. (Departamentul de Justiţie al SUA, secţia Penală, Biroul Afacerilor Internaţionale), prin care s-a solicitat arestarea provizorie în vederea extrădării persoanei extrădabile A., (pentru participarea sa la o schemă de amploare ca parte a unei organizaţii internaţionale de fraudă prin cablu), acesta fiind inculpat, la data de 06 octombrie 2023, în Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Sud din California, prin rechizitoriul nr. x/2090-LAB, pentru comiterea următoarelor infracţiuni: conspiraţie la comiterea de fraudă prin cablu, prev. de dispoziţiile Titlului 18 Codul Statelor Unite - art. 1349, pedeapsa maximă fiind de 30 de ani de închisoare (împreună cu B. şi C.), conspiraţie la comiterea de fraudă prin cablu, prev. de dispoziţiile Titlului 18 Codul Statelor Unite - art. 1349, pedeapsa maximă fiind de 30 de ani de închisoare (împreună cu D. şi E.), conspiraţie la comiterea de fraudă prin cablu, prev. de dispoziţiile Titlului 18 Codul Statelor Unite - art. 1349, pedeapsa maximă fiind de 30 de ani de închisoare (împreună cu F.), fraudă prin cablu, prev. de dispoziţiile Titlului 18 Codul Statelor Unite - art. 1343, pedeapsa maximă fiind de 30 de ani de închisoare şi spălarea de instrumente monetare, prev. de dispoziţiile Titlului 18 Codul Statelor Unite - art. 1956 (a) (2) (A), pedeapsa maximă fiind de 20 de ani de închisoare, constând în aceea că:
"În luna noiembrie 2021, Departamentul de Poliţie din San Diego a luat cunoştinţă de o serie de infracţiuni legate de furturi care vizau populaţia în vârstă din San Diego. în luna mai 2022, SDPD şi FBI au deschis o investigaţie comună privind o organizaţie infracţională - reţeaua infracţională Vâlcea - responsabilă pentru furturile din comitatul San Diego.
La data de 17 iunie 2022, Departamentul de Poliţie din San Diego a localizat şi arestat doi membri ai grupării infracţionale Vâlcea, pe F.T. şi M.C., pentru diverse infracţiuni comise, inclusiv spălare de bani şi obţinerea de bani sub pretexte false, prin înşelăciune. După arestare, F.T. şi-a exprimat dorinţa să furnizeze informaţii suplimentare agenţilor de aplicare a legii, deşi organele de procuratură nu i-au promis nimic în schimb lui F.T. În momentul arestării lui F.T., agenţii de aplicare a legii au găsit asupra sa un formular W-2 de la G. Un formular W-2 este un formular fiscal emis de Serviciul Fiscal Intern folosit în Statele Unite pentru a raporta salariile plătite angajaţilor şi impozitele reţinute.
F.T. a declarat că i-a plătit unui bărbat cunoscut sub numele de H. 1.000 USD, iar H. a solicitat ajutor de şomaj în California prin intermediul Departamentului pentru Dezvoltarea Ocupării Forţei de Muncă (Employment Development Department) (EDD) în numele lui F.T. Ulterior, F.T. a trimis agenţilor de aplicare a legii o fotografie a contului de I. al lui H. cu numele de afişare H. şi numele de utilizator fabritio.constantin. Anchetatorii au analizat profilul de I. al lui H. şi au găsit numeroase fotografii cu persoana respectivă, pe care F.T. a identificat-o ca fiind H..
Departamentul de Poliţie din San Diego a executat un mandat de percheziţie al conţinutului contului de I. al lui H. care a arătat o conversaţie cu un cont cu numele "A." şi cu un identificator unic x. Folosind fotografia lui Constantin din profilul afişat, anchetatorii au reuşit să identifice pe utilizatorul contului de I. "A." drept A., prin compararea acesteia cu o fotografie a lui Constantin din permisul său de conducere din statul Washington. În plus, când H. a fost arestat de FBI la data de 1 martie 2023, H. a declarat ofiţerilor de aplicare a legii, în timpul unei audieri ulterioare arestării, că fratele său, Constantin a fost utilizatorul contului de I. "A.". Datorită acestor conversaţii de pe I. dintre H. şi Constantin, ofiţerii de aplicare a legii au stabilit că, Constantin l-a ajutat în mod substanţial pe H. în facilitarea depunerii de sute de cereri frauduloase la EDD.
Investigaţia efectuată asupra conturilor de I. ale lui H. şi Constantin a arătat că, în iulie şi august 2021, H. şi Constantin au trimis anunţuri publice prin intermediul reţelelor de socializare către o reţea mare de co-conspiratori, oferind servicii sau întâlniri pentru a solicita în mod fraudulos beneficii prin EDD. H. şi Constantin au descoperit şi au dezvoltat un proces pentru a primi cele mai multe beneficii posibile prin folosirea de identităţi false, facturi de utilităţi falsificate, declaraţii de venit falsificate, formulare W-2 falsificate şi cârduri de asigurare de sănătate frauduloase. În plus, H. şi Constantin au învăţat să "antedateze" sau să modifice cererea EDD cu o dată anterioară de începere a perioadei de şomaj pentru a genera venituri frauduloase suplimentare.
De exemplu, la data de 17 iulie 2021, Constantin a postat pe I. în limba română "cine vrea cont edd 1000 pe loc şi accept adresa şi 1500 când iei banii". H. a spus anchetatorilor că această postare făcea reclamă pentru co-conspiratorii în afacerea lor ca să depună cereri EDD frauduloase în schimbul sumei de 1000 USD ca avans şi 1500 USD ca plata după ce solicitantul primea plăţile.
