Şedinţa publică din data de 07 mai 2024
Asupra conflictului de competenţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 23 din data de 22 martie 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2023, Judecătoria Braşov, secţia penală, a dispus în baza art. 47 alin. (1) C. proc. pen., admiterea excepţiei necompetenţei după calitatea persoanei a Judecătoriei Braşov în soluţionarea plângerii împotriva ordonanţei de clasare nr. 191/P/2017 din 5 iulie 2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov.
În baza art. 50 C. proc. pen., raportat la art. 38 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a plângerii în favoarea Curţii de Apel Braşov.
Pentru a pronunţa această soluţie, în esenţă, instanţa a avut în vedere că prin cererea înregistrată la data de 20.09.2023 pe rolul Judecătoriei Braşov, sub nr. x/2023, petenta A. a formulat plângere împotriva soluţiei de clasare dispuse prin Ordonanţa nr. 191/P/2017 din data de 07.07.2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov.
Prin ordonanţa din data de 05.07.2023 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov, în dosarul nr. x/2017, s-a dispus clasarea cauzei faţă de A. pentru săvârşirea infracţiunilor de uz de fals, participaţie improprie la fals intelectual, înşelăciune (2 acte materiale) şi exercitarea fără drept a unei profesii (21 de acte materiale), constatându-se incidenţa art. 16 alin. (1) lit. f) teza I C. proc. pen., respectiv a intervenit prescripţia răspunderii penale.
Împotriva soluţiei de clasare dispuse prin Ordonanţa nr. 191/P/2017 din data de 05.07.2023, la data de 02.08.2023, petenta a formulat plângere în temeiul dispoziţiilor art. 339 alin. (4) C. proc. pen.,
Prin Ordonanţa nr. 66/II-2/2023 a Procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov din data de 24.08.2023 (comunicată la data de 31.08.2023) s-a dispus respingerea plângerii formulate împotriva Ordonanţei de clasare a procurorului nr. 191/P/2017 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov din data de 05.07.2023 întrucât a fost prematur formulată, având în vedere că, în mod concomitent cu formularea plângerii împotriva ordonanţei de clasare, petenta a formulat şi cerere de continuare a urmăririi penale în temeiul art. 319 C. proc. pen.
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Braşov, formulată împotriva ordonanţei de clasare anterior menţionată, petenta a solicitat schimbarea temeiurilor în baza cărora s-au dispus soluţiile de clasare în ceea ce priveşte infracţiunile de înşelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (două acte materiale) şi exercitarea fără drept a unei profesii, prev.de art. 348 C. pen., raportat la art. 26 din Legea nr. 51/1995 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (21 de acte materiale) din art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. în art. 16 alin. (1) lit. i) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. proc. pen.
De asemenea, petenta a solicitat înlăturarea dispoziţiei de sesizare a judecătorului de cameră preliminară pentru a dispune, potrivit art. 25 alin. (3) C. proc. pen., desfiinţarea certificatului nr. x/09.12.2015 emis de Uniunea Naţională a Barourilor din România-Baroul de Avocaţi Bucureşti, legalizat de notarul B. sub nr. x/11.12.2015 şi a Hotărârii nr. 1664/21.06.2016 a Consiliului Superior de Avocatură din Republica Bulgaria.
La termenul de judecată din data de 06.02.2024 judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Braşov a invocat din oficiu excepţia de necompetenţă după calitatea persoanei în soluţionarea plângerii.
Astfel, în esenţă, sub acest aspect, s-au avut în vedere dispoziţiile art. 38 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.., precizând judecătorul de cameră preliminară că aceste dispoziţii legale instituie competenţa personală de primă instanţă a curţii de apel în cazul infracţiunilor săvârşite de avocaţi, care derogă de la competenţa materială de primă instanţă a aceleiaşi instanţe, recunoscută prin dispoziţiile art. 38 alin. (1) lit. a) şi b) C. proc. pen.
Totodată, reţinând şi dispoziţiile Legii nr. 51/1991, Judecătorul de cameră preliminară a apreciat că legiuitorul român recunoaşte de plano şi în mod automat calitatea de avocat dobândită în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene (cum este şi cazul Bulgariei) şi ale Spaţiului Economic European, fără a fi necesară îndeplinirea vreunei formalităţi în faţa organelor abilitate din România, pentru recunoaşterea/(re)dobândirea acestei calităţi în România.
