Hearings: December | | 2024
You are here: Home » Jurisprudence - details

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
The Criminal Chamber

Decizia nr. 160/A/2024

Decizia nr. 160/A

Şedinţa publică din data de 28 mai 2024

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 71 din 21 martie 2024 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, pronunţată în dosarul nr. x/2024, în baza art. 47 raportat la art. 429 alin. (1) C. proc. pen.., a fost respinsă excepţia de necompetenţă ridicată de contestatorul A..

În baza art. 431 raportat la art. 426 C. proc. pen.., a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva sentinţei penale nr. 13/16.01.2024 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, definitivă, pronunţată în cauza nr. 34/33/2024, având ca obiect o cerere de strămutare.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel Cluj a reţinut următoarele:

Petentul A. a formulat contestaţie în anulare împotriva sentinţei penale nr. 13 din 16.01.2024 a Curţii de Apel Cluj, pronunţată în dosarul nr. x/2024, solicitând desfiinţarea hotărârii atacate şi rejudecarea cauzei.

În fapt, s-a făcut trimitere la prevederile art. 426 lit. a) C. proc. pen.., conform cărora "împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare în următoarele cazuri: a) când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a unei părţi sau când, deşi legal citată, a fost în imposibilitatea de a se prezenta şi de a înştiinţa instanţa despre aceasta imposibilitate".

În susţinere, petentul a arătat că şedinţa de judecată a avut loc în data de 16 ianuarie 2024 şi a fost citat sau informat cu privire la acest fapt în data de 22 ianuarie 2024, prin adresa Cabinetului Preşedintelui Tribunalului Cluj nr. 122/11.01.2024.

În acest fel, instanţa nu avea cum să aibă la dosar vreo informaţie de la Tribunalul Cluj în care să apară faptul că s-au făcut încunoştinţările probat prin dovezile de comunicare a acestora, iar aspectul reţinut în sentinţă, în sensul că "procedura de citare este legal îndeplinită" este fals.

Petentul a învederat că acest fapt i-a blocat accesul la un proces echitabil şi drepturile prevăzute de art. 73 alin. (2) şi (5) C. proc. pen.. (dreptul de a depune memorii şi de a-şi susţine afirmaţiile în şedinţa de judecată), precum şi dreptul de a înainta o cerere de strămutare a acestui dosar la o altă instanţă.

În completare, petentul a transmis la dosar, la 18.03.2024, prin serviciul registratură, un înscris intitulat "excepţia de necompetenţă materială şi după calitatea persoanei", prin care a învederat că prin contestaţia în anulare a cerut rejudecarea cauzei ce face obiectul dosarului nr. x/2024, ce a avut ca obiect strămutarea cauzei de la Judecătoria Huedin (dosarul nr. x/2023) şi de la toate instanţele din circumscripţia Curţii de Apel Cluj. A susţinut că, potrivit art. 71 C. proc. pen.., curtea de apel judecă cererile de strămutare doar în cadrul circumscripţiei sale şi, chiar dacă judecarea contestaţiei în anulare este de competenţa Curţii de Apel Cluj, fiind îndreptată împotriva unei hotărâri a acestei instanţe (art. 429 alin. (1) C. proc. pen..), judecarea cauzei pentru care s-a dat hotărârea atacată prin contestaţia în anulare este de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aceasta fiind singura instanţă care poate strămuta cauzele din circumscripţia unei curţi de apel în circumscripţia altei curţi de apel.

Totodată, petentul a susţinut că motivele pentru care s-a solicitat strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Cluj şi de la toate instanţele din circumscripţie au fost menţionate în aceeaşi cerere de strămutare, fiind susţinute de fapte ale magistraţilor de la Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Cluj şi Judecătoria Huedin. Acest fapt constituie un alt motiv de necompetenţă materială şi după calitatea persoanei a Curţii de Apel Cluj, deoarece această instanţă este pusă în situaţia de a judeca strămutarea dosarului urmare a faptelor săvârşite de magistraţi din cadrul acestei instanţei. S-a mai arătat că judecarea faptelor judecătorilor din cadrul curţilor de apel este de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (art. 40 C. proc. pen..).

