Şedinţa publică din data de 18 octombrie 2023
Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea din data de 12 septembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală, în temeiul art. 2502 din C. proc. pen., s-au menţinut măsurile asigurătorii luate:
- prin ordonanţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, din data de 17.02.2022 asupra bunurilor aparţinând inculpatei S.C. A. S.A până la concurenţa sumei de 536.483.056,637 RON;
- prin ordonanţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, din data de 17.02.2022 şi procesul-verbal de îndreptare a erorii materiale din data de 23.02.2022 asupra bunurilor aparţinând inculpatului B. până la concurenţa sumei de 536.483.056,637 RON;
- prin ordonanţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, din data de 17.02.2022 şi procesul-verbal de îndreptare a erorii materiale din data de 23.02.2022 asupra bunurilor aparţinând inculpatei C. până la concurenţa sumei de 41.963.762 RON;
- prin ordonanţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, din data de 04.03.2022 asupra bunurilor aparţinând inculpatului D. până la concurenţa sumei de 578.446.818,637 RON;
- prin ordonanţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, din data de 17.02.2022 şi procesul-verbal de îndreptare a erorii materiale din data de 23.02.2022 asupra bunurilor aparţinând inculpatului E. până la concurenţa sumei de 578.446.818,637 RON;
- prin ordonanţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, din data de 17.02.2022 şi procesul-verbal de îndreptare a erorii materiale din data de 23.02.2022 asupra bunurilor aparţinând inculpatei F. până la concurenţa sumei de 536.483.056,637 RON;
- prin ordonanţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, din data de 17.02.2022 şi procesul-verbal de îndreptare a erorii materiale din data de 23.02.2022 asupra bunurilor aparţinând inculpatului G. până la concurenţa sumei de 536.483.056,637 RON;
- prin ordonanţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, din data de 17.02.2022 şi procesul-verbal de îndreptare a erorii materiale din data de 23.02.2022 asupra bunurilor aparţinând inculpatei H. până la concurenţa sumei de 536.483.056,637 RON;
- prin ordonanţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, din data de 05.08.2022 asupra bunurilor aparţinând inculpatului I., până la concurenţa sumei de 417.604.299,61 RON, cu limitele precizate anterior.
Pentru a dispune astfel, s-a reţinut că, prin rechizitoriul nr. x/2020, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:
- D., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave prev. de art. 297 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, totul cu aplicarea art. 309 din C. pen., a infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit ce a produs consecinţe deosebit de grave prev. de art. 297 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 309 din C. pen., a complicităţii la infracţiunea de fals intelectual prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 321 alin. (1) din C. pen. şi a instigării la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave prev. de art. 47 din C. pen. rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 309 din C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.,
- E., sub aspectul săvârşirii complicităţii la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, totul cu aplicarea art. 309 din C. pen., a complicităţii la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit ce a produs consecinţe deosebit de grave prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 309 din C. pen., a infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 321 alin. (1) din C. pen., a infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave prev. de art. 297 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 309 din C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.,
- H., sub aspectul săvârşirii a două complicităţi la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, totul cu aplicarea art. 309 din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.,
- F., sub aspectul săvârşirii a două complicităţi la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000, totul cu aplicarea art. 309 din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.,
- S.C. A., sub aspectul săvârşirii a două complicităţi la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit ce a produs consecinţe deosebit de grave prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap la art. 297 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 309 din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.,
- G., sub aspectul săvârşirii a două complicităţi la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit ce a produs consecinţe deosebit de grave prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap la art. 297 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 309 din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.,
- B., sub aspectul săvârşirii complicităţii la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, totul cu aplicarea art. 309 din C. pen. şi a complicităţii la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit ce a produs consecinţe deosebit de grave prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 309 din C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.,
- C., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 321 alin. (1) din C. pen. şi a infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave prev. de art. 297 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 309 din C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.,
- I., sub aspectul săvârşirii participaţiei improprii la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave prev. de art. 52 alin. (3) din C. pen. rap la art. 297 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 309 din C. pen. şi cu aplicarea art. 5 din C. pen. şi a participaţiei improprii la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave prev. de art. 52 alin. (3) din C. pen. rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 309 din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.
În fapt şi în drept, s-a reţinut, în esenţă, în actul de sesizare:
I. Pentru inculpatul D.:
A. privind prelungirea Contractului de salubritate nr. x/11.11.1999 pentru o perioadă de încă 10 ani, prin încheierea Actului adiţional nr. x cu încălcarea prevederilor legale în vigoare că, în calitate de funcţionar public, în sensul dispoziţiilor art. 175 alin. (1) lit. b) din C. pen., în realizarea atribuţiilor de serviciu prev. de art. 209 C. civ. rap. la art. 62 alin. (1), (63) alin. (1), a), b), d), e), art. 77, art. 83 alin. (1) din Legea 215/2001; art. 44 alin. (1) din O.G. 35 din 2002, şi art. 24 alin. (4) din Legea 101 din 25 aprilie 2006 a serviciului de salubrizare a localităţilor, art. 23 din Legea 273/2006 privind finanţele publice locale, art. 10 alin. (1) din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv şi în calitate de primar al Sectorului 3 Bucureşti şi ordonator de credite, cu intenţie:
· a aprobat Raportul de specialitate nr x/19.11.2013 şi Nota de Fundamentare nr. x/19.11.2013 ale Direcţiei Utilităţi Publice,
· a întocmit şi semnat Expunerea de motive nr. 11538/20.11.2013, prin care a iniţiat proiectul de hotărâre pe care l-a supus aprobării Consiliului Local Sector 3 şi,
· la data de 20.11.2013, a prezentat membrilor Consiliului Local al Sectorului 3 regularitatea operaţiunii propuse spre votare motivate de necesitatea adaptării contractului de salubritate la schimbările legislative, în acest sens determinând, un număr de 17 membri ai Consiliului Local Sector 3 să săvârşească infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave fără vinovăţie, prin aprobarea H.C.L. 420 privind, printre altele, proiectul Actului Adiţional la Contractul de salubritate nr. x/11.11.1999 care, sub pretextul implementării Programului de dezvoltare a sistemului de gestionare integrată a deşeurilor municipale de pe raza administrativă a sectorului 3, în realitate viza prelungirea nelegală a contractului de salubritate cu încă 10 ani;
· iar la data de 05.05.2014, în baza mandatului primit prin H.C.L. 420 a încheiat şi semnat Actul adiţional nr. x la Contractul de salubritate nr. x/11.11.1999, prin care se prelungea nelegal termenul contractual, operatorului nelicenţiat legal - A.- parte în contractul cu nr. de mai sus, toate acestea cu nerespectarea:
- legislaţiei primare incidente în domeniul salubrizării, în care se dezvoltă principiile organizării şi funcţionării serviciilor de utilităţi publice, concurenţa, competenţele autorităţilor, atribuirea contractului de delegare în baza unei proceduri concurenţiale, regimul juridic al contractelor de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare, deţinerea unei licenţe de operare, aprobarea tarifelor în mod legal, aprobarea contractului, eficienţa, finanţarea serviciilor de salubrizare respectiv: art. 3 alin. (1), (4); art. 6 lit. d); art. 7 alin. (2) lit. i); art. 8 alin. (1), alin. (3) lit. d), i), j), k); art. 9 alin. (1), alin. (2), lit. a), alin. (4) lit. a) şi b); art. 22 alin. (1)-(3); art. 24 alin. (1), (2); art. 29 alin. (1), (3), (5), (6), (7) lit. a), (8), (9), (14); art. 30 alin. (1), (2); art. 33 alin. (1), (3), (4) lit. b), (5); art. 44 alin. (1) din Legea 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice; art. 1 alin. (2) lit. c), i); art. 13 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (6), art. 39 alin. (1) din O.G. 71 din 29 august 2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public şi privat de interes local; art. 3 lit. i), art. 5 alin. (1); art. 6 alin. (1), lit. e), h), art. 11, art. 13 alin. (3); art. 25 din Legea 101 din 25 aprilie 2006 a serviciului de salubrizare a localităţilor; art. 217 rap la art. 2 alin. (2) lit. a), b), d), f); art. 9 lit. f); art. 218, art. 2181 din O.U.G. 34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii;
- din Legea nr. 273/2006 a finanţelor publice locale a:
- art. 14 alin. (3) privind necesitatea existenţei unei baze legale pentru cheltuielile angajate, efectuate;
- art. 20 alin. (1) lit. d), h) privind competenţele şi responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice locale în ceea ce priveşte finanţele publice locale;
- din Legea nr. 215/2001 a:
- art. 61 alin. (2) privind obligaţia primarului de a asigura respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor;
- din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv a:
- art. 5 alin. (1) privind buna gestiune financiară; ceea ce a dus la un angajament legal sub forma unui contract cu executare succesivă, din care a rezultat: o obligaţie pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public a U.A.T. Sector 3 Bucureşti, prin care s-a cauzat un prejudiciu în sumă de 375.640.537,61 RON şi un folos patrimonial corelativ obţinut de către S.C. A. în acelaşi cuantum, faptă întrunind condiţiile de tipicitate sub aspect obiectiv şi subiectiv ale infracţiunii de abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 297 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, totul cu aplicarea art. 309 din C. pen.
B. privind încheierea Actului adiţional nr. x la Contractul de salubritate nr. x/11.11.1999 şi modificarea tarifului practicat de operatorul - A., s-a reţinut că, fiind funcţionar public, în sensul dispoziţiilor art. 175 alin. (1) lit. b) din C. pen., în realizarea atribuţiilor de serviciu prev. de art. 209 C. civ. rap. la art. 63 alin. (1), a), b), d), e); art. 61 alin. (2); art. 62 alin. (1); art. 77, art. 83 alin. (1) din Legea 215/2001, art. 24 alin. (4) din Legea 101 din 25 aprilie 2006 a serviciului de salubrizare a localităţilor, art. 23 din Legea 273/2006 privind finanţele publice locale, art. 10 alin. 1din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, în calitate de primar şi ordonator de credite, cu intenţie, a aprobat la data de 05.05.2014 înscrisul care cuprindea aspecte necorespunzătoare adevărului, denumit - Referatul privind creşterea frecvenţelor pentru operaţiunile de curăţenie a căilor publice al Direcţiei Utilităţi Publice, mijloc fraudulos pe care s-a întemeiat Actul adiţional 47.
