Şedinţa publică din data de 12 martie 2024
Deliberând asupra contestaţiilor formulate de contestatorii-inculpaţi A., B. şi C. împotriva încheierii penale din data de 21 februarie 2024, pronunţată de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală, în dosarul nr. x/2022, constată următoarele:
Prin încheierea penală din data de 21 februarie 2024, pronunţată de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală, în dosarul nr. x/2022, în temeiul art. 2502 din C. proc. pen., s-au menţinut măsurile asigurătorii instituite în dosarul nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism prin ordonanţa din 1.07.2020 şi s-a acordat termen de judecată la data de 20.03.2024, pentru când s-a dispus citarea martorilor D., E., F..
Deliberând asupra legalităţii şi temeiniciei măsurilor asigurătorii pentru bunurile printre alţii, a inculpaţilor C., A. şi B., instanţa a constatat următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, emis la data de 16.03.2022, în dosarul nr. x/2019, înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, la data de 20.04.2022, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, printre alţii, a următorilor inculpaţi:
C. pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1), (3) şi 6 din C. pen. (raportat la intervalul 2013-2015), complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prev. de art. 48 rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 308 din C. pen. şi art. 309 din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (4 acte materiale), complicitate la spălare a banilor în formă continuată prev. de art. 48 rap. la art. 49 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 129/2019 cu aplic.art. 35 alin. (1) din C. pen. (14 acte materiale), toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.
A. pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prev. de art. 48 rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 308 din C. pen. şi art. 309 din C. pen. cu aplic.art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 din C. pen., spălare a banilor în formă continuată prev. de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019 cu aplic.art. 35 alin. (1) din C. pen. (3 acte materiale), constituirea unui grup infracţional organizat în forma aderării prev. de art. 367 alin. (1), (3) şi 6 din C. pen., complicitate la delapidare în formă continuată prev. de art. 48 rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 308 din C. pen. cu aplic.art. 35 alin. (1) din C. pen. (6 acte materiale), spălare a banilor în formă continuată prev. de art. 49 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 129/2019 cu aplic.art. 35 alin. (1) din C. pen. (11 acte materiale), toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.
B. pentru săvârşirea infracţiunii de gestiune frauduloasă în formă continuată prev. de art. 242 alin. (1), (2) şi 3 din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (4 acte materiale) şi art. 5 din C. pen.
În actul de sesizare s-au reţinut, în esenţă, următoarele:
Cu privire la inculpatul C.:
Începând cu luna aprilie 2013, împreună cu inculpaţii G. şi H., a constituit un grup infracţional organizat în vederea comiterii infracţiunilor de delapidare şi spălare a banilor (grup la care ulterior tot în cursul lunii aprilie 2013, a aderat şi inculpatul A.), grup ce a acţionat coordonat până în luna ianuarie 2015, în scopul însuşirii în interesul financiar al inculpatului G. a disponibilităţilor băneşti din patrimoniul firmei I. S.A. Caracal (societate pe care acesta o controla prin acţionarul majoritar S.C. J. Luxemburg), sub aparenţa derulării unor contracte de împrumut cu caracter fraudulos cu firma afiliată S.C. K. S.R.L. Bucureşti (pe care similar inculpatul G. o controla), prin intermediul cărora suma totală de 2.583.317,89 RON reprezentând sume de bani aflate în conturile bancare, de trezorerie şi în contul fiduciar al I. respectiv preţul unei creanţe cesionate (aparţinând I.), a fost transferată/încasată fie direct către/în conturile S.C. K. S.R.L. Bucureşti, fie din dispoziţia S.C. K. S.R.L. Bucureşti către conturile altor societăţi interne/externe (pe care similar inculpatul G. le controla), acţiuni urmate de derularea unor circuite financiare de spălare (la capătul cărora sumele rulate erau fie retrase în numerar/transferate în alte conturi bancare, în interesul său financiar) iar în calitate de membru al grupului şi-a asumat şi a îndeplinit ca atribuţii în cadrul acestuia următoarele activităţi: în calitate de reprezentant al firmei S.C. K. S.R.L. Bucureşti şi la solicitarea inculpatului G., a semnat contractele şi actul adiţional cu caracter fraudulos (la datele de 04.04.2013, 10.03.2014 şi 07.01.2015), prin care firma S.C. I. S.A. Caracal împrumuta firma S.C. K. S.R.L. Bucureşti cu sumele de 2.000.000 RON şi 100.000 euro; în calitate de membru al Consiliului de Administraţie al firmei S.C. I. S.A. Caracal şi la solicitarea inculpatului G., a aprobat formal încheierea contractului de împrumut şi actului adiţional din datele de 10.03.2014 şi 07.01.2015 cu firma S.C. K. S.R.L. Bucureşti; în calitate de reprezentant al firmei S.C. K. S.R.L. Bucureşti şi la indicaţiile inculpatului G., a solicitat inculpatei H. (directorul general al firmei S.C. I. S.A. Caracal) să transfere, în intervalul aprilie 2013- ianuarie 2015, suma totală de 2.296.576,89 RON din conturile I. S.A. Caracal deschise la L., M. şi Trezoreria Slatina respectiv din contul fiduciar al I. deschis la N. de societatea de avocatură SCA A. şi Asociaţii (unde erau încasate sume de bani de societatea de avocatură în numele I.), fie direct către contul S.C. K. S.R.L. Bucureşti, fie din dispoziţia S.C. K. S.R.L. Bucureşti către conturile altor societăţi interne/externe pe care inculpatul G. le controla (firmele O. Nicosia Cipru, P., S.C. Q. S.R.L. Bucureşti); în calitate de împuternicit pe conturile firmei S.C. K. S.R.L. Bucureşti şi la solicitarea inculpatului G., a acceptat încasarea directă, în data de 30.09.2014, în contul S.C. K. S.R.L. Bucureşti, a sumei de 286.741 RON (virată de S.C. R.), reprezentând preţul unei creanţe cesionate ce aparţinea S.C. I. S.A. Caracal (în baza contractului de cesiune de creanţă încheiat cu S.C. R. S.A. în 08.09.2014); în calitate de împuternicit pe conturile firmei S.C. K. S.R.L. Bucureşti şi la solicitarea inculpatului G., a retras în numerar (cu justificarea "lichidare salarii/avans salarii/diverse plăţi") respectiv a transferat în contul bancar personal (de unde le retrăgea corespunzător), în conturile bancare ale unor firme pe care inculpatul G. le controla (S. S.R.L. Bucureşti, Q. S.R.L. Bucureşti, T. S.R.L. Jilava, Ilfov, U. S.R.L. Bucureşti, V. S.R.L. Bucureşti) şi în contul AFP Sector 1 Bucureşti (cu justificarea "contravaloare facturi/restituire împrumut/plată poprire"), suma totală de 1.548.700 RON, însuşită din patrimoniul societăţii S.C. I. S.A. Caracal în modalităţile sus-expuse, fapte care întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1), (3) şi 6 din C. pen.
