Şedinţa publică din data de 04 iunie 2024
Deliberând asupra conflictului de competenţă de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea penală nr. 25 din data de 13.03.2024 pronunţată de Tribunalul Gorj în baza art. 342 şi 346 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 41 alin. (1) lit. a), alin. (2), alin. (5) din C. proc. pen. şi art. 58 din C. proc. pen., s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Gorj, invocată din oficiu.
În baza art. 47 raportat la art. 50 din Codul de procedură penală, s-a declinat competenţa de judecare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiş.
Pentru a se pronunţa în acest sens, s-a reţinut din analiza situaţiei de fapt a speţei aşa cum a fost descrisă în rechizitoriu că locul de pe teritoriul României al săvârşirii infracţiunilor deduse judecăţii, conform dispoziţiilor legale cuprinse în art. 41 alin. (1), (2), (5) din C. proc. pen. este reprezentat de Cabinetul medical "A." din comuna Dumbrăviţa, judeţul Timiş, unde au avut loc pretinsele acte materiale de luare de mită în formă continuată, fals informatic în formă continuată şi fals intelectual în formă continuată.
În această situaţie, s-a reţinut că în speţă urmărirea penală trebuia efectuată de organul de urmărire penală din circumscripţia instanţei competente să judece cauza, or în concret aceasta s-a efectuat cu nerespectarea ordinii de competenţă stabilite de dispoziţiile legale anteprecizate, întrucât comuna Dumbrăviţa, judeţul Timiş se află în raza de competenţă a Tribunalului Timiş, observându-se şi dispoziţiile art. 36 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., instanţă căreia îi este acordată preferinţa legală potrivit ordinii de prioritate în stabilirea competenţei teritoriale, fiind competentă din punct de vedere material şi teritorial să soluţioneze cauza de faţă şi a cărei sesizare este obligatorie.
S-a apreciat că aspectul relevat de către procuror în cuprinsul rechizitoriului, cât şi în concluziile orale, în sensul că suspectul B. are domiciliul pe raza judeţului Gorj este irelevant şi nu poate conduce la nesocotirea dispoziţiilor legale cu privire la competenţa teritorială de judecare a infracţiunilor şi persoanelor faţă de care s-a dispus trimiterea în judecată în prezenta cauză, atât timp cât activitatea infracţională a acestui suspect descrisă în actul de sesizare s-a desfăşurat pe raza municipiului Craiova, jud. Dolj şi faţă de acesta nu s-a dispus o soluţie de trimitere în judecată, ci de renunţare la urmărirea penală.
Prin încheierea penală nr. 60 din data de 17.05.2024 pronunţată de Tribunalul Timiş în temeiul art. 346 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 242 din C. proc. pen., art. 47 alin. (3) din C. proc. pen., cu referire la art. 41 alin. (1) lit. a), alin. (2), alin. (4) teza finală din Codul de procedură penală judecătorul de cameră preliminară a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalui Timiş în soluţionarea dosarului nr. x/2023
În baza art. 50 alin. (1) din C. proc. pen.. raportat la art. 41 alin. (1) lit. a), alin. (2), alin. (4) teza finală din C. proc. pen. s-a dispus declinarea cauzei în favoarea Tribunalului Gorj.
În conformitate cu art. 51 alin. (1) din Codul de procedură penală şi alin. (2) din C. proc. pen. s-a constatat ivit un conflict negativ de competenţă şi s-a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.
Pentru a se pronunţa în acest sens, s-a reţinut că presupusa activitate infracţională a inculpatului C. zis "D." ar fi fost săvârşită inclusiv pe raza teritorială a judeţului Gorj, inculpatul C. stabilind o înţelegere infracţională cu numitul B., care domiciliază, în fapt şi în drept în Gorj, căruia i-ar fi transmis, prin intermediul aplicaţiei E., xerocopii ale actelor de identitate ale mai multor persoane, printre care şi inculpaţii F., G. şi H., pentru ca, mai departe numitul B. să transmiteă fotocopiile numitei I., în final, fotocopiile ajungând în cabinetul inculpatei J., care, în schimbul unor sume de bani, ar fi emis adeverenţe de vaccinare anti virusului Covid, în mod fals.
