Şedinţa publică din data de 23 aprilie 2024
Deliberând asupra conflictului de competenţă de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea penală nr. 30 din data de 23.01.2024 pronunţată Tribunalul Prahova, secţia penală, s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Militar Bucureşti.
Pentru a se pronunţa în acest sens, s-a reţinut că prin ordonanţa de redeschidere a procurorului ierarhic superior s-a infirmat parţial ordonanţa procurorului DNA - Structura Centrală - Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiunile de corupţie săvârşite de militari nr. 64/P/2020 din 21.03.2021, exclusiv sub aspectul soluţiei de neurmărire dispuse de procurorul militar DNA la pct. 4 din cuprinsul respectivului act, cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, incriminată de dispoziţiile art. 132 din Legea nr. 78/2000 art. 297 alin. (1) din C. pen., sens în care a dispus redeschiderea urmăririi penale referitor la această prezumtivă faptă penală.
Judecătorul de cameră preliminară a constatat că în cuprinsul actului procesual de începere in rem a urmăririi penale - ordonanţa nr. 64/P/2020 din data de 28.08.2020, procurorul militar a descris în mod explicit conţinutul concret al respectivei infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie, arătând că fapta ar fi posibil comisiă de col. A. şi cpt. B., ambii având calitatea de militari în cadrul ISU "Şerban Cantacuzino" al Judeţului Prahova la momentul consumptiv al prezumtivei activităţi infracţionale investigate.
S-a considerat că deşi urmărirea penală finalizată cu soluţia de clasare infirmată s-a desfăşurat in rem, descrierea conţinutului concret al prezumtivei infracţiuni investigate evocă calitatea de militari a persoanelor care, în accepţiunea parchetului, ar fi săvârşit acte de executare din sfera acţiunii tipice sau care ar fi participat la respectiva activitate infracţională.
De asemenea, judecătorul de cameră preliminară a constatat că jurisdicţia de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Militar Bucureşti este competentă să soluţioneze cererea parchetului din speţă, iar pierderea calităţii cerute de lege, care atrage incidenţa unei norme de competenţă după calitatea persoanei, nu înlătură competenţa personală a respectivei jurisdicţii penale care se menţine prorogată ori de câte ori fapta are legătură cu atribuţiile de serviciu ale făptuitorului, aşa cum este cazul din speţă.
Prin încheierea penală nr. 79 din data de 03.04.2024 pronunţată de Tribunalul Militar Bucureşti s-a admis excepţia necompetenţei după calitatea persoanei a Tribunalului Militar Bucureşti.
Potrivit art. 50 alin. (1) din C. proc. pen. s-a declinat competenţa de soluţionare a cererii de redeschidere a urmăririi penale dispusă prin ordonanţa nr. 2850/C/2023 din data de 28.12.2023 a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, emisă în dosarul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiunile de corupţie săvârşite de militari cu privire la infracţiunile de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., luare de mită prevăzută de art. 289 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi dare de mită prevăzută de art. 290 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, în favoarea Tribunalului Prahova.
În temeiul art. 51 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen. s-a trimis dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.
Pentru a se pronunţa în acest sens, s-a arătat că în cauză, competenţa procurorului militar a fost atrasă de calitatea de militar a făptuitorului la momentul săvârşirii presupusei fapte pentru care a fost începută urmărirea penală şi pentru care s-a dispus clasarea şi că prin ordonanţa nr. 64/P/2023, DNA - Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale privind infracţiunile de corupţie săvârşite de militari, la punctul 4 a dispus clasarea cauzei având ca obiect infracţiunile de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (săvârşit inclusiv sub forma participaţiei penale a instigării sau complicităţii), luare de mită, şi dare de mită.
S-a constatat că prin ordonanţa din data de 28.12.2023 s-a dispus infirmarea parţială a acestei dispoziţii de clasare, în legătură cu activitatea de control desfăşurată la datele de 10.07.2019 şi 12.07.2019, de inspectorii de prevenire din cadrul ISU Prahova.