În intervalul aprilie 2013 ianuarie 2015, în calitate de reprezentant/împuternicit pe conturile firmei S.C. K. S.R.L. Bucureşti (societate controlată de inculpatul G. persoană căruia i se subordona) şi în exercitarea aceleiaşi atribuţii infracţionale, a înlesnit însuşirea de către inculpatul, respectiv (prin intermediul altor firme) a sumei totale de 2.583.317,89 RON, din patrimoniul societăţii I. (componenta active circulante-disponibilităţile băneşti), prin încheierea (în numele S.C. K. S.R.L. şi la indicaţiile inculpatului G.) a unor contracte de împrumut/act adiţional cu caracter fraudulos (la datele de 04.04.2013, 10.03.2014 şi 07.01.2015) cu firma afiliată S.C. I. S.A. Caracal (pe care inculpatul G. o controla similar), facilitând astfel transferul ulterior al sumei respective din conturile I. deschise la L., M. şi Trezoreria Slatina şi din contul fiduciar al I. deschis la N. de către societatea de avocatură SCA A. şi Asociaţii (unde erau încasate sume de bani de societatea de avocatură în numele I.), fie direct către conturile S.C. K. S.R.L. Bucureşti, fie din dispoziţia S.C. K. S.R.L. Bucureşti către conturile altor societăţi interne/externe (pe care similar inculpatul G. le controla-firmele O. Nicosia Cipru, P., S.C. Q. S.R.L. Bucureşti), respectiv prin acceptarea încasării directe, în data de 30.09.2014, în contul S.C. K. S.R.L. Bucureşti, a sumei de 286.741 RON (virată de S.C. R.), reprezentând preţul unei creanţe cesionate ce aparţinea S.C. I. S.A. Caracal (în baza contractului de cesiune de creanţă încheiat cu S.C. R. S.A. în 08.09.2014), fapte care întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prev. de art. 48 rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 308 din C. pen. şi art. 309 din C. pen. cu aplic.art. 35 alin. (1) din C. pen. (4 acte materiale).
În intervalul 04.04.2013 - 01.10.2014, în calitate de reprezentant/împuternicit pe conturile firmei S.C. K. S.R.L. Bucureşti (societate controlată de inculpatul G. -persoană căruia i se subordona) şi în exercitarea aceleiaşi atribuţii infracţionale, cunoscând acţiunea de însuşire de sume de bani din patrimoniul societăţii S.C. I. S.A. Caracal (derulată de inculpatul G. prin intermediul unor împrumuturi frauduloase către firma K. SRL), la solicitarea inculpatului respectiv, a retras în numerar (cu justificarea "lichidare salarii/avans salarii/diverse plăţi") respectiv a transferat în conturile firmelor S. S.R.L. Bucureşti, Q. S.R.L. Bucureşti, T. S.R.L. Jilava, Ilfov, U. S.R.L. Bucureşti, V. S.R.L. Bucureşti, în contul bancar personal şi în contul AFP Sector 1 Bucureşti (cu justificarea "contravaloare facturi/restituire împrumut/plată poprire"), printr-un număr de 14 operaţiuni (retrageri de numerar/operaţiuni bancare de plată), suma totală de 1.548.700 RON, (cunoscând provenienţa infracţională a acesteia şi anume din săvârşirea infracţiunii de delapidare în dauna societăţii I.), înlesnind astfel circuitul financiar de spălare al sumei în cauză, în scopul disimulării originii ilicite a acesteia şi a adevăratei naturi a dispoziţiei sale, fapte care întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la spălare a banilor în formă continuată prev. de art. 48 din C. pen. rap. la art. 49 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 129/2019 cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (14 acte materiale).
Cu privire la inculpatul A.
În intervalul martie- iulie 2012, în calitate de reprezentant al firmei O. Nicosia Cipru (pe care inculpatul G. o controla), şi în exercitarea aceleiaşi atribuţii infracţionale, a înlesnit însuşirea în interesul financiar al acestuia, a sumei totale de 2.730.000 euro din patrimoniul societăţii S.C. W. S.R.L. Arad, prin semnarea (la solicitarea inculpatului G.) la data de 26.03.2012 (în numele firmei O.) a unui contract de prestări servicii cu caracter fraudulos cu firma W. S.R.L. Arad şi prin emiterea facturii justificative din 06.07.2012, facilitând astfel transferul ulterior (în data de 13.07.2012) al sumei respective din contul aparţinând firmei W. S.R.L. Arad (deschis la X.) în contul bancar (deschis la N.) al firmei O. Nicosia Cipru, fapte care întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prev. de art. 48 rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 308 din C. pen. şi art. 309 din C. pen. şi cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) şi art. 5 din C. pen.
În intervalul 13.07.-23.07.2012, în calitate de împuternicit pe contul de euro (deschis la N.) al firmei O. Nicosia Cipru (controlată de inculpatul G.), cunoscând acţiunea de însuşire de sume de bani din patrimoniul societăţii W. S.R.L. Arad (derulată de inculpatul G. prin intermediul unui contract de servicii fraudulos încheiat cu firma O.), la solicitarea inculpatului respectiv cât şi prin decizia proprie, a transferat, suma totală de 2.727.750 euro (prin trei operaţiuni de plată), în contul bancar din Monte Carlo, Monaco al inculpatului G. (suma de 71.250 euro), în contul bancar personal (deschis la N.) (suma de 1.056.500 euro) respectiv într-un cont bancar din Cipru al firmei O. (suma de 1.600.000 euro) cunoscând provenienţa infracţională a acesteia (şi anume din săvârşirea infracţiunii de delapidare în dauna societăţii W. SRL), sumă ce astfel a fost introdusă într-un circuit financiar de spălare în scopul disimulării originii ilicite a acesteia, fapte care întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor în formă continuată, prev. de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019 cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (3 acte materiale).