Analiza mesajelor de pe I. ale lui Constantin şi H. a arătat că H. redirecţiona adesea Pil (informaţii de identificare personală) pe care el le primea de la alte persoane către Constantin. Constantin adesea îi răspundea lui H., la puţin timp după aceea, cu documente fiscale care conţineau acele PIL. Anchetatorii au identificat peste 100 de persoane pentru care Constantin i-a furnizat lui H. documente fiscale, adesea W-2. Anchetatorii au identificat multe similarităţi între documente, inclusiv firme similare, formatări similare şi sume similare raportate ca salariu anual. Pe baza evidenţelor de la biroul Franchise Tax Board din California, Edison California de Sud şi J., documentele W-2, facturile de utilităţi şi cardurile de asigurare depuse în sprijinul acestor cereri EDD erau falsificate.
După ce cererile EDD erau aprobate, banca Bank of America trimitea prin poştă carduri de debit la adresele poştale menţionate în fiecare cerere, conţinând plăţi de aproximativ 27.000 USD pentru fiecare cerere. Anchetatorii au examinat evidenţele de la Bank of America pentru sute de co-conspiratori asociaţi la schema frauduloasă EDD a lui H. şi Constantin. Anchetatorii au identificat retrageri frecvente de numerar de la bancomate, după o plată mare de la EDD, de obicei în tranşe structurate de 1.000,00 USD. Potrivit băncii Bank of America, suma de 1000 USD este suma maximă pentru fiecare retragere în numerar de la bancomate. Uneori, membrii conspiraţiei efectuau retrageri de la ghişeu că să evite limita maximă de retrageri şi să epuizeze contul mai rapid.
Constantin a depus o cerere pentru beneficii la EDD pentru el însuşi la data de 6 iulie 2021, sub numele A.. Constantin a depus o fotografie "selfie", un permis de conducere valabil din statul Washington, un formular W-2 falsificat de la K. şi un paşaport. Constantin a participat în sesiunea de verificare prin ID.me, pe care anchetatorii au analizat-o, când el a confirmat că a depus o cerere pentru beneficii la EDD în California. Constantin a primit beneficii frauduloase de la EDD în valoare de 28.350 USD pe baza cererii frauduloase.
La 29 iulie 2021, Constantin a depus din nou o cerere pentru beneficii EDD folosind pseudonimul L., folosind un alt formular W-2 în care a identificat K. drept angajatorul său. Constantin a menţionat în cererea lui numărul de telefon (574) 327-1997. Anchetatorii au analizat înregistrarea video de verificare prin ID.me' şi fotografiile selfie depuse ca documente justificative la cererea lui M.. Autorităţile SUA au comparat fotografiile selfie depuse ca parte a cererii, cu permisul de conducere fals din statul Washington a Iui Constantin şi au identificat pe Constantin ca fiind identitatea reală a lui L.. În plus, analiza evidenţelor detailate ale apelurilor telefonice ale lui H. au arătat contacte cu numerele de telefonie mobilă pe care Constantin le-a folosit în cererea EDD frauduloasă. La 29 iulie 2021, Constantin a primit beneficii EDD frauduloase în valoare de 27.000 USD pe baza cererii sale.
Constantin a creat conturi de verificare prin ID.me pentru el însuşi şi pentru soţia lui, cât şi pentru un co-conspirator nenumit M.A., în numele lor reale şi sub identităţi frauduloase şi a facilitat depunerea cererii lui M.A. pentru beneficii EDD. La data de 11 iulie 2021, M.A. a depus o cerere pentru beneficii EDD folosind un formular fals W-2 în care era înscris N. ca fiind angajatorul ei. Potrivit biroului O., K. şi N. nu au fost firme legitime şi nu au fost înregistrate în statul California. În ciuda acestui fapt, ambele formulare W-2 justificau plata de impozite pentru statul California folosind un număr inexistent de identificare fiscală de stat. În urma depunerii acestei cereri, M.A. a primit beneficii EDD frauduloase în valoare de 27.000 USD. În plus, anchetatorii au stabilit că la data de 2 august 2021, M.A. a depus o cerere pentru beneficii EDD folosind pseudonimul C. civ. şi folosind un alt formular W-2 care identifica N. drept angajator. În urma depunerii acestei cereri, M.A. a primit beneficii EDD frauduloase în valoare de 28.350 USD.
Folosind evidenţe dintr-un dispozitiv de la ID.me şi evidenţe obţinute din contul de I. al lui Constantin, ofiţerii de aplicare a legii au efectuat o analiză a sumelor necuvenite din fondurile EDD plătite lui Constantin ca urmare a rolului său în cadrul schemei şi, ca urmare, agenţii de aplicare a legii au asociat suma de 5.178.276,00 USD în fonduri EDD furate prin comiterea faptelor de către Constantin şi H.. H. a declarat ofiţerilor de aplicare a legii că el îi dădea lui Constantin aproximativ de la 400 USD până la 1.000 USD pentru fiecare cerere. De la data de 29 decembrie 2020 şi până la 5 iulie 2022, H. a trimis suma de 8.515,30 USD prin 24 de transferuri P. separate, în conturi P. în numele lui "A." sau "devide". Anchetatorii bănuiesc că, Constantin a controlat conturile P. asociate cu "A." şi "devide". Din luna decembrie 2020 şi până în luna august 2022, Constantin a trimis suma de 16.747,00 USD prin 37 de transferuri P. separate într-un cont P. în numele lui H..