Procedând la analiza admisibilităţii în principiu a contestaţiei în anulare, Curtea de Apel Cluj a reţinut următoarele:

În primul rând, referitor la excepţia de necompetenţă invocată de contestator, Curtea de Apel Cluj a dispus respingerea acesteia, cu motivarea că, potrivit dispoziţiilor art. 429 C. proc. pen.., "contestaţia în anulare se introduce la instanţa de apel care a pronunţat hotărârea a cărei anulare se cere", iar, în cauză, a fost atacată o hotărâre pronunţată de către Curtea de Apel Cluj (într-un dosar ce a avut ca obiect o cerere de strămutare). Astfel, în analiza competenţei trebuie să se aibă în vedere dispoziţiile privind soluţionarea contestaţiei în anulare, iar nu cele care, în opinia petentului, erau aplicabile în procedura în care a fost pronunţată hotărârea obiect al căii extraordinare de atac. Or, dispoziţiile referitoare la competenţa de soluţionare a contestaţiei în anulare leagă această cale extraordinară de atac de instanţa care a pronunţat hotărârea a cărei anulare se cere, fără niciun fel de derogare. Această abordare rezidă în natura contestaţiei în anulare de a fi o cale extraordinară de atac de retractare, iar nu de reformare.

În continuare, s-a reţinut că, potrivit art. 431 C. proc. pen.., în cadrul verificării admisibilităţii în principiu, instanţa examinează în cameră de consiliu dacă cererea de contestaţie în anulare este formulată în termenul legal, dacă motivul pe care se sprijină contestaţia este dintre cele prev. de art. 426 C. proc. pen.., respectiv dacă s-au depus dovezi ori s-au invocat dovezi care sunt la dosar.

S-a reţinut că prevederile invocate de către contestator, respectiv art. 426 lit. a) C. proc. pen.. (când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a părţii sau, deşi legal citată, a fost în imposibilitatea de a se prezenta şi de a înştiinţa instanţa despre această imposibilitate) se aplică hotărârilor pronunţate de instanţă în faza procesuală a apelului (în cauzele de fond în care se poate exercita această cale de atac).

Or, câtă vreme obiectul dosarului vizează contestaţia în anulare formulată împotriva sentinţei penale nr. 13/16.01.2024, pronunţate în dosarul nr. x/2024 al Curţii de Apel Cluj, care a avut ca obiect o cerere de strămutare, s-a constatat că nu se poate discuta nici de o cauză în care s-a analizat temeinicia unei acuzaţii penale, nici de calea procesuală a apelului.

Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac care poate fi introdusă în cazurile strict şi limitativ prevăzute de lege, fiind o restrângere excepţională acceptată de legiuitor adusă autorităţii de lucru judecat. Cazurile de contestaţie în anulare nu pot fi extinse în alte ipoteze neprevăzute de lege.

S-a constatat că o contestaţie în anulare, cum este cea formulată de contestatorul A., împotriva unei hotărâri pronunţate în cu totul altă procedură decât cea a apelului, este inadmisibilă.

Pentru aceste considerente, Curtea de Apel Cluj a respins excepţia de necompetenţă ridicată de contestatorul A., iar în baza art. 431 raportat la art. 426 C. proc. pen.., a respins, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de acesta împotriva sentinţei penale nr. 13/16.01.2024 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, definitivă, pronunţată în cauza nr. 34/33/2024, având ca obiect o cerere de strămutare.

Împotriva sentinţei penale nr. 71 din 21 martie 2024 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, pronunţată în dosarul nr. x/2024, a formulat apel petentul A..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală la data de 13.05.2024.

La termenul din data de 28 mai 2024, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepţia inadmisibilităţii căii de atac, având în vedere că a fost declarată împotriva unei hotărâri definitive.