Judecătorul de cameră preliminară de la tribunalul militar a reţinut că în cauză urmărirea penală se desfăşoară deocamdată in rem, însă limitarea cadrului procesual din punct de vedere al participanţilor nu se justifică, cu atât mai mult cu cât infracţiunile cu privire la care s-a dispus soluţia de clasare, inclusiv în ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, care este anchetată inclusiv sub forma participaţiei penale a instigării sau complicităţii, vizează presupuse infracţiuni săvârşite inclusiv de civili.
A apreciat că limitarea în această etapă a cadrului procesual de către instanţele judecătoreşti ar putea fi de natură să aducă prejudicii anchetei penale, organele de urmărire penală trebuind să se ralieze hotărârilor judecătoreşti, putând să se reţină astfel incidenţa ne bis in idem cu privire la posibili participanţi persoane fizice civile, aspect care ar încălca principiul aflării adevărului judiciar şi al oficialităţii procesului penal.
S-a menţionat şi că pronunţarea unei soluţii de redeschidere de către instanţa iniţial investită nu ar produce nicio vătămare, chiar şi în condiţiile reţinerii existenţei vreunei infracţiuni numai în sarcina cadrelor militare, în condiţiile în care ambele instanţe sunt egale în grad.
Raportat la prevederile legale procesuale incidente, s-a opinat că ar opera interdicţia instituită de Curtea de la Strasbourg în privinţa judecării civililor de către instanţele militare, care au scopul principal de a menţine ordinea şi disciplina în cadrul forţelor armate, şi, pe cale de consecinţă, competenţa acestora trebuie să fie rezervată numai personalului militar care a comis fapte penale.
Judecătorul de cameră preliminară a constatat că în cauză au fost reclamate fapte presupus săvârşite de cadre militare, dar şi fapte reclamate ca fiind săvârşite de intimata C., posibil în forma participaţiei penale sub forma instigării sau complicităţii şi în situaţia în care în cauză ar fi implicaţi atât făptuitori militari, pentru care competenţa revine instanţei militare, cât şi făptuitori civili, faţă de care este competentă o instanţă civilă, devin incidente regulile de competenţă prevăzute de art. 44 alin. (4) şi (5) din C. proc. pen.
Fiind învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Militar Bucureşti, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., când două sau mai multe instanţe se recunosc competente a judeca aceeaşi cauză ori îşi declină competenţa reciproc, conflictul pozitiv sau negativ de competenţă se soluţionează de instanţa ierarhic superioară.
Potrivit art. 51 alin. (2) din C. proc. pen., instanţa ierarhic superioară comună este sesizată, în caz de conflict pozitiv, de către instanţa care s-a declarat cea din urmă competentă, iar în caz de conflict negativ, de către instanţa care şi-a declinat cea din urmă competenţa.
Prioritar, Înalta Curte menţionează că obiectul cauzei asupra căreia poartă conflictul negativ de competenţă îl reprezintă cererea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale dispusă prin ordonanţa nr. 2850/C/2023 din data de 28.12.2023 a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, emisă în dosarul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiunile de corupţie săvârşite de militari cu privire la infracţiunile de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., luare de mită prevăzută de art. 289 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi dare de mită prevăzută de art. 290 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
În cauză, se constată că, prin procesul-verbal de sesizare din oficiu din data de 13.07.2020, pe rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiunile de corupţie săvârşite de militari a fost înregistrat dosarul nr. x/2020 privind posibila implicare în săvârşirea unor fapte de natură penală de către prim-adjunctul inspectorului şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Şerban Cantacuzino" al judeţului Prahova, la data faptelor, col. A. şi de către cpt. D., slt. E., plt. adj. F. şi cpt. B., inspectori în cadrul Inspecţiei de Prevenire a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Şerban Cantacuzino" al judeţului Prahova.
Prin ordonanţa 64/P/2020 din data de 28.08.2020 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu referire la faptele posibil comise de col. A., la data faptelor prim-adjunct al inspectorului şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Şerban Cantacuzino" al judeţului Prahova, cpt. D., slt. E., plt. adj. F. şi cpt. B., toţi patru, la data faptelor, inspectori de prevenire în cadrul Inspecţiei de Prevenire a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Şerban Cantacuzino" al judeţului Prahova.
