Asupra contestaţiei de faţă;
În baza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 203/F din 03 noiembrie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală, în temeiul art. 599 din C. proc. pen. a fost respinsă, ca nefondată, contestaţia la executare formulată de contestatoarea S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei penale nr. 225/F/20.11.2020, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală, definitivă prin decizia penală nr. 237/A/21.07.2023.
Pentru a dispune astfel, curtea a reţinut că la data de 29 septembrie 2023, a fost înregistrată sub nr. x/2023 contestaţia la executare formulată de contestatoarea S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţa penală nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 a aceleiaşi instanţe, în cuprinsul contestaţiei fiind indicat ca temei de drept dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen.
S-a arătat că, în cuprinsul motivelor de contestaţia contestatoarea a solicitat lămurirea sentinţei penale nr. 225/F din data de 20.11.2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, în sensul că menţiunile referitoare la aplicarea art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., privind restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul oraşului Năvodari, precum şi cele referitoare la aplicarea art. 249 din C. proc. pen. privind instituirea sechestrului penal, nu se referă la terenul cu suprafaţa de 533 mp., situat în intravilanul oraşului Năvodari, Tabăra de copii, trup 2, LOT x, jud. Constanta, având nr. cadastral x, şi la terenul cu suprafaţa de 1000 mp., situat în intravilanul oraşului Năvodari, Tabăra de copii, trup 2, LOT x, jud. Constanta, având nr. cadastral x.
În argumentarea cererii, contestatoarea a arătat că, prin sentinţa nr. 225/F din 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti s-a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra terenului cu suprafaţa de 1000 mp. nr. cadastral x şi restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 533 mp. nr. cadastral x. Totodată, în baza art. 249 din C. proc. pen. s-a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra terenului cu suprafaţa de 533 mp. nr. cadastral x, iar în baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen. a dispus desfiinţarea actelor notariale nr. 1279 şi 1280 din data de 19.04.2018, nr. 1131/03.04.2018 şi nr. 3988/14.09.2018 autentificate de BNP B. din mun. Constanţa şi nr. 1187/27.06.2013 autentificat de BNP C. din oraş Năvodari (doar în ceea ce priveşte terenurile cu nr. cadastrale x).
Prin decizia penală nr. 237/A 21 iulie 2023 a Înaltei Curţi, secţia penală, în baza art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, inculpaţii D., E., F., G., H., S.C. I. S.R.L., persoanele interesate J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., N. împotriva sentinţei penale nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală, îndreptată prin încheierea din 26 februarie 2021, a fost desfiinţată, în parte, sentinţa apelată, şi, rejudecând: în temeiul art. 396 alin. (6) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesul penal, ca efect al intervenirii prescripţiei răspunderii penale. Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale care nu contravin prezentei decizii.
În continuare, contestatoarea a expus istoricul dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor în litigiu, arătând în acest sens că, înainte de pronunţarea sentinţei penale nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 de către Curtea de Apel Bucureşti, aceasta, în calitate de cumpărătoare, a încheiat cu CC., în calitate de vânzător, contractul de vânzare-cumpărare având ca obiect transmiterea dreptului de proprietate asupra terenului viran în suprafaţă de 533 mp, situat în intravilanul oraşului Năvodari, Tabăra de copii, trup 2, LOT x, jud. Constanţa, identificat cu numărul cadastral x, înscris în Cartea Funciară nr. x/Năvodari, autentificat sub nr. x/19.06.2020, şi contractul de vânzare-cumpărare având ca obiect transmiterea dreptului de proprietate asupra terenului viran în suprafaţă de 1000 mp, situat în intravilanul oraşului Năvodari, Tabăra de copii, trup 2, LOT x, jud. Constanţa, identificat cu numărul cadastral x, înscris în Cartea Funciară nr. x/Năvodari, autentificat sub nr. x/22.07.2020.
Terenurile au fost identificate de către A. prin intermediul unei agenţii imobiliare.