La data de 15.05.2014, împiedicând exercitarea de către autoritatea deliberativă Consiliul Local sector 3 a competenţei exclusive asupra serviciului public de salubritate prin eludarea necesităţii obţinerii unei hotărâri de consiliu local pentru aprobare tarife în legătură cu remuneraţia prestatorului nelicenţiat legal S.C. A. şi prin eludarea necesităţii obţinerii unei hotărâri de consiliu local pentru a obţine un mandat de desemnare de la Consiliul Local, a încheiat şi semnat, cu ajutorul lui G., în calitate de Director General, B. - în calitate de director al Direcţiei de Utilităţi Publice, E. - în calitate de director executiv Direcţia Economică, F. - în calitate de director executiv Direcţia Investiţii şi Achiziţii şi H. - în calitate de director executiv Direcţia Juridică, şi S.C. A., Actul adiţional nr. x la Contractul de salubritate nr. x/11.11.1999, prin care s-au crescut frecvenţele de realizare a activităţilor de curăţenie a căilor publice, ceea ce a dus la mărirea cantităţii prestaţiei, cu influenţă asupra creşterii costurilor operatorului de salubritate, elemente ce au dus la modificarea tarifului practicat de operatorul - A. - parte în contractul cu nr. de mai sus, toate acestea
- cu nerespectarea din Legea 101 din 25 aprilie 2006 a:
art. 3 lit. f) privind principiul tarifării echitabile;
art. 6 alin. (1), lit. k), l) privind competenţa exclusivă a autorităţii deliberative a unităţii administrativ teritoriale;
art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1), (2) privind licenţa art. 19 alin. (2) lit. a) privind tariful aprobat de autorităţile administraţiei publice locale;
art. 24 alin. (4) privind responsabilităţile autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale, împreună cu primarii, în calitate de autorităţi executive şi de semnatari ai contractelor de delegare a gestiunii, art. 26 alin. (4), (5), art. 27 alin. (2) lit. a) privind tarifele
- cu nerespectarea din Legea 51 din 8 martie 2006 a:
art. 1 alin. (4) lit. a), h), i), j), l), art. 6 lit. d), art. 7 alin. (2) lit. i) privind particularităţile/principiile serviciilor de utilităţi publice;
art. 3 alin. (1), (4) privind responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale;
art. 8 alin. (3), lit. j), k), art. 43 alin. (5) privind competenţa autorităţilor administraţiei publice locale privind tarifele;
art. 9 alin. (1) lit. h), alin. (2), lit. d), g) privind raporturile juridice dintre autorităţile administraţiei publice locale şi operatori/utilizatori;
art. 20 lit. d), art. 43 alin. (3)(), (4) privind competenţa A.N.R.S.C. P. metodologia de calcul a tarifelor;
art. 29 alin. (1), (3), (14) lit. h) privind aprobarea şi semnarea contractelor de gestiune delegată şi obligativitatea existenţei clauzei privind tarifele practicate şi procedura de stabilire, modificare sau ajustare a acestora;
art. 32 alin. (1) lit. e) privind prerogativele şi răspunderea autorităţii administraţiei publice locale referitor la tarife;
art. 38 alin. (3), art. 39 alin. (1) privind obligativitatea licenţei;
art. 43 alin. (7) privind consecinţele practicării unor tarife cu încălcarea legii;
- cu nerespectarea din Legea nr. 273/2006 a finanţelor publice locale a:
- art. 14 alin. (3) privind necesitatea existenţei unei baze legale pentru cheltuielile angajate, efectuate;
- art. 20 alin. (1) lit. d), h) privind competenţele şi responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice locale în ceea ce priveşte finanţele publice locale;
- cu nerespectarea din Legea nr. 215/2001 a: art. 119 coroborat cu art. 45 alin. (3) privind cvorumul de vot al consiliului local în hotărâri privind patrimoniul, ceea ce a dus la prejudicierea bugetului local al Sectorului 3 cu suma de 160.842.519,027 RON, şi obţinerea în mod corelativ a unui folos patrimonial necuvenit în cuantum de 153.477.124,30 RON către S.C. A., faptă întrunind condiţiile de tipicitate sub aspectul laturii obiective şi subiective ale infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit ce a produs consecinţe deosebit de grave faptă prev. de art. 297 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 309 din C. pen.
C. privind ratificarea Contractului pentru achiziţia serviciului de salubritate în Sectorul 3 nr. x/09.11.1999 (nr. 5066/11.11.1999) şi a actelor adiţionale nr. 1-54 şi scutirea S.C. A. de la plata debitului - prejudiciu aferent încălcărilor constatate de Curtea de Conturi, s-a reţinut că, fiind funcţionar public, în sensul dispoziţiilor art. 175 alin. (1) lit. b) din C. pen., în realizarea atribuţiilor de serviciu prev. de art. 21 din Legea 273/2006 privind finanţele publice locale, art. 155 şi art. 157 coroborat cu art. 167 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, art. 196 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 57/2019, în calitate de primar al Sectorului 3 Bucureşti, cu intenţie a emis la data de 03.10.2019 - Dispoziţia nr 4558 şi la data 20.08.2019 - Dispoziţia nr. 3927 prin care şi-a delegat atribuţiile de primar al Sectorului 3, inclusiv cea de ordonator principal de credite al bugetului local, ajutând astfel pe numiţii E. şi C. să săvârşească cu vinovăţie infracţiunea de fals intelectual prev. de art. 321 alin. (1) din C. pen., la data de 07.10.2019, când cu ştiinţă, cu prilejul întocmirii şi aprobării Referatului nr. 657480, s-a omis de a se insera împrejurarea că prejudiciul constatat de Curtea de Conturi prin Decizia nr. 106/25.11.2016, nu a avut drept cauze şi împrejurări numai lipsa aprobării consiliului local în privinţa contractelor publice, ci şi înscrisul prin care în mod mincinos s-a făcut referire la creşterea numărului de particule în suspensie din aer şi şi s-a atestat necorespunzător adevărului că "măsura Curţii de conturi nr. 7 din Decizia nr. 106/25.11.2016, referitoare la recuperarea integrală a prejudiciului şi virarea lui la bugetul local, devine fără obiect, având în vedere ratificarea, conform dispoziţiilor legii civile, a Contractului x din 11.11.1999 şi a actelor adiţionale 1-54, ceea ce a avut drept consecinţe denaturarea elementelor de activ din evidenţa contabilă a Sectorului 3 exprimate în Nota de contabilitate nr. 188 C. civ. din 07.10.2019, care prezintă Referatul în cauză drept document justificativ al operaţiunii de stornare, faptă întrunind condiţiile de tipicitate sub aspect obiectiv şi subiectiv ale complicităţii la infracţiunea de fals intelectual prev şi ped de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 321 alin. (1) din C. pen.
Totodată, s-a reţinut că, în calitate de funcţionar public, în sensul dispoziţiilor art. 175 alin. (1) lit. b) din C. pen., în realizarea atribuţiilor de serviciu prev. de art. 209 C. civ. rap. la art. 63 alin. (1), a), b), d), e), art. 77, art. 83 alin. (1) din Legea 215/2001; art. 44 alin. (1) din O.G. 35 din 2002, şi art. 24 alin. (4). din Legea 101 din 25 aprilie 2006 a serviciului de salubrizare a localităţilor, art. 23 din Legea 273/2006 privind finanţele publice locale, în calitate de primar al Sectorului 3 Bucureşti, cu intenţie:
- şi-a însuşit prin semnătură, la data de 29.10.2018, Raportul de specialitate nr x/29.10.2018, proiectul expunerii de motive şi proiectul de hotărâre, întocmite de către numitul E.;
- a semnat la data de 29.10.2018 Expunerea de motive prin care a iniţiat proiectul de hotărâre pe care l-a supus aprobării Consiliului local Sector 3;
- iar la data de 30.10.2018, a prezentat membrilor Consiliului local al Sectorului 3 regularitatea operaţiunii propuse spre votare motivate de girul Curţii de Conturi;
- a determinat un număr de 18 consilieri locali, ca fără vinovăţie, să săvârşească infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave prin aprobarea H.C.L. 511 cu amendament (condiţie) prin care, printre altele, s-a ratificat Contractul pentru achiziţia serviciului de salubritate în Sectorul 3 nr. x/09.11.1999 (nr. 5066/11.11.1999) şi actele adiţionale nr. 1-54, cu încălcarea dispoziţiilor legale prev. de:
- art. 1311-1312 C. civ. care prevăd condiţiile instituţiei ratificării raportate la art. 13, art. 14, art. 24 alin. (4) din Legea 101/2016 şi art. 22 alin. (3) din Legea 51/2006 referitoare la competenţele autorităţilor unităţilor administrativ-teritoriale în materia contractelor de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare;
- art. 1309 şi 1310 C. civ. rap la art. 2 alin. (1) lit. c) şi c)1 din Legea 554/2.12.2004, referitoare la definiţia actului administrativ şi regimul de putere publică;
- art. 58 din Legea 101/2016 privitor la cazul de nulitate absolută în materia de competenţă prin prisma regimului de putere publică;
- art. 80 din Legea 24/2000 cu privire la adoptarea ori emiterea actelor normative ale autorităţilor administraţiei publice locale pentru reglementarea unor activităţi de interes local, în limitele stabilite prin Constituţie şi prin lege şi numai în domeniile în care acestea au atribuţii legale;
- art. 81 din Legea 24/2000 cu privire la subordonarea H.C.L.-urilor faţă de actele de nivel superior;
- art. 119 coroborat cu art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001 referitor la modalitatea votului în cazul hotărârilor privind patrimoniul,
- art. 731 din Legea 500/2002 privind Recuperarea sumelor reprezentând prejudicii/plăţi nelegale din fonduri publice şi, în realizarea atribuţiilor de serviciu prev. de art. 21 din Legea 273/2006 privind finanţele publice locale, art. 155 şi art. 157 coroborat cu art. 167 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, art. 196 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 57/2019, în calitate de primar al Sectorului 3 Bucureşti, cu intenţie a emis la data de 03.10.2019 - Dispoziţia nr. 4558 şi la data 20.08.2019 - Dispoziţia nr. 3927 prin care şi-a delegat atribuţiile de primar al Sectorului 3, inclusiv cea de ordonator principal de credite al bugetului local, ajutând astfel pe numitul E. să săvârşească cu vinovăţie infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave prin nerespectarea dispoziţiilor legale prev. de:
art. 154 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2019, privind rolul primarului de a asigura punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a ordonanţelor şi a hotărârilor consiliului local raportate la art. 1311-1312 C. civ. care prevăd condiţiile instituţiei ratificării raportate la art. 13, art. 14, art. 24 alin. (4) din Legea 101/2016 şi art. 22 alin. (3) din Legea 51/2006 referitoare la competenţele autorităţilor unităţilor administrativ-teritoriale în materia contractelor de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare; art. 1309 şi 1310 C. civ. rap. la art. 2 alin. (1) lit. c) şi c)1 din Legea 554/2.12.2004, referitoare la definiţia actului administrativ şi regimul de putere publică; art. 58 din Legea 101/2016 privitor la cazul de nulitate absolută în materia de competenţă prin prisma regimului de putere publică;
- care au avut ca urmare: vătămarea drepturilor şi intereselor legitime ale Sectorului 3 Bucureşti, crearea unui prejudiciu acestui sector prin lipsa de folosinţă (lucrum cessans) a creanţei Sectorului 3 asupra debitorului S.C. A., în cuantum de 41.963.762 RON urmare a stornării din evidenţele contabile cu Nota contabilă nr. 188/7.10.2019 a debitului în sumă de 195.440.885 RON ca urmare a invocării documentului justificativ - Referatul nr. x - privind propunerea de stornare a debitului constatat de Curtea de Conturi - Camera de Conturi Bucureşti
şi obţinerea în mod corelativ a unui folos patrimonial necuvenit în acelaşi cuantum - 41.963.762 RON - de către S.C. A., faptă întrunind condiţiile de tipicitate sub aspectul laturii obiective şi subiective ale instigării la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave faptă prev. de art. 47 din C. pen. rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 309 din C. pen.
II. Pentru inculpatul B.:
A.- privind prelungirea Contractului de salubritate nr. x/11.11.1999 pentru o perioadă de încă 10 ani, prin încheierea Actului adiţional nr. x cu încălcarea prevederilor legale în vigoare, s-a reţinut că, fiind funcţionar public, în sensul dispoziţiilor art. 175 alin. (1) lit. b) din C. pen., în calitate de director al Direcţiei de Utilităţi Publice, în realizarea atribuţiilor de serviciu, cu intenţie, la data de 19.11.2013, a întocmit şi semnat Raportul de specialitate nr. 11518 şi Nota de Fundamentare nr. 11517 ale Direcţiei Utilităţi Publice, pe care le-a înaintat Primarului Sectorului 3 Bucureşti în calitate de ordonator principal de credite spre aprobare.
