Şedinţa publică din data de 29 februarie 2024
Asupra recursului în casaţie, în baza actelor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 152 din data de 19.06.2023, pronunţată de Judecătoria Ineu în dosarul nr. x/2022, s-au dispus următoarele:
În baza art. 396 alin. (1) C. proc. pen., art. 42 alin. (1) lit. a) şi m) din Legea 407/2006 privind vânătoarea şi protecţia fondului cinegetic, a fost condamnat inculpatul A., cu antecedente penale, la pedeapsa de 1 (un) an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de braconaj cinegetic, prevăzută de art. 42 alin. (1) lit. a) şi m) din Legea 407/2006 privind vânătoarea şi protecţia fondului cinegetic.
În baza art. 396 alin. (1) C. proc. pen., art. 44 lit. d) din Legea 407/2006 privind vânătoarea şi protecţia fondului cinegetic, a fost condamnat inculpatul A., la o pedeapsă de 4 (patru) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 44 lit. d) din Legea 407/2006 privind vânătoarea şi protecţia fondului cinegetic.
În temeiul art. 396 alin. (1) C. proc. pen., art. 342 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul A., la pedeapsa de 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, prev. de art. 342 alin. (1) din C. pen.
În temeiul art. 396 alin. (1) C. proc. pen., art. 343 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul A., la o pedeapsă de 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de uz de armă letală fără drept, prev. de art. 343 alin. (1) din C. pen.
În baza art. 96 C. pen., a fost revocată suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 8 luni închisoare dispusă prin sentinţa penală nr. 44 din 21.09.2016 din dosar nr. x/2016 al Judecătoriei Gurahonţ, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 392/A la 22.03.2017 a Curţii de Apel Timişoara şi s-a dispus executarea pedeapsei de 8 (opt) luni închisoare de către inculpatul A., pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, prevăzută de art. 193 alin. (2) din C. pen.
S-a constatat că faptele ce fac obiectul judecăţii în prezentul dosar au fost săvârşite în concurs real cu infracţiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 55 din 11.08.2022 a Judecătoriei Gurahonţ din dosar nr. x/2022, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1104/A din 17.11.2022 a Curţii de Apel Timişoara.
În baza art. 97 C. pen. a fost anulată suspendarea executării pedepsei de 1 an şi 9 luni închisoare, pronunţată în dosar penal nr. x/2022 prin sentinţa penală nr. 55/11.08.2022 a Judecătoriei Gurahonţ, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1104/A/17.11.2022 a Curţii de Apel Timişoara.
A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 1 (an) şi 9 (nouă) luni închisoare şi pedepsele accesorii şi complementare din sentinţa penală nr. 55/11.08.2022 a Judecătoriei Gurahonţ, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1104/A/17.11.2022 a Curţii de Apel Timişoara, în pedepsele principale, complementare şi accesorii componente, şi repuse în individualitate, astfel:
- 1(un) an şi 6 (şase) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor prevăzută art. 342 alin. (1) din C. pen.
- 9 (nouă) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de braconaj, prevăzută de art. 42 alin. (1) lit. a) şi m) din Legea 407/2006;
- pedeapsa complementară aplicată în baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), d) şi h) C. pen., a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a alege şi de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, pe o perioadă de 3 ani, de la rămânerea definitivă a sentinţei;
- pedeapsa accesorie aplicată în temeiul art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b), d) şi h) C. pen., a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a alege şi de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, de la rămânerea definitivă a sentinţei şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În temeiul art. 40 C. pen. raportat la art. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele principale de: 8 (opt) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, prevăzută de art. 193 alin. (2) din C. pen. (din dosar nr. x/2016); 1 (un) an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de braconaj cinegetic, prevăzută de art. 42 alin. (1) lit. a) şi m) din Legea 407/2006 privind vânătoarea şi protecţia fondului cinegetic, faptă din 09.03.2019, dedusă judecăţii în prezenta cauză; 4 (patru) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de braconaj prevăzută de art. 44 lit. d) din Legea 407/2006, faptă din 09.03.2019, dedusă judecăţii în prezenta cauză; 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, prev. de art. 342 alin. (1) din C. pen., faptă din 09.03.2019, dedusă judecăţii în prezenta cauză; 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de uz de armă letală fără drept, prev. de art. 343 alin. (1) din C. pen., faptă din 09.03.2019, dedusă judecăţii în prezenta cauză; 1(un) an şi 6 (şase) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor prevăzută art. 342 alin. (1) din C. pen. (din dosar nr. x/2022); 9 (nouă) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de braconaj, prevăzută de art. 42 alin. (1) lit. a) şi m) din Legea 407/2006 (din dosar nr. x/2022).
