Şedinţa publică din data de 22 februarie 2024
Asupra recursului de faţă;
În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea din data de 21 decembrie 2023 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în dosarul nr. x/2023, în temeiul art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 97 alin. (1), (2) din C. proc. pen., art. 99 alin. (1) din C. proc. pen., raportat la prev. art. 16 alin. (1), (2) din Constituţia României, art. 100 alin. (1), (4) din C. proc. pen. şi art. 340 alin. (1) din C. proc. pen., raportat la art. 24 din Constituţia României, excepţie ridicată de către petenta A. în acelaşi dosar nr. x/2023, aflat pe rolul Curţii de Apel Bacău.
În esenţă, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a reţinut că dosarul are ca obiect plângerea formulată, în temeiul art. 340 din C. proc. pen., de petenta A. împotriva ordonanţei de clasare emisă de procuror în dosarul penal nr. x/P/2203 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, din 30.05.2023, menţinută prin ordonanţa procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău nr. 53/II/2/2023 din 30.06.2023, iar dispoziţiile legale criticate, respectiv art. 97 alin. (1), (2) din C. proc. pen., art. 99 alin. (1) din C. proc. pen., raportat la prev. art. 16 alin. (1), (2) din Constituţia României, art. 100 alin. (1), (4) din C. proc. pen. şi art. 340 alin. (1) din C. proc. pen., raportat la art. 24 din Constituţia României, nu au legătură cu modalitatea de rezolvare a acestei sesizări, petenta fiind, de fapt, nemulţumită de soluţia legislativă prevăzută în fiecare din textele de lege criticate.
Verificând, din această perspectivă, solicitarea formulată de petenta A. de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 97 alin. (1), (2) din C. proc. pen., art. 99 alin. (1) din C. proc. pen., raportat la prev. art. 16 alin. (1), (2) din Constituţia României, art. 100 alin. (1), (4) din C. proc. pen. şi art. 340 alin. (1) din C. proc. pen., raportat la art. 24 din Constituţia României, curtea a constatat că cererea întruneşte doar o parte din condiţiile instituite de lege pentru admisibilitatea acesteia. Astfel, excepţia a fost invocată în faţa unei instanţe de judecată învestită cu soluţionarea unei plângeri (Curtea de Apel Bacău), de către o persoană având calitatea de petent în acea cauză, iar textul de lege criticat nu a fost declarat anterior ca fiind neconstituţional.
În continuare, a reţinut că, prin excepţia invocată se pune în discuţie constituţionalitatea unei dispoziţii din C. proc. pen., act normativ ce îndeplineşte condiţia unui act de reglementare primară, care nu a fost abrogat nici expres şi nici tacit, fiind în vigoare la data sesizării instanţei şi textele menţionate nu au fost constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale.
În ceea ce priveşte examenul legăturii cu cauza, Curtea de Apel Bacău a apreciat că acesta trebuie făcut în concret, prin raportare la interesul specific al celui care invocă excepţia şi înrâurirea pe care dispoziţia legală considerată neconstituţională o are asupra soluţiei ce poate fi pronunţată în speţă. În acest sens, s-a constatat că dispoziţiile criticate se referă generic la "proba şi mijloace de probă", "sarcina probei", "administrarea probelor", la soluţionarea plângerii prin încheierea prin care judecătorul de cameră preliminară pronunţă una din soluţiile prevăzute la alin. (6) şi alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) şi d) şi alin. (71) ale aceluiaşi articol, fără ca petenta să motiveze de ce aceste texte de lege ar încălca dispoziţiile constituţionale menţionate.
Astfel, instanţa a reţinut că petenta, în cuprinsul cererii de sesizare a Curţii Constituţionale a arătat că "Primul procuror a dispus soluţia de clasare fără a citi plângerea întrucât aceasta este prinsă în capsă şi aruncată într-un dosar"…, acesta "A respins toate probele depuse de mine" şi deci "procurorul general al parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău nu a afectuat nicio cercetare în prezenta cauză" iar "procurorul de cameră preliminară achiesează la soluţie ca fiind temeinică şi legală" "eu nu mai exist ca parte vătămată deşi am fost audiată ca parte vătămată şi până în prezent sunt deposedată de moştenire ce provine de al defunctul meu tată. Nu s-a încuviinţat cererea de ajutor public judiciar prin desemnarea unui avocat din oficiu."