La data de 05.05.2014, a semnat Actul adiţional nr. x la Contractul de salubritate nr. x/11.11.1999, împreună cu G. - Director General în cadrul S.C. A., E. - în calitate de director executiv Direcţia Economică, F. - în calitate de director executiv Direcţia Investiţii şi Achiziţii, H. - în calitate de director executiv Direcţia Juridică, şi S.C. A., prin toate acestea înlesnind şi ajutând astfel cu intenţie, anterior şi posterior, la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave, cu vinovăţie de către numitul D., cu privire la încheierea unui angajament legal - Actul adiţional nr. x - la Contractul de salubritate nr. x/11.11.1999, prin care se prelungea nelegal termenul contractual, operatorului nelicenţiat legal - A.- parte în contractul cu nr. de mai sus, toate acestea cu nerespectarea:
- legislaţiei primare incidente în domeniul salubrizării, în care se dezvoltă principiile organizării şi funcţionării serviciilor de utilităţi publice, concurenţa, competenţele autorităţilor, atribuirea contractului de delegare în baza unei proceduri concurenţiale, regimul juridic al contractelor de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare, deţinerea unei licenţe de operare, aprobarea tarifelor în mod legal, aprobarea contractului, eficienţa, finanţarea serviciilor de salubrizare respectiv: art. 3 alin. (1), (4); art. 6 lit. d); art. 7 alin. (2) lit. i); art. 8 alin. (1), alin. (3) lit. d), i), j), k); art. 9 alin. (1), alin. (2), lit. a), alin. (4) lit. a) şi b); art. 22 alin. (1)-(3); art. 24 alin. (1),(2); art. 29 alin. (1), (3), (5), (6), (7) lit. a), (8), (9), 14; art. 30 alin. (1), (2); art. 33 alin. (1), (3), (4) lit. b), (5); art. 44 alin. (1) din Legea 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice; art. 1 alin. (2) lit. c), i); art. 13 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (6), art. 39 alin. (1) din O.G. 71 din 29 august 2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public şi privat de interes local; art. 3 lit. i), art. 5 alin. (1); art. 6 alin. (1), lit. e), h), art. 11, art. 13 alin. (3); art. 25 din Legea 101 din 25 aprilie 2006 a serviciului de salubrizare a localităţilor; art. 217 rap la art. 2 alin. (2) lit. a), b), d), f); art. 9 lit. f); art. 218, art. 2181 din O.U.G. 34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii;
- din Legea nr. 273/2006 a finanţelor publice locale a:
- art. 14 alin. (3) privind necesitatea existenţei unei baze legale pentru cheltuielile angajate, efectuate;
- art. 20 alin. (1) lit. d), h) privind competenţele şi responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice locale în ceea ce priveşte finanţele publice locale;
- din Legea nr. 215/2001 a: art. 61 alin. (2) privind obligaţia primarului de a asigura respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor;
- din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv a:
- art. 5 alin. (1) privind buna gestiune financiară, rezultând în acest mod o obligaţie pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public a U.A.T. Sector 3 Bucureşti, prin care s-a cauzat un prejudiciu în sumă de 375.640.537,61 RON şi un folos patrimonial corelativ obţinut de către S.C. A. în acelaşi cuantum, faptă întrunind condiţiile de tipicitate sub aspectul laturii obiective şi subiective ale complicităţii la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave faptă prev. şi ped. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, totul cu aplic. art. 309 din C. pen.
B. privind încheierea Actului adiţional nr. x la Contractul de salubritate nr. x/11.11.1999 şi modificarea tarifului practicat de operatorul - A., s-a reţinut că, fiind funcţionar public, în sensul dispoziţiilor art. 175 alin. (1) lit. b) din C. pen., în calitate de director al Direcţiei de Utilităţi Publice, în realizarea atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă,
- la data de 05.05.2014, a întocmit Referatul privind creşterea frecvenţelor pentru operaţiunile de curăţenie a căilor publice nr. 286, iar
- la data de 15.05.2014, a semnat Actul adiţional nr. x la Contractul de salubritate nr. x/11.11.1999, împreună cu G. - Director General în cadrul S.C. A., E. - în calitate de director executiv Direcţia Economică, F. - în calitate de director executiv Direcţia Investiţii şi Achiziţii, H. - în calitate de director executiv Direcţia Juridică, şi S.C. A., prin toate acestea ajutând astfel la săvârşirea cu vinovăţie de către numitul D. a infracţiunii de abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave cu privire la încheierea unui angajament legal - Actul adiţional nr. x - la Contractul de salubritate nr. x/11.11.1999, prin care s-au crescut frecvenţele de realizare a activităţilor de curăţenie a căilor publice, ceea ce a dus la mărirea cantităţii prestaţiei, cu influenţă asupra creşterii costurilor operatorului de salubritate, elemente ce au dus la modificarea tarifului practicat de operatorul - A. - parte în contractul cu nr. de mai sus, toate acestea
- cu nerespectarea din Legea 101 din 25 aprilie 2006 a:
art. 3 lit. f) privind principiul tarifării echitabile;
art. 6 alin. (1), lit. k), l) privind competenţa exclusivă a autorităţii deliberative a unităţii administrativ teritoriale;
art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1), (2) privind licenţa art. 19 alin. (2) lit. a) privind tariful aprobat de autorităţile administraţiei publice locale;
art. 24 alin. (4) privind responsabilităţile autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale, împreună cu primarii, în calitate de autorităţi executive şi de semnatari ai contractelor de delegare a gestiunii, art. 26 alin. (4), (5), art. 27 alin. (2) lit. a) privind tarifele
- cu nerespectarea din Legea 51 din 8 martie 2006 a:
art. 1 alin. (4) lit. a), h), i), j), l), art. 6 lit. d), art. 7 alin. (2) lit. i) privind particularităţile/principiile serviciilor de utilităţi publice;
art. 3 alin. (1), (4) privind responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale;
art. 8 alin. (3), lit. j), k), art. 43 alin. (5) privind competenţa autorităţilor administraţiei publice locale privind tarifele;
art. 9 alin. (1) lit. h), alin. (2), lit. d), g) privind raporturile juridice dintre autorităţile administraţiei publice locale şi operatori/utilizatori;
art. 20 lit. d), art. 43 alin. (3), (4) privind competenţa A.N.R.S.C. P. metodologia de calcul a tarifelor;
art. 29 alin. (1), (3), (14) lit. h) privind aprobarea şi semnarea contractelor de gestiune delegată şi obligativitatea existenţei clauzei privind tarifele practicate şi procedura de stabilire, modificare sau ajustare a acestora;
art. 32 alin. (1) lit. e); privind prerogativele şi răspunderea autorităţii administraţiei publice locale referitor la tarife;
art. 38 alin. (3), art. 39 alin. (1) privind obligativitatea licenţei;
art. 43 alin. (7) privind consecinţele practicării unor tarife cu încălcarea legii;
- cu nerespectarea din Legea nr. 273/2006 a finanţelor publice locale a:
art. 14 alin. (3) privind necesitatea existenţei unei baze legale pentru cheltuielile angajate, efectuate;
art. 20 alin. (1) lit. d), h) privind competenţele şi responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice locale în ceea ce priveşte finanţele publice locale;
- cu nerespectarea din Legea nr. 215/2001 a art. 119 coroborat cu art. 45 alin. (3) privind cvorumul de vot al consiliului local în hotărâri privind patrimoniul, rezultând, în acest mod, prejudicierea bugetului local al Sectorului 3 cu suma de 160.842.519,027 RON, şi obţinerea în mod corelativ a unui folos patrimonial necuvenit în cuantum de 153.477.124,30 RON de către S.C. A., faptă întrunind condiţiile de tipicitate sub aspectul laturii obiective şi subiective ale complicităţii la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit ce a produs consecinţe deosebit de grave prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap la art. 297 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 309 C. pen.
III. Pentru inculpatul I.:
A. privind prelungirea Contractului de salubritate nr. x/11.11.1999 pentru o perioadă de încă 10 ani, prin încheierea Actului adiţional nr. x cu încălcarea prevederilor legale în vigoare s-a reţinut că, în calitate de funcţionar public, în sensul dispoziţiilor art. 175 alin. (1) lit. b) din C. pen., în exercitarea atribuţiilor de serviciu prev. de art. 115 alin. (6) şi art. 116 alin. (1), art. 117 alin. (1), lit. a), c) din Legea 215/2001, art. 34 alin. (1) lit. e), i), j) din O.G. nr. 35/2002, în calitate de secretar al Sectorului 3 Bucureşti, cu intenţie, în perioada 19.11 - 27.11.2013,
- nu a respectat dispoziţiile art. 117 alin. (1) din Legea 215/2001, de a aviza pentru legalitate, hotărârile consiliului local ca formă procedurală prealabilă, anterioară, emiterii/adoptării actului administrativ, fiind necesară pentru informare şi decidere în cunoştinţă de cauză de către consilierii locali;
- nu a respectat dispoziţiile art. 45 alin. (1), (3) din Legea 215/2001 şi art. 34 alin. (1) lit. e), art. 52 alin. (1) din O.G. nr. 35/2002 referitoare la votarea hotărârilor privind patrimoniul şi cvorumul necesar, art. 48 din Legea 215/2001 şi cele prev. de art. 34 alin. (1) lit. i) din O.G. nr. 35/2002 referitoare la contrasemnarea hotărârii în caz de ilegalitate, şi nu a informat pe preşedintele de şedinţă cu privire la cvorumul necesar pentru adoptarea acestei hotărâri, nu a refuzat contrasemnarea pentru legalitate a hotărârii de la pct. 3 "suplimentare" şi nu a formulat obiecţii de nelegalitate cu privire la proiectul de H.C.L. ce va deveni H.C.L. 420 şi care constituie o hotărâre nelegală prin prisma neaplicării legislaţiei primare în vigoare, incidente în domeniul salubrizării şi pentru aprobarea căreia nu s-a obţinut majoritatea legală de voturi prevăzută de Legea nr. 215/2001 având în vedere faptul că operaţiunea privea drepturi cu caracter patrimonial ale Sectorului 3, fiind obligatoriu astfel să întrunească majoritatea calificată, sprijinind pe cei 17 membri ai Consiliului local al Sectorului 3 Bucureşti, cărora li s-a propus spre votare proiectul de hotărâre nr. 3 de pe lista de suplimentare a şedinţei extraordinare din 20.11.2013 iniţiat de Primarul D., să aprobe fără vinovăţie, la data de 20.11.2013, H.C.L. 420,
- prin care se implementa Programul de dezvoltare a sistemului de gestionare integrata a deşeurilor municipale de pe raza administrativa a sectorului 3 - (Anexa 1).
- prin care se aproba Actul Adiţional la contractul de salubritate nr. x/11.11.1999 aferent Programului dezvoltare a sistemului de gestionare integrala a deşeurilor municipale de pe raza administrativa a sectorului 3 - (Anexa 2).
- prin care se delega Primarul Sectorului 3, Direcţia Economica, Direcţia Investiţii şi Achiziţii, Direcţia Juridica si Direcţia Utilitari Publice să aducă la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri, toate acestea cu încălcarea:
- legislaţiei primare incidente în domeniul salubrizării, în care se dezvoltă principiile organizării şi funcţionării serviciilor de utilităţi publice, concurenţa, competenţele autorităţilor, atribuirea contractului de delegare în baza unei proceduri concurenţiale, regimul juridic al contractelor de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare, deţinerea unei licenţe de operare, aprobarea tarifelor în mod legal, aprobarea contractului, eficienţa, finanţarea serviciilor de salubrizare respectiv: art. 3 alin. (1), (4); art. 6 lit. d); art. 7 alin. (2) lit. i); art. 8 alin. (1), alin. (3) lit. d), i), j), k); art. 9 alin. (1), alin. (2), lit. a), alin. (4) lit. a) şi b); art. 22 alin. (1)-(3); art. 24 alin. (1),(2); art. 29 alin. (1), (3), (5), (6), (7) lit. a), (8), (9), (14); art. 30 alin. (1), (2); art. 33 alin. (1), (3), (4) lit. b), (5); art. 44 alin. (1) din Legea 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice; art. 1 alin. (2) lit. c), i); art. 13 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (6), art. 39 alin. (1) din O.G. 71 din 29 august 2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public şi privat de interes local; art. 3 lit. i), art. 5 alin. (1); art. 6 alin. (1), lit. e), h), art. 11, art. 13 alin. (3); art. 25 din Legea 101 din 25 aprilie 2006 a serviciului de salubrizare a localităţilor; art. 217 rap. la art. 2 alin. (2) lit. a), b), d), f); art. 9 lit. f); art. 218, art. 2181 din O.U.G. 34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii;
- din Legea nr. 273/2006 a finanţelor publice locale a art. 14 alin. (3) privind necesitatea existenţei unei baze legale pentru cheltuielile angajate, efectuate şi a art. 20 alin. (1) lit. d), h) privind competenţele şi responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice locale în ceea ce priveşte finanţele publice locale;
- din Legea nr. 215/2001 a art. 61 alin. (2) privind obligaţia primarului de a asigura respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor;
- din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv a art. 5 alin. (1) privind buna gestiune financiară, H.C.L. care a fost folosit/invocat în preambulul Actului adiţional nr. x la Contractul de salubritate nr. x/11.11.1999, prin care se prelungea nelegal termenul contractual, operatorului nelicenţiat legal - A.- parte în contractul cu nr. de mai sus, şi care a fost semnat la data de 05.05.2014 cu vinovăţie de către suspecţii D. în calitate de Primar Sector 3 Bucureşti împreună cu G. - Director General în cadrul S.C. A., E. - în calitate de director executiv Direcţia Economică, F. - în calitate de director executiv Direcţia Investiţii şi Achiziţii, H. - în calitate de director executiv Direcţia Juridică, B. - în calitate de director al Direcţiei de Utilităţi Publice şi S.C. A., ceea ce a dus la un angajament legal sub forma unui contract cu executare succesivă, din care a rezultat: o obligaţie pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public a U.A.T. Sector 3 Bucureşti, prin care s-a cauzat un prejudiciu în sumă de 375.640.537,61 RON şi un folos patrimonial corelativ obţinut de către S.C. A. în acelaşi cuantum, faptă întrunind condiţiile de tipicitate sub aspectul laturii obiective şi subiective, ale participaţiei improprii la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave, faptă prev. şi ped. de art. 52 alin. (3) din C. pen. rap la art. 297 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, totul cu aplicarea art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen.
