Şedinţa publică din data de 07 februarie 2024
Asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 23 din data de 14 decembrie 2023 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2023, a fost respinsă, ca nefondată, cererea formulată de petentul A., pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 al Judecătoriei Bârlad.
În esenţă, pentru a dispune astfel, s-a reţinut că petentul A. a formulat cerere de strămutare a dosarului nr. x/2023 aflată pe rolul Judecătoriei Bârlad.
În concret, s-a constatat că în raport de împrejurările expuse de către petentul A. nu pot fi decelate date sau informaţii din care să rezulte că imparţialitatea judecătorilor din cadrul Judecătoriei Bârlad ar putea fi ştirbită datorită împrejurărilor cauzei, duşmăniilor locale sau calităţii părţilor, care nu sunt rude sau afin până la gradul al IV-lea cu judecătorii, procurorii sau grefierii instanţei, sau că ar exista pericolul de tulburare a ordinii publice. Pentru a reprezenta temei de strămutare, suspiciunea la care s-a făcut referire decătre petent prin cererea de strămutare trebuie să fie rezonabilă, iar nu una pur subiectivă şi speculativă, în sensul că judecătorul cauzei ar trebui să se afle într-o situaţia de inadecvare procesuală care nu poate opera pe baza unei prezumţia sui generis că imparţialitatea acestuia este afectată, ci aceasta trebuie dovedită.
Împotriva acestei sentinţe, petentul A. a formulat prezenta cale de atac.
Prin cererea formulată în cauză, intitulată de petent ca fiind recurs, s-a arătat că în dosarul nr. x/2023 (strămutare), incluzând dosarul nr. x/2023 al Judecătoriei Bârlad a cărui strămutare o solicită a fost obligat la plata sumei de 200 de RON, arătând că nu a făcut cerere de strămutare niciodată, doar la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a formulat "cerere de recurs" .
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală la data de 19.01.2024, când s-a fixat termen pentru soluţionare la data de 7.02.2024.
Examinând calea de atac formulată în cauză de petentul A., Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă, pentru următoarele considerente:
Obiectul prezentei căi de atac îl constituie sentinţa penală nr. 23 din data de 14 decembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2023, prin care s-a respins cererea formulată de petentul A., pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 al Judecătoriei Bârlad.
Potrivit dispoziţiilor art. 74 alin. (1) din C. proc. pen.., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau curtea de apel competentă soluţionează cererea de strămutare prin sentinţă. În alin. (6) al art. 74 din C. proc. pen.. se prevede că "Sentinţa prevăzută la alin. (1) nu este supusă niciunei căi de atac."
Drept urmare, în privinţa sentinţei penale nr. 23 din data de 14 decembrie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, care este definitivă, legea nu prevede posibilitatea exercitării căii ordinare de atac a recursului.
Prin urmare, în raport de obiectul cauzei, se constată că în prezenta cauză petentului A. nu îi este recunoscută calea de atac împotriva sentinţei penale nr. 23 din data de 14 decembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2023, prin care s-a respins cererea de strămutare, întrucât a fost formulată împotriva unei soluţii nesusceptibile de reformare.
Aşadar, prin promovarea acesteia, petentul A. a încălcat principiul unicităţii căii de atac prevăzut de lege. Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor şi din acest motiv, apare ca o situaţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Normele procesuale privind sesizarea instanţelor judecătoreşti şi soluţionarea cererilor în limitele competenţei atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 din Constituţia României.
C. proc. pen. reglementează hotărârile susceptibile de a fi supuse examinării, căile de atac care pot fi exercitate împotriva acestora, termenele de declarare şi motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârilor.
Inadmisibilitatea reprezintă o sancţiune procedurală care intervine atunci când părţile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum şi în situaţia când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.
Faţă de cele arătate, în condiţiile în care calea de atac de faţă a fost exercitată împotriva unei sentinţe definitive, Înalta Curte va constata inadmisibilitatea recursului formulat de petent, urmând a-l respinge ca atare.
În consecinţă, faţă de cele reţinute, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge, ca inadmisibilă, calea de atac intitulată "recurs" formulată de petentul A. împotriva sentinţei penale nr. 23 din data de 14 decembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2023.
În raport cu soluţia dispusă, în temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga petentul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, calea de atac intitulată "recurs" formulată de petentul A. împotriva sentinţei penale nr. 23 din data de 14 decembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2023.
Obligă petentul la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 07 februarie 2024.