S-a arătat că procurorul de caz a mai reţinut că inculpatul C. ar fi primit sumele de bani de la beneficiarii finali ai adeverinţelor false, iar ulterior i le-ar fi transmis numitului K., pentru ca acesta din urmă să le remită, la rândul lui, numitului B., aceste din urmă două persoane întâlnindu-se cu numitul B. ar fi preluat sumele de ban ce ar fi ajuns la inculpata J..
S-a arătat şi că procurorul de caz a apreciat că presupusele acţiuni ale inculpatului C. de transmitere a fotocopiilor beneficiarilor, de încheiere a unei presupuse înţelegi frauduloase cu numitul B., şi de transmitere a sumelor de bani care ar fi reprezentant obiectul mitei, ar întruni elementele constitutive, printre altele, şi ale complicităţii la infracţiunea de dare de mită.
Judecătorul de cameră preliminară a constatat că presupusele acte de complicitate, respectiv, transmiterea fotocopiilor beneficiarilor, discutarea cu numitul B. şi punerea la cale a presupuselor detalii pentru ca sumele de bani să ajungă la inculpata J., ar fi avut loc pe raza judeţului Gorj, acolo unde are domiciliul numitul B. şi unde şi locuieşte în fapt, fără forme legale, acţiuni reţinute expres ca reprezentând forme de presupusă complicitate la presupusa infracţiune de dare de mită.
Prin urmare, s-a considerat că judeţul Gorj este unul din locurile în care s-a desfăşurat o parte din presupusa activitate infracţională a inculpatului C., iar din perspectiva art. 41 alin. (2) din C. proc. pen. raportat la art. 41 alin. (1) din C. proc. pen., competenţa teritorială ar aparţine Tribunalului Gorj.
S-a precizat că presupusa înţelegere pe care a încheiat-o inculpatul C. cu numitul B., presupusele discuţii purtate între cei doi, transmiterea resurselor logistice în baza cărora s-ar fi emis presupusele adeverinţe false, s-ar fi petrecut la locuinţa de facto a numitului B..
Judecătorul de cameră preliminară a apreciat că este suficient ca doar o parte din presupusele activităţi de complicitate să se deruleze pe teritoriul judeţului Gorj, pentru a atrage competenţa teritorială a Tribunalului Gorj.
S-a reţinut că ceea ce particularizează această situaţie de fapt este faptul că atât Tribunalul Gorj, cât şi Tribunalul Timiş sunt competente din punct de vedere teritorial şi prin urmare când o infracţiune a fost săvârşită în circumscripţia mai multor instanţe, oricare dintre acestea este competentă să o judece şi competenţa revine instanţei mai întâi sesizate, în speţă Tribunalul Gorj fiind prima instanţă sesizată.
Tribunalul Timiş a împărtăşit şi opinia Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, care a arătat că a fost respectată ordinea competenţei teritoriale şi prin prisma numitului B., faţă de care, prin rechizitoriu, s-a pronunţat o soluţie de renunţare la urmărirea penală, acesta fiind cercetat, la rândul său, şi găsit vinovat, pentru că ar fi fost complice la infracţiunea de dare de mită. A menţionat că procurorul de caz a reţinut că numitul B. ar fi ţinut legătura cu inculpatul C., dar şi cu numita L., astfel că aceste presupuse acţiuni s-au derulat tot la locuinţa sa din judeţul Gorj. S-a mai arătat şi că presupusele acţiuni de luare a sumelor de bani din Dolj şi transferare a lor mai departe reprezintă doar o parte din conţinutul presupuselor acţiuni care au circumstanţiat presupusa complicitate. S-a opinat că nu prezintă importanţă împrejurarea că faţă de numitul B. s-a pronunţat, prin rechizitoriu, o soluţie de renunţare la urmărirea penală, câtă vreme, la momentul efectuării urmăririi penale şi a cercetărilor ordinea prevăzută de art. 41 alin. (1) din Codul de procedură penală a fost respectată şi din perspectiva numitului B..
Judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Timiş a considerat că presupusele acţiuni de complicitate la dare de mită au fost interdependente cu presupusa activitate de luare de mită, pentru care este cercetată inculpata J. şi că specificitatea acestor două infracţiuni interdependente (atunci când se materializează şi infracţiunea de luare de mită), are influenţă şi asupra competenţei teritoriale. Prin urmare, dacă o parte din presupusa activitate de complicitate s-a derulat în cirscumscripţia unei instanţei, şi aceasta va fi competentă din punct de vedere teritorial.
Fiind învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, în temeiul art. 51 din Codul de procedură penală, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Timiş, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 51 alin. (1) din Codul de procedură penală, când două sau mai multe instanţe se recunosc competente a judeca aceeaşi cauză ori îşi declină competenţa reciproc, conflictul pozitiv sau negativ de competenţă se soluţionează de instanţa ierarhic superioară.
Potrivit art. 51 alin. (2) din Codul de procedură penală, instanţa ierarhic superioară comună este sesizată, în caz de conflict pozitiv, de către instanţa care s-a declarat cea din urmă competentă, iar în caz de conflict negativ, de către instanţa care şi-a declinat cea din urmă competenţa.
Prioritar, Înalta Curte menţionează că, în cauză, conflictul negativ de competenţă poartă asupra sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. x/2021 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, prin care au fost trimişi în judecată inculpaţii A., C., F., G. şi H., după cum urmează:
- A. pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 289 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (opt acte materiale), fals informatic în formă continuată, prevăzută de art. 325 din C. pen. cu aplicarea art. 35 din C. pen. (opt acte materiale) şi fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 321 din C. pen. cu aplicarea art. 35 din C. pen. (opt acte materiale), totul cu aplicarea art. 38 din C. pen.
- C. pentru săvârşirii infracţiunilor de complicitate la dare de mită în formă continuată, prevăzută de art. 48 din C. pen. raportat la art. 290 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 din C. pen. (opt acte materiale), instigare la fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 din C. pen. (opt acte materiale), instigare la fals informatic în formă continuată, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 325 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 din C. pen. (opt acte materiale), totul cu aplicarea art. 38 din C. pen.
- F. pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de mită, prevăzută de art. 290 alin. (1) din C. pen., instigare la fals informatic, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 325 din C. pen., instigare la fals intelectual, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 321 din C. pen., cu aplicarea art. 38 din C. pen.
- G. pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de mită, prevăzută de art. 290 alin. (1) din C. pen., instigare la fals informatic, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 325 din C. pen., instigare la fals intelectual, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 321 din C. pen., cu aplicarea art. 38 din C. pen.
- H. pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de mită, prevăzută de art. 290 alin. (1) din C. pen., instigare la fals informatic, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 325 din C. pen., instigare la fals intelectual, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 321 din C. pen., cu aplicarea art. 38 din C. pen.