O analiză a evidenţelor de la I. şi a evidenţelor financiare ale lui Constantin a arătat că, Constantin a folosit serviciul online de transfer de bani Q. ca să transfere în perioada în care s-a desfăşurat schema de fraudă, sume de bani însemnate unor persoane din România. De la data de 1 iulie 2020 şi până la 1 septembrie 2022, Constantin a trimis în România suma de 128.912,09 USD prin serviciile de transfer de bani - concret, Q., - R. şi S.. Pentru fiecare din conturile lui Constantin de la Q., Constantin a deschis conturi folosind paşaportul său românesc şi o combinaţie ca un alt document de identificare cum ar fi facturi de utilităţi, documente bancare şi diverse documente trimise prin poştă. Fiecare tranzacţie prin R. şi S. luate în considerare de procuratura din Statele Unite, au înscris drept expeditor pe A. cu data de naştere 29 ianuarie 1996, dată pe care anchetatorii au confirmat-o ca fiind de naştere corectă a lui A.. În plus, H. a declarat ofiţerilor de aplicare a legii că, Constantin a trimis bani în România ca să renoveze casa lui Constantin pe care agenţii de aplicare a legii au identificat-o că se află în satul Capu Piscului (comuna Merişani), nr. 675, judeţul Argeş, România".
S-a arătat că faptele reţinute în sarcina persoanei extrădabile A. sunt incriminate şi în legislaţia penală română în infracţiunile prev. de art. 367 C. pen. (constituirea unui grup infracţional organizat), art. 249 C. pen. (fraudă informatică), art. 325 C. pen. (fals informatic) şi art. 49 din Legea nr. 129/2019 (spălarea banilor).
Pe baza rechizitoriului din 6 octombrie 2023, Judecătorul Magistrat al Statelor Unite a emis la data de 10 octombrie un mandat de arestare pentru Constantin şi alţii.
S-a arătat că, la 05.01.2024, la parchet au fost înaintate de către Ministerul Justiţiei, prin adresa nr. x/05.01.2024, în copie, documentele în susţinerea cererii de extrădare, respectiv: declaraţia data sub jurământ de numita T. în sprijinul cererii de extrădare; proba A - rechizitoriul din 06.10.2023 înregistrat la Tribunalul Districtual al S.U.A., Districtul de Sud din California; proba B - mandatul de arestare emis la 10.10.2023 de către Tribunalul Districtual al SUA, Districtul de Sud din California; proba C - legislaţia relevantă; proba D - declaraţia data sub jurământ de agentul special U. în sprijinul cererii de extrădare; proba E - fotografia persoanei.
La 09.01.2024, Ministerul Justiţiei, prin adresa nr. x/09.01.2024, a înaintat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti cererea de extrădare formulată de autorităţile din S.U.A. împreună cu examenul de regularitate internaţională, conform art. 38 din Legea nr. 302/2004.
Examinând cererea de extrădare, materialul probator anexat şi concluziile prezentate de partea extrădabilă şi de procuror, Curtea de Apel Piteşti a constatat că sunt întrunite condiţiile extrădării, astfel cum sunt prevăzute în Tratatul de extrădare dintre România şi S.U.A. ratificat prin Legea nr. 111/2008 şi în Legea nr. 302/2004, republicată, pentru următoarele considerente:
Din cuprinsul cererii de extrădare rezultă că numitul A., cetăţean român, este urmărit în vederea judecării de către autorităţile americane, Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Sud din California, sesizat cu rechizitoriul nr. x/2090-LAB, fiind acuzat de săvârşirea infracţiunilor de conspiraţie la comiterea de fraudă prin cablu, prev. de dispoziţiile Titlului 18 din Codul Statelor Unite, art. 1349 (împreună cu B. şi C.); conspiraţie la comiterea de fraudă prin cablu, prev. de dispoziţiile Titlului 18 din Codul Statelor Unite, art. 1349 (împreună cu D. şi E.), conspiraţie la comiterea de fraudă prin cablu, prev. de dispoziţiile Titlului 18 din Codul Statelor Unite, art. 1349 (împreună cu F.); fraudă prin cablu, prev. de dispoziţiile Titlului 18 din Codul Statelor Unite, art. 1343; spălare de instrumente monetare, prev. de dispoziţiile Titlului 18 din Codul Statelor Unite, art. 1956 (a) (2) (A).
La termenul din 10.01.2024, persoana extrădabilă a declarat că nu îşi dă consimţământul la extrădare şi predarea sa către autorităţile americane şi nu renunţă la regula specialităţii.
În ceea ce priveşte normele juridice aplicabile, Curtea de Apel Piteşti a reţinut că acestea sunt reprezentate de Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite, ratificat prin Legea nr. 111/2008, aceasta fiind norma prioritară, iar în completare, în măsura în care nu contravin normelor speciale, devin incidente dispoziţiile Legii nr. 302/2004.
Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma legislaţiei incidente, Curtea de Apel Piteşti a constatat că sunt îndeplinite toate condiţiile legale pentru admiterea cererii şi extrădarea persoanei solicitate.