Totodată, a arătat că, potrivit extraselor de Carte Funciară nr. x/17.06.2020 şi nr. y/20.06.2020, eliberate înainte de perfectarea contractelor de vânzare-cumpărare, terenurile nu erau grevate de sarcini, nu s-au constituit drepturi reale în favoarea unor persoane fizice sau juridice şi nu erau sechestrate. De asemenea, a arătat că actele notariale încheiate cu A. nu au fost desfiinţate nici prin sentinţa penală nr. 225/F din 20 noiembrie 2020 şi nici prin decizia penală nr. 237/A din 21 iulie 2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2015 şi, cu toate acestea, instanţa a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul oraşului Năvodari a celor două terenuri achiziţionate de către S.C. A. anterior pronunţării sentinţei penale nr. 225/F din 20.11.2020 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti.
În motivarea temeiniciei contestaţiei la executare, contestatoarea a adus argumente referitoare la existenţa unei erori de fapt cu privire la terenurile dobândite de către A..
Într-un prim argument, a susţinut că instanţa a reţinut că S.C. A. nu a avut nicio calitate în dosarul nr. x/2015 şi nu a avut cunoştinţă de existenţa dosarului la momentul achiziţionării terenurilor, fiind dobânditor de bună-credinţă.
Tot astfel, S.C. A. nu a fost citată şi nu a putut formula apărări în dosarul nr. x/2015, astfel încât hotărârile pronunţate nu îi sunt opozabile.
De asemenea, a arătat că instanţa a avut în vedere următorul raţionament: pentru suprafeţele de teren dezmembrate din terenurile ce au făcut obiectul retrocedărilor frauduloase şi care se mai aflau în proprietatea inculpaţilor, a interpuşilor ori a altor dobânditori de rea-credinţă, a dispus restabilirea situaţiei anterioare, pentru terenurile care au fost dezmembrate şi vândute unor dobânditori de bună-credinţă, a dispus confiscarea contravalorii fiecărui teren de la inculpatul, interpusul, ori persoana de rea-credinţă care l-a vândut. Totodată s-a dispus instituitrea de măsuri asigurătorii asupra terenurilor pentru care s-a dispus restituirea situaţiei anterioare, pentru a se evite înstrăinarea imobilelor, aspecte confirmate prin decizia penală nr. 237/A/21.07.2023).
Contestatoarea a mai arătat că instanţa a reţinut că toţi dobânditorii care şi-au înscris dreptul de proprietate în cartea funciară, cu respectarea art. 901 alin. (2) din C. civ. şi care nu au legătură cu inculpaţii, interpuşii ori moştenitorii din prezentul dosar, sau chiar dacă au avut legătură cu vreuna dintre persoanele interesate menţionate, nu sunt probe din care să rezulte reaua-credinţă, mai ales în cazul vânzărilor succesive, unde reaua-credinţă a ultimului dobânditor poate fi cu atât mai puţin stabilită, apreciind că instanţa a reţinut, în mod greşit, că terenurile identificate prin nr. cadastral x şi nr. x se află încă în proprietatea persoanei interesate CC. şi a dispus, în baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 1000 mp. nr. cadastral x şi a suprafeţei de teren de 533 mp. nr. cadastral x.
În continuarea argumentaţiei, contestatoarea a susţinut că, în cazurile în care instanţa a reţinut că terenurile au fost înstrăinate de către persoanele interesate către terţi de bună-credinţă, a dispus menţinerea contractelor de vânzare şi confiscarea contravalorii terenurilor de la persoanele interesate, definind şi noţiunea de dobânditori de bună-credinţă ca fiind acele persoane care şi-au înscris dreptul de proprietate în cartea funciară şi care nu au legătură cu persoanele interesate sau cu inculpaţii din dosarul penal.
În speţă, instanţa nu a cunoscut, la data pronunţării hotărârii că A. este titulara dreptului de proprietate asupra celor două terenuri, măsura restabilirii situaţiei anterioare fiind dispusă de instanţa în considerarea faptului că persoana interesată era proprietara terenurilor vândute societăţii A., deoarece aceasta nu a fost parte în dosar, astfel că nu s-a putut bucura de protecţia dreptului de proprietate, aşa cum este statuată în dispoziţiile art. 44 din Constituţie şi art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO.