B. privind ratificarea Contractului pentru achiziţia serviciului de salubritate în Sectorul 3 nr. x/09.11.1999 (nr. 5066/11.11.1999) şi a actelor adiţionale nr. 1-54 şi scutirea S.C. A. de la plata debitului - prejudiciu aferent încălcărilor constatate de Curtea de Conturi, s-a reţinut că, fiind funcţionar public, în sensul dispoziţiilor art. 175 alin. (1) lit. b) din C. pen., în exercitarea atribuţiilor de serviciu prev. de art. 115 alin. (6) şi art. 116 alin. (1), art. 117 alin. (1), lit. a), c) din Legea 215/2001, art. 34 alin. (1) lit. e), i), j) din O.G. nr. 35/2002, în calitate de secretar al Sectorului 3 Bucureşti, cu intenţie, în perioada 29 -30 octombrie 2018,
- nu a respectat dispoziţiile art. 117 - (1) din Legea 215/2001, de a aviza pentru legalitate, hotărârile consiliului local ca formă procedurală prealabilă, anterioară, emiterii/adoptării actului administrativ, fiind necesară pentru informare şi decidere în cunoştinţă de cauză de către consilierii locali;
- nu a respectat dispoziţiile art. 45 alin. (1), (3) din Legea 215/2001 şi art. 34 alin. (1) lit. e), art. 52 alin. (1) din O.G. nr. 35/2002 referitoare la votarea hotărârilor privind patrimoniul şi cvorumul necesar, art. 48 din Legea 215/2001 şi cele prev. de art. 34 alin. (1) lit. i) din O.G. nr. 35/2002 referitoare la contrasemnarea hotărârii în caz de ilegalitate şi nu a informat pe preşedintele de şedinţă cu privire la cvorumul necesar pentru adoptarea acestei hotărâri, nu a refuzat contrasemnarea pentru legalitate a hotărârii de la pct. 5 "suplimentare" şi nu a formulat obiecţii de nelegalitate, cu privire la proiectul de H.C.L. ce va deveni H.C.L. 511 şi care constituie o hotărâre nelegală prin prisma aplicării/invocării instituţiei ratificării şi pentru aprobarea căreia nu s-a obţinut majoritatea legală de voturi prevăzută de Legea nr. 215/2001 având în vedere faptul că operaţiunea privea drepturi cu caracter patrimonial ale Sectorului 3, fiind obligatoriu astfel să întrunească majoritatea calificată, sprijinind moral pe cei 18 membri ai Consiliului local al Sectorului 3 Bucureşti, cărora li s-a propus spre votare proiectul de hotărâre nr. 5 de pe lista de suplimentare a şedinţei ordinare din 30.10.2018 iniţiat de Primarul D., acesta ultimul prezentând regularitatea operaţiunii propuse spre votare motivate de girul Curţii de Conturi, să aprobe fără vinovăţie, la data de 30.10.2018, H.C.L. 511 cu amendament (condiţie) prin care, printre altele, s-a ratificat Contractul pentru achiziţia serviciului de salubritate în Sectorul 3 nr. x/09.11.1999 (nr. 5066/11.11.1999) modificat şi completat prin actele adiţionale nr. 1-54, cu încălcarea:
- art. 1311-1312 din C. civ. care prevăd condiţiile instituţiei ratificării raportate la art. 13, art. 14, art. 24 alin. (4) din Legea 101/2016 şi art. 22 alin. (3) din Legea 51/2006 referitoare la competenţele autorităţilor unităţilor administrativ-teritoriale în materia contractelor de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare;
- art. 1309 şi 1310 din C. civ. rap. la art. 2 alin. (1) lit. c) şi c)1 din Legea 554/2.12.2004, referitoare la definiţia actului administrativ şi regimul de putere publică;
- art. 58 din Legea 101/2016 privitor la cazul de nulitate absolută în materia de competenţă prin prisma regimului de putere publică;
- art. 80 din Legea 24/2000 cu privire la adoptarea ori emiterea actelor normative ale autorităţilor administraţiei publice locale pentru reglementarea unor activităţi de interes local, în limitele stabilite prin Constituţie şi prin lege şi numai în domeniile în care acestea au atribuţii legale;
- art. 81 din Legea 24/2000 cu privire la subordonarea H.C.L.-urilor faţă de actele de nivel superior;
- art. 119 coroborat cu art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001 referitor la modalitatea votului în cazul hotărârilor privind patrimonial, H.C.L. care a fost folosit/invocat alături de instituţia ratificării în Referatul nr. x - privind propunerea de stornare a debitului constatat de Curtea de Conturi - Camera de Conturi Bucureşti ceea ce a avut ca urmare: vătămarea drepturilor şi intereselor legitime ale Sectorului 3 Bucureşti, crearea unui prejudiciu acestui sector prin lipsa de folosinţă (lucrum cessans) a creanţei Sectorului 3 asupra debitorului S.C. A., în cuantum de 41.963.762 RON urmare a stornării din evidenţele contabile cu Nota contabilă nr. 188/7.10.2019 a debitului în sumă de 195.170.885 RON ca urmare a invocării documentului justificativ - Referatul nr. x - privind propunerea de stornare a debitului constatat de Curtea de Conturi - Camera de Conturi Bucureşti în care şi obţinerea în mod corelativ a unui folos patrimonial necuvenit în acelaşi cuantum - 41.963.762 RON - de către S.C. A., faptă ce întruneşte condiţiile de tipicitate sub aspectul laturii obiective şi subiective, ale participaţiei improprii la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave, faptă prev. de art. 52 alin. (3) din C. pen. rap la art. 297 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, totul cu aplicarea art. 309 din C. pen.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală la data de 10.08.2022 cu nr. x/2022, fiind creat, conform R.O.I.I.J. dosarul penal asociat nr. x/2022/a1 în care s-a stabilit termen de judecată la data de 19.09.2022, pentru verificarea, în conformitate cu dispoziţiile art. 2502 C. proc. pen., a legalităţii şi temeiniciei măsurilor asiguratorii dispuse faţă de inculpaţii D., E., H., F., S.C. A., G., B., C. şi I..
Referitor la măsurile asigurătorii dispuse cu privire la inculpaţi, Curtea a reţinut următoarele:
I. Cu privire la inculpatul B., prin ordonanţa din data de 17.02.2022 şi procesul-verbal de îndreptare a erorii materiale din data de 23.02.2022, parchetul a dispus:
1. instituirea sechestrului asigurător până la concurenţa sumei de 536.483.056,637 RON, asupra următoarelor bunuri imobile:
- imobil cu destinaţia teren intravilan - arabil situat în oraş Voluntari, cartier Pipera, jud. Ilfov, tarlaua x, parcela x, în suprafaţă de 1.028 mp, deţinut în cotă de 1/2 în coproprietate cu soţia J., înscris în cartea funciară nr. x a O.C.P.i. Ilfov - B.C.P.I. Buftea.
- imobil situat în loc. Voluntari, str. x, jud. Ilfov, tarla x, parcela x, 325, 326, compus din teren intravilan şi 2 construcţii edificate pe acesta, construcţia C1-locuinţă, cu număr cadastral x şi construcţia C2-locuinţă cu număr cadastral x, imobil deţinut în coproprietate cu soţia sa, J., întreg imobilul fiind înscris în cartea funciară nr. x a O.C.P.I. Ilfov - B.C.P.I. Buftea.
- imobil situat în oraş Voluntari, str. x, jud. Ilfov, tarla x, parcela x-330, format din teren intravilan, categoria de folosinţă curţi construcţii, deţinut în coproprietate cu soţia sa, J., înscris în cartea funciară nr. x a O.C.P.I. Ilfov - B.C.P.I. Buftea.
2. instituirea sechestrului asigurătoriu prin poprire până la concurenţa sumei de 536.483.056,637 RON, la dispoziţia D.N.A., secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, asupra:
- sumelor de bani prezente şi viitoare din conturile bancare curente deschise la K., L. şi M.., cu menţiunea că salariile şi alte venituri periodice, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum şi alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia pot fi urmărite până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.
3. instituirea sechestrului asigurător până la concurenţa sumei de 536.483.056,637 RON asupra următoarelor părţi sociale:
- 20.000 părţi sociale evaluate la suma totală de 200.000 RON, având cota de participare la beneficii şi pierderi de 22.22%, la societatea N. S.R.L., Cod unic de înregistrare: x; Capital social subscris: 900000 RON, integral vărsat, în care este asociat cu un aport de capital de 200.000 RON;
- 10 părţi sociale evaluate la suma totală de 100 RON, având cota de participare la beneficii şi pierderi de 0.002%, la societatea O. S.R.L., Cod unic de înregistrare: x; capital social subscris: 3.663.600 RON, integral vărsat, în care este asociat cu un aport de capital de 100 RON;
- 360 părţi sociale evaluate la suma totală de 3600 RON, având cota de participare la beneficii şi pierderi de 90%, la societatea P. S.R.L., Cod unic de înregistrare: x; capital social subscris, integral vărsat: 4000 RON, în care este asociat cu un aport de capital de 3.600 RON;
- 150 părţi sociale evaluate la suma totală de 1500 RON, având cota de participare la beneficii şi pierderi de 50%, la societatea Q. S.R.L., Cod unic de înregistrare: x; capital social subscris, integral vărsat: 3000 RON, în care este asociat cu un aport de capital de 1500 RON, precum şi asupra tuturor veniturilor prezente şi viitoare generate de deţinerea acestora la societăţile menţionate anterior (de la lit. a) la d).
Prin procesul-verbal de aplicare a sechestrului din 18.02.2022, a fost îndeplinită măsura asiguratorie dispusă prin ordonanţa menţionată mai sus, în sensul în care a fost aplicată măsura sechestrului asigurătoriu asupra bunurilor imobile şi asupra părţilor sociale şi acţiunilor deţinute de B. (punctele 1 şi 3 din ordonanţă), cu o valoare totală estimată de 1.871.514,225 RON, echivalentul a 378.083,68 euro.
Împotriva ordonanţei din data de 17.02.2022, suspectul B. a formulat contestaţie la Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, iar prin Încheierea F/DL din data de 09.03.2022, emisă în dosarul penal nr. x/2022, a fost respinsă, ca nefondată, contestaţia formulată împotriva măsurii sechestrului asigurător instituite prin ordonanţa din data de 17.02.2022.
De asemenea, s-a arătat că împotriva ordonanţei din data de 17.02.2022 prin care au fost instituite măsuri asiguratorii asupra bunurilor imobile şi asupra părţilor sociale deţinute de B., a formulat contestaţie şi S.C. O. S.R.L. (CUI x), la Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, iar prin încheierea din data de 18.04.2022, emisă în dosarul penal nr. x/2022 s-a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.
Urmare a transmiterii ordonanţei din data de 17.02.2022 şi procesului-verbal de îndreptare a erorii materiale din data de 23.02.2022, conform adresei cu nr. x/18.02.2022 M. a dispus poprirea sumei de 705.238,89 RON, existente în contul x deţinut de B..
Urmare a transmiterii ordonanţei din data de 17.02.2022 şi a procesului-verbal de îndreptare a erorii materiale din data de 23.02.2022, conform adresei cu nr. x/18.02.2022, L. a dispus poprirea sumei de 3.251,83 RON, existente în contul x deţinut de B.