Examinând cu prioritate excepţia inadmisibilităţii căii de atac invocată de reprezentantul Ministerului Public, Înalta Curte constată următoarele:

În cauză, petentul A. a declarat apel împotriva sentinţei penale nr. 71 din 21 martie 2024 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, pronunţată în dosarul nr. x/2024, prin care, în temeiul art. 431 raportat la art. 426 C. proc. pen.., a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva sentinţei penale nr. 13/16.01.2024 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, definitivă, pronunţată în cauza nr. 34/33/2024, având ca obiect o cerere de strămutare.

Din examinarea ansamblului dispoziţiilor procedurale aplicabile contestaţiei în anulare, Înalta Curte reţine că felul hotărârii prin care se soluţionează această cale extraordinară de atac este în directă legătură cu instanţa competentă să o judece.

Fiind o cale de atac retractare, competenţa aparţine instanţei care a pronunţat hotărârea în legătură cu care se invocă anumite erori de procedură dintre cele expres prevăzute de art. 426 C. proc. pen.. Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 429 C. proc. pen.., competenţa de soluţionare aparţine fie instanţei de apel, fie celei de fond, în raport cu motivul de contestaţie în anulare invocat şi, în unele cazuri, modul în care hotărârea a rămas definitivă. Contestaţia în anulare întemeiată pe cazurile prevăzute de art. 426 lit. a), c)-h C. proc. pen.. se judecă întotdeauna de către instanţa de apel, iar cea întemeiată pe cazurile prevăzute de art. 426 lit. b) şi lit. i) C. proc. pen.. este de competenţa primei instanţe (dacă hotărârea a rămas definitivă prin neapelare) sau a instanţei de apel (cu menţiunea că, în cazul prevăzut de art. 426 lit. i) C. proc. pen.. raportarea se face la instanţa la care a rămas definitivă ultima hotărâre).

Este adevărat că dispoziţiile art. 432 alin. (4) C. proc. pen.. stabilesc faptul că sentinţa dată în contestaţia în anulare este supusă apelului, iar decizia dată în apel este definitivă, însă aceste dispoziţii reglementează procedura de judecare a contestaţiei în anulare după parcurgerea procedurii prealabile şi anume, admiterea în principiu, reglementată de art. 431 C. proc. pen.

Or, prin sentinţa apelată, Curtea de Apel Cluj a examinat admisibilitatea în principiu a contestaţiei în anulare promovate cu privire la sentinţa penală nr. 13/16.01.2024 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, definitivă, pronunţată în cauza nr. 34/33/2024, având ca obiect o cerere de strămutare.

Potrivit C. proc. pen., atât încheierea prin care se dispune admiterea în principiu a contestaţiei în anulare, cât şi sentinţa sau decizia prin care se dispune respingerea, ca inadmisibilă, a contestaţiei în anulare, în cadrul procedurii de examinare a admisibilităţii în principiu, prevăzută în art. 431 C. proc. pen.., sunt hotărâri definitive, nesupuse căii de atac a apelului. În acest sens, se observă că dispoziţiile art. 431 C. proc. pen.. reglementează o etapă distinctă, a admiterii în principiu a contestaţiei în anulare şi, în cadrul acestor dispoziţii cu caracter special, legiuitorul nu a prevăzut posibilitatea atacării pe calea apelului a hotărârilor pronunţate în cadrul procedurii de examinare a admisibilităţii în principiu, indiferent de tipul hotărârii pronunţate (Î.C.C.J., Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, decizia nr. 5/2015).

Ca atare, Înalta Curte constată că, în mod corect, instanţa învestită cu soluţionarea contestaţiei în anulare, respectiv Curtea de Apel Cluj, s-a pronunţat prin sentinţă, iar aceasta este definitivă.

Recunoaşterea unei căi de atac în alte condiţii decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalităţii acestora şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Relativ la cele ce precedă, Înalta Curte urmează să respingă, ca inadmisibil, apelul formulat de petentul A. împotriva sentinţei penale nr. 71 din 21 martie 2024 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, pronunţată în dosarul nr. x/2024.

Conform dispoziţiilor art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., va fi obligat apelantul petent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, apelul formulat de petentul A. împotriva sentinţei penale nr. 71 din 21 martie 2024 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, pronunţată în dosarul nr. x/2024.

Obligă apelantul petent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 mai 2024.