Şedinţa publică din data de 13 februarie 2024
Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din data de 10 ianuarie 2024, pronunţată de Tribunalul Giurgiu, s-a admis excepţia de necompetenţă materială ridicată din oficiu şi, în baza art. 47 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 340 alin. (1) C. proc. pen. şi art. 50 alin. (1) C. proc. pen., s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect plângere împotriva ordonanţei procurorului formulată de petentul A. în favoarea Judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Militar Bucureşti.
Pentru a dispune astfel, Tribunalul Giurgiu a reţinut, în esenţă, că, prin ordonanţa nr. 998/P/2020 din data de 29.06.2022 a Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, în baza art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. cu referire la art. 314 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunii de purtare abuzivă, prev. de art. 296 C. pen. rap. la art. 193 alin. (1) C. pen.
Procurorul din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti a reţinut că, prin plângerea adresată Poliţiei Municipiului Giurgiu în data de 02.10.2020, numitul A. a sesizat faptul că în cursul zilei de 02.10.2020, în jurul orei 12:00, jandarmii de la punctul de control acces în sediul Judecătoriei Giurgiu i-au distrus o pereche de ochelari şi o bomboană de cafea.
Având în vedere calitatea persoanelor vizate, plângerea a fost trimisă Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti.
Prin ordonanţa nr. 998/P/2020 din 08.12.2020 a Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti s-a dispus începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârşirii infracţiunii de purtare abuzivă, prevăzută de art. 296 C. pen.
Fiind audiat în calitate de persoană vătămată, numitul A. a precizat că în data de 02.10.2020, când s-a prezentat la instanţă în Giurgiu pentru a depune probe, jandarmul B. 1-a obligat să îi arate geanta, motivându-şi solicitarea prin aceea că ar putea avea obiecte contondente sau substanţe interzise, iar pentru că a refuzat să prezinte conţinutul genţii, jandarmul s-a enervat, a luat geanta şi a aruncat-o afară, după care l-a apucat cu forţă de mâna dreaptă şi 1-a scos din clădire. Numitul A. a precizat că a constatat că i s-au spart o pereche de ochelari şi o bomboană de cafea din interiorul genţii, iar în finalul declaraţiei a învederat că nu propune martori, solictând administarea în probaţiune a unui CD cu imagini video.
În urma cercetărilor efectuate în cauză a reieşit că în data de 02.10.2020, paza şi ordinea publică în cadrul Tribunalului Giurgiu a fost asigurată de către plt. adj. C., sg. maj. B. şi plt. adj. D., astfel că s-a procedat la audierea acestora în calitate de martori.
Plt. adj. D., care în ziua respectivă şi-a executat serviciul în postul de pază temporar nr. 10, a declarat că nu are cunoştinţă de cele sesizate.
Plt. adj. C., care în ziua respectivă şi-a executat serviciul în postul de pază şi control acces nr. 1, a declarat, de asemenea, că nu are cunoştinţă de aspectele penale sesizate de către numitul A., învederând că sg. maj. B. s-a aflat în serviciu la detectorul de metale. Cât priveşte interacţiunea cu numitul A., martorul a relatat că îsi aminteşte că acesta s-a prezentat la sediul instanţei şi că nu i s-a permis intrarea în obiectiv întrucât a refuzat să se supună controlului antiterorist la solicitarea colegului său, dar nu cunoaşte să i se fi produs vreo pagubă, neprimind la acel moment vreo sesizare în acest sens.
Sg. maj. B. a negat faptele ce i se impută de către A., învederând că nu a intrat în contact cu geanta acestuia. Cât priveşte interacţiunea cu petentul, martorul a relatat că în ziua respectivă 1-a condus în afara incintei instanţei întrucât a refuzat să efectueze controlul antiterorist, staţionând în zona porţii de detecţie a metalelor şi obstrucţionând activitatea de control, însă fără a folosi vreun mijloc de constrângere şi fără a-l agresa fizic sau verbal.
În vederea aflării adevărului, în cauză au fost vizionate atât imaginile puse la dispoziţie de către petent, surprinse aparent cu un telefon mobil, cât şi imaginile surprinse de sistemul de supraveghere instalat la sediul instanţei, însă nu au rezultat date privind comiterea faptelor pretinse în actul de sesizare.
Astfel, din fişierele video rezultă că petentul A. s-a prezentat la punctul de acces în instanţă şi că l-a părăsit după aproximativ 2 minute, în urma unor discuţii purtate cu sg. maj. B. în zona porţilor senzormatice, fiind exclus orice contact fizic între aceştia, neexistând astfel nicio probă care să confirme existenţa faptelor pretinse în actul de sesizare.