II. Cu privire la inculpatul D., prin ordonanţa din data de 04.03.2022, parchetul a dispus:
1. instituirea sechestrului asigurător până la concurenţa sumei de 578.446.818,637 RON, asupra mai multor bunuri imobile, identificate în rechizitoriu, proprietatea suspectului D., pentru a evita distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a acestora;
2. Instituirea sechestrului asigurător până la concurenţa sumei de 578.446.818,637 RON asupra următoarelor instrumente financiare:
- un număr de 10 deţineri, cu o valoare nominală de 0,10 RON/acţiune, deţinute la R. S.A., BACĂU-COD FISCAL x, având ca titular pe suspectul D.,
- un număr de 6 deţineri, cu o valoare nominală de 0,10 RON/acţiune, deţinute la S.I.F. Banat-Crişana S.A. Arad- Codul fiscal x, având ca titular pe suspectul D.,
- un număr de 32 deţineri, cu o valoare nominală de 0,10/acţiune, deţinute la S.I.F.Transilvania S.A. Braşov- Codul fiscal x, având ca titular pe suspectul D.,
- un număr de 38 deţineri, cu o valoare nominală de 0,10/acţiune, S.I.F.Muntenia S.A. Bucureşti- Codul fiscal x, având ca titular pe suspectul D.,
- un număr de 10 deţineri, cu o valoare nominală de 0,10/acţiune, S.I.F. Oltenia S.A. Craiova- Codul fiscal x, având ca titular pe suspectul D..
3. Instituirea sechestrului asigurător până la concurenţa sumei de 578.446.818,637 RON asupra următoarelor părţi sociale deţinute la următoarele societăţi:
- 5.178.941 de părţi sociale (valoarea nominală a unei părţi sociale fiind de 10 RON) cu o valoare totală de 51.789.410 RON, având procentul de beneficii şi pierderi de 99.9996%, la societatea S.- CUI x;
- 21.500 de părţi sociale (valoarea nominală a unei părţi sociale fiind de 10 RON) cu o valoare totală de 215.000 RON, având procentul de beneficii şi pierderi de 50%, la societatea T.- CUI x.
4. Instituirea sechestrului asigurător prin poprire până la concurenţa sumei de 578.446.818,637 RON, la dispoziţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie:
- asupra sumelor de bani prezente şi viitoare din conturile bancare curente deschise la Bank of Cyprus, L., U., K., V., W., X., ce au ca titular pe suspectul D., cu menţiunea că salariile şi alte venituri periodice, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum şi alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia pot fi urmărite până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii."
- asupra tuturor sumelor de bani prezente şi viitoare din conturile bancare de depozit deschise la U. şi V., ce au ca titular pe suspectul D..
Prin procesul-verbal de aplicare a sechestrului din 07.03.2022, a fost îndeplinită măsura asiguratorie dispusă prin ordonanţa menţionată mai sus, în sensul în care a fost aplicată măsura sechestrului asigurătoriu asupra bunurilor imobile şi asupra părţilor sociale şi acţiunilor deţinute de suspectul D. (punctele 1, 2, 3 şi 4 din ordonanţă), cu o valoare totală estimată de 77.605.944,142 RON, echivalentul a 15.677.968,5 euro.
În urma comunicărilor transmise de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară care a pus în aplicare ordonanţa de instuire a măsurilor asigurătorii din data de 04.03.2022 şi procesul-verbal de aplicare a sechestrului din 07.03.2022, a rezultat faptul că Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Ilfov - Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Buftea prin încheierea nr. 109080/10.03.2022 a respins înscrierea sechestrului instituit cu privire la imobilul cu nr. cadastral x, înscris în cartea funciară x UAT Popeşti Leorderni, întrucât proprietar al acestui imobil figurează Y. şi nu D., conform încheierii nr. 108616/10.03.202, în baza actului administrativ nr. x din 25.10.2017 emis de A.N.A.F.
III. Cu privire la inculpatul I., prin ordonanţa din data de 05.08.2022, parchetul a dispus:
1. Instituirea sechestrului asigurător până la concurenţa sumei de 417.604.299,61 RON în vederea reparării pagubei produse prin infracţiunile reţinute în sarcina sa, asupra următoarelor bunuri imobile proprietatea inculpatului I..
- Imobil situat în Bucureşti, str. x, compus din teren intravilan şi construcţii aferente, în suprafaţă de 120 mp, reprezentând cotă indiviză aferentă clădirii cu nr. cadastral x, din terenul în suprafaţă totală de 576,31 mp şi suprafaţă măsurată 552 mp identificat cu numărul cadastral x (nr. cadastral vechi x şi x), intabulat în Cartea Funciară nr. x (nr. CF vechi x şi 30059) a Municipiului Bucureşti Sector 1 şi construcţia edificată pe acesta, respectiv locuinţă, în suprafaţă construită la sol de 126,03 mp, conform actelor de proprietate şi 98 mp conform extrasului de carte funciară pentru autentificare, din cărămidă, an construcţie anterior 1941, cu instalaţii de apă, canalizare şi gaze, formată din: parter, având o suprafaţă de 64,99 mp, compus din două camere de locuit, baie, hol, vestibul, cămară şi magazie, având o suprafaţă utilă de 53,35 mp compus dintr-o cameră de locuit, bucătărie, baie, hol şi vestibul şi pivniţă, având o suprafaţă utilă de 7,69 mp, identificată cu nr. cadastral x (nr. cadastral vechi x), intabulat în cartea funciară nr. x-C2 (nr. CF vechi x) a mun. Bucureşti.
S-a arătat că imobilul a fost dobândit de către I. prin contract de vânzare-cumpărare, autentificat prin încheierea nr. 5117/01.10.2019 de NP Z..
- Imobil situat în localitatea Mogoşoaia, jud. Ilfov, format din teren extravilan, categoria de folosinţă arabil, în suprafaţă 9.996 mp, identificat cu număr cadastral x (nr. cadastral vechi x), intabulat în cartea funciară nr. x a loc. Mogoşoaia, jud. Ilfov, prin încheierea nr. x/15.10.2021 emisă de OCPI ILFOV-BCPI BUFTEA.
Prin încheierea nr. x/15.10.2021 emisă de O.C.P.I. ILFOV - B.C.P.I. BUFTEA, a fost intabulat dreptul de proprietate în favoarea numitului I..
S-a arătat că imobilul a fost dobândit de către I. prin act de dare în plată (convenţie), autentificat prin încheierea nr. 1543/13.10.2021 de NP AA. din cadrul Lux et Justitia - Societate Profesională Notarială.
- Imobil situat în localitatea Mogoşoaia, jud. Ilfov, format din teren extravilan, categoria de folosinţă arabil, în suprafaţă 10.000 mp, identificat cu număr cadastral x (nr. cadastral vechi x), intabulat în cartea funciară nr. x a loc. Mogoşoaia, jud. Ilfov, prin încheierea nr. 466665/15.10.2021 emisă de OCPI ILFOV-BCPI BUFTEA.
Prin încheierea nr. 466665/15.10.2021 emisă de O.C.P.I. ILFOV - B.C.P.I. BUFTEA a fost intabulat dreptul de proprietate în favoarea numitului I..
Imobilul este dobândit de către I. prin act de dare în plată (convenţie), autentificat prin încheierea nr. 1543/13.10.2021 de NP AA. din cadrul Lux et Justitia - Societate Profesională Notarială.
- Imobil situat în localitatea Mogoşoaia, jud. Ilfov, format din cota parte de 1/2 din suprafaţa totală de 1.137 mp teren extravilan, categoria de folosinţă arabil, identificat cu număr cadastral x (nr. cadastral vechi x), intabulat în cartea funciară nr. x a loc. Mogoşoaia, jud. Ilfov, prin încheierea nr. 466664/15.10.2021 emisă de OCPI ILFOV-BCPI BUFTEA.
Prin încheierea nr. 466664/15.10.2021 emisă de O.C.P.I. ILFOV - B.C.P.I. BUFTEA, a fost intabulat dreptul de proprietate în favoarea numitului I..
S-a arătat că imobilul a fost dobândit de către I. prin act de dare în plată (convenţie), autentificat prin încheierea nr. 1543/13.10.2021 de NP AA. din cadrul Lux et Justitia - Societate Profesională Notarială.
- Garaj în suprafaţă de 16.25 mp situat la subsolul blocului din str. x, secor 3 şi un teren în suprafaţă de 7.25 mp aferent garajului, dobândit de către I. prin actul adiţional nr. x/29.03.2005 la contractul de construire cu credit nr. x din 22.06.2000.
2. instituirea sechestrului asigurător până la concurenţa sumei de 417.604.299,61 RON, asupra:
- Autoturismului marca x, serie şasiu x, pentru care s-a înaintat fotocopia facturii nr. x/23.12.2020, aflate în proprietatea inculpatului I.
- Autoturismului marca x, capacitate cilindrică 1198 cmc, serie şasiu x, pentru care s-a înaintat fotocopia contractului de vânzare-cumpărare x din 01.09.2014;
3. instituirea sechestrului asigurător prin poprire până la concurenţa sumei de 417.604.299,61 RON, la dispoziţia D.N.A., secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, asupra:
- sumelor de bani prezente şi viitoare din conturile bancare curente deschise la M., BB. S.A., L. S.A. şi CC., ce au ca titular pe inculpatul I., cu menţiunea că salariile şi alte venituri periodice, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum şi alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia pot fi urmărite până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.
- tuturor sumelor de bani prezente şi viitoare din conturile bancare de depozit deschise la DD. S.A., ce au ca titular pe inculpatul I..
4. Instituirea sechestrului asigurător până la concurenţa sumei de 417.604.299,61 RON asupra următoarelor părţi sociale având ca titular pe inculpatul I.:
- 19 părţi sociale evaluate la suma totală de 190 RON, având cota de participare la beneficii şi pierderi de 95% la societatea EE. S.R.L. - CUI x, Capital social subscris: 200 RON, integral vărsat, în care este asociat cu un aport de capital de 190 RON, precum şi asupra tuturor veniturilor prezente şi viitoare generate de deţinerea acestora la societatea menţionată anterior.
Prin procesul-verbal de aplicare a sechestrului din 08.08.2022, întocmit de ofiţer de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a fost îndeplinită măsura asigurătorie dispusă prin ordonanţa menţionată mai sus, în sensul în care a fost aplicată măsura sechestrului asigurătoriu asupra bunurilor mobile, imobile şi părţilor sociale deţinute de inculpatul I. (punctele 1, 2 şi 4 din ordonanţă), cu o valoare totală estimată de 789.255,93 RON (echivalentul a 158.050,33 euro).
În cuprinsul rechizitoriului, parchetul a formulat propunerea de menţinere a tuturor măsurilor asiguratorii instituite cu privire la inculpaţii trimişi în judecată, având în vedere împrejurarea că bunurile şi sumele de bani sechestrate/poprite garantează recuperarea parţială a pagubei produse prin infracţiune, respectiv recuperarea cheltuielilor judiciare, că au fost îndeplinite, la momentul dispunerii, condiţiile prevăzute de art. 249 din C. proc. pen. şi art. 20 din Legea nr. 78/2000, iar împrejurările avute în vedere la acel moment nu s-au schimbat până la data întocmirii rechizitoriului.
Analizând măsurile asiguratorii dispuse în cauză, Curtea a constatat că în cauza de faţă, măsurile asiguratorii au fost dispuse la 17.02.2022, 04.03.2022, respectiv 05.08.2022, iar instanţa, după sesizarea acesteia cu rechizitoriu, s-a pronunţat iniţial cu privire la menţinerea măsurii prin încheierea de şedinţă din data de 26.09.2022, la acest termen fiind a doua verificare, în cursul judecăţii, a măsurilor asiguratorii dispuse în cauză, respectându-se astfel termenul de 1 an, termen pe care instanţa a apreciat, de altfel, ca fiind de recomandare.
În privinţa temeiurilor la care se referă art. 2502 din C. proc. pen., instanţa a reţinut că, potrivit art. 249 alin. (1) din C. proc. pen., procurorul, în cursul urmăririi penale, poate lua măsuri asigurătorii prin ordonanţă pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a reparării pagubei produse prin infracţiune.
Conform art. 249 alin. (5) din C. proc. pen., măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a acestora.