Începând cu luna aprilie 2013, realizând acţiunea frauduloasă (derulată de inculpatul G.) de însuşire în interes financiar propriu a disponibilităţilor băneşti din patrimoniul firmei I. S.A. Caracal (societate pe care acesta o controla prin acţionarul majoritar S.C. J. Luxemburg), sub aparenţa derulării unor contracte de împrumut cu caracter fraudulos cu firma afiliată S.C. K. S.R.L. Bucureşti (pe care similar inculpatul G. o controla), a aderat la grupul infracţional organizat constituit de inculpaţii G., H. şi C., ce a acţionat coordonat până în luna ianuarie 2015, în vederea comiterii infracţiunilor de delapidare şi spălare a banilor, prin care suma totală de 2.583.317,89 RON reprezentând sume de bani aflate în conturile bancare, de trezorerie şi în contul fiduciar al I. respectiv preţul unei creanţe cesionate (aparţinând I.), a fost transferată/încasată fie direct către/în conturile S.C. K. S.R.L. Bucureşti, fie din dispoziţia S.C. K. S.R.L. Bucureşti către conturile altor societăţi interne/externe (pe care similar inculpatul G. le controla), acţiuni urmate de derularea unor circuite financiare de spălare (la capătul cărora sumele rulate erau fie retrase în numerar/transferate în alte conturi bancare, în interesul acestuia financiar), iar în calitate de membru al grupului şi-a asumat şi a îndeplinit ca atribuţii în cadrul acestuia următoarele activităţi: în intervalul 12.04.2013-09.01.2015, în calitate de administrator al contului fiduciar al I. (unde erau încasate în numele acestei firme sume de bani) deschis pe numele SCA "A. şi Asociaţii" (societate civilă de avocatură pe care o controla), la solicitarea inculpatului G. (prin inculpaţii H. şi C.), a dispus prin angajaţii proprii, transferul sumei de 587.576,89 RON, în contul firmelor externe O. Nicosia Cipru şi P. (pe care inculpatul G. le controla); a dispus prin angajaţii proprii din cadrul SCA "A. şi Asociaţii", redactarea şi prezentarea spre semnare a hotărârilor Consiliului de administraţie al firmei I. S.A. Caracal din datele de 07.03.2014 respectiv 07.01.2015, documente prin care erau aprobate formal încheierea contractului de împrumut şi actului adiţional din datele de 10.03.2014 şi 07.01.2015 cu firma S.C. K. S.R.L. Bucureşti, prin care era suplimentat împrumutul anterior acordat societăţii S.C. K. S.R.L. Bucureşti, cu suma maximă de 100.000 euro; în intervalul 12.04.2013-17.10.2014, în calitate de împuternicit pe conturile firmei O. Nicosia Cipru (deschise în România la N.), la solicitarea/cu acceptul prealabil al inculpatului G., a dispus cu privire la suma totală de 742.915 RON, transferul în contul firmei Y. (pe care inculpatul G. o controla), în contul bancar al SCA A. ŞI ASOCIAŢII, în contul bancar personal şi în contul bancar al suspectului Z. (cu justificarea "contravaloare factură/plată împrumut/"), respectiv retragerea în numerar (cu justificarea "restituire împrumut"), sumă ce astfel a fost introdusă într-un circuit financiar de spălare, în scopul disimulării originii ilicite a acesteia şi a adevăratei naturi a dispoziţiei sale, fapte care întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat în forma aderării, prev. de art. 367 alin. (1), (3) şi 6 din C. pen.
În intervalul 12.04.2013-09.01.2015, în exercitarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi realizând acţiunea frauduloasă (derulată de inculpatul G.) de însuşire în interes financiar propriu a disponibilităţilor băneşti din patrimoniul firmei I. S.A. Caracal (societate pe care acesta o controla prin acţionarul majoritar S.C. J. Luxemburg), sub aparenţa derulării unor contracte de împrumut cu caracter fraudulos cu firma afiliată S.C. K. S.R.L. Bucureşti (pe care similar inculpatul G. o controla), în calitate de administrator al contului fiduciar al I. (unde au fost încasate în numele acestei firme sume de bani) deschis pe numele SCA "A. şi Asociaţii" (societate civilă de avocatură pe care o controla), la solicitarea inculpatului G. (prin inculpaţii H. şi C.), a dispus prin angajaţii proprii, printr-un număr de 6 operaţiuni (la datele de 12.04.2013, 15.04.2013, 04.02.2014, 10.03.2014, 16.10.2014 respectiv 09.01.2015), transferul sumei de 587.576,89 RON în conturile firmelor externe O. Nicosia Cipru şi P. (pe care inculpatul G. le controla) - facilitând astfel acţiunea de însuşire (derulată de inculpatul G.) a disponibilităţilor băneşti din patrimoniul firmei I. S.A. Caracal, fapte care întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la delapidare în formă continuată, prev. de art. 48 rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 308 din C. pen. cu aplic.art. 35 alin. (1) din C. pen. (6 acte materiale).
În intervalul 12.04.2013-02.06.2015, în calitate de împuternicit pe conturile firmei O. Nicosia Cipru (deschise în România la N.) şi în exercitarea aceleiaşi atribuţii infracţionale, cunoscând acţiunea de însuşire de sume de bani din patrimoniul societăţii S.C. I. S.A. Caracal (derulată de inculpatul G. prin intermediul unor împrumuturi frauduloase către firma K. SRL), la solicitarea/cu acceptul inculpatului respectiv, a dispus, cu privire la suma totală de 854.617 RON, transferul în conturile firmelor Y. (pe care inculpatul G. o controla), şi S.C. AA. S.R.L. Bucureşti (pe care personal o controla), în contul bancar al SCA A. ŞI ASOCIAŢII, în contul bancar personal şi în contul bancar personal al numitului Z. (cu justificarea "contravaloare factură/plată împrumut") respectiv retragerea în numerar (cu justificarea "restituire împrumut"), printr-un număr de 11 de operaţiuni (retragere numerar sau operaţiuni bancare de plată), sumă ce astfel a fost introdusă într-un circuit financiar de spălare, în scopul disimulării originii ilicite a acesteia şi a adevăratei naturi a dispoziţiei sale, fapte care întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor în formă continuată prev. de art. 49 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 129/2019 cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (11 acte materiale).