A fost aplicată pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 6 (şase) luni închisoare, care a fost sporită cu 23 luni închisoare (1/3 din celelalte pedepse), inculpatul urmând să execute în final pedeapsa rezultantă de 3 (trei) ani şi 5 (cinci) luni închisoare, în regim de detenţie, potrivit art. 60 C. pen.
Pe lângă pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 5 luni închisoare, a fost aplicată, în baza art. 45 C. pen., pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d) şi h) C. pen., respectiv, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a alege şi de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, pe o perioadă de 3 ani de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b), d) şi h) C. pen., respectiv, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a alege şi de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, pedepse accesorii şi complementare care au fost aplicate prin sentinţa penală nr. 55/11.08.2022 a Judecătoriei Gurahonţ, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1104/A/17.11.2022 a Curţii de Apel Timişoara.
În temeiul art. 72 alin. (1) C. pen., art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen., a fost dedusă din pedeapsa rezultantă a închisorii de 3 ani şi 5 luni închisoare aplicată, durata măsurii reţinerii, arestării preventive şi arestului la domiciliu, de la data de 16.09.2019, ora 07:20, la data de 14.12.2019, inclusiv (măsuri din dosar nr. x/2022), precum şi durata măsurii reţinerii, arestării preventive şi arestului la domiciliu, de la data de 10.03.2019 ora 10:15 până în data de 06.06.2019 inclusiv, măsuri aplicate inculpatului în prezenta cauză.
În temeiul art. 45 C. pen., a fost dedusă din durata pedepselor accesorii şi complementare aplicate, respectiv a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d) şi h) C. pen.: exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a alege şi de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, pe o perioadă de 3 ani de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe, aplicate pe lângă pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 5 luni închisoare, durata executată de la data de 17.11.2022 la zi.
În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul A. în vederea stabilirii profilului genetic şi a stocării acestuia în S.N.D.G.J.
În temeiul art. 5 alin. (5) din Legea nr. 76/2008, a fost informat inculpatul că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.
În baza art. 112 alin. (1) lit. f) C. pen. s-a dispus confiscarea specială a armei de vânătoare confecţionată artizanal, fără date şi elemente de identificare, calibru 12, folosită la săvârşirea infracţiunilor, bun care a fost depus la Camera de Corpuri Delicte din cadrul I.P.J. Arad, în baza dovezii seria x, numărul x/28.08.2019, 1 (una) bucată tub cartuş calibrul 12, marca x, 42 (patruzecisidouă) proiectile artizanale, bunuri care au fost depuse la Camera de Corpuri Delicte din cadrul I.P.J. Arad, în baza dovezii seria x, numărul x/28.11.2019, 1 (una) bucata jachetă din camuflaj US Army, 1(una) bucată jachetă bleumarin marca x, bunuri depuse la camera de corpuri delicte din cadrul I.P.J. Arad, în baza dovezii seria x, numărul x/28.11.2019 .
S-a dispus, în temeiul art. 255 alin. (1) din C. proc. pen.., restituirea către inculpatul A. a telefonului mobil marca x, model duos, culoare neagra, serie x şi y cu cartela sim B., seria x A06, folosit, depus la camera de corpuri delicte din cadrul I.P.J. Arad, în baza dovezii seria x, numărul x/28.11.2019 .
În baza art. 397 C. proc. pen., art. 25 alin. (1) C. proc. pen., rap. la art. 1357 C. civ., a fost admisă acţiunea civilă exercitată de partea civilă Garda Forestieră Oradea şi a fost obligat inculpatul A., la plata sumei de 5000 Euro, în echivalent în RON la data plăţii în favoarea părţii civile, cu titlu de daune materiale reprezentând contravaloarea unui exemplar din specia căprior mascul.