Astfel, s-a constatat că sunt îndeplinite condiţiile de formă, cererea de extrădare fiind formulată în scris de autoritatea competentă a statului solicitant, potrivit art. 36 din Legea nr. 302/2004 şi art. 8 din Tratatul de extrădare dintre România şi SUA, ratificat prin Legea nr. 111/2008, în conţinutul cererii de extrădare fiind indicate informaţiile prevăzute la art. 8 alin. (2) lit. d) şi e) şi alin. (3) lit. c) din Tratat, respectiv textele legale relevante care prevăd o pedeapsă pentru infracţiunile pentru care se solicită extrădarea, textele legale privind prescripţia şi informaţii de natură să ofere motive rezonabile să se creadă că persoana căutată a săvârşit infracţiunile pentru care se cere extrădarea, în sprijinul cererii prezentându-se, în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, declaraţia data sub jurământ de numita T. în sprijinul cererii de extrădare, proba A -rechizitoriul din 06.10.2023 înregistrat la Tribunalul Districtual al SUA, Districtul de Sud din California, proba B - mandatul de arestare emis la 10.10.2023 de către Tribunalul Districtual al SUA, Districtul de Sud din California, proba C - legislaţia relevantă, proba D - declaraţia data sub jurământ de agentul special U. în sprijinul cererii de extrădare, proba E-fotografia persoanei, toate documentele fiind traduse în limba română, precum şi dispoziţiile legale aplicabile între România şi Statele Unite al Americii. De asemenea, s-a înaintat o expunere a faptelor pentru care se cere extrădarea, indicându-se data şi locul săvârşirii acestora, calificarea juridică şi referiri la dispoziţiile legale aplicabile.
Curtea de Apel Piteşti a reţinut că persoana extrădabilă, cetăţean român, este inculpat prin rechizitoriul nr. x/2090-LAB, cu care a fost sesizat Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Sud din California, pentru săvârşirea infracţiunilor de conspiraţie la comiterea de fraudă prin cablu, prev. de dispoziţiile Titlului 18 din Codul Statelor Unite, art. 1349 - pentru care pedeapsa maximă este de 30 de ani închisoare (împreună cu B. şi C.), conspiraţie la comiterea de fraudă prin cablu, prev. de dispoziţiile Titlului 18 din Codul Statelor Unite, art. 1349 - pentru care pedeapsa maximă este de 30 de ani închisoare (împreună cu D. şi E.), conspiraţie la comiterea de fraudă prin cablu, prev. de dispoziţiile Titlului 18 din Codul Statelor Unite, art. 1349 - pentru care pedeapsa maximă este de 30 de ani închisoare (împreună cu F.), fraudă prin cablu, prev. de dispoziţiile Titlului 18 din Codul Statelor Unite, art. 1343 - pentru care pedeapsa maximă este de 30 de ani închisoare; spălare de instrumente monetare, prev. de dispoziţiile Titlului 18 din Codul Statelor Unite, art. 1956 (a) (2) (A) - pentru care pedeapsa maximă este de 20 de ani închisoare, iar un magistrat al Statelor Unite a emis la data de 10 octombrie un mandat de arestare faţă de A..
Prima instanţă a constatat că faptele pentru care se solicită extrădarea persoanei extrădabile, în vederea judecării de autoritatea judiciară americană, întrunesc, formal, elementele constitutive ale infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 C. pen., fraudă informatică, prev. de art. 249 C. pen., fals informatic, prev. de art. 325 C. pen. şi spălarea banilor, prev. de art. 49 din Legea nr. 129/2019, pedepsite cu o pedeapsă privativă de libertate mai mare de un an, fiind astfel îndeplinită atât condiţia dublei incriminări, dar şi condiţia privind gravitatea pedepsei prevăzută de lege pentru infracţiunile pentru care este urmărit penal, prev. de art. 2 alin. (1) din Tratatul de extrădare dintre România şi SUA ratificat prin Legea nr. 111/2008 şi de art. 24 şi art. 26 din Legea nr. 302/2004.
În ceea ce priveşte prescripţia, din documentele anexate cererii de extrădare, din cuprinsul acesteia rezultă că termenul pentru prescripţia răspunderii penale nu s-a împlinit.
Curtea de Apel Piteşti a constatat că nu sunt incidente nici motivele obligatorii de refuz al extrădării, prevăzute de art. 21 din Legea nr. 302/2004 şi nici cele opţionale de refuz al extrădării, prevăzute de art. 22 din Legea nr. 302/2004.
Persoana extrădabilă este cetăţean român, însă extrădarea nu poate fi refuzată pe baza cetăţeniei persoanei căutate, conform art. 3 din Tratat şi în acord cu prevederile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 304/2004.
Aşa fiind, s-a constatat că sunt îndeplinite în cauză toate condiţiile prevăzute de lege pentru extrădare, respectiv de Legea nr. 302/2004, modificată, şi de Tratatul de extrădare dintre România şi S.U.A.
Cu privire la susţinerea persoanei solicitate în sensul că infracţiunile de fraudă prin cablu nu ar avea corespondent în legislaţia naţională, din lecturarea cererii de extrădare şi a documentelor anexate reiese în mod evident că fapta are ca şi corespondent în C. pen. român infracţiunile prev. art. 249 C. pen. (fraudă informatică) şi art. 325 C. pen. (fals informatic).
Referitor la împrejurarea că persoana extrădabilă ar avea alte procese civile pe rolul instanţelor naţionale, s-a reţinut că aceasta nu constituie un impediment la admiterea cererii de extrădare, având în vedere că, potrivit dispoziţiilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, extrădarea poate fi refuzată atunci când fapta care motivează cererea face obiectul unui proces penal în curs sau atunci când această faptă poate face obiectul unui proces penal în România.
De asemenea, împrejurarea că persoana extrădabilă ar fi fost expulzată de pe teritoriul statului solicitant nu constituie un impediment la extrădare, nefiind prevăzut în acest sens de Legea nr. 302/2004 sau de Tratatul de extrădare dintre România şi S.U.A., semnat la Bucureşti, la data de 10 septembrie 2007 şi ratificat prin Legea nr. 111/2008.