În cauză, se constată că, în sarcina inculpatei A. s-a reţinut că în perioada septembrie- octombrie 2021, în calitate de medic în cadrul Cabinetului medical "A." din comuna Dumbrăviţa, judeţul Timiş, în contextul unei epidemii a virusului COVID 19, profitând de impunerea de către autorităţile publice a unor restricţii de circulaţie a persoanelor atât în interiorul ţării, cât şi în străinătate, condiţionate de deţinerea unui certificat ce atesta vaccinarea obligatorie cu doze de vaccin anti COVID 19, în baza unei înţelegeri infracţionale cu suspecta M., de profesie asistent medical la un alt cabinet medical, care la rândul său a stabilit o înţelegere infracţională cu suspecta N., de profesie cosmeticiană, prin intermediul celor două suspecte sus-menţionate, care la rândul lor au apelat la alţi intermediari, respectiv suspectul B. şi inculpatul C., ultimul aflat pe teritoriul Italiei, a pretins şi primit de la mai mulţi cetăţeni români ce locuiau în Italia, respectiv numiţii F., G., O., P., H., Q., R. şi S., diverse sume de bani, primind personal de la suspecta M., în interiorul cabinetului sus-menţionat, în două rânduri, câte 100 de RON pentru fiecare persoană vaccinată, în total 800 de RON, restul sumelor de bani până la suma de 8650 de RON, respectiv echivalentul în RON a unor sume cuprinse între 150 şi 200 de euro pretinse şi primite de către inculpatul C. de la fiecare beneficiar al adeverinţelor de vaccinare, fiind însuşite de către suspectele sus-menţionate, pentru ca inculpata A. să-şi încalce atribuţiile de serviciu şi să elibereze în fals adeverinţe de vaccinare, în care a atestat în mod necorespunzător adevărului faptul că respectivelor persoane le-au fost administrate dozele de vaccin, introducând personal în sistemul informatic datele corespunzătoare respectivelor persoane, deşi acestea nu se aflau în cabinetul medical, după cum urmează:
- la data de 28.09.2021, în baza rezoluţiei infracţionale sus-menţionate, inculpata A. a introdus cu intenţie, fără drept, în sistemul informatic datele de identitate ale inculpatului H., eliberând şi adeverinţa de vaccinare în care se atesta în mod necorespunzător adevărului că acestei persoane i s-ar fi administrat doza de vaccin anti COVID 19, deşi această persoană nu se afla pe teritoriul României, primind cu titlu de mită suma de 100 de RON de la persoana sus-menţionată, prin intermediul suspectei M.;
- la data de 05.10.2021, în baza rezoluţiei infracţionale sus-menţionate, inculpata A. a introdus cu intenţie, fără drept, în sistemul informatic datele de identitate ale suspecţilor F., O. şi P., eliberând şi adeverinţe de vaccinare în care se atesta în mod necorespunzător adevărului că acestor persoane li s-ar fi administrat dozele de vaccin anti COVID 19, deşi aceste persoane nu se aflau pe teritoriul României, primind cu titlu de mită câte 100 de RON pentru fiecare persoană ale cărei date erau introduse în sistemul informatic, prin intermediul suspectei M.;
- la data de 12.10.2021, inculpata A. a introdus cu intenţie, fără drept, în sistemul informatic datele de identitate ale suspecţilor Q., G., R. şi S., eliberând şi adeverinţe de vaccinare în care se atesta în mod necorespunzător adevărului că acestor persoane li s-ar fi administrat dozele de vaccin anti COVID 19, deşi aceste persoane nu se aflau pe teritoriul României, primind cu titlu de mită câte 100 de RON pentru fiecare persoană ale cărei date erau introduse în sistemul informatic, prin intermediul suspectei M..