Cu privire la inculpata B.:
În intervalul noiembrie 2010- octombrie 2012, în calitate de reprezentant (practician în insolvenţă) al firmei BB. Bucureşti (desemnată în procedura de insolvenţă ca administrator judiciar al S.C. I. S.A. Caracal prin încheierea de şedinţă din 04.11.2010 a Tribunalului Olt, în dosarul nr. x/2010), calitate în baza căreia a cunoscut situaţia şi evoluţia financiară a societăţii S.C. I. S.A. Caracal, în conivenţă cu inculpatul G. şi numitul CC. (asociatul coordonator al administratorului judiciar BB. Bucureşti), a acţionat constant, în exercitarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, pentru a menţine/determina/înlesni derularea în continuare a mecanismului de decapitalizare al societăţii comerciale S.C. I. S.A. Caracal dezvoltat/coordonat/determinat de către inculpatul G. (prin reducerea drastică a disponibilităţilor băneşti şi patrimoniului aflat la dispoziţia acesteia), menţinând/facilitând/determinând realizarea de operaţiuni financiare ce au vizat transferul/nerecuperarea unor importante sume de bani reprezentând capitalul de lucru al S.C. I. S.A. Caracal, prin derularea în continuare a unui contract de fabricaţie cu firma intra-grup J. (prin care producţia I. deşi faptic era livrată beneficiarilor din Europa, era facturată scriptic către J. fiind încasată integral de aceasta, ulterior J., achitând doar parţial către I. contravaloarea mărfurilor livrate şi utilizând sumele încasate astfel discreţionar)/derularea în continuare în procedura de insolvenţă a societăţii I. a unui contract de consultanţă şi management fără conţinut economic încheiat cu firma J. S.R.L. Bucureşti (firmă pe care similar o controla acţionarul majoritar J.), în baza căruia societatea în cauză a încasat nejustificat sume de bani de la S.C. I. S.A. Caracal, fără a fi efectuate în realitate pretinsele prestaţii de consultanţă/neurmărirea recuperării creanţelor I. de la acţionarul majoritar S.C. J. Luxemburg şi societatea afiliată intra-grup J./determinarea derulării procedurii de insolvenţă a firmei I. S.A. Caracal fără luarea în considerare a creanţelor pe care I. le avea de încasat de la firmele din grupul J. (fapt ce a condus la vânzarea subevaluată a activelor (patrimoniului) firmei I. S.A. Caracal către o societatea terţă), după cum urmează: în intervalul noiembrie 2010 - iulie 2012 (prin sentinţa nr. 946/15.10.2012 Tribunalul Olt dispunând închiderea procedurii reorganizării I. S.A. Caracal), a acceptat derularea în continuare a contractului de fabricaţie cu firma intra-grup J. în condiţii financiare total dezavantajoase pentru S.C. I. S.A. Caracal (contract prin care producţia I. deşi faptic era livrată beneficiarilor din Europa, era facturată scriptic către J. fiind încasată integral de aceasta, ulterior J. achitând doar parţial către I. contravaloarea mărfurilor livrate şi utilizând sumele încasate astfel discreţionar); în perioada de insolvenţă pentru mărfuri livrate în valoare de 26.341.277,80 RON neîncasându-se nicio sumă de la firma J., astfel încât soldul neîncasat cu firma J. la ieşirea din procedura de insolvenţă a S.C. I. S.A. Caracal (octombrie 2012) era în cuantum de 69.762.606,61 RON (primul act material continuu al acţiunii de gestiune frauduloasă); în intervalul 06.01.2011-15.10.2012, în calitate de reprezentant principal al administratorului judiciar BB. Bucureşti (în procedura de insolvenţă a I.) calitate în care a supravegheat şi condus direct activitatea acestei societăţi, a avizat/aprobat şi dispus plata sumei de 394.106,87 RON către firma J. S.R.L. Bucureşti cu titlu de contravaloare pretinse servicii de consultanţă (fără a avea la bază documente justificative), menţinând astfel derularea în continuare în procedura de insolvenţă a societăţii I. a unui contract de consultanţă şi management fără conţinut economic încheiat cu firma J. S.R.L. Bucureşti (al doilea act material continuu al acţiunii de gestiune frauduloasă); în intervalul noiembrie 2010 - octombrie 2012, acţionând contrar intereselor societăţii pe care o reprezenta în procedura de insolvenţă, nu a urmărit recuperarea creanţelor I. de la acţionarul majoritar S.C. J. S.A. Luxemburg şi societatea afiliată intra-grup J. (existente la deschiderea procedurii insolvenţei) acceptând în acest sens doar plăţi parţiale discreţionare de la J. (doar pentru mărfuri livrate anterior datei de 04.11.2010), în condiţiile în care la intrarea în insolvenţă a S.C. I. S.A. Caracal, soldurile neîncasate cu firmele J. şi J. S.A. Luxemburg erau în cuantum de 73.126.214,07 RON respectiv 22.752.104,77 RON. (al treilea act material continuu al acţiunii de gestiune frauduloasă); în intervalul ianuarie 2011 - iulie 2012, acţionând contrar intereselor societăţii pe care o reprezenta în procedura de insolvenţă, a facilitat/întocmit/supus aprobării/aplicat un plan de reorganizare al societăţii I. S.A. Caracal, fără luarea în considerare a creanţelor pe care I. le avea de încasat de la firmele din grupul J. (în cuantum de 125.386.079 RON la data întocmirii planului de reorganizare) invocând în acest sens un raport de evaluare al activelor societăţii în insolvenţă în care valoarea creanţelor respective a fost considerată zero de către evaluatori "ca urmare a discuţiilor cu reprezentanţi ai I., administratorului judiciar şi ai grupului J. (persoane subordonate/în conivenţă cu inculpatul G., între care era inclusă), creând astfel premisele vânzării subevaluate a activelor (patrimoniului) firmei I. S.A. Caracal către societatea terţă S.C. W. S.R.L. Arad, prin contractul de transfer de întreprindere din 06.07.2012 (în aşa fel încât, întreg patrimoniul I. S.A. Caracal care la deschiderea procedurii de insolvenţă avea un activ total de 203.231.196 RON, a fost vândut la preţul de 33.247.305 RON, rezultând o diferenţă subevaluată în cuantum de cel puţin 125.386.079 RON (neputându-se accepta "ştergerea" acestor creanţe, în condiţiile în care decurgeau din contracte semnate cu firme din acelaşi grup, aflate în derulare şi pentru care se achitau în aceiaşi perioadă chiar plăţi parţiale)- (al patrulea act material continuu al acţiunii de gestiune frauduloasă), prejudiciind astfel persoana juridică S.C. I. S.A. Caracal cu suma totală de 125.780.185,87 RON (125.386.079 RON + 394.106,87 RON), în scopul dobândirii de foloase patrimoniale fie de către firmele intra-grup sau terţă (acţionarul majoritar J. S.A. Luxemburg, J., J. S.R.L. Bucureşti şi S.C. W. SRL), fapte care întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de gestiune frauduloasă în formă continuată prev. de art. 242 alin. (1), (2) şi 3 din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (4 acte materiale) şi art. 5 din C. pen.