Analizând actele şi lucrările dosarului, curtea a reţinut că, prin sentinţa penală nr. 225/F din 20 noiembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală, printre altele, instanţa a dispus, în baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 1000 mp. nr. cadastral x.
În baza art. 249 din C. proc. pen. a instituit măsura sechestrului asigurator asupra terenului cu suprafaţa de 1000 mp. nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen. a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 533 mp. nr. cadastral x.
În baza art. 249 din C. proc. pen. a instituit măsura sechestrului asigurator asupra terenului cu suprafaţa de 533 mp. nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus desfiinţarea actelor notariale nr. 1279 şi 1280 din data de 19.04.2018, nr. 1131/03.04.2018 şi nr. 3988/14.09.2018 autentificate de BNP B. din mun. Constanţa şi nr. 1187/27.06.2013 autentificat de BNP C. din oraş Năvodari.(doar în ceea ce priveşte terenurile cu nr. cadastrale x).
Prin decizia penală nr. 237/A din data de 21 iulie 2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală au fost menţinute definitiv aceste dispoziţii.
În continuare, instanţa fondului a reţinut că, potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat de BNP DD. sub nr. x/19.06.2020, PFA CC. a vândut petentei S.C. A. S.R.L, cu preţul de 100000 de euro, terenul cu suprafaţa de 500 mp. nr. cadastral x situat în intravilanul Oraşului Năvodari, Tabăra de Copii, trup 2 (DL).
Conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat de BNP DD. sub nr. x/22.07.2020, PFA CC. a vândut petentei S.C. A. S.R.L cu preţul de 250000 de euro terenul cu suprafaţa de 1000 mp. nr. cadastral x situat în intravilanul Oraşului Năvodari Tabăra de Copii, trup 2 (DL).
Curtea de Apel Bucureşti a mai reţinut că, potrivit art. 598 alin. (1) lit. c) teza I din C. proc. pen. contestaţia împotriva executării hotărârii penale se poate face când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută, însă, în cauză nu sunt incidente aceste dispoziţii legale, fiind, mai degrabă, vorba despre o soluţie bazată pe necunoaşterea de către instanţa de fond şi instanţa de apel, la datele pronunţării sentinţei şi a deciziei, a faptului că numitul CC. a vândut cele două suprafeţe de teren, prefigurându-se şi o rea-credinţă a numitului CC. care, anticipând o eventuală restabilire a situaţiei anterioare a încercat să vândă terenurile ori să le înstrăineze în mod fictiv, pentru a nu putea fi urmărite.
În continuare, instanţa fondului a opinat că, pentru ca această aşa-zisă eroare să fie rectificată, petenta avea obligaţia să aducă la cunoştinţa instanţei de apel împrejurarea că a cumpărat cele două suprafeţe de teren şi că este un dobânditor de bună credinţă, reţinând că într-o situaţie simliară au fost şi S.C. EE. S.R.L., FF. şi GG. care au cumpărat suprafeţe de teren din cele asupra cărora instanţa de fond a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi au adus la cunoştinţa instanţei de apel acest aspect, înlăturând dispoziţia de restabilire a situaţiei anterioare, ridicând sechestrul şi dispunând confiscarea preţului plătit de cumpărătoare de la cei care au înstrăinat (R. şi S.).