În fapt, s-a reţinut posibilitatea implicării în mod direct şi în repetate rânduri a col. A., la data faptelor, prim-adjunct al inspectorului şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Şerban Cantacuzino" al judeţului Prahova, în activitatea subordonaţilor, respectiv în sensul că ar fi solicitat acestora să nu aplice măsurile contravenţionale impuse de lege urmare efectuării activităţilor de control la obiective, agenţi economici de pe raza de competenţă, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, în condiţiile exercitării contrare legii a atribuţiilor de serviciu de către inspectorii de prevenire la momentul controalelor efectuate de linia securităţii la incendiu.
Prin ordonanţa nr. 64/P/2020 din data de 28.08.2020 a procurorului militar din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiunile de corupţie săvârşite de militari s-a dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la infracţiunea abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen.
Prin ordonanţa nr. 64/P/2020 din data de 21.03.2023 a procurorului militar din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiunile de corupţie săvârşite de militari s-a dispus:
- clasarea cauzei având ca obiect infracţiunile de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. (săvârşită în formă autoratului sau a paticipaţiei penale sub forma instigării sau complicităţii) cu referire la situaţia de fapt expusă la punctul 1 din cuprinsul ordonanţei, în baza art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen.
- clasarea cauzei având ca obiect infracţiunile de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., (săvârşită în forma autoratului sau a participaţiei penale sub forma instigării sau complicităţii); luare de mită prevăzută de art. 289 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000; dare de mită prevăzută de art. 290 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, în baza art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen.
- clasarea cauzei având ca obiect infracţiunile de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., (săvârşită în forma autoratului sau a participaţiei penale sub forma instigării sau complicităţii); luare de mită prevăzută de art. 289 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000; dare de mită prevăzută de art. 290 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, în baza art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen.
- clasarea cauzei având ca obiect infracţiunile de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., (săvârşită în forma autoratului sau a participaţiei penale sub forma instigării sau complicităţii); luare de mită prevăzută de art. 289 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000; dare de mită prevăzută de art. 290 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, în baza art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen.
Prin ordonanţa nr. 2850/C/2023 din data de 28.12.2023 a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, s-a dispus infirmarea parţială a ordonanţei nr. 64/P/2020 din data de 21.03.2023 sub aspectul dispoziţiei de clasare cuprinsă la pct. 4, referitoare la săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. (săvârşită în forma autoratului sau a participaţiei penale sub forma instigării sau complicităţii); luare de mită prevăzută de art. 289 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi dare de mită prevăzută de art. 290 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 în legătură cu activitatea de control desfăşurată la datele de 10.07.2019 şi 12.07.2019 de către inspectorii de prevenire din cadral Inspecţiei de Prevenire a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Şerban Cantacuzino" al judeţului Prahova, la punctul de lucru din com. Gura Vadului, sat Tohani, jud. Prahova, ce aparţine societăţii G. S.R.L., concretizată în procesul-verbal de control nr. x din data de 12.07.2019, conform căruia operatorul economic a fost sancţionat doar cu avertisment pentru abaterile constatate de inspectorii de prevenire, urmărindu-se obţinerea pentru sine, dar şi pentru alţii, a unor foloase necuvenite concretizate în suportarea de către societatea în cauză a contravalorii consumaţiei făcute la data de 07.08.2019, cu ocazia organizării unei mese de protocol oferită de conducerea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Şerban Cantacuzino" al judeţului Prahova membrilor comisiilor de evaluare şi însoţitorilor de loturi (ofiţeri în cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă) la etapa naţională a concursurilor profesionale ale serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă (organizate în perioada 07-09.08.2019).
Se constată aşadar că prin această ordonanţă s-a redeschis urmărirea penală sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale in rem (punctul 4 din dispozitivul ordonanţei infirmate).