În faza urmăririi penale, având în vedere prejudiciile produse prin săvârşirea presupuselor infracţiuni de gestiune frauduloasă şi de delapidare în dauna patrimoniului părţii civile I. S.A. Caracal şi, respectiv, prin săvârşirea presupuselor infracţiuni de evaziune fiscală în dauna bugetului de stat, precum şi de sumele care au făcut obiectul presupuselor infracţiuni de spălare a banilor, în temeiul dispoziţiilor art. 249 din C. proc. pen., art. 11 din Legea nr. 241/2005 şi art. 50 din Legea nr. 129/2019, s-au instituit următoarele măsuri asigurătorii:
Prin Ordonanţa din data de 1.07.2020 s-a dispus luarea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra bunurilor mobile şi imobile, prezente şi viitoare, după cum urmează, printre alţii, în ceea ce îl în ceea ce îl priveşte pe inculpatul C., până la concurenţa sumei de 2.326.576,89 RON; în ceea ce o priveşte pe inculpata B., până la concurenţa sumei de 125.416.079 RON, în ceea ce îl priveşte pe inculpatul A., până la concurenţa sumelor de 2.727.750 euro şi 30.000 RON.
Măsurile asigurătorii au fost puse în aplicare, printre alţii, după cum urmează:
1. Prin procesul-verbal din data de 6.07.2020 asupra următoarelor bunuri mobile şi imobile aparţinând inculpatei B.: imobil tip apartament, situat în municipiul Bucureşti, strada x, nr. 5, ID electronic x, nr. cadastral x, nr. carte funciară x, suprafaţă în acte de 80 mp., achiziţionat la valoarea de 70.000 euro (în anul 2012); soldul conturilor deţinute la unităţile bancare DD. şi EE. în monedele RON şi EURO.
2. Prin procesul-verbal din data de 09.07.2020 asupra următoarelor bunuri mobile şi imobile aparţinând inculpatului A.: imobilul tip apartament situat în Bucureşti, strada x, nr. 59; boxă situată în Bucureşti, strada x, boxa nr. 9 şi parcare situată în Bucureşti, strada x, nr. 59, parcarea nr. 18., având valoarea de impunere de 628.379 RON; soldul conturilor deţinute la unităţile bancare FF., EE., GG. şi N..
Prin adresa din data de 24.09.2019, N. S.A. a confirmat existenţa următoarelor solduri cu privire la inculpatul A.: în contul x, suma de 10323,19 RON; în contul x, suma de 21.02 euro.
Prin adresa din data de 06.07.2020 GG. S.A. a confirmat existenţa următoarelor solduri cu privire la inculpatul A.: în contul x, suma de 4,31 euro; în contul x, suma de 1.731,99 USD; în contul x, suma de 544.387,30 euro.
Prin procesul-verbal din data de 09.07.2020 asupra următoarelor bunuri mobile şi imobile aparţinând inculpatului C.: imobilul tip clădire corp principal, suprafaţă construită desfăşurată 210 mp. din beton armat şi cadre din beton, anul 2015, fără instalaţii, situat în comuna Crevedia, sat Mînăstirea, strada x, judeţul Dâmboviţa; imobil tip teren curte, suprafaţă totală 421 mp. situat în comuna Crevedia, sat Mînăstirea, strada x, judeţul Dâmboviţa; imobil tip teren intravilan, arabil zona A, suprafaţă 239 mp. situat în comuna Crevedia, sat Mînăstirea, strada x, judeţul Dâmboviţa, având în total valoarea de impunere de 132.300 RON; imobil tip teren situat în comuna Arefu, judeţul Argeş, ID electronic x, suprafaţă măsurată de 1805 mp, iar în acte 1950 mp. (aflat în coproprietate împreună cu HH.); imobil tip construcţie situată în comuna Arefu, judeţul Argeş, ID electronic x, suprafaţă măsurată de 54 mp, iar în acte 54 mp, (aflat în coproprietate împreună cu HH.); imobil tip construcţie situată în comuna Arefu, judeţul Argeş, ID electronic x, suprafaţă măsurată de 140 mp, în acte 140 mp. (aflat în coproprietate împreună cu HH.); imobil tip teren situat în comuna Arefu, judeţul Argeş, ID electronic x, suprafaţă măsurată de 3200 mp, în acte 3200 mp. (aflat în coproprietate împreună cu HH.); imobil tip teren în Cornăţelu, judeţul Dâmboviţa, ID electronic x, suprafaţă măsurată de 8600 mp, iar în acte 8600 mp, (aflat în coproprietate împreună cu HH.); imobil tip teren în Cornăţelu-Alunişu, judeţul Dâmboviţa, ID electronic x, suprafaţă măsurată de 1300 mp, iar în acte 1300 mp. (aflat în coproprietate împreună cu HH.); imobil tip construcţie în Cornăţelu-Alunişu, judeţul Dâmboviţa, ID electronic x, suprafaţă de 30 mp, iar în acte 30 mp. (aflat în coproprietate împreună cu HH.); imobil tip construcţie în Cornăţelu-Alunişu, judeţul Dâmboviţa, ID electronic x, suprafaţă de 52 mp şi în acte 52 mp. (aflat în coproprietate împreună cu HH.); soldul conturilor deţinute la unităţile bancare N., DD.. şi L., în monedele RON şi EURO.
De asemenea, în baza ordonanţei din data de 1.07.2020 s-a dispus luarea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra bunurilor mobile şi imobile, prezente şi viitoare ale unor suspecţi şi inculpaţi, s-a aplicat sechestrul asigurător de către Depozitarul Central S.A. şi asupra următoarelor instrumente financiare, printre alţii, deţinute de inculpatul C.: 2000 acţiuni la o valoare nominală de 1 RON la DD.;
Prin ordonanţele din 1.03.2021, din 11.08.2021 şi din 19.01.2022 procurorul a dispus menţinerea măsurii asigurătorii a sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile prezente şi viitoare aparţinând inculpaţilor G., H., C., B. şi A., astfel: în ceea ce îl priveşte pe inculpatul C. până la concurenţa sumei de 2.613.317,89 RON, în ceea ce o priveşte pe inculpata B., până la concurenţa sumei de 125.416.079 RON, în ceea ce îl priveşte pe inculpatul A., până la concurenţa sumelor de 2.730.000 euro, 587.576,89 RON şi 884.617 RON.
Prin încheierea de la data de 22.02.2023, rămasă definitivă prin respingerea contestaţiilor, judecătorul de cameră preliminară a dispus menţinerea măsurilor asigurătorii instituite în faza urmăririi penale.
Examinând măsurile asigurătorii luate, printre alţii, faţă de inculpaţii C., B. şi A., astfel cum au fost acestea menţinute de procuror şi de judecătorul de cameră preliminară, Curtea a constatat la rândul său că aceste măsuri au fost instituite, iar apoi menţinute cu respectarea cerinţelor prevăzute de lege (fapt certificat, de altfel, în cazul celor cinci inculpaţi, şi de încheierile pronunţate de judecătorii de drepturi şi libertăţi şi, respectiv, de cei de cameră preliminară în soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva ordonanţelor de instituire şi de menţinere a măsurilor), iar temeiurile avute în vedere anterior subzistă pe deplin.