În condiţiile în care S.C. A. S.R.L nu a solicitat remedierea "erorii" în faţa instanţei de apel, a apreciat că, pe calea lămuririi hotărârii nu se poate proceda la înlăturarea dispoziţiilor de restabilire a situaţiei anterioare, de menţinere a sechestrului şi nici de desfiinţare a actelor notariale nr. 1279 şi 1280 din data de 19.04.2018, nr. 1131/03.04.2018 şi nr. 3988/14.09.2018 autentificate de BNP B. din mun. Constanţa şi nr. 1187/27.06.2013 autentificat de BNP C. din oraş Năvodari (în ceea ce priveşte terenurile cu nr. cadastrale x), mai ales că ar trebui, conform raţionamentului instanţei de fond, continuat de instanţa de apel, să se confişte preţul încasat, de la PFA CC., singura cale pe care petenta S.C. A. S.R.L. ar avea-o la dispoziţie fiind reprezentată de o acţiune în faţa instanţei civile, respectiv, o acţiune întemeiată pe garanţia pentru evicţiune şi în cadrul căreia trebuie să se analizeze dacă nu cumva aceasta l-a ajutat pe CC. să sustragă suprafeţele de teren de la restabilirea situaţiei anterioare.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a formulat contestaţie A. S.R.L..
Prin motivele de contestaţie formulate în scris, contestatoarea A. a reiterata susţinerile făcute în faţa Curţii de Apel Bucureşti, arătând că nu a avut nicio calitate în dosarul nr. x/2015 al Curţii de Apel Bucureşti şi nu a avut avut posibilitatea de a formula apărări, nefiind citată, astfel că hotărârile vizând fondul nu îi sunt opozabile.
Totodată, a susţinut că instanţa, în mod greşit a reţinut că terenurile identificate cadastral x se află încă în proprietatea persoanei interesate CC. şi a dispus restabilirea situaţiei anterioare cu consecinţa reîntoarcerii în patrimoniul oraşului Năvodari a celor două suprafeţe de teren de 1000 mp, respectiv de 533 mp.
În continuare, a arătat că instanţa nu a analizat situaţia celor două terenuri la momentul pronunţării hotărârii şi nu a aplicat acelaşi raţionament, respectiv să constate buna-credinţă a contestatoarei şi să dispună confiscarea de la CC. a contravalorii fiecărui teren, apreciind a fi îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 598 din C. proc. pen.
Pe cale de consecinţă, a solicitat să se reţină existenţa impedimentelor la executare arătate, cu consecinţa admiterii contestaţiei şi schimbarea hotărârii atacate în sensul celor solicitate.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 15 noiembrie 2023, sub nr. x/2023, fiind fixat termen de judecată la data de 11 ianuarie 2024.
La termenul stabilit, apărarea şi reprezentantul Ministerului Public au formulat concluzii pe fondul cauzei, acestea fiind detaliat redate în practicaua prezentei decizii.
Analizând contestaţia formulată de A. S.R.L., în baza actelor şi lucrărilor dosarului şi a dispoziţiilor legale cu relevanţă în materie, Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit art. 598 alin. (1) din C. proc. pen., contestaţia împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:
a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă;
b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;
c) când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;
d) când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei.
În cazul prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. "când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare", nelămurirea sau împiedicarea la executare trebuie să se datoreze unor cauze legale prin care nu se poate pune în executare hotărârea sau nu poate continua executarea acesteia.
Contestaţia la executare reprezintă o procedură jurisdicţională de rezolvare a incidentelor ivite în cursul executării hotărârii definitive, iar pe această cale se pot invoca numai aspecte care privesc exclusiv executarea hotărârilor, nu se pot pune în discuţie legalitatea şi temeinicia hotărârilor în baza cărora se face executarea şi nu se poate ajunge la modificarea hotărârilor rămase definitive.
Ca urmare, nelămurirea cu privire la hotărârea ce se execută - caz de contestaţie la executare prevăzut de teza I a art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., invocat în cauză trebuie să vizeze limitele în care se execută hotărârea contestată, iar nu însăşi valabilitatea acesteia în privinţa soluţiei pe care o conţine, care a intrat în puterea lucrului judecat.
Or, analizând cererea de contestaţie la executare de faţă, în raport cu aspectele menţionate de A. S.R.L., Înalta Curte constată că motivele invocate de acesta nu constituie o nelămurire cu privire la hotărârea ce se execută, astfel cum prevăd dispoziţiilor art. 598 alin. (1) lit. c) teza I din C. proc. pen.