A constatat că legea nu face nicio distincţie între înscrierea în calitate de avocat şi înscrierea în calitate de avocat străin în unul dintre barourile din cadrul statelor membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European, art. 104 din Legea nr. 51/1995, făcând referire generic la titulatura de avocat, fără a face o distincţie raportată la modul dobândirii titulaturii de avocat.
Judecătorul de cameră preliminară a constatat că, şi în cazul înscrierii ca avocat străin într-un barou din statele membre ale UE şi ale Spaţiului Economic European, ar fi îndeplinite condiţiile de la art. 104 precum şi cele de la art. 91 din Legea 51/1995, petenta fiind o persoană autorizată să îşi desfăşoare activitatea sub titlul profesional de avocat obţinut în statul membru, anterior dobândirii acestei calităţi în România. Altfel spus, a reţinut că legiuitorul român recunoaşte ab initio calitatea de avocat străin dobândită în baza titlului profesional obţinut în statul membru de origine şi permite desfăşurarea în România a activităţii profesionale de referinţă în baza acestui titlu, fără a o condiţiona de îndeplinirea prealabilă a vreunor condiţii prealabile, în cadrul activităţii derulate ocazional, doar în cazul activităţii cu caracter permanent legiuitorul impunând, potrivit art. 97 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, obligaţia înscrierii în tabloul special ţinut de barourile române, în condiţiile art. 90-105 şi ale art. 13 alin. (6) din Legea 51/1995.
În ceea ce priveşte înscrierea petentei ca avocat în cadrul Baroului din Sofia, judecătorul de cameră preliminară a arătat că dă prevalenţă dispoziţiilor art. 4 din C. proc. pen., potrivit cărora, orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăţiei sale printr-o hotărâre penală definitivă.
În acest sens s-a reţinut că, prin încheierea din data de 22.10.2020, pronunţată de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, în dosarul nr. x/2020, în baza certificatului nr. x/18.03.2016 emis de Consiliul Suprem al Avocaţilor şi Hotărârea nr. 1664/21.01.2016 a Consiliului Superior de Avocatură din Republica Bulgaria a fost constatată înscrierea petentei ca avocat străin în Baroul Sofia, nefiind depusă la dosarul cauzei o hotărâre definitivă în sens contrar, ori o măsură dispusă în sens contrar de către autorităţile bulgare.
Totodată, chiar dacă în cuprinsul ordonanţei de clasare din data de 05.07.2023 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov, în dosarul nr. x/2017 se solicită sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu propunerea de desfiinţare a Hotărârii nr. 1664/21.01.2016 a Consiliului Superior de Avocatură din Republica Bulgaria, instanţa a considerat că nu se poate efectua această analiză anterior stabilirii, după calitatea persoanei, a instanţei competente să judece prezenta cauză.
Faţă de aceste dispoziţii legale, în baza art. 47 alin. (1) C. proc. pen., Judecătoria Braşov a admis excepţia necompetenţei după calitatea persoanei în soluţionarea plângerii, dispunând declinarea competenţei de soluţionare a plângerii împotriva soluţiei de clasare dispuse prin Ordonanţa nr. 191/P/2017 din data de 05.07.2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov, în favoarea Curţii de Apel Braşov.
Astfel, cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Braşov, iar la termenul de judecată din data de 22 aprilie 2024, în faţa judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Braşov, procurorul de şedinţă a invocat excepţia de necompetenţă după calitatea persoanei a acestei instanţe.
Prin încheierea penală nr. 14/CCP din şedinţa camerei de consiliu din data de 23.04.2024, pronunţată de Judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Braşov în dosarul nr. x/2023, s-a admis excepţia de necompetenţă după calitatea persoanei a Curţii de Apel Braşov, invocată de parchet.
În baza art. 50 raportat la art. 340 alin. (1) C. proc. pen., s-a declinat în favoarea Judecătoriei Braşov competenţa de soluţionare a plângerii formulate de petenta A., împotriva ordonanţei de clasare nr. 191/P/2017 din data de 05 iulie 2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov.
Totodată, în baza art. 51 C. proc. pen., s-a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a se pronunţa asupra conflictului negativ de competenţă.
