High Court of Cassation and Justice

Şedinţa publică din data de 8 februarie 2024

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, în baza actelor dosarului, constată următoarele:

1. Prin cererea transmisă prin poştă, la data de 6 octombrie 2023, înregistrată la Judecătoria Alba-Iulia, la data de 9 octombrie 2023, petenta A. a formulat, în temeiul art. 488 şi urm. C. proc. pen., apel împotriva încheierii de şedinţă din data de 21 septembrie 2023, pronunţată de Judecătoria Alba-Iulia în dosarul nr. x/2021, solicitând admiterea căii de atac, desfiinţarea încheierii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, cu consecinţa admiterii cererii petentei de constituire parte civilă în cauză.

În argumentare, petenta a arătat, în esenţă, că, prin rechizitoriul din data de 16 august 2021 întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba-Iulia în dosarul nr. x/2019 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B. pentru comiterea infracţiunilor de complicitate la înşelăciune, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. (1) C. pen., fiecare cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (72 acte materiale), totul cu apli­carea art. 38 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în perioada 2012-2016, în calitate de preşedinte al C., a emis 72 de adeverinţe către 69 de persoane, atestând faptul că acestea deţin calitatea de membri şi că această entitate este de utilitate publică pentru ca res­pectivele persoane să beneficieze de indemnizaţia de pensie suplimentară pre­văzută de Legea nr. 8/2006, deşi asociaţia nu beneficia de statutul de uti­litate publică. Ulterior, beneficiarii adeverinţelor au depus aceste înscrisuri la casele de pensii şi au indus în eroare funcţionarii publici, obţinând indemnizaţii suplimentare în cuantum total de 685.014 RON.

Prin încheierea nr. 1066 din 29 noiembrie 2022 pronunţată de Judecătoria Alba-Iulia în dosarul nr. x/2021, s-a constatat legalitatea sesizării in­stanţei cu rechizitoriul nr. x/2019 din 16 august 2021 emis de Parche­tul de pe lângă Judecătoria Alba-Iulia, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, cu consecinţa începerii ju­decăţii cauzei privind pe inculpatul B.. Această încheiere a rămas definitivă prin încheierea nr. 18 din 20 februarie 2023, pronunţată de Tribunalul Alba în do­sarul nr. 5463/176/2021/al, prin care s-a respins, ca nefondată, contestaţia formulată de inculpatul B. împotriva ei.

Petenta a mai arătat că, în procedura camerei preliminare, A. a formulat cerere de consti­tuire parte civilă, prejudiciul suferit de aceasta ca urmare a faptei inculpatului B. fiind unul moral şi constând, printre altele, pe lângă lezarea valorilor reprezentate de reputaţie şi propria imagine, în îngreunarea activităţii acesteia.

La termenul de judecată din 21 septembrie 2023, instanţa de fond a respins, ca inadmisibilă, cererea petentei de constituire parte civilă, în temeiul dispoziţiilor art. 371 C. proc. pen., interpretate în sensul că o cerere de constituire parte civilă ar putea fi formulată doar de către persoană vătămată reţinută, prin rechizitoriu, ca având această calitate procesuală.

Or, în măsura în care textul legal precitat este interpretat în sensul că neagă dreptul persoa­nei vătămate de a formula cerere de constituire parte civilă pe motiv că nu a fost conceptată în această calitate procesuală în actul de sesizare, dreptul la apărare este încăl­cat.

Din interpretarea dispoziţiilor art. 79 şi art. 20 alin. (1) C. proc. pen. rezultă că, independent de menţiunile din actul de sesizare, calitatea de persoană vătămată o are orice persoană care a suferit o vătămare fizică, mate­rială sau morală prin fapta penală, iar aceasta poate exercita acţiunea civilă până la începerea cercetării judecătoreşti. Prin urmare, art. 371 C. proc. pen. trebuie interpretat în sensul ca limitează ju­decata la cele reţinute în actul de sesizare numai sub aspectul laturii penale - faptă şi inculpat, iar nu şi sub aspectul laturii civile a cauzei.