Împotriva ordonanţei nr. 998/P/2020 din data de 29.06.2022 a Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, a formulat plângere la Prim Procurorul Militar al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti petentul A., criticând-o ca nelegală şi netemeinică, susţinând că soluţia adoptată de procuror ar viza alte persoane decât cele reclamate, respectiv pe jandarmii B. şi D., iar nu pe jandarmii E. şi F., care fuseseră reclamaţi.
Prin ordonanţa nr. 47/II-2/2022 din data de 11.08.2022 a Prim Procurorului Militar al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, s-a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de numitul A. împotriva ordonanţei nr. 998/P/2020 din data de 29.06.2022 a 2022 a Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti.
Pentru a dispune astfel, Prim Procurorul Militar al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti a reţinut că petentul A. nu a prezentat argumente care să dovedească netemeinicia sau nelegalitatea soluţiei, acesta reiterând într-o manieră incoerentă acuzaţiile la adresa jandarmilor reclamaţi şi formulând, totodată, acuzaţii privind alte fapte şi alte persoane, aspecte ce nu au făcut obiectul cercetărilor efectuate în cauză şi care nu pot fi avute în vedere în analizarea plângerii împotriva soluţiei.
În acest context, Tribunalul Giurgiu a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 340 alin. (1) C. proc. pen., persoana a cărei plângere împotriva soluţiei de clasare sau renunţare la urmărirea penală, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 C. proc. pen., poate face plângere, în termen de 20 zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.
Potrivit art. 37 alin. (1) C. proc. pen., tribunalul militar judecă în primă instanţă toate infracţiunile comise de militari până la gradul de colonel inclusiv, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor instanţe.
Tribunalul Giurgiu a reţinut că, competenţa personală a judecătorului de cameră preliminară se determină prin raportare la competenţa personală a instanţei din care face parte, astfel că, având în vedere că soluţia de clasare pronunţată de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, îi vizează pe intimatul B.- sg. maj., care are calitatea de militar, respectiv ofiţeri/subofiţeri în cadrul Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Giurgiu, competent să soluţioneze prezenta plângere este judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Militar Bucureşti.
Prin încheierea nr. 11 din 25 ianuarie 2024, pronunţată de Tribunalul Militar Bucureşti, în baza art. 47 C. proc. pen. rap la art. 529 teza I C. proc. pen.. s-a admis excepţia necompetenţei materiale şi după calitatea persoanei a Tribunalului Militar Bucureşti, invocată din oficiu.
În baza art. 50 alin. (1) C. proc. pen. s-a declinat competenţa de soluţionare a plângerii formulată de petentul A. în favoarea Tribunalului Giurgiu.
În temeiul art. 51 alin. (1) şi (2) C. proc. pen. s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi s-a trimis dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.
Pentru a dispune astfel, Tribunalul Militar Bucureşti a reţinut, în esenţă, că, la data de 02.10.2022 petentul a formulat plângere penală faţă de numiţii jandarm D., jandarm C., sg.maj. B., şi intimata agp. G..
Astfel, în cauză au fost cercetate fapte pretins a fi săvârşite de trei militari, pentru care competenţa revine instanţei militare - tribunalul militar, şi de un civil, faţă de care este competentă o instanţă civilă, judecătoria (în considerarea prev. art. 35 alin. (1) C. proc. pen.).
Date fiind prevederile art. 44 alin. (4) C. proc. pen., dacă dintre instanţe, una este militară, iar cealaltă civilă, competenţa revine instanţei civile.
În cauza de faţă, în considerarea disp. alin. (5) al art. 44 C. proc. pen., de vreme ce Tribunalul Militar Bucureşti are rang de tribunal, fiind, în speţă, superior în grad instanţei civile, judecătoria, competenţa se stabileşte în favoarea instanţei civile echivalente în grad, care, ţinând seama şi de competenţa teritorială, este Tribunalul Giurgiu.
Din cele arătate, rezultând că judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Militar Bucureşti nu-i revine competenţa de a soluţiona plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanţei de clasare din 29.06.2022 emisă în dosarul penal nr. x/2020 al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti şi menţinută prin ordonanţa nr. 47/II/2/2022 din 11.08.2022 a prim-procurorului militar al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti
Analizând conflictul negativ de competenţă ivit între Tribunalul Giurgiu şi Tribunalul Militar Bucureşti, privind pe petentul A., Înalta Curte constată următoarele:
Conflictul de competenţă reprezintă situaţia juridică provocată de hotărârile unor instanţe care îşi declină judecarea aceleiaşi cauze, solicitând instanţei ierarhic superioare comune stabilirea competenţei de soluţionare a respectivului dosar.