În continuare, Curtea de Apel Piteşti a reţinut că iniţial, la data de 14.11.2023, s-a solicitat arestarea provizorie în caz de urgenţă a cetăţeanului român A., în baza art. 44 alin. (1) şi (8) din Legea nr. 302/2004, republicată, şi art. 2 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, arătându-se că acesta este inculpat prin rechizitoriul nr. x/2090-LAB, cu care a fost sesizat Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Sud din California, pentru săvârşirea unor infracţiuni de conspiraţie la comiterea de fraudă prin cablu, fraudă prin cablu, spălare de instrumente monetare, iar un magistrat a emis la data de 10 octombrie un mandat de arestare faţă de A.. Autorităţile americane au precizat că, în cazul arestării, cererea de extrădare şi documentele în susţinerea acesteia vor fi transmise, pe cale diplomatică, în termenul prevăzut de tratatul de extrădare.
Persoana extrădabilă a fost reţinută prin ordonanţa de reţinere nr. 7526/II/5/2023 din data de 14.11.2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti, pentru 24 de ore şi arestată provizoriu de urgenţă în vederea extrădării, prin încheierea penală nr. 112 din data de 14.11.2023 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti în dosarul nr. x/2023, măsură menţinută ulterior prin încheierea nr. 133/F din 11.12.2023 a Curţii de Apel Piteşti pronunţată în dosarul nr. x/2023 şi prin încheierea nr. 5/08.01.2024 a Curţii de Apel Piteşti, pronunţată în dosarul nr. x/2023, până la data de 12.01.2024, inclusiv, pe perioada maximă de 60 de zile prevăzută de Tratatul de extrădare dintre România şi SUA
Împrejurarea că persoana extrădabilă a fost supusă măsurii arestării provizorii de urgenţă până la primirea cererii de extrădare nu exclude dispunerea faţă de aceasta a arestării în vederea predării, aşa cum susţine apărarea, de vreme ce, la acest moment, cauza se află într-o altă procedură, aceea a soluţionării cererii de extrădare ce a fost înaintată de autorităţile judiciare din SUA, fiind incidente astfel dispoziţiile art. 43 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 potrivit cărora odată cu admiterea cererii de extrădare, prin sentinţă, instanţa dispune şi arestarea persoanei extrădate în vederea predării.
Pentru toate aceste considerente, Curtea de Apel Piteşti a admis cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare din SUA - Departamentul de Justiţie al S.U.A., secţia Penală, Biroul Afacerilor Internaţionale şi, în consecinţă, a dispus extrădarea în S.U.A. a persoanei extrădabile A..
Împotriva încheierii penale nr. 6/F din 10 ianuarie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2023, a formulat contestaţie persoana extrădabilă A..
În susţinerea căii de atac, persoana extrădabilă A. a arătat că nu este îndeplinită condiţia dublei incriminări prevăzută de Legea nr. 302/2004, în ceea ce priveşte infracţiunea de fraudă prin cablu.
Deopotrivă, contestatorul a solicitat să se aibă în vedere că se află sub imperiul interdicţiei de a intra pe teritoriul S.U.A. şi că are afaceri judiciare în ţară, respectiv un dosar având ca obiect recunoaşterea paternităţii.
În concluzie, a solicitat admiterea contestaţiei şi respingerea cererii de extrădare formulată de autorităţile judiciare din S.U.A.
Analizând hotărârea contestată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată următoarele:
Cu privire la condiţiile extrădării, se constată că din cuprinsul cererii de extrădare şi documentele ataşate rezultă că, potrivit rechizitoriului x din data de 06 octombrie 2023, cu care a fost sesizat Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Sud din California, persoana extrădabilă A. este urmărită pentru comiterea următoarelor infracţiuni: conspiraţie la comiterea de fraudă prin cablu, prev. de dispoziţiile Titlului 18 Codul Statelor Unite - art. 1349, (împreună cu B. şi C.), conspiraţie la comiterea de fraudă prin cablu, prev. de dispoziţiile Titlului 18 Codul Statelor Unite - art. 1349 (împreună cu D. şi E.), conspiraţie la comiterea de fraudă prin cablu, prev. de dispoziţiile Titlului 18 Codul Statelor Unite - art. 1349 (împreună cu F.), fraudă prin cablu, prev. de dispoziţiile Titlului 18 Codul Statelor Unite - art. 1343 şi spălarea de instrumente monetare, prev. de dispoziţiile Titlului 18 Codul Statelor Unite - art. 1956 (a) (2) (A), constând în aceea că:
"În luna noiembrie 2021, Departamentul de Poliţie din San Diego a luat cunoştinţă de o serie de infracţiuni legate de furturi care vizau populaţia în vârstă din San Diego. În luna mai 2022, SDPD şi FBI au deschis o investigaţie comună privind o organizaţie infracţională - reţeaua infracţională Vâlcea - responsabilă pentru furturile din comitatul San Diego.
La data de 17 iunie 2022, Departamentul de Poliţie din San Diego a localizat şi arestat doi membri ai grupării infracţionale Vâlcea, pe F.T. şi M.C., pentru diverse infracţiuni comise, inclusiv spălare de bani şi obţinerea de bani sub pretexte false, prin înşelăciune. După arestare, F.T. şi-a exprimat dorinţa să furnizeze informaţii suplimentare agenţilor de aplicare a legii, deşi organele de procuratură nu i-au promis nimic în schimb lui F.T. În momentul arestării lui F.T., agenţii de aplicare a legii au găsit asupra sa un formular W-2 de la G. Un formular W-2 este un formular fiscal emis de Serviciul Fiscal Intern folosit în Statele Unite pentru a raporta salariile plătite angajaţilor şi impozitele reţinute.