Astfel, de la momentul ultimei verificări a acestor măsuri nu au intervenit elemente noi care să repună în discuţie necesitatea menţinerii lor, în vederea atingerii scopurilor prevăzute de lege. S-a reţinut la rândul său că persoanele care mai sunt vizate în prezent de măsuri asigurătorii au calitatea de inculpaţi, prin urmare de subiecţi procesuali ale cărui bunuri pot face obiectul măsurilor asigurătorii.
Totodată, inculpaţii au fost trimişi în judecată, printre altele, pentru săvârşirea unor infracţiuni de gestiune frauduloasă, de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, de evaziune fiscală şi de spălare a banilor, reţinându-se că, prin săvârşirea presupuselor fapte care le sunt imputate, cu privire la inculpatul C. că ar fi participat la producerea unui prejudiciu în cuantum de 2.583.317,89 RON şi la spălarea unei sume de 1.548.700 RON, inculpata B. ar fi participat la producerea unui prejudiciu în cuantum de 125.780.185,87 RON, iar inculpatul A. ar fi participat la producerea unor prejudicii în cuantum de 2.700.000 de euro şi 587.576,89 RON, precum şi la spălarea unor sume de 2.727.750 euro şi 854.617 RON. Totodată, s-a reţinut în rechizitoriu că, în cazul în care ar fi găsit vinovaţi, inculpaţii ar datora statului câte 30.000 de RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare aferente fazei de urmărire penală.
S-a reţinut asemenea judecătorului de cameră preliminară că măsurile asigurătorii, în forma în care sunt menţinute în prezent, respectă, în cazul fiecăruia dintre inculpaţi, limita prevăzută de lege, întrucât nu depăşesc valoarea prejudiciilor pretins produse şi, după caz, a celor pretins spălate şi valoarea cheltuielilor judiciare avansate de stat, astfel că, este respectată în continuare cerinţa de proporţionalitate care rezultă din dispoziţiile art. 249 din C. proc. pen.
În ceea ce priveşte apărările formulate de inculpatul A. şi care vizează temeinicia acuzaţiilor care îi sunt aduse, Curtea a constatat că ele nu pot fi valorificate la acest moment în procedura de verificare a legalităţii şi temeiniciei măsurilor asigurătorii, implicând verificări de fond incompatibile cu stadiul actual al procedurii. Pe de altă parte, împrejurarea că persoana vătămată S.C. W. S.A. (cu privire la care s-a reţinut că ar fi fost prejudiciată cu printr-o pretinsă faptă de delapidare cu consecinţe deosebit de grave la comiterea căreia ar fi participat şi inculpatul în discuţie) nu s-a constituit parte civilă în termenul prevăzut de lege nu este de natură să conducă la concluzia că s-ar fi schimbat temeiurile avute în vedere la ultima verificare a măsurilor asigurătorii în ceea ce îl priveşte pe inculpatul A., întrucât împotriva acestui inculpat s-a formulat, printre altele, şi o acuzaţie de spălare de bani privind suma de 2.727.750 euro.
Totodată, contrar susţinerilor inculpatei B., chiar dacă persoana prejudiciată prin săvârşirea pretinsei infracţiuni de gestiune frauduloasă (I. S.A. Caracal) nu mai are capacitate de folosinţă, fiind radiată, în cauză au fost formulate mai multe acţiuni civile întemeiate pe săvârşirea acestei infracţiuni de către foşti acţionari ai I. S.A. Caracal (II. S.A. şi Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului) şi, respectiv, creditori chirografari ai societăţii în discuţie (JJ. S.R.L., KK. S.R.L. şi S.C. LL. SNC).
De asemenea, durata măsurilor (aproximativ 4 ani şi 7 luni) îşi păstrează pe deplin caracterul rezonabil, în raport cu complexitatea cauzei şi cu gravitatea acuzaţiilor.
Curtea a constatat la rândul său că, deşi este adevărat că menţinerea în timp a indisponibilizării bunurilor inculpaţilor este de natură să le îngrădească acestora exercitarea dreptului de proprietate asupra bunurilor respective, şi acuzaţiile care li se aduc prezintă un nivel important de gravitate, iar presupusele prejudicii pe care l-au cauzat şi presupusele sume de bani spălate se situează la valori foarte ridicate. Prin urmare, interesul public al garantării recuperării acestor prejudicii şi, respectiv, al garantării confiscării sumelor spălate, în cazul în care existenţa faptelor va fi confirmată la finalul procesului penal, de la prezumtivii autori ai faptelor ilicite care fac obiectul cauzei depăşeşte în continuare ca importanţă socială interesul particular al inculpaţilor de a beneficia neîngrădit de bunurile sechestrate, măsurile asigurătorii păstrându-şi astfel caracterul necesar şi proporţional într-o societate democratică. S-a constatat că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurilor asigurătorii, astfel că se impune menţinerea acestor măsuri, dispuse de procuror.
Împotriva acestei încheieri au formulat contestaţii inculpaţi A., B. şi C., cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sub dosar nr. x/2022, fiind stabilit termen de judecată la data de 12 martie 2024.
Contestatorul inculpat C., în esenţă, a solicitat admiterea contestaţiei, arătând că de la momentul instituirii măsurilor asiguratorii, respectiv de la data 1 iulie 2020, a trecut o perioadă de timp îndelungată, fiindu-i restrâns dreptul la proprietate ceea ce reprezintă o încălcare a dreptului la proprietate. De asemenea, pentru o parte dintre infracţiunile reţinute în cauză a intervenit deja prescripţia răspunderii penale, iar în ceea ce priveşte reţinerile din actul de acuzare cu privire la prejudiciul ce a fost stabilit în sarcina sa, la dosar, a fost depus un set de înscrisuri, în dovedirea faptului că prejudiciul a fost recuperat în mare parte înainte de a se dispune trimiterea sa în judecată.
Contestatorul inculpat A., în esenţă, a solicitat admiterea contestaţiei, susţinând că încheierea contestată este nelegală, din perspectiva nemotivării, nefiind respectat art. 6 paragraful 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului care impune instanţei obligaţia să examineze în mod efectiv argumentele aduse de apărare. De asemenea, toate probele administrate în cauză indică o altă stare de fapt care nu mai justifică menţinerea măsurii asiguratorii, prin menţinerii acesteia fiind încălcate dispoziţiile art. 53 din Constituţia României, precum şi dispoziţiile art. 1, Protocolul 1 din Convenţie Europeană a Drepturilor Omului. A mai făcut referire la Decizia nr. 19/2017 pronunţată de Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la asigurarea unei proporţionalităţii între scopul urmărit prin instituirea măsurii asiguratorii şi restrângerea drepturilor persoanei acuzate, precum şi la faptul la că suma de 850.000 RON a fost rambursată integral.