Astfel, potrivit Deciziei nr. 257/2017 a Curţii Constituţionale, "...de lege lata, constituirea de parte civilă poate avea loc "până la începerea cercetării judecătoreşti". Nici procurorul şi nici instanţa nu pot li­mita disponibilitatea acţiunii civile, după cum niciunul dintre aceste organe ju­diciare nu se poate subroga în drepturile persoanei vătămate (...)".

Calea de atac sus-menţionată a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Alba-Iulia, secţia penală, la data de 12 octombrie 2023, sub nr. x/2021*/a1.

2. Prin decizia penală nr. 137 din 9 noiembrie 2023, subsecvent recalificării căii de atac declarate de petenta A. împotriva încheierii din data de 21 septembrie 2023 pronunţată de Judecătoria Alba-Iulia în dosarul nr. x/2021 fiind contestaţie, Curtea de Apel Alba-Iulia a admis excepţia necompetenţei sale materiale, invocată din oficiu şi, în baza art. 50 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 47 alin. (1) C. proc. pen. şi art. 36 alin. (2) C. proc. pen., a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea a reţinut, în esenţă, că, prin încheierea de şedinţă din data de 21 septembrie 2023 pronunţată în dosarul nr. x/2021, Judecătoria Alba-Iulia a acordat cuvântul în dezbateri cu privire la cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "faptele şi persoanele arătate în actul de sesizare" din cuprinsul dispoziţiilor art. 371 C. proc. pen., invocată de A., stabilind termen de pronunţare la data de 22 noiembrie 2023.

Împotriva acestei încheieri a formulat apel petenta A., solicitând desfiinţarea acesteia şi trimiterea cauzei spre rejudecare, cu consecinţa recunoaşterii constituirii ei ca parte civilă în cauza de fond.

În contextul acestor reţineri factuale, constatând că, prin încheierea atacată, Judecătoria Alba-Iulia nu s-a pronunţat, de fapt, asupra cererii petentei A. de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate invocată şi luând în considerare jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie potrivit căreia căile de atac declarate împotriva altor tipuri de încheieri pronunţate înainte de soluţionarea cauzei (prin sentinţă), se înregistrează ca şi contestaţie, Curtea a calificat calea de atac cu care a fost învestită ca fiind contestaţie.

În consecinţă, având în vedere dispoziţiile art. 425¹ alin. (5) C. proc. pen., a admis excepţia necompetenţei sale materiale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba.

3. Urmare declinării, cauza a fost înregistrată pe rolul TribunaluluiAlba, secţia penală, la data de 28 noiembrie 2023, sub nr. x/2021*/a1.

Prin decizia penală nr. 11 din 15 ianuarie 2024, Tribunalul Alba, secţia penală a admis excepţia necompetenţei sale materiale, invocată de reprezentantul Ministerului Public şi, în baza art. 50 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 47 alin. (1) C. proc. pen. şi 38 alin. (2) C. proc. pen., a declinat competenţa de soluţionare a apelului de formulat A. împotriva încheierii de şedinţă din data de 21 septembrie 2023 pronunţată în dosarul nr. x/2021 al Judecătoriei Alba-Iulia, în favoarea Curţii de Apel Alba-Iulia.

Totodată, constatând intervenit conflictul negativ de competenţă, în temeiul art. 51 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a înaintat cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţa ierarhic superioară comună, pentru regulator de competenţă.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut, în esenţă, că, în cauza ce face obiectul dosarului nr. x/2021 al Judecătoriei Alba-Iulia [în care inculpatul B. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la înşelăciune, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. (1) C. pen., fiecare cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (72 acte materiale), totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen..], petenta A. a formulat cerere de constituire parte civilă în procedura camerei preliminare, însă judecătorul de cameră preliminară nu s-a pronunţat explicit cu privire la calitatea sau lipsa calităţii acesteia în proces.

La termenul de judecată pe fondul cauzei din data de 21 septembrie 2023, instanţa a respins, ca inadmisibilă, cererea petentei de constituire parte civilă, în temeiul dispoziţiilor art. 371 C. proc. pen., interpretate în sensul că cererea de constituire parte civilă ar putea fi formulată doar de către persoana vătămată reţinută prin rechizitoriu ca având această calitate procesuală.