Totodată, judecătorul de cameră preliminară a reţinut că obiectul dosarului în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate îl constituie plângerea formulată de petenta A. împotriva soluţiei de clasare dispusă de procuror, a cărei rezolvare presupune analizarea actelor dosarului în vederea stabilirii existenţei sau inexistenţei unor indicii rezonabile sau elemente probatorii de natură a releva acuzaţiile penale aduse prin sesizare, raportat printre altele şi la dispoziţiile articolelor criticate - art. art. 97 alin. (1) şi (2), art. 99 alin. (1), art. 100 alin. (1) şi (4) şi art. 340 alin. (1) din C. proc. pen., care se referă generic la "proba şi mijloace de probă", "sarcina probei", "administrarea probelor", la soluţionarea plângerii prin încheierea prin care judecătorul de cameră preliminară pronunţă una din soluţiile prevăzute la alin. (6) şi alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) şi d) şi alin. (71) ale aceluiaşi articol, însă petenta - deşi a indicat art. 16 din Constituţia României - Egalitatea în drepturi"(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări" nu a înţeles să motiveze de ce aceste texte de lege ar încălca dispoziţiile constituţionale menţionate şi art. 24 din Constituţia României."(1) Dreptul la apărare este garantat.(2) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu." - nu a motivat în concret de ce textele criticate încalcă dispoziţiile constituţionale, în realitate petenta fiind, nemulţumită de soluţia legislativă prevăzută în fiecare din textele de lege criticate şi de modalitate concretă de soluţionarea a plângerii - or legalitate şi temeneicia asupra soluţiei de clasare dispusă prin ordonanţa procurorului nr. 13/P/2203 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău din 30.05.2023 menţinută prin ordonanţa procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău nr. 53/II/2/2023 din 30.06.2023, formează chiar obiectul plângerii formulate de către petentă în temeiul art. 340 şi urm. din C. proc. pen., care presupune o operaţiune de judecată şi deliberare ce se va materializa într-o încheiere pronunţată în baza art. 341 alin. (51) din C. proc. pen., potrivit cărora, " Judecătorul de cameră preliminară, soluţionând plângerea, verifică soluţia atacată pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul de urmărire penală şi a oricăror înscrisuri noi prezentate").
În consecinţă, s-a apreciat că aspectele menţionate de petentă nu reprezintă, în concret, veritabile critici de neconstituţionalitate, ci critici privind legalitatea şi temeinicia soluţiei de clasare dispusă de procuror, care însă nu pot fi analizate şi soluţionate, astfel cum doreşte autoarea excepţiei, printr-o hotărâre a instanţei de contencios constituţional, în acest sens pronunţându-se şi Curtea Constituţională prin Decizia nr. 212 din 07 aprilie 2022, potrivit căreia, instanţa de contencios constituţional nu este competentă să se pronunţe asupra aspectelor ce ţin de aplicarea legii, acestea urmând a fi soluţionate de către judecătorul de cameră preliminară, respectiv de către instanţa de judecată. Atât interpretarea conţinutului normelor juridice, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii la situaţiile de fapt deduse judcăţii, cât şi, în speţă, aprecierea legalităţii activităţii desfăşurate de organele de urmărire penală sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti.
Împotriva încheierii din data de 21 decembrie 2023 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în dosarul nr. x/2023 a formulat recurs petenta A., dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi, secţia Penală la data de 05.02.2024.
În cauză a fost stabilit termen de judecată la data de 08 februarie 2024, când a fost încuviinţată cererea de amânare a judecării formulată de recurenta petentă A. şi s-a fixat termen la data de 22 februarie 2024.
La termenul acordat, Înalta Curte a pus în discuţie pe cale de excepţie, admisibilitatea şi tardivitatea recursului formulat, susţinerile reprezentantului Ministerului Public fiind consemnate în partea introductivă a prezentei decizii, astfel încât nu vor mai fi reluate.
Examinând recursul, cu prioritate, sub aspectul admisibilităţii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:
În considerarea efectelor principiului stabilit prin art. 129 din Constituţia României privind exercitarea căilor de atac în condiţiile legii procesual penale, a principiului privind liberul acces la justiţie statuat prin art. 21 din legea fundamentală şi a exigenţelor stabilite prin art. 13 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru persoane aflate în situaţii identice.
Revine, aşadar, părţii interesate obligaţia sesizării instanţelor de judecată în condiţiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.
Admisibilitatea căilor de atac este condiţionată de exercitarea acestora potrivit dispoziţiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac şi ierarhia acestora, termenele de declarare şi motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.
Înalta Curte reţine şi că, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, hotărârea prin care instanţa respinge cererea de sesizare a Curţii Constituţionale poate fi atacată numai cu recurs la instanţa ierarhic superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare.
În raport cu aceste dispoziţii legale, în speţă, se constată că petenta A. a exercitat calea de atac a recursului împotriva încheierii din data de 21 decembrie 2022 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie prin care s-a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţiile de neconstituţionalitate invocate de aceasta.
Din verificările efectuate, Înalta Curte constată că, anterior, pe rolul instanţei supreme, la data de 29 ianuarie 2024, a fost înregistrat, sub nr. x/2023/a1, un alt recurs vizând soluţia pronunţată prin încheierea din data de 21 decembrie 2023 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, soluţionat la data de 01 februarie 2024, prin decizia nr. 90 (prin care a fost respins, ca tardiv, recursul formulat).
Or, o cauză care a fost soluţionată definitiv nu poate fi reevaluată prin prisma unei căi de atac declarate ulterior.
În acest context, văzând că încheierea recurată a rămas definitivă, prin respingerea recursului formulat iniţial, ca tardiv, la data de 01 februarie 2024, Înalta Curte apreciază că nu se va putea examina în raport cu argumentele invocate de petentă.
Totodată, Înalta Curte apreciază că excepţia tardivităţii urmează a nu mai fi analizată, dat fiind împrejurarea că evaluarea admisibilităţii unei căi de atac primează, după depăşirea acestei etape, instanţa putând proceda la examinarea acesteia.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petenta A. împotriva încheierii din data de 21 decembrie 2023 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în dosarul nr. x/2023.
În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., recurenta va fi obligată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petenta A. împotriva încheierii din data de 21 decembrie 2023 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în dosarul nr. x/2023.
Obligă recurenta la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 februarie 2024.