În ceea ce-l priveşte pe inculpatul C., s-a reţinut că în perioada septembrie- octombrie 2021, aflându-se pe teritoriul Italiei, în contextul epidemiei COVID 19, profitând de impunerea de către autorităţile publice a unor restricţii de circulaţie a persoanelor, atât în interiorul ţării, cât şi în străinătate, condiţionate de deţinerea unui certificat ce atesta vaccinarea obligatorie cu doze de vaccin anti COVID 19, a ajutat mai mulţi cetăţeni români, care locuiau în perioada respectivă pe teritoriul Italiei, să obţină în fals certificate de vaccinare anti COVID 19, aducându-le la cunoştinţă faptul că există posibilitatea obţinerii acestor certificate la cabinete medicale de pe teritoriul României contra unor sume cuprinse între 150 şi 200 de euro, remise cu titlu de mită, fără administrarea dozelor de vaccin; a stabilit o înţelegere infracţională cu suspectul B., cetăţean român care domiciliază pe raza judeţului Gorj, în baza căreia, în perioada respectivă, a transmis acestuia din urmă, în format electronic, prin reţeaua E., xerocopii ale actelor de identitate aparţinând inculpaţilor F., G., H. şi R., precum şi suspecţilor O., P., Q. şi S., primind de la beneficiarii ulteriori ai adeverinţelor de vaccinare echivalentul în euro al sumei totale de 8650 de RON, sumă pe care a transferat-o martorului K., cumnatul său, instruindu-l pe acesta să o remită numitului B., cei doi întâlnindu-se în două rânduri pe raza municipiului Craiova, judeţul Dolj, primul remiţând celui de-al doilea suma de bani; suspectul B. a identificat potrivit înţelegerii, un cabinet medical din judeţul Timiş, respectiv Cabinetul medical "A.", unde se puteau emite asemenea adeverinţe în schimbul unor sume de bani, remise cu titlu de mită, realizând o înţelegere de natură infracţională cu suspecta L., o cunoştinţă mai veche din judeţul Timiş, în baza căreia a transmis sumele de bani numitei L. prin virament bancar efectuat prin T. şi S.C U. S.R.L, societate comercială care furnizează servicii financiare în cadrul V. S.A; mai departe, a transmis în format electronic prin reţeaua E. suspectei L., copii ale actelor de identitate ale persoanelor care solicitau adeverinţe de vaccinare pentru a fi transmise cadrului medical în vederea întocmirii şi eliberării adeverinţelor; în continuare, suspecta L. a stabilit o înţelegere infracţională cu suspecta N., de profesie cosmeticiană în municipiul Timişoara, judeţul Timiş, remiţându-i acesteia sumele de bani, precum şi copiile actelor de identitate, în format electronic; aceasta, la rândul său, după ce a reţinut pentru sine, suma totală de 1500 de RON, între 50 şi 150 de RON pentru fiecare beneficiar al adeverinţelor de vaccinare, a remis sumele de bani şi xerocopiile actelor de identitate suspectei M., de profesie asistent medical la un cabinet de pe raza judeţului Timiş, aceasta reţinând pentru sine suma totală de 2800 de RON, aproximativ 350 de RON pentru fiecare beneficiar al adeverinţelor de vaccinare, remiţând inculpatei A., medic în cadrul cabinetului medical sus-menţionat, cu titlu de mită, câte 100 de RON pentru fiecare beneficiar al adeverinţelor de vaccinare, în total 800 de RON.
Procedând astfel, inculpatul C. a instigat-o pe inculpata A., medic în cadrul Cabinetului medical "A." să-şi încalce atribuţiile de serviciu, să nu administreze dozele de vaccin anti COVID suspecţilor sus-menţionaţi şi să introducă în fals, în format electronic, datele persoanelor respective ca fiind persoane vaccinate, rezultând date nereale şi să emită în fals adeverinţe de vaccinare pentru: H. în data de 28.09.2021, F., O. şi P. în data de 05.10.2021, Q., R., G. şi S. în data de 12.10.2021.
Cu privire la inculpatul F. s-a reţinut că la începutul lunii octombrie 2021, aflându-se în străinătate, pe teritoriul Italiei, a remis cu titlul de mită, prin intermediul inculpatului C., zis "D.", echivalentul în RON al unei sume cuprinse între 150 şi 200 de euro, dintre care suma de 100 de RON era remisă prin alţi intermediari inculpatei A., titulara Cabinetului medical "A." din judeţul Timiş, pentru ca aceasta să-şi încalce atribuţiile de serviciu şi să nu-i administreze doza de vaccin anti COVID, instigând-o astfel să-şi încalce atribuţiile de serviciu, să introducă în mod eronat în evidenţa informatizată datele sale personale ca fiind persoană vaccinată şi să emită în fals la data de 05.10.2021 o adeverinţă de vaccinare prin care se atesta în mod necorespunzător adevărului că inculpatului F. i-ar fi fost administrată doza de vaccin anti COVID 19, câtă vreme respectivul inculpat nu s-a aflat în incinta cabinetului medical în momentul emiterii adeverinţei.