În esenţă, pentru a dispune astfel, judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Braşov a avut în vedere prevederile art. 340 alin. (1) C. proc. pen., reţinând că petenta A. a formulat plângere împotriva ordonanţei de clasare nr. 191/P/2017 din data de 05 iulie 2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov care vizează două infracţiuni, respectiv infracţiunea de înşelăciune şi infracţiunea de exercitarea fără drept a unei profesii, mai exact a profesiei de avocat. Or, s-a arătat că această din urmă infracţiune exclude de plano competenţa curţii de apel după calitatea persoanei urmărite.
Curtea de Apel Braşov a reţinut că în ceea ce priveşte argumentele pe care Judecătoria Braşov şi-a întemeiat hotărârea de declinare vizează, în realitate, fondul cauzei, constatându-se, în esenţă, calitatea de avocat a persoanei urmărite pentru infracţiunea de exercitarea fără drept a acestei profesii, cu referire la dispoziţiile Legii nr. 51/1995, însă, s-a menţionat că, acest aspect ar fi putut face obiectul cercetării judecătoreşti în situaţia trimiterii în judecată a petentei şi nu în cursul analizării excepţiei de necompetenţă invocată din oficiu de judecătorul de cameră preliminară investit cu soluţionarea unei plângeri formulate în baza art. 340 C. proc. pen.
S-a mai precizat că din verificarea actelor depuse la dosarul de urmărire penală rezultă că până în prezent, fiecare cerere sau sesizare formulată în cursul urmăririi penale, de competenţa instanţei sau a judecătorului de cameră preliminară, a fost soluţionată, în primă instanţă, de judecătorie şi nu de curtea de apel, inclusiv şi rechizitoriul întocmit în data de 01.09.2021 de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov a fost înaintat, împreună cu dosarul de urmărire penală, Judecătoriei Braşov care, în cursul procedurii camerei preliminare, a dispus restituirea cauzei la parchet.
Pe baza acestor considerente, Judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Braşov a admis excepţia invocată de parchet şi a dispus declinarea în favoarea Judecătoriei Braşov a competenţei de soluţionare a plângerii formulate de petenta A., împotriva ordonanţei de clasare nr. 191/P/2017 din data de 05 iulie 2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov, constatându-se totodată ivit conflictul negativ de competenţă şi astfel înaintată cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.
*****
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală la data de 29.04.2024, fiind stabilit termen pentru soluţionare la data de 07.05.2024.
Înalta Curte, analizând conflictul negativ de competenţă ivit între Judecătoria Braşov şi Curtea de Apel Braşov, cu privire la competenţa de soluţionare a cauzei privind plângerea petentei A. formulate împotriva soluţiei de clasare dispuse prin Ordonanţa nr. 191/P/2017 din data de 07.07.2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov, constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Judecătoria Braşov, pentru următoarele considerente:
Relevant sub aspectul stabilirii competenţei de soluţionare a cauzei este obiectul cauzei pendinte, iar astfel cum rezultă din actele şi lucrările dosarului, în speţă, petenta A. a învestit judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Braşov cu o plângere formulată în procedura de cameră preliminară reglementată de dispoziţiile art. 340 alin. (1) din C. proc. pen.
Art. 340 din C. proc. pen. prevede la alin. (1) faptul că: Persoana a cărei plângere împotriva soluţiei de clasare, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.
În speţă, petenta a formulat o astfel de plângere împotriva soluţiei de clasare dispuse prin ordonanţa nr. 191/P/2017 din data de 07.07.2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov, menţinută prin Ordonanţa nr. 66/II-2/2023 din data de 24.08.2023 a procurorului ierarhic superior.
Soluţia de clasare adoptată în cauză de procuror în dosarul nr. x/2017, este criticată de petenta A. pe calea plângerii de faţă, atât sub aspectul temeiului de drept reţinut de procurorul de caz pentru a dispune clasarea, (art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. privind intervenirea prescripţiei răspunderii penale), în ceea ce priveşte infracţiunile de uz de fals, participaţie improprie la fals intelectual, înşelăciune (2 acte materiale) şi exercitarea fără drept a unei profesii (21 de acte materiale), cât şi în ceea ce priveşte dispoziţia de sesizare a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Braşov pentru a dispune, potrivit art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., desfiinţarea certificatului nr. x/09.12.2015 emis de Uniunea Naţională a Barourilor din România - Baroul de Avocaţi Bucureşti, legalizat de notarul B. sub numărul x/11.12.2015 şi a Hotărârii nr. 1664/21.06.2016 a Consiliului Superior de Avocatură din Republica Bulgaria.
