Şedinţa publică din data de 15 mai 2024
Deliberând asupra cauzei deduse judecăţii, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 429/11.04.2023 pronunţată de Judecătoria Găeşti în dosarul nr. x/2022, în temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. pen. a fost achitată inculpata A. pentru săvârşirea infracţiunii de hărţuire prevăzută de art. 208 alin. (2) din C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. (persoană vătămată B.).
În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. pen., a fost achitată inculpata A., pentru săvârşirea infracţiunii de hărţuire prevăzută de art. 208 alin. (2) din C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. (persoană vătămată C.).
S-a luat act că inculpata a fost supusă măsurii preventive a reţinerii începând cu data de 28.05.2021 ora 13:16 până în data de 28.05.2021 la ora 18:28, iar de la data de 28.05.2021 ora 18:28, până la data de 26.07.2021, inclusiv, măsurii controlului judiciar.
În baza art. 25 alin. (5) din C. proc. pen., instanţa a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă formulată de C. şi B..
Potrivit art. 275 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. pen., au fost obligate persoanele vătămate B. şi C., la plata sumei de 500 RON, fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare (din care câte 173,37 RON din cursul urmăririi penale).
Împotriva acestei hotărâri au formulat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Găeşti şi părţile civile B. şi C..
Prin decizia penală nr. 229 din data de 07 martie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Găeşti şi părţile civile B. şi C. împotriva sentinţei penale nr. 429 din 11 aprilie 2023 pronunţată de Judecătoria Găeşti, care a fost desfiinţată şi a fost pronunţată o nouă hotărâre, după cum urmează:
În baza dispoziţiilor art. 396 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen., raportat la art. 208 alin. (2) din C. pen., cu aplicarea art. 61 alin. (2) şi alin. (4) lit. b) din C. pen., a fost condamnată inculpata A., la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 3.600 RON, reprezentând un număr de 180 zile amendă, în cuantum de 20 RON corespunzător unei zile amendă, pentru săvârşirea infracţiunii de hărţuire (persoana vătămată B.).
În baza dispoziţiilor art. 396 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen., raportat la art. 208 alin. (2) din C. pen., cu aplicarea art. 61 alin. (2) şi (4) lit. b) din C. pen., a fost condamnată inculpata A. la pedeapsa amenzii în cuantum de 3.600 RON, reprezentând un număr de 180 zile amendă, în cuantum de 20 RON corespunzător unei zile amendă, pentru săvârşirea infracţiunii de hărţuire (persoana vătămată C.).
În baza art. 38 alin. (2), art. 39 alin. (1) lit. c) din C. pen. s-a aplicat inculpatei A. amenda de 3600 de RON la care s-a adăugat o treime din cealaltă pedeapsă constând în amenda penală în cuantum de 3600 de RON, urmând ca intimata inculpată A. să execute pedeapsa rezultantă constând în amendă penală în cuantum de 4800 RON.
S-a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 63 din C. pen., respectiv dacă persoana condamnată nu execută, cu rea credinţă, pedeapsa amenzii stabilită prin prezenta, numarul zilelor-amendă se înlocuieşte cu un număr corespunzător de zile cu închisoarea.
S-a constatat că inculpata a fost supusă măsurii preventive a reţinerii în data de 28.05.2021.
În baza art. 397 din C. proc. pen. şi art. 1381 din C. civ., au fost admise în parte acţiunile civile exercitate de părţile civile B. şi C. şi, în consecinţă, a fost obligată inculpata A. la plata sumelor de câte 5000 RON pentru fiecare din părţile civile, cu titlu de daune morale.
În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare cauzate de soluţionarea apelului au rămas în sarcina statului.
Împotriva deciziei penale nr. 229 din data de 07 martie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a formulat o cale de atac intitulată "recurs" inculpata A..
În susţinerea căii de atac formulate, inculpata A. a învederat, în esenţă, că instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra probelor administrate, probe depuse de aceasta, de natură să influenţeze soluţia procesului, respectiv că instanţa nu a procedat la audierea acesteia.
De asemenea, a susţinut că a fost condamnată pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, respectiv pentru blestem, iar instanţa de apel a făcut o greşită aplicare a legii.
Totodată, a apreciat că, în cauză, nu sunt întrunite elementele constitutive ale unei infracţiuni şi că instanţa de apel a comis o eroare gravă de fapt.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală la data de 26 martie 2024.
Prioritar, se observă că, în sistemul Ecris, calea de atac formulată de inculpata A., intitulată de aceasta "recurs" a fost înregistrată ca fiind apel împotriva deciziei penale nr. 229 din data de 07 martie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Înalta Curte reţine că, în actuala reglementare procesual penală, în vigoare începând cu data de 01.02.2014, recursul nu mai este prevăzut drept cale ordinară de atac, apelul fiind singura cale ordinară de atac reglementată de C. proc. pen.
Examinând calea de atac formulată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că aceasta este inadmisibilă, pentru următoarele considerente:
Dând eficienţă principiilor legalităţii căilor de atac şi liberului acces la justiţie, reglementate de dispoziţiile art. 129 şi art. 21 din Constituţie, precum şi exigenţelor determinate de art. 13 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, admisibilitatea acestora fiind condiţionată de exercitarea lor potrivit legii, în termenele şi pentru motivele reglementate de normele incidente în materie.
Astfel, procesul penal se desfăşoară în conformitate cu dispoziţiile legale, iar hotărârile judecătoreşti vor fi supuse numai acelor căi de atac prevăzute de lege.
Revine, aşadar, părţii interesate obligaţia sesizării instanţelor de judecată în condiţiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.
Raportând consideraţiile teoretice anterior expuse la speţa dedusă judecăţii, se constată că inculpata A. a declarat o cale de atac care nu este prevăzută de legea procesual penală şi, în consecinţă, este inadmisibilă.
Decizia penală nr. 229 din data de 07 martie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosarul nr. x/2022 împotriva căreia inculpata a declarat calea de atac este definitivă, potrivit dispoziţiilor art. 552 alin. (1) din C. proc. pen. ("Hotărârea instanţei de apel rămâne definitivă la data pronunţării acesteia, atunci când apelul a fost admis şi procesul a luat sfârşit în faţa instanţei de apel").
De asemenea, dispoziţiile art. 408 alin. (1) din C. proc. pen., prevăd că pot fi atacate cu apel sentinţele, nu şi deciziile. Or, aşa cum s-a menţionat anterior, hotărârea atacată de inculpată este o decizie pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, ca instanţă de apel, şi este definitivă.
Altfel spus, în privinţa deciziei penale atacate, care a fost pronunţată în apel şi care este definitivă, legea nu prevede posibilitatea exercitării vreunei căi ordinare de atac.
Aşadar, inculpata A. a învestit Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea unei căi de atac neprevăzută de legea procesual penală, ceea ce încalcă principiul legalităţii căilor de atac şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Prin urmare, Înalta Curte, conform dispoziţiilor art. 421 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de apelanta A. împotriva deciziei penale nr. 229 din data de 07 martie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Conform dispoziţiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga apelanta la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de apelanta A. împotriva deciziei penale nr. 229 din data de 07 martie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă apelanta la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 mai 2024.