S-a arătat că inculpaţii au fost trimişi în judecată pentru infracţiuni prevăzute de Legea nr. 78/2000, în cazul acestor infracţiuni fiind obligatorii măsurile asigurătorii în raport de art. 20 din această lege.
S-a reţinut că indiferent de caracterul lor obligatoriu sau facultativ, legiuitorul a stabilit că măsurile asigurătorii sunt eminamente temporare, provizorii, motiv pentru care, prin dispoziţiile art. 2502 din C. proc. pen. (ce au fost introduse prin Legea nr. 6/2021), a reglementat verificarea periodică a subzistenţei temeiurilor care au fost avute în vedere la luarea sau menţinerea acestora, putându-se dispune, după caz, în raport cu particularităţile fiecărei speţe, menţinerea, restrângerea, extinderea sau ridicarea respectivelor măsuri. În cadrul acestui examen, instanţa s-a raportat atât la prevederile legale care vizează condiţiile în care poate fi dispusă măsura, cât şi la jurisprudenţa cu caracter obligatoriu a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (decizia nr. 19 din 16 octombrie 2017 pronunţată de Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 953 din 4 decembrie 2017), dar şi la principiile rezultate din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la protecţia proprietăţii.
Sub acest din urmă aspect, în jurisprudenţa europeană în materia drepturilor omului, s-a statuat că orice ingerinţă în drepturile protejate de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale trebuie să fie prevăzută de lege, pentru a exclude caracterul arbitrar, să fie justificată de un interes public sau general legitim şi, nu în ultimul rând, să asigure un just echilibru între cerinţele de interes general ale comunităţii şi cele privind protecţia drepturilor fundamentale ale persoanei.
Referitor la proporţionalitatea dintre ingerinţa statului în dreptul recunoscut de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie şi interesul urmărit prin instituirea unei măsuri asigurătorii/de confiscare, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că aceasta trebuie analizată, în funcţie de circumstanţele cauzei şi natura ingerinţei în discuţie, prin raportare la mai mulţi factori relevanţi, precum durata măsurii şi valoarea bunurilor supuse acesteia (cauza OOO Avrora Maloetazhnoe Stroitelstvo împotriva Rusiei, hotărârea din 07 aprilie 2020, paragr. 69; cauza Credit Europe Leasing IFN S.A. împotriva României, hotărârea din 21 iulie 2020, paragr. 87), necesitatea menţinerii măsurii, având în vedere desfăşurarea procedurii penale şi consecinţele acesteia asupra părţii interesate (cauza Lachikhina împotriva Rusiei, hotărârea din 10 octombrie 2017, paragr. 59), comportamentul reclamantului şi al autorităţilor statului care intervin, prin raportare şi la complexitatea cauzei (cauza Forminster Enterprises Limited împotriva Republicii Cehe, hotărârea din 09 octombrie 2008, paragr. 75), disponibilitatea unei căi de atac efective, inclusiv accesul la instanţe, prin care un reclamant poate contesta măsura asigurătorie/confiscarea (cauza Benet Czech, spol. sr.o. împotriva Republicii Cehe, hotărârea din 21 octombrie 2010, paragr. 49; cauza Credit Europe Leasing IFN S.A. împotriva României, hotărârea din 21 iulie 2020, paragr. 83 şi 87).
Prin urmare, s-a arătat că unul dintre criteriile ce trebuie evaluate în procedura prevăzută de art. 2502 din C. proc. pen. îl reprezintă proporţionalitatea dintre scopul urmărit prin instituirea măsurilor asigurătorii şi restrângerea dreptului de proprietate al unei persoane acuzate, aspect ce trebuie analizat indiferent de modul în care legiuitorul a reglementat necesitatea dispunerii măsurii, ca decurgând din lege ori ca fiind lăsată la aprecierea organului judiciar, având în vedere caracterul real al respectivelor măsuri procesuale, care au ca efect indisponibilizarea bunurilor mobile şi imobile care aparţin suspectului sau, după caz, inculpatului, afectând atributul dispoziţiei juridice şi materiale, de vreme ce proprietarul pierde dreptul de a le înstrăina sau greva de sarcini.
În acelaşi sens, au fost reţinute şi considerentele deciziei nr. 19 din 16 octombrie 2017 pronunţate de Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 953 din 4 decembrie 2017, potrivit cărora "Instituirea unei măsuri asigurătorii obligă organul judiciar să stabilească un raport rezonabil de proporţionalitate între scopul pentru care măsura a fost dispusă (de exemplu, în vederea confiscării bunurilor), ca modalitate de asigurare a interesului general şi protecţia dreptului persoanei acuzate de a se folosi de bunurile sale, pentru a evita să se impună o sarcină individuală excesivă. Proporţionalitatea dintre scopul urmărit la instituirea măsurii şi restrângerea drepturilor persoanei acuzate trebuie asigurată indiferent de modul în care legiuitorul a apreciat necesitatea dispunerii sechestrului, ca decurgând din lege sau ca fiind lăsată la aprecierea judecătorului. Condiţia decurge atât din art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, cât şi din art. 53 alin. (2) din Constituţia României, republicată (măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii)."
Ca atare, procedând, prin prisma criteriilor anterior arătate, la verificarea temeiurilor care au determinat luarea, în cursul urmăririi penale şi, ulterior, menţinerea, prin încheierea din 26.09.2022 a Curţii, a măsurilor asigurătorii în privinţa inculpaţilor D., E., H., F., S.C. A., G., B., C. şi I., Curtea a reţinut că acestea au fost dispuse în vederea garantării reparării pagubei, fiind invocate şi prevederile art. 20 din Legea nr. 78/2000, prin instituirea sechestrului asigurător asupra unor bunuri imobile şi mobile aparţinând acuzaţilor, inclusiv asupra unor sume de bani, actuale sau viitoare.
Verificând necesitatea menţinerii acestor măsuri asigurătorii, instanţa a avut în vedere, pe de o parte, natura acuzaţiilor pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii, şi anume, infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit ce a produs consecinţe deosebit de grave (în forma autoratului, complicităţii şi participaţiei improprii, după caz), care este susceptibilă de producerea unei pagube materiale, iar, pe de altă parte, manifestarea de voinţă a UAT Sector 3 în sensul de a se constitui parte civilă în cauză cu suma de 578.446.818,637 RON, considerându-se că respectivele măsuri procesuale sunt proporţionale cu scopul urmărit prin instituirea lor şi, totodată, necesare pentru atingerea acestuia.
De asemenea, curtea a reţinut şi faptul că, de la momentul instituirii măsurilor asigurătorii asupra bunurilor imobile şi mobile (inclusiv sume de bani) aparţinând inculpaţilor D., E., H., F., S.C. A., G., B., C. şi I. a trecut aproximativ 1 an şi 7 luni, respectiv 1 an şi 1 lună (în cazul inculpatului I.), perioade de timp rezonabile, prin raportare şi la celelalte criterii de analiză, la care s-a făcut anterior referire şi care trebuie avute în vedere din perspectiva dispoziţiilor art. 2502 din C. proc. pen., astfel s-a constatat că, şi la momentul procesual actual, subzistă temeiurile care au determinat luarea şi menţinerea acestora, fiind în continuare necesare pentru atingerea scopului prevăzut de art. 249 din C. proc. pen., şi anume pentru a se asigura recuperarea unui eventual prejudiciu.
Pentru a ajunge la o astfel de concluzie, Curtea evaluând în mod coroborat complexitatea ridicată a cauzei [generată de numărul mare al persoanelor trimise în judecată (10), dar şi numărul faptelor penale materiale imputate acestora, circumscrise în principal infracţiunii de infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit ce a produs consecinţe deosebit de grave (în forma autoratului, complicităţii şi participaţiei improprii, după caz), ce se reţine că ar fi fost comisă într-un interval mare de timp (2013-2019), aspecte ce au determinat administrarea unui amplu probatoriu în faza de anchetă penală], comportamentul inculpaţilor şi cel al autorităţilor judiciare implicate (din perspectiva căruia, având în vedere vasta activitate de cercetare desfăşurată în cursul urmăririi penale, finalizarea camerei preliminare, cauza fiind la debutul cercetării judecătoreşti, nu se identifică perioade de stagnare a procedurii judiciare din culpa autorităţilor), natura acuzaţiilor pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată, respectiv infracţiunile de fals intelectual şi abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit ce a produs consecinţe deosebit de grave, care este susceptibilă de producerea unei pagube materiale, precum şi faptul că UAT Sector 3 a înţeles să se constituie parte civilă în proces cu suma de 578.446.818,637 RON, Curtea a apreciat că, din perspectiva ingerinţei statului în dreptul de proprietate al acuzaţilor, perioada de timp în care aceştia au fost lipsiţi de posibilitatea de a dispune de bunurile lor mobile şi imobile asupra cărora s-au instituit măsuri asigurătorii la datele de 17.02.2022 (inculpaţii S.C. A. S.A, B., C., E., F., G. şi H.), 04.03.2022 (inculpatul D.) şi 05.08.2022 (inculpatul I.) răspunde, şi în prezent, criteriului proporţionalităţii măsurilor cu scopul urmărit prin luarea lor, sarcina impusă nefiind una excesivă, context în care s-a apreciat că se impune menţinerea în continuare a respectivelor măsuri procesuale.
Curtea a reţinut şi faptul că, în contextul în care nu au fost administrate probe care să argumenteze schimbarea sau încetarea temeiurilor iniţiale avute în vedere la luarea măsurilor asiguratorii şi, ulterior, la menţinerea măsurii, se poate constata că temeiurile avute în vedere la dispunerea măsurii asiguratorii faţă de inculpaţi nu s-au modificat, că acestea sunt proporţionale cu scopul urmărit şi că se impune menţinerea acestora.
Privitor la solicitarea inculpatului I. de ridicare a măsurii asiguratorii instituite asupra contului aferent cardului de cumpărături emis pe numele inculpatului conform contractului de credit încheiat cu BB. la data de 13.09.2019, prin care s-a deschis o linie de credit în favoarea inculpatului în sumă de 50.000 RON, Curtea a reţinut următoarele:
Inculpatul şi-a motivat cererea invocând că, în contextul în care a utilizat sumele de bani din linia de creditare, a devenit scadentă obligaţia achitării ratelor, însă instituţia bancară i-a comunicat că sumele achitate cu titlu de rată urmează să fie indisponibilizate, având în vedere ordonanţa de luare a măsurii asiguratorii, situaţie în care nu ar opera plata creditului, inculpatul petent fiind debitor către bancă cu plata ratelor, a dobânzilor şi a penalităţilor de întârziere.
Curtea a observat, în primul rând că, deşi se invocă un răspuns al băncii cu privire la indisponibilizarea sumelor depuse de inculpat cu titlu de rată şi curgerea dobânzilor şi a penalităţilor de intârziere, acesta nu se regăseşte la dosarul cauzei, astfel că se apreciază că inculpatul nu a făcut dovada existenţei unor probleme în derularea, respectiv restituirea în rate a sumelor folosite din linia de credit aprobată de bancă, a unor costuri suplimentare şi, implicit nici a interesului şi a unor motive justificate, de natură să conducă la ridicarea măsurii asiguratorii cu privire la respectivul cont bancar.
Pe de altă parte, chiar pornind de la premisa că sumele cu titlu de rată sunt indisponibilizate de către unitatea bancară, această operaţiune ar fi justificată de existenţa măsurii asigurătorii asupra conturilor curente ale inculpatului (contul aferent cardului de cumparături/de credit fiind tot un cont curent), însă în atare situaţie (în absenţa probării unui alt context factual de către petent), plata ratelor fiind făcute cu respectarea scadenţarului, nu ar fi calculate întârzieri de plată sau dobânzi, în cazul unei restituiri a sumelor în termen, în concret inculpatul nefiind prejudiciat şi încărcat cu costuri suplimentare urmare eventualei indisponibilizări a ratelor plătite.
Astfel, Curtea a respins cererea inculpatului I..