În acest sens, Înalta Curte reţine că, prin cererea formulată. A. S.R.L., a criticat, în fapt, împrejurarea că, prin sentinţa penală nr. 255/F din data de 20 noiembrie 2020, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că terenurile identificate cadastral x se află încă în proprietatea persoanei interesate CC. şi a dispus restabilirea situaţiei anterioare cu consecinţa reîntoarcerii în patrimoniul oraşului Năvodari a celor două suprafeţe de teren de 1000 mp, respectiv de 533 mp, aceasta deoarece nu a avut cunoştinţă de înstrăinarea celor două imobile către contestatoare, în timpul procesului, care este dobânditoare de bună-credinţă, dar nu a avut posibilitatea să formuleze apărări, deoarece nu a fost citată.
Practic, contestatoarea a invocat că dispoziţiile din sentinţa penală nr. 255/F din data de 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, pe latură civilă, cu privire la terenurile antemenţionate, menţinute prin decizia pronunţată în apel, se impune a fi lămurite, prin prisma celor două contracte de vânzare-cumpărare intervenite între CC. şi A. S.R.L..
În contextul susţinerilor contestatoare, Înalta Curte apreciază că, deşi au fost invocate dispoziţiile legale privind contestaţia la titlu, în realitate, ceea ce se solicită nu este o reevaluarea a unor împrejurări cunoscute şi cenzurate greşit, ci evaluarea unei situaţii noi, vizând latura civilă, împrejurarea ce nu se circumscrie cazului de contestaţie la executare invocat,
În cadrul contestaţiei la executare nu pot fi administrate probe care tind să pună în discuţie ceea ce s-a stabilit, cu autoritate de lucru judecat, printr-o hotărâre definitivă.
Aspectele avute în vedere de către instanţa de fond şi menţinute de instanţa de apel, în ceea ce priveşte latura civilă a cauzei nu pot fi lămurite pe calea contestaţiei la executare.
Astfel, pe calea contestaţiei la executare întemeiată pe dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. nu se poate modifica hotărârea judecătorească definitivă, contestatorul neputându - se referi la aspecte de fond de natură să afecteze hotărârea ce se execută, care formează obiectul exclusiv al judecării în fond a cauzei, în căile ordinare sau extraordinare de atac. Acest caz de contestaţie la executare se referă doar la nelămuriri ivite cu ocazia punerii în executare a hotărârilor penale, cauzate, în cele mai multe situaţii, de redactarea greşită a dispozitivului hotărârii sau împiedicări la executare care trebuie să se datoreze unor cauze legale prin care nu se poate pune în executare hotărârea sau nu poate continua executarea hotărârii.
Pe de altă parte, regimul juridic al contestaţiei la executare este acela al unui mijloc procesual prin care se asigură punerea în executare şi executarea propriu - zisă a hotărârii penale definitive în conformitate cu legea, prin aplicarea acelor dispoziţii de drept penal şi drept procesual penal care se referă exclusiv la executarea unei condamnări penale. Datorită acestei naturi juridice legea prevede mijloacele prin care se asigură aplicarea legii în executarea condamnării, dar exclude posibilitatea ca, pe această cale, să fie afectată autoritatea de lucru judecat. Aşadar, prin contestaţia la executare nu se poate analiza legalitatea sau temeinicia hotărârii penale, ci doar aspectele de nelegalitate constatate în procedura punerii în executare a hotărârii penale definitive, nefiind permis, potrivit dispoziţiilor procesual penale, nici recalificarea cererii.
De asemenea, Înalta Curte reţine că situaţia nouă ce se solicită a fi analizată implică evaluarea unor elemente probatorii referitoare la buna-credinţă a contestatoarei la momentul dobândirii celor două terenuri, ceea ce excede obiectului contestaţiei la executare, fiind specifică procedurii civile.
Faţă de aceste considerente, în baza dispoziţiilor art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de A. S.R.L. împotriva sentinţei penale nr. 203/F din data de 03 noiembrie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. va fi obligată contestatoarea la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de A. S.R.L. împotriva sentinţei penale nr. 203/F din data de 03 noiembrie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală.
Obligă contestatoarea la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 ianuarie 2024.