În motivarea ordonanţei de infirmare paţială a soluţiei de clasare şi de redeschidere a urmăririi penale s-a reţinut că numiţii A. (la data faptelor prim-adjunct al inspectorului şef al ISU Prahova) şi cpt. B. (la data faptelor inspector în cadrul Inspecţiei de Prevenire a ISU Prahova) au desfăşurat o activitate de control privind apărarea împotriva incendiilor şi protecţia civilă la punctul de lucru din com. Gura Vadului, sat Tohani, jud. Prahova, aparţinând societăţii G. S.R.L., ocazie cu care au constat un număr de 6 nereguli/încălcări ale legislaţiei specifice domeniului apărării împotriva incendiilor şi protecţiei civile pentru care au întocmit procesul-verbal de control nr. x din data de 12.07.2019 şi au aplicat doar sancţiunea avertismentului, deşi prin procesul-verbal se reţine că unitatea verificată avea la data controlului spaţii de alimentaţie publică şi cazare, respectiv 14 camere de închiriat, şi o suprafaţă construit desfăşurată de 1200 mp, rezultând că imobilul în cauză face parte din categoriile de construcţii pentru care este necesară obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu, în concordanţă cu prevederile Anexei 1 pct. 2 lit. j) din H.G. nr. 571/2017 privind categoriile de construcţii şi amenajări care se supun avizării şi autorizării privind securitatea la incendiu.
Se mai arată în ordonanţa de redeschidere a urmăririi penale că la momentul controlului efectuat cei doi inspectori de prevenire din cadrul ISU Prahova, fiind în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi în legătură cu acestea, au efectuat un control formal cu privire la construcţia aparţinând societăţii G. S.R.L. şi s-au rezumat la reţinerea unor nereguli care sunt sancţionate doar cu amendă contravenţională şi pentru care nu este prevăzută aplicarea măsurii complementare de oprire a funcţionării, deşi aveau obligaţia legală şi posibilitatea de a constata că operatorul economic nu solicitase şi nu deţinea autorizaţie de securitate la incendiu pentru unitatea controlată, dat fiind faptul că ISU Prahova era chiar instituţia competentă să emită un aviz sau o autorizaţie de securitate la incendiu, aceştia rezumându-se la a constata faptul că în contextul controlului nu au fost puse la dispoziţie documente din care să rezulte dacă a fost solicitată/obţinută autorizaţia de securitate la incendiu, pentru construcţia cu destinaţie de alimentaţie publică şi cazare.
Prin ordonanţa de redeschidere a urmăririi penale s-a mai constatat că urmărirea penală efectuată în prezenta cauză nu a fost completă, având în vedere faptul că din actele existente la dosarul cauzei ar rezulta că procurorul militar de caz nu a efectuat cercetări şi cu privire la modalitatea în care au fost sau nu remediate deficienţele constatate cu ocazia controlului respectiv, efectuat de către inspectorii de prevenire din cadrul ISU Prahova în comdiţiile în care în cuprinsul procesului-verbal de control nr. x din 12.07.2019 se menţionează că, dintre cele 6 nereguli constatate doar una dintre acestea a fost remediată cu ocazia controlului, iar pentru celelalte 5 nereguli constatate inspectorii de prevenire au impus operatorului economic controlat să comunice în scris către ISU Prahova, până la data de 26.07.2019, modalitatea în care au fost remediate aceste deficienţe, însă procurorul militar de caz nu a verificat conduita inspectorilor de prevenire şi după momentul efectuării controlului respectiv, având în vedere faptul că aceştia aveau obligaţia de a urmări modalitatea de remediere a deficientelor constatate si neremediate cu ocazia controlului şi de a acţiona în consecinţă, acţiune ce intră în conţinutul constitutiv al infracţiunilor cercetate.
Se observă aşadar că prin ordonanţa nr. 2850/C/2023 din data de 28.12.2023 a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, s-a dispus redeschidera urmăririi penale cu privire la posibile infracţiuni de corupţie săvârşite de inspectorii de prevenţie din cadrul ISU Prahova care, la data săvârşirii prezumtivelor fapte, aveau calitatea de militari, iar din descrierea presupuselor fapte rezultă că acestea ar fi fost săvârşite în legătură cu atribuţiile de serviciu ale celor doi inspectori din cadrul ISU Prahova care au desfăşurat o activitate de control privind apărarea împotriva incendiilor şi protecţia civilă la punctul de lucru din com. Gura Vadului, sat Tohani, jud. Prahova, aparţinând societăţii G. S.R.L., finalizată cu întocmirea procesului-verbal de control nr. x din data de 12.07.2019.