Contestatoarea inculpată B., în esenţă, a solicitat admiterea contestaţiei şi să se constate nulitatea încheierii atacate, din perspectiva nemotivării şi necomunicării acesteia, arătând că i-a fost comunicată doar minuta încheierii, iar aceste aspecte sunt de natură a vătăma dreptul la un proces echitabil. De asemenea, măsurile asiguratorii se pot lua numai împotriva suspectului sau a inculpatului în proprietatea ori posesia căruia se află bunurile respective or, în cauză nu există niciun element care să demonstreze faptul că un bun achiziţionat sau provenit din săvârşirea de infracţiuni s-ar fi aflat în patrimoniu său, în cauză, partea vătămată I. S.A. a fost dizolvată în anul 2018 şi nu a fost formulată nicio cerere de continuare a procesului penal de către succesori.
Examinând contestaţiile formulate de contestatorii-inculpaţi A., B. şi C. împotriva încheierii penale din data de 21 februarie 2024, pronunţată de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală, în dosarul nr. x/2022, în temeiul art. 2502 rap. la art. 2501 din C. proc. pen., Înalta Curte constată că sunt nefondate, pentru următoarele considerente:
Analizând în concret măsurile asigurătorii instituite în cauză, Înalta Curte apreciază că subzistă temeiurile care au determinat luarea şi menţinerea acestora pentru următoarele considerente:
Măsurile asigurătorii sunt măsuri procesuale cu caracter real, care au ca efect indisponibilizarea bunurilor mobile şi imobile care aparţin inculpatului sau părţii responsabile civilmente, prin instituirea unui sechestru asupra acestora, în scopul asigurării reparării prejudiciului cauzat prin infracţiune sau realizării confiscării, executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare.
Aceste măsuri au caracter provizoriu, având rolul de a preveni ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care ar putea să asigure atingerea scopului prevăzut de lege, în variantele alternative prevăzute de lege.
Prin art. 19 din Legea nr. 6/2021 privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor cuprinse în Regulamentul (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO), intrată în vigoare la data de 28 februarie 2021, a fost modificată şi completată Legea nr. 135/2010 privind C. proc. pen., printre altele, fiind introdus art. 2502 din C. proc. pen. în materia măsurilor asigurătorii. Potrivit acestui text de lege, "în tot cursul procesului penal, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, instanţa de judecată verifică periodic, dar nu mai târziu de 6 luni în cursul urmăririi penale, respectiv un an în cursul judecăţii, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menţinerea măsurii asigurătorii, dispunând, după caz, menţinerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse, prevederile art. 250 şi 2501 aplicându-se în mod corespunzător."
Potrivit dispoziţiilor art. 249 alin. (1) şi (5) din C. proc. pen., procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecăţii, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanţă sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune (alin. (1). Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a acestora (alin. (5).
Prin noile dispoziţii procesual penale legiuitorul a impus obligativitatea verificării periodice a subzistenţei temeiurilor care au fost avute în vedere la luarea sau menţinerea măsurilor asigurătorii, putându-se dispune, în raport de particularităţile fiecărei cauze, menţinerea, restrângerea, extinderea sau ridicarea măsurii dispuse.
Având în vedere legislaţia în vigoare, în cauză, Înalta Curte constată că prin ordonanţa din data de 1 iulie 2020 a Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism s-a dispus luarea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra bunurilor mobile şi imobile, prezente şi viitoare, după cum urmează, printre alţii, în ceea ce îl în ceea ce îl priveşte pe inculpatul C., până la concurenţa sumei de 2.326.576,89 RON, în ceea ce o priveşte pe inculpata B., până la concurenţa sumei de 125.416.079 RON şi în ceea ce îl priveşte pe inculpatul A., până la concurenţa sumelor de 2.727.750 euro şi 30.000 RON.
Ulterior, prin ordonanţele din 1 martie 2021, din 11 august 2021 şi din 19 ianuarie 2022 procurorul a dispus menţinerea măsurii asigurătorii a sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile prezente şi viitoare aparţinând, printre alţii, inculpaţilor C., B. şi A., astfel, respectiv în ceea ce îl priveşte pe inculpatul C. până la concurenţa sumei de 2.613.317,89 RON, în ceea ce o priveşte pe inculpata B., până la concurenţa sumei de 125.416.079 RON, iar în ceea ce îl priveşte pe inculpatul A., până la concurenţa sumelor de 2.730.000 euro, 587.576,89 RON şi 884.617 RON.
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, emis la data de 16 martie 2022, în dosarul nr. x/2019, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, printre alţii, a inculpaţilor C., B. şi A., cauza fiind înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, la data de 20.04.2022,
Prin încheierea de la data de 22 februarie 2023, rămasă definitivă, prin respingerea contestaţiilor, judecătorul de cameră preliminară a dispus menţinerea măsurilor asigurătorii instituite în faza urmăririi penale, măsuri ce au fost menţinute şi prin încheierea contestată în prezenta cauză din data de 21 februarie 2024.
Înalta Curte are în vedere că instituirea unei măsuri asigurătorii asupra bunurilor inculpatului urmăreşte asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal sub aspectul evitării ascunderii, distrugerii înstrăinării sau sustragerii bunurilor prevăzute de art. 249 alin. (1) din C. proc. pen.. De asemenea, pentru instituirea sechestrului asigurător nu este necesar ca inculpatul să pregătească ori să realizeze manopere sau activităţi din care să rezulte că ar intenţiona ascunderea bunurilor sale. Din acelaşi punct de vedere, sechestrul este o măsură asigurătorie de drept penal, neavând caracter punitiv, ci eminamente preventiv. Totodată, măsura asigurătorie are un caracter provizoriu, având rolul de a preveni ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care ar putea să asigure repararea prejudiciului cauzat prin infracţiune, plata amenzii, a cheltuielilor judiciare sau realizarea confiscării, dispuse prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă (în acest sens, printre altele, decizia Curţii Constituţionale nr. 629 din 8 octombrie 2015 - publicată în Monitorul Oficial nr. 868 din 20.11.2015).
Contrar susţinerii apărării referitor la perioada îndelungată de timp de la momentul instituirii măsurilor asigurătorii, Înalta Curte, apreciază că nu s-a depăşit un termen rezonabil de desfăşurare a procedurilor judiciare, în cauză, nu au fost încălcate dispoziţiile art. 1 din Protocolul nr. 1 din CEDO.