Faptele ce au format obiectul cauzei penale în care s-a adoptat soluţia de clasare contestată pe calea plângerii de faţă, nu atrag incidenţa prevederilor art. 38 alin. (1) din C. proc. pen. care reglementează competenţa curţii de apel, iar în condiţiile în care una dintre faptele cercetate vizează o presupusă exercitare fără drept a unei profesii, (prev. de art. 348 din C. pen. rap. la art. 26 din legea nr. 51/18995), contestându-se calitatea de avocat a petentei, Înalta Curte constată că aceste aspecte vizează chiar fondul cauzei.
Petenta a fost cercetată tocmai pentru exercitarea fără drept a profesiei de avocat, iar infracţiunea care i se impută nu are subiect activ calificat, putând fi comisă de orice persoană care desfăşoară fără drept o profesie sau o activitate pentru care legea cere autorizaţie.
Reglementarea art. 348 din C. pen. are caracterul unei norme cadru ("norme în alb"), întrucât nu indică profesiile sau activităţile a căror exercitare fără drept, sau în alte condiţii decât cele legale, constituie infracţiune; aceste profesii sau activităţi sunt reglementate prin legi speciale extrapenale care, stabilind pentru fiecare în parte condiţiile şi limitele de exercitare, completează în acest fel prevederile-cadru ale art. 348 din C. pen.
În acest sens se reţine că art. 26 din Legea nr. 51/1995, republicată, cu modificările ulterioare, stipulează că: "Exercitarea oricărei activităţi de asistenţă juridică specifică profesiei de avocat şi prevăzută la art. 3 de către o persoană fizică sau juridică ce nu are calitatea de avocat înscris într-un barou şi pe tabloul avocaţilor acelui barou constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale."(...).
Argumentele reţinute de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Braşov în sensul că, şi în cazul înscrierii ca avocat străin într-un barou din statele membre ale UE şi ale Spaţiului Economic European, ar fi îndeplinite condiţiile de la art. 104 precum şi cele de la art. 91 din Legea nr. 51/1995, petenta fiind o persoană autorizată să îşi desfăşoare activitatea sub titlul profesional de avocat obţinut în statul membru, anterior dobândirii acestei calităţi în România, pierd din vedere însăşi fapta în materialitatea ei, pentru care petenta este cercetată, aceea că petenta nu ar fi fost autorizată să desfăşoare activităţi specifice profesiei de avocat. Competenţa de soluţionare a plângerii se stabileşte în raport de infracţiunea ce face obiectul acuzaţiei şi nu cu dezlegarea în fond, cu soluţia posibilă a acuzaţiei, iar acuzaţia din prezenta cauză se referă la desfăşurarea unor activităţi specifice profesiei de avocat de către o persoană fizică neautorizată, fără calitatea cerută de legea specială.
Or, câtă vreme fondul acuzaţiei nu este clarificat definitiv într-un sens sau altul, pentru a se aprecia cu privire la competenţa de soluţionare a cauzei după calitatea persoanei, aria de competenţă a curţii de apel nu poate fi extinsă la acest moment în raport de obiectul cauzei - plângere împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată, întemeiată pe dispoziţiile art. 340 din C. proc. pen.
De altfel, se are în vedere, aşa cum rezultă din actele şi lucrările dosarului, faptul că până în prezent toate cererile sau sesizările formulate în cursul urmăririi penale, fie de competenţa instanţei, fie a judecătorului de cameră preliminară, au fost soluţionate, în primă instanţă, de către judecătorie şi nu de curtea de apel. Deopotrivă, rechizitoriul nr. x/2017 întocmit de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov la data de 01.09.2021 a fost înaintat Judecătoriei Braşov care, în urma soluţionării, în cadrul procedurii de cameră preliminară, a cererilor şi excepţiilor formulate, a dispus restituirea cauzei la parchet.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petenta A. în favoarea Judecătoriei Braşov, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea conflictului de competenţă vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petenta A. în favoarea Judecătoriei Braşov, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 07 mai 2024.