Referitor la inculpata G. s-a reţinut că la începutul lunii octombrie 2021, aflându-se în străinătate, pe teritoriul Italiei, a remis cu titlul de mită, prin intermediul inculpatului C., zis "D.", echivalentul în RON al unei sume cuprinse între 150 şi 200 de euro, dintre care suma de 100 de RON era remisă prin alţi intermediari inculpatei A., titulara Cabinetului medical "A." din judeţul Timiş, pentru ca aceasta să-şi încalce atribuţiile de serviciu şi să nu-i administreze doza de vaccin anti COVID, instigând-o astfel să-şi încalce atribuţiile de serviciu, să introducă în mod eronat în evidenţa informatizată datele sale personale ca fiind persoană vaccinată şi să emită în fals la data de 12.10.2021 o adeverinţă de vaccinare prin care se atesta în mod necorespunzător adevărului că inculpatei G. i-ar fi fost administrată doza de vaccin anti COVID 19, câtă vreme respectiva inculpată nu s-a aflat în incinta cabinetului medical în momentul emiterii adeverinţei.
În sarcina inculpatului H. s-a reţinut că la începutul lunii septembrie 2021, aflându-se în străinătate, pe teritoriul Italiei, a remis cu titlul de mită, prin intermediul inculpatului C., zis "D.", echivalentul în RON al unei sume cuprinse între 150 şi 200 de euro, dintre care suma de 100 de RON era remisă prin alţi intermediari inculpatei A., titulara Cabinetului medical "A." din judeţul Timiş, pentru ca aceasta să-şi încalce atribuţiile de serviciu şi să nu-i administreze doza de vaccin anti COVID, instigând-o astfel să-şi încalce atribuţiile de serviciu, să introducă în mod eronat în evidenţa informatizată datele sale personale ca fiind persoană vaccinată şi să emită în fals la data de 28.09.2021 o adeverinţă de vaccinare prin care se atestă în mod necorespunzător adevărului că inculpatului H. i-ar fi fost administrată doza de vaccin anti COVID 19, câtă vreme respectivul inculpat nu s-a aflat în incinta cabinetului medical în momentul emiterii adeverinţei.
Potrivit art. 36 alin. (1) din Codul de procedură penală "Tribunalul judecă în primă instanţă:
a) infracţiunile prevăzute de C. pen. la art. 188, 189, 210, 211, 254, 263, 282, 289-294, 303, 304, 306, 307, 309, 345, 346, 354 şi 360-367;
b) infracţiunile săvârşite cu intenţie, care au avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei;
c) infracţiunile cu privire la care urmărirea penală a fost efectuată de către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau Direcţia Naţională Anticorupţie, dacă nu sunt date prin lege în competenţa altor instanţe ierarhic superioare;
d) alte infracţiuni date prin lege în competenţa sa."
De asemenea, conform art. 41 alin. (1) din C. proc. pen. "Competenţa după teritoriu este determinată, în ordine, de:
a) locul săvârşirii infracţiunii;
b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul;
c) locuinţa suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârşit fapta;
d) locuinţa sau, după caz, sediul persoanei vătămate."
Analizând situaţia de fapt astfel cum a fost descrisă de procuror prin rechizitoriu, Înalta Curte constată că locul săvârşirii infracţiunilor de luare de mită în formă continuată, fals informatic în formă continuată şi fals intelectual în formă continuată, precum şi dare de mită, pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată în calitate de autor sau complice, este reprezentat de Cabinetul medical A. care este situat în comuna Dumbrăviţa, judeţul Timiş, acesta fiind locul unde s-au comis infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor şi unde s-a produs urmarea socialmente periculoasă.