Drept urmare, constatând că nu s-au modificat temeiurile care au stat la baza acestora, Curtea, în conformitate cu dispoziţiile art. 2502 din C. proc. pen., a menţinut măsurile asigurătorii luate:
- prin ordonanţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, din data de 17.02.2022 asupra bunurilor aparţinând inculpatei S.C. A. S.A până la concurenţa sumei de 536.483.056,637 RON;
- prin ordonanţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, din data de 17.02.2022 şi procesul-verbal de îndreptare a erorii materiale din data de 23.02.2022 asupra bunurilor aparţinând inculpatului B. până la concurenţa sumei de 536.483.056,637 RON;
- prin ordonanţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, din data de 17.02.2022 şi procesul-verbal de îndreptare a erorii materiale din data de 23.02.2022 asupra bunurilor aparţinând inculpatei C. până la concurenţa sumei de 41.963.762 RON;
- prin ordonanţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, din data de 04.03.2022 asupra bunurilor aparţinând inculpatului D. până la concurenţa sumei de 578.446.818,637 RON;
- prin ordonanţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, din data de 17.02.2022 şi procesul-verbal de îndreptare a erorii materiale din data de 23.02.2022 asupra bunurilor aparţinând inculpatului E. până la concurenţa sumei de 578.446.818,637 RON;
- prin ordonanţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, din data de 17.02.2022 şi procesul-verbal de îndreptare a erorii materiale din data de 23.02.2022 asupra bunurilor aparţinând inculpatei F. până la concurenţa sumei de 536.483.056,637 RON;
- prin ordonanţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, din data de 17.02.2022 şi procesul-verbal de îndreptare a erorii materiale din data de 23.02.2022 asupra bunurilor aparţinând inculpatului G. până la concurenţa sumei de 536.483.056,637 RON;
- prin ordonanţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, din data de 17.02.2022 şi procesul-verbal de îndreptare a erorii materiale din data de 23.02.2022 asupra bunurilor aparţinând inculpatei H. până la concurenţa sumei de 536.483.056,637 RON;
- prin ordonanţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, din data de 05.08.2022 asupra bunurilor aparţinând inculpatului I., până la concurenţa sumei de 417.604.299,61 RON, cu limitele precizate anterior.
Împotriva încheierii din data de 12 septembrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală au formulat contestaţii, inculpaţii D., B. şi I..
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sub nr. x/2022/a3.
Prin motivele de contestaţie formulate de contestatorul B. în temeiul dispoziţiilor art. 2502 prin raportare la prevederile art. 250 ind. 1 alin. (1) din C. proc. pen., a solicitat ridicarea măsurilor asigurătorii, pe motiv de nelegalitate a instituirii lor. În subsidiar, a solicitat restrângerea măsurilor la bunurile imobile şi înlocuirea acesteia cu o sumă de bani echivalentă valorii imobilelor, sumă care să fie pusă de către inculpat la dispoziţia instanţei/ANABI. Într-un subsidiar secund, cu privire la modul de aducere la îndeplinire a măsurii asiguratorii, a solicitat emiterea unei adrese către terţul poprit, M., de a restrânge măsura înfiinţată la cota legală de 1/3 din disponibilul contului alcătuit din venituri periodice ale inculpatului.
Motive de nelegalitate. Prejudiciul nu a fost judicios determinat. Lipsa caracterului cert
Cu privire la presupusul prejudiciu stabilit, s-a arătat că organele de urmărire penală au dispus efectuarea unui raport de constatare tehnico-ştiinţifică în specializarea contabilitate deşi nu erau îndeplinite condiţiile limitative prevăzute în art. 172 alin. (9) din C. proc. pen., conform cărora, când există pericol de dispariţie a unor mijloace de probă sau de schimbare a unor situaţii de fapt, este necesară lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări ale cauzei, organul de urmărire penală poate dispune prin ordonanţă efectuarea unei constatări. Organul de urmărire penală a respins cererea inculpaţilor de administrare a probei cu expertiza financiar-contabilă care să determine valoarea prejudiciului.
În acest condiţii, s-a apreciat că organele de urmărire penală au încălcat flagrant dispoziţiile imperative ale legii, respectiv art. 172 alin. (9) din C. proc. pen. şi, ca atare, raportul de constatare în specializarea contabilitate care stă la baza presupusului prejudiciu şi la luarea măsurii asigurătorii a sechestrului, fiind efectuat în condiţii de nelegalitate, a solicitat să fie înlăturat din materialul probator administrat. În plus, pe lângă caracterul nelegal al raportului de constatare, s-a arătat că raportul nu este nici concludent şi nici util soluţionării cauzei.
De asemenea, susţinerea că acest prejudiciu ar echivala cu întreaga cifră de afaceri a prestatorului A. nu are fundament logic. Astfel, în lipsa unei evaluări contabile a serviciilor prestate de A. s-a apreciat că nu se poate discuta despre o modalitate corectă de stabilire a presupusului prejudiciu.
Aşadar, contestatorul a considerat că organul de urmărire penală nu trebuia să dispună luarea măsurii asigurătorii în lipsa unui mijloc de probă legal administrat care să determine presupusul prejudiciu, motiv pentru care s-a considerat că măsura sechestrului trebuia luată după dispunerea şi efectuarea unei expertize contabile.
Cu privire la caracterul excesiv al presupusului prejudiciu stabilit, s-a arătat că au fost sechestrate bunuri aflate în coproprietate, părţi sociale în societăţi comerciale, precum şi totalitatea disponibilităţilor din conturile bancare, punându-l pe suspect în situaţia de a nu mai fi în măsură să achite contravaloarea copiilor dosarului penal, pentru a-şi exercita dreptul la apărare.
Prin motivele de contestaţie formulate de contestatorul D., s-a solicitat admiterea contestaţiei şi, în temeiul art. 281 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen. să se constate nulitatea absolută a încheierii din 12.09.2023 având în vedere că aceasta a fost pronunţată de judecătorul de cameră preliminară, or, la data de 12.09.2023, procedura de cameră preliminară era încheiată, cauza aflându-se în faza judecăţii în primă instanţă, solicitând trimiterea cauzei la instanţa de fond în vederea rejudecării. În subsidiar, a solicitat desfiinţarea încheierii din 12.09.2023 şi ridicarea măsurilor asigurătorii dispuse prin Ordonanţa procurorului din 04.03.2022.
Astfel, s-a menţionat că judecătorul în mod greşit a menţinut măsurile asigurătorii fără ca verificarea acestora să fie făcută şi sub aspectul corelaţiei dintre valoarea bunurilor indisponibilizate şi valoarea stabilită de procuror ca reprezentând prejudiciu, dar şi în funcţie de ceea ce se consideră că ar reprezenta prejudiciu, faptul că UAT Sector 3 s-a constituit parte civilă cu suma imputată prin actul de sesizare nu poate reprezenta motiv pentru menţinerea măsurii asigurătorii.
S-a făcut precizarea că prin Ordonanţa din 04.03.2022 s-a dispus măsura menţinerii sechestrului până la concurenţa sumei de 578.446.818,63 RON pentru două temeiuri, respectiv: garantarea executării cheltuielilor judiciare şi garantarea reparării pagubei produse. În raport de aceste două temeiuri, s-a solicitat să se constate că în ceea ce priveşte condiţia proporţionalităţii aceasta nu este îndeplinită şi pe cale de consecinţă se impune ridicarea măsurilor asigurătorii stabilite în sarcina sa.
Prin menţinerea măsurii asigurătorii exclusiv în vederea garantării reparării pagubei, nu şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare, contestatorul a considerat că judecătorul a schimbat motivul pentru care s-a instituit măsura.
Independent de acest aspect, cu privire la motivul instituirii măsurii asigurătorii reprezentat de garantarea reparării presupusei pagube produse, referitor la existenţa presupusului prejudiciu, s-a arătat că prin încheierea contestată, judecătorul a reţinut că "în contextul în care nu au fost administrate probe care să argumenteze schimbarea sau încetarea temeiurilor iniţial avute în vedere la luarea măsurilor asigurătorii", judecătorul trebuia să aibă în vedere probele de la urmărirea penală cu privire la calcularea presupusului prejudiciu. Or, în cauză, procurorul nu a reţinut faptul că serviciile de salubritate achitate de Primăria Sectorului 3 către prestatorul A. S.A. nu s-ar fi prestat, ci a reţinut doar faptul că plăţile s-ar fi făcut în baza unor acte pretins nelegale. Cu alte cuvinte, serviciile de salubritate prestate în interesul şi beneficiul cetăţenilor sectorului 3 au fost achitate în limitele prestate, iar beneficiarii acestor servicii nu au plătit contravaloarea serviciilor prestate.
De asemenea, s-a precizat că judecătorul trebuia să observe că pretinsul prejudiciu ce s-ar fi produs prin semnarea la data de 05.05.2014 a actului adiţional nr. x la Contractul de salubritate nr. x/11.11.1999 nu exista.
S-a mai arătat ceea ce procurorul susţine că prin încheierea actului adiţional nr. x, în perioada 05.05.2014 - 14.09.2018, prin plăţile făcute serviciilor prestate de A. s-ar fi produs un prejudiciu în valoare de 375.640.537,61 RON. Or, prin semnarea actului adiţional nr. x s-a apreciat că nu s-au adus modificări cu privire la aspectele financiare ale contractului şi că niciun moment procurorul nu a reţinut că A. nu ar fi prestat serviciile de salubritate ori că plăţile ar fi fost făcute pentru servicii neefectuate. Astfel, nu se poate reţine producerea vreunui prejudiciu în dauna Primăriei Sectorului 3.
Mai mult, contractul de salubritate nr. x/11.11.1999 era prelungit până la momentul aprobării de către CGMB a Strategiei de accelerare a dezvoltării serviciilor comunitare. Or, o astfel de strategie nu a fost aprobată niciodată.
Prin concluziile scrise formulate de contestatorul inculpat I. s-a solicitat admiterea contestaţiei formulate împotriva încheierii de şedinţă din data de 12.09.2023 şi ridicarea măsurii asigurătorii a sechestrului dispus asupra contului deschis la BB. S.A., aferent contractului de creditare. S-a precizat că la dosar s-a depus contractul de creditare încheiat cu BB. S.A., precum şi un extras de cont aferent acestui contract, din conţinutul căruia rezultă faptul că, la data de 22.07.2023, suma datorată de plată era în cuantum de 46.930.53 RON, la care urma să fie calculată o dobândă în cuantum de 981,65 RON şi o dobândă penalizatoare în cuantum de 12,59 RON.
S-a arătat faptul că a fost încheiat cu BB. S.A. un contract prin care s-a emis în favoarea sa un card de credit, cu o linie de credit ataşată unui plafon maxim de 50.000 RON, iar prin ordonanţa din data de 05.08.2022 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii şi asupra contului deschis la BB. S.A., prin care se derulau operaţiunile de creditare şi respectiv de restituire a creditării.
Astfel, s-a precizat că prin acest contract de creditare, suma de bani din linia de creditare a fost folosită pentru achiziţia de bunuri de consum cu plata în rate şi s-a împlinit termenul scadent de plată a ratelor, iar instituţia bancară a comunicat faptul că nu operează plata creditului, întrucât sumele urmează să fie indisponibilizate în temeiul ordonanţei de luare a măsurii asigurătorii dispuse de către procuror.
În motivarea încheierii de şedinţă, instanţa de judecată a invocat faptul că nu au fost prezentate dovezi din conţinutul cărora să rezulte existenţa unor probleme în derularea contractului, respectiv cu privire la restituirea sumelor folosite din linia de credit aprobată de bancă sau apariţia unor costuri suplimentare.
Examinând actele şi lucrările dosarului prin prisma dispoziţiilor art. 2502 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constată următoarele:
Cu titlu preliminar, se constată că nu este întemeiată solicitarea de a se constata nulitatea încheierii pe motiv că se face menţiunea "judecător de cameră preliminară", câtă vreme este evidentă eroarea materială strecurată în cuprinsul încheierii, fiind respectate dispoziţiile şi judecarea cauzei în şedinţa publică aşa cum prevede legea pentru judecata în fond.
Dispoziţii legale aplicabile
Potrivit art. 2502 din C. proc. pen., în tot cursul procesului penal, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, instanţa de judecată verifică periodic, dar nu mai târziu de 6 luni în cursul urmăririi penale, respectiv un an în cursul judecăţii, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menţinerea măsurii asigurătorii, dispunând, după caz, menţinerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse, prevederile art. 250 şi 2501 aplicându-se în mod corespunzător.