Totodată, instanţa a pus în discuţia părţilor şi cererea petentei de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 371 C. proc. pen., rămând în pronunţare asupra acesteia, solicitare asupra căreia s-a pronunţat, în mod efectiv, la data de 22 septembrie 2023.

În fine, la acelaşi termen de judecată, 21 septembrie 2023, constatând încheiată cercetarea judecătorească, Judecătoria Alba-Iulia a acordat cuvântul în dezbaterea fondului cauzei, stabilind termen de pronunţare la data de 22 noiembrie 2023, când, prin sentinţa penală nr. 87, printre altele, a respins, ca inadmisibilă, acţiunea civilă formulată în cauză de petenta A..

Împotriva sentinţei penale nr. 87 din 22 noiembrie 2023 pronunţată de Judecătoria Alba-Iulia a formulat apel inculpatul B., cauza fiind înregistrată pe rolul Curţii de Apel Alba-Iulia, secţia penală, cu prim termen de judecată la data de 29 ianuarie 2024.

În contextul prezentat, notând, pe de o parte, că demersul petentei vizează încheierea Judecătoriei Alba-Iulia din data de 21 septembrie 2023 prin care s-a constatat lipsa calităţii sale procesuale de parte civilă în procesul penal, iar pe de altă parte, că acesta a fost exercitat la data de 9 octombrie 2023, în termen de 10 zile de la data la care A. a luat cunoştinţă de soluţia sus-menţionată şi de vătămarea ce i-a fost adusă astfel, Tribunalul Alba a apreciat că cererea petentei are natura juridică a unui apel împotriva încheierii sus-menţionate, iar nu a unei contestaţii.

Pentru aceste motive, având în vedere şi conţinutul concret al cererii petentei, din care rezultă că respectiva cale de atac vizează dispoziţia instanţei de fond prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea acesteia de constituire de parte civilă în procesul penal, dispoziţie care ţine de fondul cauzei, Tribunalul Alba a recalificat calea de atac cu care a fost învestită prin declinare ca fiind apel.

Sub acelaşi aspect, a notat că, deşi, în aceeaşi încheiere, au fost consemnate şi discuţiile referitoare la alte aspecte, inclusiv cele vizând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 371 C. proc. pen., invocată de petenta A., acest fapt nu are legătură cu natura juridică a căii de atac.

De altfel, asupra cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate invocată de petentă, instanţa de fond s-a pronunţat la data de 22 septembrie 2023, în sensul respingerii solicitării, iar calea de atac împotriva acestei soluţii este, potrivit art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, recursul, iar nu contestaţia.

În fine, raportându-se la dispoziţiile art. 408 alin. (2) şi (3) C. proc. pen., Tribunalul Alba a constatat că hotărârea atacată nu intră în categoria încheierilor care pot fi atacate separat cu apel, neexistând o atare dispoziţie legală în raport de conţinutul acesteia.

Deopotrivă, a notat că aceeaşi încheiere nu este susceptibilă a fi supusă nici căii de atac a contestaţiei, date fiind dispoziţiile art. 425¹ C. proc. pen.

În final, reţinând şi că petenta a invocat ca temei de drept al demersului său judiciar dispoziţiile art. 409 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., care prevăd că poate formula apel orice persoană fizică ori juridică ale cărei drepturi legitime au fost vătămate nemijlocit printr-o măsură sau printr-un act al instanţei, în ceea ce priveşte dispoziţiile care au provocat asemenea vătămare, tribunalul a constatat că, potrivit art. 38 alin. (2) C. proc. pen., calea ordinară de atac a apelului împotriva unei hotărâri pronunţate în primă instanţă de judecătorie intră în competenţa materială a curţii de apel.

Pentru argumentele prezentate, admiţând excepţia necompetenţei sale materiale, invocată de reprezentantul Ministerului Public, Tribunalul Alba a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Alba-Iulia.

*****

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 29 ianuarie 2024, formând obiectul dosarului nr. x/2021, cu termen de judecată la data de 8 februarie 2024.

Analizând conflictul negativ de competenţă ce face obiectul cauzei, Înalta Curte constată următoarele:

Determinarea competenţei de soluţionare a căii de atac formulate de petenta A. este condiţionată de clarificarea prealabilă a obiectului cauzei.