În acest sens, ingerinţa determinată de dispunerea sechestrului asupra bunurilor inculpatului ce vizează dreptul de proprietate este reglementată prin lege, are scop legitim desfăşurarea instrucţiei penale, fiind o măsură judiciară aplicabilă în cursul procesului penal, adecvată in abstracto scopului legitim urmărit, este nediscriminatorie şi este necesară într-o societate democratică, pentru protejarea valorilor statului de drept. De asemenea, ingerinţa în dreptul de proprietate este proporţională cu cauza care a determinat-o, întrucât măsura asigurătorie are un caracter provizoriu, se dispune pe o durată limitată în timp, respectiv pe durata procesului penal, şi, mai mult, este supusă verificării periodice.
Aşa cum a reţinut şi Curtea Constituţională a României în Decizia nr. 146/2018 "măsurile asigurătorii au, prin natura lor, un caracter provizoriu, temporar, producându-şi efectele până la momentul pronunţării hotărârii definitive, când instanţa decide situaţia juridică a bunurilor indisponibilizate, dispunând fie confiscarea acestora, fie ridicarea sechestrului. Totodată, pentru a avea eficienţă - în sensul împiedicării suspectului/inculpatului să zădărnicească recuperarea prejudiciului şi restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii faptei penale - măsurile asigurătorii trebuie dispuse cât mai devreme în cursul urmăririi penale, cu mult înainte de a fi stabilită valoarea finală a prejudiciului. Pentru acest motiv, organele judiciare au posibilitatea de a institui sechestrul asigurător pe bunurile suspectului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente până la concurenţa valorii probabile a prejudiciului şi a cheltuielilor judiciare, astfel cum este aceasta apreciată la momentul luării măsurii asigurătorii."
Aşadar, luarea şi menţinerea măsurilor asigurătorii nu constituie o restrângere excesivă a dreptului de proprietate, având în vedere că aceasta este justificată de interesul bunei înfăptuiri a justiţiei.
De asemenea, contrar susţinerii apărării inculpaţilor, efectuând propria analiză a testului de proporţionalitate al măsurilor asigurătorii prin raportare la Decizia nr. 19/2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind recursul în interesul legii, unde instanţa supremă a reţinut că:
"instituirea unei măsuri asigurătorii obligă organul judiciar să stabilească un raport rezonabil de proporţionalitate între scopul pentru care măsura a fost dispusă ca modalitate de asigurare a interesului general, şi protecţia dreptului persoanei acuzate de a se folosi de bunurile sale, pentru a evita să se impună o sarcină individuală excesivă. S-a considerat că proporţionalitatea trebuie asigurată indiferent de modul în care legiuitorul a apreciat necesitatea dispunerii sechestrului, ca decurgând din lege sau ca fiind lăsată la aprecierea judecătorului. Mai mult, condiţia rezultă atât din art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia Europeană, cât şi din art. 53 alin. (2) din Constituţia României, republicată (măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii)", se constată că, în speţă, este satisfăcută cerinţa proporţionalităţii acesteia cu scopul urmărit prin dispunerea ei şi cu valoarea estimată a sumelor a căror recuperare este garantată prin intermediul acestei categorii de măsuri, astfel că, nu se poate vorbi despre o restrângere excesivă a dreptului de proprietate al inculpaţilor din prezenta cauză.
Totodată, Înalta Curte are în vedere că, în procedura prevăzută de art. 2502 din C. proc. pen., unul dintre criteriile ce trebuie evaluate îl reprezintă proporţionalitatea dintre scopul urmărit prin instituirea măsurilor asigurătorii şi restrângerea dreptului de proprietate al unei persoane acuzate, aspect ce trebuie analizat indiferent de modul în care legiuitorul a reglementat necesitatea dispunerii sechestrului, ca decurgând din lege ori ca fiind lăsată la aprecierea organului judiciar, având în vedere caracterul real al respectivelor măsuri procesuale, care au ca efect indisponibilizarea bunurilor mobile şi imobile care aparţin suspectului sau, după caz, inculpatului, afectând atributul dispoziţiei juridice şi materiale, de vreme ce proprietarul pierde dreptul de a le înstrăina sau greva de sarcini.
Argumentele invocate de către inculpaţi referitoare la faptul că în cauză ar fi intervenit prescripţia răspunderii penale pentru unele dintre infracţiuni, precum şi cele referitoare la situaţia de fapt reţinută şi recuperarea unei părţi din prejudiciu nu pot fi primite în această procedură prevăzută de art. 2502 din C. proc. pen., întrucât sunt aspecte ce vizează fondul cauzei, şi mai mult de atât, faptul că în cauză s-ar fi îndeplinit termenul general de prescripţie al răspunderii penale raportat la Deciziile CCR nr. 297/20188 şi nr. 358/2022 şi la Decizia nr. 67 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală nu justifică ridicarea măsurii asigurătorii, aceasta existând independent de instituţia prescripţiei răspunderii penale.
În ceea ce priveşte critica formulată prin care s-a invocat nulitatea absolută, întrucât încheierea este nemotivată şi nu a fost comunicată, este de asemenea nefondată, având în vedere că instanţa de fond, în considerentele încheierii a analizat, a evaluat în mod corect condiţiile şi a constatat că se impune menţinerea măsurilor asigurătorii instituite în cauză, în considerentele încheierii regăsindu-se motivele şi argumentele care au condus la soluţia pronunţată, aceasta răspunzând criticilor formulate de contestatori.
Concluzionând, Înalta Curte reţine că, în cauză, criticile formulate sunt nefondate, întrucât scopul măsurii asigurătorii nu este acela de a priva pe cel cercetat de exerciţiul drepturilor sale fundamentale, ci de a ocroti un interes mai presus de interesul personal al acestuia, respectiv acela al statului, care, prin măsurile de politică penală adoptate, tinde să protejeze persoana vătămată prin săvârşirea faptelor penale.
Relativ la cele ce precedă, instanţa supremă constată că, în cauză, nu s-au modificat temeiurile care au stat la baza luării şi menţinerii măsurilor asigurătorii instituite asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând inculpaţilor A., B. şi C. fiind necesare şi proporţionale cu scopul urmărit şi se impune menţinerea acesteia.
Pe cale de consecinţă, Înalta Curte va respinge, ca nefondate, contestaţiile formulate de contestatorii-inculpaţi A., B. şi C. împotriva încheierii penale din data de 21 februarie 2024, pronunţată de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală, în dosarul nr. x/2022.
În conformitate cu art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorii inculpaţi plata sumei de câte 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, contestaţiile formulate de contestatorii-inculpaţi A., B. şi C. împotriva încheierii penale din data de 21 februarie 2024, pronunţată de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală, în dosarul nr. x/2022.
Obligă contestatorii-inculpaţi la plata sumei de câte 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 martie 2024.