În temeiul art. 272 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 6 din Protocolul privind stabilirea onorariilor cuvenite avocaţilor pentru furnizarea serviciilor de asistenţă juridică, s-a dispus plata sumei de 942 RON, din fondul Ministerului Justiţiei către Baroul Arad, reprezentând onorariu avocat din oficiu C., potrivit delegaţiei nr. 2917/15.12.2022, sumă care a rămas în sarcina statului.
În temeiul art. 272 C. proc. pen. şi art. 274 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul A. la plata a 2.500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 1.000 RON aferentă urmăririi penale şi suma de 1.500 RON în cursul judecăţii.
Prin decizia penală nr. 1018/A din 08.11.2023, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în dosarul nr. x/2022, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., s-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Ineu şi inculpatul A. împotriva sentinţei penale nr. 152 din data de 19.06.2023, pronunţată de Judecătoria Ineu în dosarul nr. x/2022. S-a desfiinţat sentinţa penală apelată şi rejudecând:
În temeiul art. 45 C. pen. s-a dedus din durata de 3 ani a pedepsei complementare rezultante, constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d) C. pen. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a alege), perioada executată de 3 ani, începând din data de 22.03.2017.
S-a înlăturat deducerea, din pedeapsa accesorie rezultantă, a perioadei considerate executate din pedepsele accesorii.
S-au menţinut celelalte prevederi ale sentinţei penale apelate.
Împotriva deciziei penale nr. 1018/A din 08.11.2023, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în dosarul nr. x/2022, în termenul legal, inculpatul A. a formulat cerere de recurs în casaţie, la data de 21 noiembrie 2023, prin avocat D. şi avocat E., (fără împuternicire avocaţială atasată), invocând dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 7 şi pct. 12 C. proc. pen.
Referitor la cazul prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., a fost invocată lipsa de tipicitate a infracţiunilor pentru care inculpatul a fost condamnat, respectiv: braconaj cinegetic, prevăzută de art. 42 alin. (1) lit. a) şi m) din Legea 407/2006 privind vânătoarea şi protecţia fondului cinegetic, infracţiunea prevăzută de art. 44 lit. d) din Legea 407/2006 privind vânătoarea şi protecţia fondului cinegetic, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, prev. de art. 342 alin. (1) din C. pen., uz de armă letală fără drept, prev. de art. 343 alin. (1) din C. pen.
În argumentare, s-a susţinut că, elementele de tipicitate ale infracţiunilor pentru care inculpatul a fost condamnat au suferit multiple modificări, ceea ce îl îndreptăţeşte pe inculpat să invoce beneficiul lipsei de previzibilitate a legii, respectiv a normei de incriminare sub care a fost condamnat.
S-a solicitat admiterea recursului în casaţie şi, în rejudecare, achitarea inculpatului în baza art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.
În ce priveşte cazul prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., s-a susţinut că pedeapsa a fost stabilită în mod nelegal, deoarece s-au aplicat greşit normele legale în materie de pluralitate intermediară - art. 44 C. pen., confundându-se această instituţie juridică cu recidiva.
Prin încheierea din 18 ianuarie 2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în baza art. 440 alin. (4) C. proc. pen., s-a admis în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 1018/A din 8 noiembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în dosarul nr. x/2022.
Analizând recursul în casaţie formulat de inculpatul A., în limitele prevăzute de art. 442 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că acesta este nefondat, în considerarea celor ce succed:
Recursul în casaţie este o cale extraordinară de atac în anulare, care poate fi exercitată în cazurile limitativ prevăzute de lege, al cărei scop este, astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 433 C. proc. pen., judecarea conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.
Faţă de scopul căii de atac a recursului în casaţie, respectiv îndreptarea erorilor de drept comise la soluţionarea cauzei, în prealabil, se impune precizarea că, orice chestiune de fapt analizată de instanţa de fond, respectiv apel, intră în puterea lucrului judecat şi excede cenzurii instanţei investită cu judecarea recursului în casaţie.