Potrivit art. 37 alin. (1) din C. proc. pen. "Tribunalul militar judecă în primă instanţă toate infracţiunile comise de militari până la gradul de colonel inclusiv, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor instanţe."
De asemenea, conform art. 41 alin. (1) din C. proc. pen. "Competenţa după teritoriu este determinată, în ordine, de:
a) locul săvârşirii infracţiunii;
b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul;
c) locuinţa suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârşit fapta;
d) locuinţa sau, după caz, sediul persoanei vătămate."
Înalta Curte constată că, deşi numitul A. a trecut în rezervă, relevante sub acest aspect sunt prevederile art. 48 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen. în conformitate cu care "Când competenţa instanţei este determinată de calitatea inculpatului, instanţa rămâne competentă să judece chiar dacă inculpatul, după săvârşirea infracţiunii, nu mai are acea calitate, în cazurile când:
a) fapta are legătură cu atribuţiile de serviciu ale făptuitorului."
La stabilirea competenţei funcţionale a instanţelor militare se are în vedere atât calitatea de militar deţinută de către inculpat, cât şi gradul său militar, neputându-se face o disociere între cele două calităţi.
Sintagma "calitatea făptuitorului" priveşte atât calitatea de militar, calitate ce trebuie să existe la momentul săvârşirii faptei, cât şi gradul militar deţinut de inculpat, condiţii ce rămân câştigate cauzei, chiar în condiţiile în care calitatea de militar nu mai este deţinută în momentul judecăţii prin trecerea acestuia în rezervă, întrucât faptele pentru care a fost trimis în judecată au legătură cu atribuţiile de serviciu ale acestuia.
Câtă vreme, în cauză, prin ordonanţa procurorului ierarhic superior s-a dispus infirmarea parţială a ordonanţei de clasare cu privire la dispoziţia de clasare referitoare la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi dare de mită, prevăzută de 290 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, în legătură cu activitatea de control desfăşurată de inspectorii de prevenire din cadrul Inspecţiei de Prevenire a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Prahova, persoane care la data prezumtivelor fapte aveau calitatea de militari, iar din descrierea conţinutului concret al respectivelor fapte investigate rezultă calitatea de militari a persoanelor care le-au săvârşit, toate aceste aspecte conduc la concluzia că, în speţă, competenţa instanţei de a soluţiona cererea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale revine, în această situaţie, judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Militar Bucureşti conform art. 37 alin. (1) din C. proc. pen. raportat la art. 41 din C. proc. pen.
Argumentele invocate de parchet şi de o parte a apărării, în sensul că în cauză ar fi incidente dispoziţiile art. 44 alin. (4) din C. proc. pen., nu pot fi valorificate dat fiind faptul că nu ne regăsim în situaţia prevăzută de art. 44 din C. proc. pen., atâta vreme cât în speţă s-a dispus redeschiderea urmăririi penale cu privire la posibile infracţiuni de corupţie săvârşite de inspectorii de prevenţie din cadrul ISU Prahova, iar din descrierea faptelor cu privire la care s-a dispus redeschiderea urmăririi penle rezultă că acestea ar fi fost săvârşite în exercitarea atribuţiilor de serviciu ale acestor inspectori.
Prin urmare, Înalta Curte constată că, în speţă, competentă în a soluţiona cererea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale cu privire la numiţii A. şi B., aparţine în primă instanţă Tribunalului Militar Bucureşti.
Pentru aceste considerentele, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe intimaţii col.(rez.) A., mr. B. şi C. în favoarea Tribunalului Militar Bucureşti, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
Potrivit art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 340 RON, pentru intimata C., va rămâne în sarcina statului şi se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe intimaţii col.(rez.) A., mr. B. şi C. în favoarea Tribunalului Militar Bucureşti, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata C., în cuantum de 340 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 aprilie 2024.