Obiectul cauzei asupra căreia poartă conflictul negativ de competenţă este plângerea formulată de petentul A., în temeiul art. 340 C. proc. pen., împotriva ordonanţei din 29.06.2022 a Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, prin care s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunii de purtare abuzivă, prev. de art. 296 C. pen. rap. la art. 193 alin. (1) C. pen. şi în raport de care s-a dispus începerea urmăririi penale in rem.
Competenţa de soluţionare a plângerii împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată este stabilită prin dispoziţiile art. 340 alin. (1) C. proc. pen., potrivit cărora, persoana a cărei plângere împotriva soluţiei de clasare, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.
Obiectul plângerii formulate în temeiul art. 340 C. proc. pen., constituindu-l soluţia de neurmărire sau netrimitere în judecată, competenţa de soluţionare a acesteia se stabileşte prin raportare la infracţiunea/infracţiunile şi persoana/persoanele în raport de care s-a dispus soluţia contestată.
Raportând aceste consideraţii teoretice la datele concrete ale cauzei, Înalta Curte constată, prioritar, că, întrucât persoanele faţă de care s-au efectuat cercetări de către organul de urmărire penală ce formează obiectul dosarului nr. x/2020 al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, respectiv numiţii plt.adj. C., sg.maj. B. şi plt.adj. D., sunt cadre militare, aceştia activând în cadrul Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Giurgiu, competenţa personală de judecare a cauzei în primă instanţă şi, prin aceasta, a plângerii formulate de petent împotriva soluţiei de clasare dispusă în dosarul susmenţionat, revine, potrivit dispoziţiilor art. 37 C. proc. pen. alin. (1) C. proc. pen., tribunalului militar, ca instanţă care judecă în fond infracţiunile comise de militari până la gradul de colonel inclusiv.
Calitatea comună de militar a persoanelor faţă de care s-au efectuat cercetări urmare a plângerii penale a petentului A. exclude incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 44 alin. (4) şi (5) C. proc. pen., care instituie criterii de determinare a competenţei în caz de reunire a cauzelor în care sunt cercetaţi, deopotrivă, militari şi civili.
Înalta Curte nu poate reţine opinia exprimată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Militar Bucureşti în sensul că, în cauză, au fost cercetate fapte pretins a fi săvârşite de trei militari, pentru care competenţa revine instanţei militare - tribunalul militar, şi de un civil, faţă de care este competentă o instanţă civilă, judecătoria, întrucât obiectul cercetărilor efectuate în cauză a fost pretinsul eveniment din cursul zilei de 02.10.2020 de la punctul de control acces în sediul Judecătoriei Giurgiu, petentul A. reclamând jandarmii care asigurau paza şi ordinea publică în cadrul Judecătoriei Giurgiu că i-au distrus o pereche de ochelari şi o bomboană de cafea.
Aspectele relatate de către petent în plângerea formulată cu privire la agp. G. şi faţă de care nu au fost efectuate cercetări nu au legătură cu evenimentul reclamat de acelaşi petent privind obstrucţionarea accesului în sediul Judecătoriei Giurgiu, petentul invocând faţă de agp. G. o pretinsă influenţă a acesteia faţă de el în a-şi retrage plângerea penală formulată împotriva celor trei jandarmi, într-un moment ulterior celui din incinta Judecătoriei Giurgiu.
De altfel, se constată că nici cu prilejul audierii sale de către organele de urmărire penală, petentul nu a făcut nicio menţiune cu privire la agp. G., aspectele susţinute prin declaraţia dată vizând în mod exclusiv cadrele militare care asigurau paza şi ordinea publică în cadrul Judecătoriei Giurgiu.
Prin urmare, având în vedere că faţă de agp. G. nu au fost efectuate cercetări de către organele de urmărire penală, în cauză nu se poate reţine incidenţa dispoziţiilor art. 44 alin. (4) C. proc. pen. care determină competenţa instanţei de judecată în situaţia în care sunt cercetaţi, deopotrivă, militari şi civili.
Pe cale de consecinţă, în temeiul art. 51 alin. (6) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul A. în favoarea Tribunalului Militar Bucureşti, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
Conform art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul A. în favoarea Tribunalului Militar Bucureşti, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 februarie 2024.