Ca atare, motivele de casare trebuie să se raporteze la situaţia factuală şi la elementele care au circumstanţiat activitatea infracţională, astfel cum au fost stabilite de instanţa de apel, în baza analizei mijloacelor de probă administrate în cauză, prin hotărârea atacată, întrucât în această cale extraordinară de atac se analizează doar aspecte de drept, Înalta Curte neputând proceda la evaluarea materialului probator sau la reaprecierea situaţiei de fapt.
Limitarea obiectului judecăţii în recursul în casaţie la cazurile strict prevăzute de lege înseamnă că nu orice presupusă încălcare a normelor substanţiale sau de procedură penală constituie temei pentru a casa hotărârea recurată, ci numai acele încălcări corespunzătoare unuia dintre cazurile de casare prevăzute de lege.
În cauză, inculpatul A. a formulat recurs în casaţie întemeiat pe cazurile de casare prevăzute de art. 438 alin. (1) pct. 7 şi 12 C. proc. pen., invocând lipsa de tipicitate a infracţiunilor pentru care inculpatul a fost condamnat, generată de modificările legislative survenite asupra normelor de incriminare, respectiv aplicarea greşită a dispoziţiilor privind pluralitatea intermediară.
Cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., conform căruia o hotărâre este supusă casării în situaţia în care "inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală" vizează "acele situaţii în care nu se realizează o corespondenţă deplină între fapta săvârşită şi configurarea legală a tipului respectiv de infracţiune, fie din cauza împrejurării că fapta pentru care s-a dispus condamnarea definitivă a inculpatului nu întruneşte elementele de tipicitate prevăzute de norma de incriminare, fie a dezincriminării faptei (indiferent dacă vizează reglementarea în ansamblu sau modificarea unor elemente ale conţinutului constitutiv)." (decizia nr. 442/R/2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală).
Conform art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării atunci când "s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", legiuitorul având în vedere limitele de pedeapsă ce sunt prevăzute de textul de lege în raport de încadrarea juridică reţinută sau menţinută prin hotărârea atacată şi de cauzele de atenuare sau agravare a pedepsei a căror incidenţă a fost stabilită de instanţa de apel. Aşadar, cazul de casare invocat vizează situaţiile în care s-au produs erori în legătură cu aplicarea pedepsei sau a măsurilor educative, prin stabilirea unei sancţiuni neprevăzute de lege, prin nerespectarea limitelor legale prevăzute de lege ori a tratamentului sancţionator al pluralităţii de infracţiuni, excluzându-se criticile privind greşita individualizare a pedepsei.
În aceste coordonate de principiu, Înalta Curte notează că, în cuprinsul hotărârii instanţei de fond, confirmată de instanţa de apel, au fost descrise faptele care au justificat încadrarea acestora ca realizând conţinutul constitutiv al infracţiunilor prevăzute de art. 42 alin. (1) lit. a) şi m) şi art. 44 lit. d) din Legea 407/2006 privind vânătoarea şi protecţia fondului cinegetic, art. 342 alin. (1) din C. pen. şi art. 343 alin. (1) din C. pen., fiind reţinute în concret acţiunile inculpatului A. şi motivele pentru care s-a considerat că acesta a săvârşit faptele.
În fapt, instanţele de fond şi apel au reţinut că, în seara zilei de 09.03.2019, deşi nu deţinea permis şi autorizaţie de vânătoare şi nu era autorizat să deţină, să poarte şi să folosească arme şi muniţii, inculpatul A. s-a deplasat împreună cu inculpatul F., cu autoturismul acestuia din urmă, pe fondul de vânătoare nr. 64-Tisa Luncşoara situat pe raza localităţii Mermeşti, com. Vârfurile, jud. Arad, având asupra sa arma de vânătoare cu ţevi lise, fără serie şi marcă, confecţionată artizanal, calibru 12, în stare de funcţionare şi muniţie aferentă acesteia, cu ajutorul căreia, la lumina farurilor şi a unei lanterne a executat un foc de armă asupra cornului animalului sălbatic din specia căprior, acţiune care l-a făcut vulnerabil la atacul fizic ulterior, reuşind astfel prinderea şi transportarea acestuia pe raza localităţii Mermeşti, jud. Vârfurile, cu autoturismul inculpatului F..
