Şedinţa publică din data de 17 ianuarie 2024
Deliberând asupra conflictului de competenţă de faţă, în baza actelor şi lucrărilor de la dosar constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 368 din 28 septembrie 2023 pronunţată de Judecătoria Reşiţa, în baza art. 598 alin. (2) raportat la art. 597 alin. (1) lit. c) teza a II-a C. proc. pen.., a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Reşiţa.
În baza art. 50 alin. (1) C. proc. pen.., a fost declinată în favoarea Judecătoriei Oneşti soluţionarea cauzei având ca obiect contestaţia la executare formulată de petentul A., .
Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Reşiţa a reţinut că, la data de 05.09.2023 a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Reşiţa, sub nr. x/2023, contestaţia la executare formulată de petentul A., care a susţinut că, la momentul pronunţării condamnării de 4 ani de închisoare pentru infracţiunea de furt calificat, a fost adăugat un rest de 532 de zile, care nu se regăseşte nici în fişa de cazier judiciar şi nici în altă condamnare.
S-a notat că, la solicitarea instanţei, Penitenicarul Timişoara a ataşat la dosarul cauzei copia mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 226 din 24.05.2023, emis de Judecătoria Oneşti în dosarul nr. x/2022 (în execuţie) şi copia mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 229 din 16.11.2021, emis de Judecătoria Reşiţa în dosar nr. x/2018 (anulat).
La termenul de judecată din data de 28.09.2023, în urma calificării contestaţiei formulate ca fiind întemeiată pe dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. c) teza I C. proc. pen., respectiv ivirea unei nelămuriri cu privire la hotărârea care se execută, instanţa, din oficiu, a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Reşiţa.
Analizând actele dosarului în raport de excepţia invocată, Judecătoria Reşiţa a arătat că, prin sentinţa penală nr. 201/25.04.2023 pronunţată în dosarul nr. x/2022 de Judecătoria Oneşti, definitivă la data de 17.05.2023 prin necontestare, contestatorul A. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă a închisorii de 4 ani şi 532 zile, în regim de detenţie, din care au fost deduse perioadele de timp în care condamnatul fusese privat de libertate.
Instanţa a constatat că obiectul cererii formulată de persoana privată de libertate este contestaţie la executare întemeiată pe dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. c) teza I C. proc. pen., în sensul că nelămurirea este dată de modalitatea în care Judecătoria Oneşti a realizat operaţiunea de contopire a pedepselor în pedeapsa rezultantă stabilită şi aplicată prin sentinţa penală nr. 201/25.04.2023, pronunţată în dosarul nr. x/2022 de Judecătoria Oneşti, definitivă la data de 17.05.2023, prin necontestare.
S-s susţinut că, potrivit art. 598 alin. (2) teza a II-a C. proc. pen., contestaţia împotriva executării hotărârii penale se poate face "în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută", reţinându-se că, în speţă aceasta este Judecătoria Oneşti.
Prin sentinţa penală nr. 748 din 28 decembrie 2023 pronunţată de Judecătoria Oneşti, în temeiul art. 598 alin. (2) raportat la art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.., a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Oneşti, invocată de instanţă, din oficiu.
În temeiul art. 47 alin. (3) raportat la art. 50 C. proc. pen.., a fost declinată competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare formulată de persoana condamnată A. împotriva sentinţei penale nr. 210 din 22.04.2021, pronunţată de Judecătoria Reşiţa, în dosarul penal nr. x/2018, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1234/A/16.11.2021, a Curţii de Apel Timişoara, în favoarea Judecătoriei Reşiţa.
S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Judecătoria Reşiţa şi Judecătoria Oneşti.
În temeiul art. 51 alin. (1) C. proc. pen.., a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.
Pentru a pronunţa această soluţie, s-a arătat că, în urma declinării dispuse de Judecătoria Reşiţa, cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Oneşti, la data de 08.11.2023, fiind acordat termen de judecată la data de 18.12.2023, termen la care, după ce condamnatul şi-a clarificat obiectul cererii sale, în sensul că, solicită să i se înlăture sporul de 532 de zile ce i-a fost adăugat pedepsei de 4 ani de zile, de către Judecătoria Reşiţa, instanţa a pus în discuţie, din oficiu, excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Oneşti, rămânând în pronunţare cu privire la excepţia invocată.
Analizând excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, Judecătoria Oneşti a reţinut că, prin contestaţia la executare formulată la data de 17 august 2023, adresată Judecătoriei Reşiţa, condamnatul A. a arătat că, în momentul în care s-a pronunţat condamnarea sa de 4 ani de închisoare pentru infracţiunea de furt calificat, i-a fost adăugat un rest de pedeapsă de 532 de zile, care nu se regăseşte în fişa sa de cazier judiciar şi nici în vreo altă sentinţă de condamnare.
Deşi nu a precizat numărul sentinţei prin care a fost adăugat acest rest de pedeapsă, instanţa a notat că, din fişa de cazier judiciar rezultă că această operaţiune s-a realizat prin sentinţa penală nr. 210 din 22.04.2021, pronunţată de Judecătoria Reşiţa în dosarul penal nr. x/2018, definitivă prin decizia penală nr. 1234/A/16.11.2021, a Curţii de Apel Timişoara.