F.T. a declarat că i-a plătit unui bărbat cunoscut sub numele de H. 1.000 USD, iar H. a solicitat ajutor de şomaj în California prin intermediul Departamentului pentru Dezvoltarea Ocupării Forţei de Muncă (Employment Development Department) (EDD) în numele lui F.T. Ulterior, F.T. a trimis agenţilor de aplicare a legii o fotografie a contului de I. al lui H. cu numele de afişare H. şi numele de utilizator fabritio.constantin. Anchetatorii au analizat profilul de I. al lui H. şi au găsit numeroase fotografii cu persoana respectivă, pe care F.T. a identificat-o ca fiind H..
Departamentul de Poliţie din San Diego a executat un mandat de percheziţie al conţinutului contului de I. al lui H. care a arătat o conversaţie cu un cont cu numele "A." şi cu un identificator unic x. Folosind fotografia lui Constantin din profilul afişat, anchetatorii au reuşit să identifice pe utilizatorul contului de I. "A." drept A., prin compararea acesteia cu o fotografie a lui Constantin din permisul său de conducere din statul Washington. În plus, când H. a fost arestat de FBI la data de 1 martie 2023, H. a declarat ofiţerilor de aplicare a legii, în timpul unei audieri ulterioare arestării, că fratele său, Constantin a fost utilizatorul contului de I. "A.". Datorită acestor conversaţii de pe I. dintre H. şi Constantin, ofiţerii de aplicare a legii au stabilit că, Constantin l-a ajutat în mod substanţial pe H. în facilitarea depunerii de sute de cereri frauduloase la EDD.
Investigaţia efectuată asupra conturilor de I. ale lui H. şi Constantin a arătat că, în iulie şi august 2021, H. şi Constantin au trimis anunţuri publice prin intermediul reţelelor de socializare către o reţea mare de co-conspiratori, oferind servicii sau întâlniri pentru a solicita în mod fraudulos beneficii prin EDD. H. şi Constantin au descoperit şi au dezvoltat un proces pentru a primi cele mai multe beneficii posibile prin folosirea de identităţi false, facturi de utilităţi falsificate, declaraţii de venit falsificate, formulare W-2 falsificate şi cârduri de asigurare de sănătate frauduloase. În plus, H. şi Constantin au învăţat să "antedateze" sau să modifice cererea EDD cu o dată anterioară de începere a perioadei de şomaj pentru a genera venituri frauduloase suplimentare.
De exemplu, la data de 17 iulie 2021, Constantin a postat pe I. în limba română "cine vrea cont edd 1000 pe loc şi accept adresa şi 1500 când iei banii". H. a spus anchetatorilor că această postare făcea reclamă pentru co-conspiratorii în afacerea lor ca să depună cereri EDD frauduloase în schimbul sumei de 1000 USD ca avans şi 1500 USD ca plata după ce solicitantul primea plăţile.
Analiza mesajelor de pe I. ale lui Constantin şi H. a arătat că H. redirecţiona adesea Pil (informaţii de identificare personală) pe care el le primea de la alte persoane către Constantin. Constantin adesea îi răspundea lui H., la puţin timp după aceea, cu documente fiscale care conţineau acele PIL. Anchetatorii au identificat peste 100 de persoane pentru care Constantin i-a furnizat lui H. documente fiscale, adesea W-2. Anchetatorii au identificat multe similarităţi între documente, inclusiv firme similare, formatări similare şi sume similare raportate ca salariu anual. Pe baza evidenţelor de la biroul Franchise Tax Board din California, Edison California de Sud şi J., documentele W-2, facturile de utilităţi şi cardurile de asigurare depuse în sprijinul acestor cereri EDD erau falsificate.
După ce cererile EDD erau aprobate, banca Bank of America trimitea prin poştă carduri de debit la adresele poştale menţionate în fiecare cerere, conţinând plăţi de aproximativ 27.000 USD pentru fiecare cerere. Anchetatorii au examinat evidenţele de la Bank of America pentru sute de co-conspiratori asociaţi la schema frauduloasă EDD a lui H. şi Constantin. Anchetatorii au identificat retrageri frecvente de numerar de la bancomate, după o plată mare de la EDD, de obicei în tranşe structurate de 1.000,00 USD. Potrivit băncii Bank of America, suma de 1000 USD este suma maximă pentru fiecare retragere în numerar de la bancomate. Uneori, membrii conspiraţiei efectuau retrageri de la ghişeu că să evite limita maximă de retrageri şi să epuizeze contul mai rapid.
Constantin a depus o cerere pentru beneficii la EDD pentru el însuşi la data de 6 iulie 2021, sub numele A.. Constantin a depus o fotografie "selfie", un permis de conducere valabil din statul Washington, un formular W-2 falsificat de la K. şi un paşaport. Constantin a participat în sesiunea de verificare prin ID.me, pe care anchetatorii au analizat-o, când el a confirmat că a depus o cerere pentru beneficii la EDD în California. Constantin a primit beneficii frauduloase de la EDD în valoare de 28.350 USD pe baza cererii frauduloase.