Pentru a verifica dacă inculpatul A. a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, Înalta Curte are în vedere situaţia de fapt stabilită de instanţa de apel, care nu poate fi schimbată, având caracter definitiv. În ipoteza în care situaţia de fapt reţinută de instanţa de apel nu se suprapune pe tipicitatea obiectivă a infracţiunii, astfel cum aceasta este prevăzută de lege, devin incidente dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.
Potrivit art. 42 alin. (1) lit. a) şi m) din Legea 407/2006 privind vânătoarea şi protecţia fondului cinegetic, constituie infracţiune de braconaj şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, următoarele fapte: a) vânătoarea practicată de persoane care nu posedă permis de vânătoare, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 32; m) vânătoarea la lumina farurilor sau a dispozitivelor de iluminare, prin utilizarea lor în timpul deplasării, precum şi prin fixarea vânatului în vederea tragerii prin metoda la pândă şi vânătoarea prin folosirea dispozitivelor prevăzute la art. 39 alin. (1) lit. ad).
Conform art. 44 lit. d) din Legea 407/2006 privind vânătoarea şi protecţia fondului cinegetic, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă: transportul vânatului dobândit în condiţiile art. 42 sau găsit împuşcat ori tranşat în teren, comercializarea, naturalizarea şi orice operaţiuni privind vânatul sau părţi ori produse uşor identificabile provenite de la acesta, dobândite fără respectarea condiţiilor legii;
Potrivit art. 342 alin. (1) din C. pen., "deţinerea, portul, confecţionarea, precum şi orice operaţiune privind circulaţia armelor letale, a muniţiilor, mecanismelor sau dispozitivelor acestora sau funcţionarea atelierelor de reparare a armelor letale, fără drept, se pedepsesc cu închisoarea de la unu la 5 ani."
Conform art. 343 alin. (1) din C. pen., "uzul de armă letală sau interzisă, fără drept, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 3 ani."
Analizând motivele de recurs în casaţie, prin prisma normelor legale în vigoare la data săvârşirii faptelor, respectiv 09.03.2019, Înalta Curte constată că nu sunt reliefate aspecte de nelegalitate din perspectiva neprevederii faptei în legea penală.
Ca atare, raportat la cele expuse, Înalta Curte constată că faptele imputate inculpatului A. întrunesc conţinutul constitutiv al infracţiunilor prevăzute de art. 42 alin. (1) lit. a) şi m) şi art. 44 lit. d) din Legea 407/2006 privind vânătoarea şi protecţia fondului cinegetic, art. 342 alin. (1) din C. pen. şi art. 343 alin. (1) din C. pen.
În ceea ce priveşte cazul prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., Înalta Curte reţine că principiul legalităţii pedepsei a fost respectat, pedepsele aplicate inculpatului pentru infracţiunile săvârşite fiind în limitele prevăzute de lege, inclusiv pedeapsa rezultantă de 3 ani 5 luni închisoare, stabilită în temeiul art. 40 C. pen. raportat la art. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen.
Astfel, Înalta Curte constată că motivul invocat de inculpat nu este întemeiat, în condiţiile în care, instanţele de fond şi apel au stabilit, în mod corect, incidenţa dispoziţiilor art. 44 C. pen. privind pluralitatea intermediară, având în vedere că faptele reţinute în sarcina inculpatului A., în prezenta cauză, comise la data de 09.03.2019, au fost săvârşite înainte de a fi împlinit termenul de supraveghere de 2 ani stabilit în cazul pedepsei de 8 luni închisoare aplicată conform sentinţei penale nr. 44 din 21.09.2016 a Judecătoriei Gurahonţ, în dosarul nr. x/2016, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 392/A din 22.03.2017 a Curţii de Apel Timişoara.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul în casaţie declarat de A. împotriva deciziei penale nr. 1018/A din 8 noiembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în dosarul nr. x/2022.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 200 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Conform art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat, în sumă de 170 RON, va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul în casaţie declarat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 1018/A din 8 noiembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în dosarul nr. x/2022.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat, în sumă de 170 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 februarie 2024.