În acest sens, Înalta Curte reţine că, prin cererea transmisă prin poştă, la data de 6 octombrie 2023, înregistrată la Judecătoria Alba-Iulia, la data de 9 octombrie 2023, petenta A. a formulat, în temeiul art. 488 şi urm. C. proc. pen., apel împotriva încheierii de şedinţă din data de 21 septembrie 2023, pronunţată de Judecătoria Alba-Iulia în dosarul nr. x/2021.

În argumentarea cererii, petenta a arătat, în esenţă, că, la termenul de judecată din 21 septembrie 2023, instanţa de fond (Judecătoria Alba-Iulia) a respins, ca inadmisibilă, cererea sa de constituire parte civilă în cauză, în temeiul art. 371 C. proc. pen., interpretând aceste dispoziţii legale în sensul că o cerere de constituire parte civilă ar putea fi formulată doar de către persoana vătămată reţinută, prin rechizitoriu, ca având această calitate procesuală.

Or, în măsura în care textul legal precitat este interpretat în sensul că neagă dreptul persoa­nei vătămate de a formula cerere de constituire parte civilă pe motiv că nu a fost conceptată în această calitate procesuală în actul de sesizare, dreptul la apărare este încăl­cat.

Astfel, din interpretarea dispoziţiilor art. 79 şi art. 20 alin. (1) C. proc. pen. rezultă că, independent de menţiunile din actul de sesizare, calitatea de persoană vătămată o are orice persoană care a suferit o vătămare fizică, mate­rială sau morală prin fapta penală, iar aceasta poate exercita acţiunea civilă până la începerea cercetării judecătoreşti. Prin urmare, art. 371 C. proc. pen. trebuie interpretat în sensul ca limitează ju­decata la cele reţinute în actul de sesizare numai sub aspectul laturii penale - faptă şi inculpat, iar nu şi sub aspectul laturii civile a cauzei.

Pentru argumentele prezentate, petenta a solicitat admiterea căii de atac, desfiinţarea încheierii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, cu consecinţa admiterii cererii sale de constituire parte civilă în cauză.

Mai reţine că, la termenul din 9 noiembrie 2023, reprezentantul petentei a precizat în faţa Curţii de Apel Alba-Iulia că demersul judiciar al acesteia a fost exercitat în temeiul art. 409 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. raportat la art. 408 alin. (2) C. proc. pen., întrucât A. nu are calitate procesuală în cauză.

În contextul acestor reţineri, Înalta Curte constată că, dincolo de denumirea ei formală, raportat la conţinutul său concret şi temeiurile legale invocate, cererea petentei A. constituie, în mod neechivoc, apel împotriva încheierii din 21 septembrie 2023, pronunţată de Judecătoria Alba-Iulia în dosarul nr. x/2021, prin care (printre altele) s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de intervenţie a petentei, reţinându-se, în esenţă, că, raportat la dispoziţiile art. 371 C. proc. pen., aceasta nu se poate constitui parte civilă în cauză.

Altfel spus, obiectul cauzei care a generat conflictul de competenţă îl constituie apelul prin care A. invocă vătămarea nemijlocită a drepturilor sale legitime, prin dispoziţia Judecătoriei Alba-Iulia de respingere a cererii de intervenţie în cauză, cuprinsă în încheierea premergătoare pronunţării hotărârii pe fondul cauzei (sentinţa penală nr. 87 din 22 noiembrie 2023).

Or, această cale de atac întemeiată pe dispoziţiile art. 409 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. raportat la art. 408 alin. (2) C. proc. pen. intră în competenţa materială exclusivă de soluţionare a curţii de apel (în speţă, Curtea de Apel Alba-Iulia), care, potrivit dispoziţiilor art. 38 alin. (2) C. proc. pen., are plenitudine de competenţă în materia apelurilor exercitate împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de judecătorii, în categoria cărora, potrivit art. 370 alin. (2) C. proc. pen., se încadrează şi încheierile.

Pentru aceste argumente, în temeiul art. 51 alin. (6) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petenta A. în favoarea Curţii de Apel Alba-Iulia, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Conform art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petenta A. în favoarea Curţii de Apel Alba-Iulia, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 8 februarie 2024.