Înalta Curte observă că toate celelalte activităţi premergătoare, respectiv înţelegerea infracţională dintre inculpaţii C. şi B. şi transmiterea către acesta a copiilor actelor de identitate şi a sumei de bani, înţelegerea infracţională dintre inculpatul B. cu suspecta L. şi transmiterea către aceasta a copiilor actelor de identitate şi a sumei de bani, înţelegerea infracţională dintre suspectele L. şi N. şi transmiterea către acesta a copiilor actelor de identitate şi a sumei de bani, înţelegerea infracţională dintre suspectele N. şi M. şi transmiterea către aceasta din urmă a copiilor actelor de identitate şi a sumei de bani pentru ca aceasta să i le înmâneze inculpatei A. au fost săvârşite prin intermediul aplicaţiei E. şi prin virament bancar, neputând fi elemente determinante în stabilirea competenţei instanţei de soluţionare a cauzei.
Aşadar, Înalta Curte reţine că atât presupusele infracţiuni de luare de mită, cât şi cea de dare de mită s-au comis la Cabinetul medical A., la momentul la care, în schimbul sumei de bani oferite de inculpaţii F., G. şi H. prin intermediul complicilor C. şi B., inculpata A., încălcându-şi aribuţiile de serviciu, a eliberat acestora în fals adeverinţe de vaccinare. La fel este situaţia şi în ce priveşte presupusele infracţiuni de fals informatic şi cea de fals intelectual, acestea fiind săvârşite la acelaşi cabinet medical, în momentul în care inculpata A. a atestat în mod necorespunzător adevărului faptul că respectivelor persoane le-au fost administrate dozele de vaccin, introducând personal în sistemul informatic datele corespunzătoare respectivelor persoane, deşi acestea nu se aflau în cabinetul medical.
În concluzie, din perspectiva art. 41 alin. (2) din C. proc. pen. raportat la art. 41 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., Înalta Curte constată că, în speţă, activitatea infracţională a inculpaţilor a fost comisă la cabinetul medical al inculpatei A. şi tot în acest loc s-a produs urmarea imediată, cabinet medical care este situat în comuna Dumbrăviţa, judeţul Timiş, celelalte activităţi premergătoare fiind săvârşite prin intermediul aplicaţiei E. şi prin virament bancar, aspecte care conduc la concluzia că instanţa competentă de a soluţiona cauza revine, în această situaţie, judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Timiş.
Potrivit art. 41 alin. (5), teza finală, din C. proc. pen. ordinea de prioritate prevăzută la alin. (1) se aplică în cazul în care urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini; textul reglementează indirect posibilitatea ca efectuarea urmăririi penale să nu se facă în acord cu criteriile prevăzute de art. 41 alin. (1) lit. a)-d) din C. proc. pen., aspect de noutate raportat la C. proc. pen. anterior însă acelaşi text obligă procurorul să sesizeze instanţa competentă potrivit ordinii legale; or, în speţă, ordinea legală impunea sesizarea instanţei de la locul săvârşirii infracţiunilor.
Prin urmare, Înalta Curte având în vedere dispoziţiile art. 36 alin. (1) din C. proc. pen.. raportat la cele ale art. 41 din C. proc. pen. constată că, în speţă, competenţa de a soluţiona cauza privind pe inculpaţii H., F., C., A. şi G. din punct de vedere material şi teritorial aparţine în primă instanţă Tribunalului Timiş.
Pentru aceste considerentele, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpaţii H., F., C., A. şi G. în favoarea Tribunalului Timiş, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
Potrivit art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu, în sumă de câte 360 RON, pentru pentru inculpaţii H., F., C. şi G., va rămâne în sarcina statului şi se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpaţii H., F., C., A. şi G. în favoarea Tribunalului Timiş, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţii H., F., C. şi G., în cuantum de câte 360 RON, rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 04 iunie 2024.