La 29 iulie 2021, Constantin a depus din nou o cerere pentru beneficii EDD folosind pseudonimul L., folosind un alt formular W-2 în care a identificat K. drept angajatorul său. Constantin a menţionat în cererea lui numărul de telefon (574) 327-1997. Anchetatorii au analizat înregistrarea video de verificare prin ID.me' şi fotografiile selfie depuse ca documente justificative la cererea lui M.. Autorităţile SUA au comparat fotografiile selfie depuse ca parte a cererii, cu permisul de conducere fals din statul Washington a Iui Constantin şi au identificat pe Constantin ca fiind identitatea reală a lui L.. În plus, analiza evidenţelor detailate ale apelurilor telefonice ale lui H. au arătat contacte cu numerele de telefonie mobilă pe care Constantin le-a folosit în cererea EDD frauduloasă. La 29 iulie 2021, Constantin a primit beneficii EDD frauduloase în valoare de 27.000 USD pe baza cererii sale.
Constantin a creat conturi de verificare prin ID.me pentru el însuşi şi pentru soţia lui, cât şi pentru un co-conspirator nenumit M.A., în numele lor reale şi sub identităţi frauduloase şi a facilitat depunerea cererii lui M.A. pentru beneficii EDD. La data de 11 iulie 2021, M.A. a depus o cerere pentru beneficii EDD folosind un formular fals W-2 în care era înscris N. ca fiind angajatorul ei. Potrivit biroului O., K. şi N. nu au fost firme legitime şi nu au fost înregistrate în statul California. În ciuda acestui fapt, ambele formulare W-2 justificau plata de impozite pentru statul California folosind un număr inexistent de identificare fiscală de stat. În urma depunerii acestei cereri, M.A. a primit beneficii EDD frauduloase în valoare de 27.000 USD. În plus, anchetatorii au stabilit că la data de 2 august 2021, M.A. a depus o cerere pentru beneficii EDD folosind pseudonimul C. civ. şi folosind un alt formular W-2 care identifica N. drept angajator. În urma depunerii acestei cereri, M.A. a primit beneficii EDD frauduloase în valoare de 28.350 USD.
Folosind evidenţe dintr-un dispozitiv de la ID.me şi evidenţe obţinute din contul de I. al lui Constantin, ofiţerii de aplicare a legii au efectuat o analiză a sumelor necuvenite din fondurile EDD plătite lui Constantin ca urmare a rolului său în cadrul schemei şi, ca urmare, agenţii de aplicare a legii au asociat suma de 5.178.276,00 USD în fonduri EDD furate prin comiterea faptelor de către Constantin şi H.. H. a declarat ofiţerilor de aplicare a legii că el îi dădea lui Constantin aproximativ de la 400 USD până la 1.000 USD pentru fiecare cerere. De la data de 29 decembrie 2020 şi până la 5 iulie 2022, H. a trimis suma de 8.515,30 USD prin 24 de transferuri P. separate, în conturi P. în numele lui "A." sau "devide". Anchetatorii bănuiesc că, Constantin a controlat conturile P. asociate cu "A." şi "devide". Din luna decembrie 2020 şi până în luna august 2022, Constantin a trimis suma de 16.747,00 USD prin 37 de transferuri P. separate într-un cont P. în numele lui H..
O analiză a evidenţelor de la I. şi a evidenţelor financiare ale lui Constantin a arătat că, Constantin a folosit serviciul online de transfer de bani Q. ca să transfere în perioada în care s-a desfăşurat schema de fraudă, sume de bani însemnate unor persoane din România. De la data de 1 iulie 2020 şi până la 1 septembrie 2022, Constantin a trimis în România suma de 128.912,09 USD prin serviciile de transfer de bani - concret, Q., - R. şi S.. Pentru fiecare din conturile lui Constantin de la Q., Constantin a deschis conturi folosind paşaportul său românesc şi o combinaţie ca un alt document de identificare cum ar fi facturi de utilităţi, documente bancare şi diverse documente trimise prin poştă. Fiecare tranzacţie prin R. şi S. luate în considerare de procuratura din Statele Unite, au înscris drept expeditor pe A. cu data de naştere 29 ianuarie 1996, dată pe care anchetatorii au confirmat-o ca fiind de naştere corectă a lui A.. În plus, H. a declarat ofiţerilor de aplicare a legii că, Constantin a trimis bani în România ca să renoveze casa lui Constantin pe care agenţii de aplicare a legii au identificat-o că se află în satul Capu Piscului (comuna Merişani), nr. 675, judeţul Argeş, România".
La data de 10 octombrie 2023, în baza rechizitoriului menţionat anterior, un judecător al Statelor Unite a emis un mandat de arestare faţă de A..
Potrivit art. 38 din Legea nr. 302/2004, republicată, Ministerul Justiţiei a constatat, în cadrul examenului de regularitate internaţională, următoarele: persoana a cărei extrădare se solicită are cetăţenie română; între România şi Statele Unite ale Americii este aplicabil Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti, la 10 septembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 111 din 15 mai 2008, intrat în vigoare la data de 08 mai 2009; extrădarea este supusă condiţiilor prevăzute la art. 18-35 din Legea nr. 302/2004 şi art. 1-23 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti, la 10 septembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 111 din 15 mai 2008; la cererea de extrădare au fost ataşate documentele prevăzute de art. 36 din Legea nr. 302/2004, traduse în limba română (traducerea a fost efectuată de autorităţile americane); nu este incidentă niciuna din limitele acordării cooperării judiciare prevăzute la art. 3 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată.
În ce priveşte normele juridice aplicabile prezentei cereri, acestea sunt reprezentate de Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite (norma specială) şi dispoziţiile Legii nr. 302/2004, republicată (norma generală).