S-a mai reţinut că Judecătoria Reşiţa a calificat cererea condamnatului A. ca fiind contestaţie la executare în temeiul art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., reţinând, însă, că nelămurirea petentului este dată de modalitatea în care Judecătoria Oneşti a realizat operaţiunea de contopire a pedepselor, în pedeapsa rezultantă stabilită şi aplicată prin sentinţa penală nr. 201 din 25.04.2023, pronunţată în dosarul nr. x/2022 şi şi-a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Oneşti.
Analizând dispozitivul acestei ultime sentinţe, instanţa a constatat că Judecătoria Oneşti nu a realizat nicio operaţiune de contopire şi nu a adăugat sporul de 532 de zile, ci doar a dedus, la cererea condamnatului, perioada executată în Germania, în vederea extrădării.
Având în vedere solicitarea condamnatului, ce vizează înlăturarea sporului de 532 de zile, spor ce a fost aplicat prin sentinţa penală nr. 210 din 22.04.2021, pronunţată de Judecătoria Reşiţa, în dosarul penal x/2018, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1234/A/16.11.2021, a Curţii de Apel Timişoara, faţă de prevederile art. 598 alin. (2) cu referire la art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., s-a apreciat că instanţa competentă să soluţioneze contestaţia la executare formulată de condamnatul A., este instanţa care a pronunţat hotărârea contestată, respectiv Judecătoria Reşiţa, numai aceasta fiind în măsură să explice nelămurirea condamnatului în ceea ce priveşte sporul de pedeapsă adăugat.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia penală, la data de 09 ianuarie 2024, fiind stabilit termen pentru soluţionare la data de 17 ianuarie 2024.
Examinând conflictul negativ de competenţă ivit între Judecătoria Oneşti şi Judecătoria Reşiţa, cu privire la competenţa de soluţionare a cauzei privindu-l pe contestatorul A., Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Judecătoria Reşiţa, pentru următoarele considerente:
Prioritar, Înalta Curte notează că obiectul cauzei asupra căreia poartă conflictul negativ de competenţă este cererea formulată de contestatorul A., la data de 12.08.2023, prin care a solicitat, în esenţă, clarificarea situaţiei sale juridice, susţinând că instanţa care a dispus condamnarea sa pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat la o pedeapsă de 4 ani închisoare, a adăugat un rest de pedeapsă de 532 zile închisoare, rest care nu rezulta din vreo antecedenţă penală.
În acest sens, examinând situaţia juridică a contestatorului A., Înalta Curte constată că, prin sentinţa penală nr. 210 din 22 aprilie 2021 pronunţată de Judecătoria Reşiţa, în dosarul nr. x/2018, definitivă prin decizia penală nr. 1234/A din 16 noiembrie 2021 a Curţii de Apel Timişoara – secţia penală, s-a dispus condamnarea inculpatului A. la pedeapsa rezultantă de 4 ani şi 532 zile închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat.
Conform art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.., "contestaţia împotriva executării hotărârii penale se poate face când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare".
Sub aspectul instanţei competente, legiuitorul a înţeles să reglementeze în cuprinsul dispoziţiilor art. 598 alin. (2) teza a II-a C. proc. pen.., o competenţă exclusivă în cazul acestei contestaţii, aceasta aparţinând instanţei care a pronunţat hotărârea ce se execută.
Prin sentinţa penală nr. 201/25.04.2023, pronunţată de Judecătoria Oneşti, în dosarul nr. x/2022, a dispus numai anularea formelor de executare emise în baza sentinţei nr. 210/22.04.2021 pronunţată de Judecătoria Reşiţa, în dosarul penal nr. x/2018, definitivă prin decizia penală nr. 1234/A din 16.11.2021 a Curţii de Apel Timişoara, şi emiterea unor noi forme de executare în baza acestei hotărâri, ca urmare a deducerii din pedeapsa de 4 ani şi 532 zile închisoare, pe care o executa contestatorul A., a duratei arestării din Germania în vederea extrădării, de la data de 14.06.2022 şi până la data de 08.08.2022, precum şi unei perioade executate în baza MEPI nr. 229/16.11.2021, de la data de 09.08.2022 la zi. Or, emiterea unor noi forme de executare ca efect al deducerii unor perioade deja executate, nu echivalează cu desfiinţarea sentinţei nr. 210/22.04.2021 a Judecătoriei Reşiţa şi nici cu pronunţarea unei noi hotărâri prin care condamnatului i-a fost stabilită o pedeapsă.
Având în vedere că nelămurirea cu privire la hotărârea ce se execută, invocată de contestatorului A., poartă asupra restului de 532 zile închisoare, contopit de Judecătoria Reşiţa prin sentinţa nr. 210/22.04.2021, cu pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin aceeaşi sentinţă, Înalta Curte, faţă de dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. c) coroborate cu cele ale art. 598 alin. (2) teza a II-a C. proc. pen.., constată că, în cauză, competenţa de a soluţiona contestaţia la executare aparţine Judecătoriei Reşiţa.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 51 alin. (6) C. proc. pen.., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privindu-l pe contestatorul condamnat A. în favoarea Judecătoriei Reşiţa, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
În conformitate cu dispoziţiile art. 275 alin. (6) C. proc. pen.., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul condamnat, în cuantum de 340 RON, va rămâne în sarcina statului
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privindu-l pe contestatorul condamnat A. în favoarea Judecătoriei Reşiţa, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul condamnat, în cuantum de 340 RON, rămâne în sarcina statului.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 ianuarie 2024.