Cererea de extrădare este însoţită de documentele prevăzute la art. 8 din Tratat (documente care au fost traduse în limba română): declaraţia data sub jurământ de numita T. în sprijinul cererii de extrădare, proba A -rechizitoriul din 06.10.2023 înregistrat la Tribunalul Districtual al SUA, Districtul de Sud din California, proba B - mandatul de arestare emis la 10.10.2023 de către Tribunalul Districtual al SUA, Districtul de Sud din California, proba C - legislaţia relevantă, proba D - declaraţia data sub jurământ de agentul special U. în sprijinul cererii de extrădare, proba E-fotografia persoanei.
Art. 1 din Tratat instituie obligaţia părţilor de a-şi extrăda reciproc "persoanele urmărite penal, găsite vinovate sau condamnate de către autorităţile statului solicitant pentru o infracţiune care dă loc la extrădare".
Definind această din urmă noţiune, art. 2 alin. (1) din tratat prevede că:
"O infracţiune dă loc la extrădare dacă este pedepsită de legea ambelor părţi cu o pedeapsă privativă de libertate mai mare de un an sau mai severă. (…)".
Astfel cum s-a menţionat deja, din documentele emise de autorităţile americane rezultă că numitul A. este acuzat de comiterea următoarelor infracţiuni: conspiraţie la comiterea de fraudă prin cablu, prev. de dispoziţiile Titlului 18 Codul Statelor Unite - art. 1349, pedeapsa maximă fiind de 30 de ani de închisoare (împreună cu B. şi C.), conspiraţie la comiterea de fraudă prin cablu, prev. de dispoziţiile Titlului 18 Codul Statelor Unite - art. 1349, pedeapsa maximă fiind de 30 de ani de închisoare (împreună cu D. şi E.), conspiraţie la comiterea de fraudă prin cablu, prev. de dispoziţiile Titlului 18 Codul Statelor Unite - art. 1349, pedeapsa maximă fiind de 30 de ani de închisoare (împreună cu F.), fraudă prin cablu, prev. de dispoziţiile Titlului 18 Codul Statelor Unite - art. 1343, pedeapsa maximă fiind de 30 de ani de închisoare şi spălarea de instrumente monetare, prev. de dispoziţiile Titlului 18 Codul Statelor Unite - art. 1956 (a) (2) (A), pedeapsa maximă fiind de 20 de ani de închisoare.
Faptele reţinute în sarcina persoanei extrădabile au corespondent în legea română, fiind prevăzute de art. 367 C. pen. (constituirea unui grup infracţional organizat), art. 249 C. pen. (fraudă informatică), art. 325 C. pen. (fals informatic) şi art. 49 din Legea nr. 129/2019 (spălarea banilor), pentru care legea prevede pedepse privative de libertate mai mari de un an.
Calitatea de cetăţean român a persoanei a cărei extrădare se solicită nu constituie un impediment, întrucât art. 3 din Tratat prevede că:
"Extrădarea nu va fi refuzată pe baza cetăţeniei persoanei căutate".
Persoana extrădabilă a arătat în mod expres că nu renunţă la regula specialităţii, prevăzută în art. 17 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite.
Verificând motivele obligatorii de refuz al extrădării (prevăzute de art. 21 din Legea nr. 302/2004) şi cele opţionale (prevăzute de art. 22 din Legea nr. 302/2004), Înalta Curte constată că nu este incident niciunul dintre acestea în prezenta cauză.
Una dintre criticile formulate de contestatorul persoană extrădabilă a fost aceea că nu este îndeplinită condiţia dublei incriminări prevăzută de Legea nr. 302/2004, în ceea ce priveşte infracţiunea de fraudă prin cablu. Sub acest aspect, având în vedere cererea de extrădare şi documentele înaintate de autorităţile judiciare din S.U.A. în susţinerea acesteia, Înalta Curte constată că infracţiunea de fraudă prin cablu are corespondent în legislaţia română, respectiv în infracţiunile de fraudă informatică, prev. de art. 249 C. pen. şi de fals informatic, prev. de art. 325 C. pen.
În privinţa motivului formulat de contestator, în sensul că are afaceri judiciare în ţară, respectiv un dosar având ca obiect recunoaşterea paternităţii, Înalta Curte constată că o astfel de împrejurare nu constituie un motiv obligatoriu sau opţional de refuz al extrădării. Este adevărat că art. 22 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 prevede că extrădarea poate fi refuzată atunci când fapta care motivează cererea face obiectul unui proces penal în curs sau atunci când această faptă poate face obiectul unui proces penal în România, însă contestatorul a invocat existenţa unui proces aflat pe rolul instanţelor civile, nefiind aplicabile, astfel, aceste prevederi.
Referitor la ultima apărare formulată de persoana extrădabilă, în sensul că s-ar afla sub imperiul interdicţiei de a intra pe teritoriul S.U.A., Înalta Curte constată că nici această împrejurare nu se regăseşte printre motivele obligatorii sau opţionale de refuz al extrădării.
Relativ la cele ce precedă, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana extrădabilă A. împotriva încheierii penale nr. 6/F din 10 ianuarie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2023.
În baza dispoziţiilor art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., va fi obligat contestatorul persoană extrădabilă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Conform prevederilor art. 275 alin. (6) C. proc. pen.., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană extrădabilă, în cuantum de 1098 RON, va rămâne în sarcina statului şi se va suporta din fondurile Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana extrădabilă A. împotriva încheierii penale nr. 6/F din 10 ianuarie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2023.
Obligă contestatorul persoană extrădabilă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană extrădabilă, în cuantum de 1098 RON, rămâne în sarcina statului şi se suportă din fondurile Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 ianuarie 2024.