Conform art. 249 alin. (1) din C. proc. pen., măsurile asigurătorii se pot lua pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune; (4) măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale sau confiscării extinse se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate.
Potrivit dispoziţiilor art. 53 alin. (1) şi (2) din Constituţia României, exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav; restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.
Prin Decizia nr. 19 din 16 octombrie 2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată de Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 953 din 4 decembrie 2017, s-a stabilit că "Instituirea unei măsuri asigurătorii obligă organul judiciar să stabilească un raport rezonabil de proporţionalitate între scopul pentru care măsura a fost dispusă, ca modalitate de asigurare a interesului general, şi protecţia dreptului persoanei acuzate de a se folosi de bunurile sale, pentru a evita să se impună o sarcină individuală excesivă."
În jurisprudenţa europeană în materia drepturilor omului, s-a statuat că orice ingerinţă în drepturile protejate de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale trebuie să fie prevăzută de lege, pentru a exclude caracterul arbitrar, să fie justificată de un interes public sau general legitim şi, nu în ultimul rând, să asigure un just echilibru între cerinţele de interes general ale comunităţii şi cele privind protecţia drepturilor fundamentale ale persoanei.
Aplicând aceste consideraţii de ordin teoretic speţei de faţă, Înalta Curte constată că în cauză sunt întrunite exigenţele legale pentru menţinerea măsurilor asigurătorii.
Astfel, cu privire la inculpatul B. prin ordonanţa din data de 17.02.2022 şi procesul-verbal de îndreptare a erorii materiale din data de 23.02.2022, procurorul a dispus:
- instituirea sechestrului asigurător până la concurenţa sumei de 536.483.056,637 RON, asupra următoarelor bunuri imobile:
- imobil cu destinaţia teren intravilan - arabil situat în oraş Voluntari, cartier Pipera, jud. Ilfov, tarlaua x, parcela x, în suprafaţă de 1.028 mp, deţinut în cotă de 1/2 în coproprietate cu soţia J., înscris în cartea funciară nr. x a O.C.P.I. Ilfov - B.C.P.I. Buftea.
- imobil situat în loc. Voluntari, str. x, jud. Ilfov, tarla x, parcela x, 325, 326, compus din teren intravilan şi două construcţii edificate pe acesta, construcţia C1-locuinţă, cu număr cadastral x şi construcţia C2-locuinţă cu număr cadastral x, imobil deţinut în coproprietate cu soţia sa, J., întreg imobilul fiind înscris în cartea funciară nr. x a O.C.P.I. Ilfov - B.C.P.I. Buftea.
- imobil situat în oraş Voluntari, str. x, jud. Ilfov, tarla x, parcela x-330, format din teren intravilan, categoria de folosinţă curţi construcţii, deţinut în coproprietate cu soţia sa, J., înscris în cartea funciară nr. x a O.C.P.I. Ilfov - B.C.P.I. Buftea.
2. instituirea sechestrului asigurător prin poprire până la concurenţa sumei de 536.483.056,637 RON, la dispoziţia D.N.A., secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, asupra:
- sumelor de bani prezente şi viitoare din conturile bancare curente deschise la K., L. şi M.., cu menţiunea că salariile şi alte venituri periodice, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum şi alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia pot fi urmărite până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.
3. instituirea sechestrului asigurător până la concurenţa sumei de 536.483.056,637 RON asupra următoarelor părţi sociale:
- 20.000 părţi sociale evaluate la suma totală de 200.000 RON, având cota de participare la beneficii şi pierderi de 22.22%, la societatea N. S.R.L., Cod unic de înregistrare: x; Capital social subscris: 900000 RON, integral vărsat, în care este asociat cu un aport de capital de 200.000 RON;
- 10 părţi sociale evaluate la suma totală de 100 RON, având cota de participare la beneficii şi pierderi de 0.002%, la societatea O. S.R.L., Cod unic de înregistrare: x; capital social subscris: 3.663.600 RON, integral vărsat, în care este asociat cu un aport de capital de 100 RON;
- 360 părţi sociale evaluate la suma totală de 3600 RON, având cota de participare la beneficii şi pierderi de 90%, la societatea P. S.R.L., Cod unic de înregistrare: x; capital social subscris, integral vărsat: 4000 RON, în care este asociat cu un aport de capital de 3.600 RON;
- 150 părţi sociale evaluate la suma totală de 1500 RON, având cota de participare la beneficii şi pierderi de 50%, la societatea Q. S.R.L., Cod unic de înregistrare: x; capital social subscris, integral vărsat: 3000 RON, în care este asociat cu un aport de capital de 1500 RON, precum şi asupra tuturor veniturilor prezente şi viitoare generate de deţinerea acestora la societăţile menţionate anterior (de la lit. a) la d).
Prin încheierea F/DL din data de 09.03.2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. x/2022, a fost respinsă, ca nefondată, contestaţia formulată împotriva măsurii sechestrului asigurător instituite prin ordonanţa din data de 17.02.2022.
Cu privire la inculpatul I., prin ordonanţa din data de 05.08.2022, parchetul a dispus:
1. Instituirea sechestrului asigurător până la concurenţa sumei de 417.604.299,61 RON în vederea reparării pagubei produse prin infracţiunile reţinute în sarcina sa, asupra următoarelor bunuri imobile proprietatea inculpatului I.;
- Imobil situat în Bucureşti, str. x, compus din teren intravilan şi construcţii aferente, în suprafaţă de 120 mp, reprezentând cotă indiviză aferentă clădirii cu nr. cadastral x, din terenul în suprafaţă totală de 576,31 mp şi suprafaţă măsurată 552 mp identificat cu numărul cadastral x (nr. cadastral vechi x şi x), intabulat în Cartea Funciară nr. x (CF vechi x şi 30059) a Municipiului Bucureşti Sector 1 şi construcţia edificată pe acesta, respectiv locuinţă, în suprafaţă construită la sol de 126,03 mp.
- Imobil situat în localitatea Mogoşoaia, jud. Ilfov, format din teren extravilan, categoria de folosinţă arabil, în suprafaţă 9.996 mp, identificat cu număr cadastral x (nr. cadastral vechi x), intabulat în cartea funciară nr. x a loc. Mogoşoaia, jud. Ilfov, prin încheierea nr. x/15.10.2021 emisă de OCPI ILFOV-BCPI Buftea.
- Imobil situat în localitatea Mogoşoaia, jud. Ilfov, format din teren extravilan, categoria de folosinţă arabil, în suprafaţă 10.000 mp, identificat cu număr cadastral x (nr. cadastral vechi x), intabulat în cartea funciară nr. x a loc. Mogoşoaia, jud. Ilfov, prin încheierea nr. 466665/15.10.2021 emisă de OCPI ILFOV-BCPI Buftea.
- Imobil situat în localitatea Mogoşoaia, jud. Ilfov, format din cota parte de 1/2 din suprafaţa totală de 1.137 mp teren extravilan, categoria de folosinţă arabil, identificat cu număr cadastral x (nr. cadastral vechi x), intabulat în cartea funciară nr. x a loc. Mogoşoaia, jud. Ilfov, prin încheierea nr. 466664/15.10.2021 emisă de OCPI Ilfov-BCPI Buftea.
- Garaj în suprafaţă de 16.25 mp situat la subsolul blocului din str. x, secor 3 şi un teren în suprafaţă de 7.25 mp aferent garajului.
2. instituirea sechestrului asigurător până la concurenţa sumei de 417.604.299,61 RON, asupra:
- Autoturismului marca x, serie şasiu x;
- Autoturismului marca x, capacitate cilindrică 1198 cmc, serie şasiu x.
3. instituirea sechestrului asigurător prin poprire până la concurenţa sumei de 417.604.299,61 RON, la dispoziţia D.N.A., secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, asupra:
- sumelor de bani prezente şi viitoare din conturile bancare curente deschise la M., BB. S.A., L. S.A. şi CC., ce au ca titular pe inculpatul I., cu menţiunea că salariile şi alte venituri periodice, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum şi alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia pot fi urmărite până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.
- tuturor sumelor de bani prezente şi viitoare din conturile bancare de depozit deschise la DD. S.A., ce au ca titular pe inculpatul I..
4. Instituirea sechestrului asigurător până la concurenţa sumei de 417.604.299,61 RON asupra următoarelor părţi sociale având ca titular pe inculpatul I.:
- 19 părţi sociale evaluate la suma totală de 190 RON, având cota de participare la beneficii şi pierderi de 95% la societatea EE. S.R.L. - CUI x, Capital social subscris: 200 RON, integral vărsat, în care este asociat cu un aport de capital de 190 RON, precum şi asupra tuturor veniturilor prezente şi viitoare generate de deţinerea acestora la societatea menţionată anterior.
III. Cu privire la inculpatul D., prin ordonanţa din data de 04.03.2022, parchetul a dispus:
1. instituirea sechestrului asigurător până la concurenţa sumei de 578.446.818,637 RON, asupra mai multor bunuri imobile, identificate în rechizitoriu, proprietatea suspectului D., pentru a evita distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a acestora;
2. instituirea sechestrului asigurător până la concurenţa sumei de 578.446.818,637 RON asupra următoarelor instrumente financiare:
- un număr de 10 deţineri, cu o valoare nominală de 0,10 RON/acţiune, deţinute la R. S.A., Bacău- Codul fiscal x, având ca titular pe suspectul D.,
- un număr de 6 deţineri, cu o valoare nominală de 0,10 RON/acţiune, deţinute la S.I.F. Banat-Crişana S.A. Arad- Codul fiscal x, având ca titular pe suspectul D.,
- un număr de 32 deţineri, cu o valoare nominală de 0,10/acţiune, deţinute la S.I.F.Transilvania S.A. Braşov- Codul fiscal x, având ca titular pe suspectul D.,
- un număr de 38 deţineri, cu o valoare nominală de 0,10/acţiune, S.I.F. Muntenia S.A. Bucureşti- Codul fiscal x, având ca titular pe suspectul D.,
- un număr de 10 deţineri, cu o valoare nominală de 0,10/acţiune, S.I.F. Oltenia S.A. Craiova- Codul fiscal x, având ca titular pe suspectul D..
3. Instituirea sechestrului asigurător până la concurenţa sumei de 578.446.818,637 RON asupra următoarelor părţi sociale deţinute la următoarele societăţi:
- 5.178.941 de părţi sociale (valoarea nominală a unei părţi sociale fiind de 10 RON) cu o valoare totală de 51.789.410 RON, având procentul de beneficii şi pierderi de 99.9996%, la societatea S.- CUI x;
- 21.500 de părţi sociale (valoarea nominală a unei părţi sociale fiind de 10 RON) cu o valoare totală de 215.000 RON, având procentul de beneficii şi pierderi de 50%, la societatea T.- CUI x.
4. Instituirea sechestrului asigurător prin poprire până la concurenţa sumei de 578.446.818,637 RON, la dispoziţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie:
- asupra sumelor de bani prezente şi viitoare din conturile bancare curente deschise la Bank of Cyprus, L., U., K., V., W., X., ce au ca titular pe suspectul D., cu menţiunea că salariile şi alte venituri periodice, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum şi alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia pot fi urmărite până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii."
- asupra tuturor sumelor de bani prezente şi viitoare din conturile bancare de depozit deschise la U. şi V., ce au ca titular pe suspectul D..
Prin rechizitoriul din 08 august 2022, emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, în dosarul nr. x/2020, procurorul a formulat propunerea de menţinere a măsurilor asiguratorii instituite cu privire la inculpaţii trimişi în judecată, având în vedere împrejurarea că bunurile şi sumele de bani sechestrate/poprite garantează recuperarea parţială a pagubei produse prin infracţiune, respectiv recuperarea cheltuielilor judiciare, că au fost îndeplinite, la momentul dispunerii, condiţiile prevăzute de art. 249 din C. proc. pen. şi art. 20 din Legea nr. 78/2000, iar împrejurările avute în vedere la acel moment nu s-au schimbat.
Măsurile asigurătorii au fost menţinute, având în vedere:
- acuzaţiile aduse inculpatului D. deduse judecăţii (abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave, complicităţii la infracţiunea de fals intelectual, prev. de art. 297 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000);
- acuzaţiile aduse inculpatului B. deduse judecăţii (complicităţii la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000);
- acuzaţiile aduse inculpatului I. deduse judecăţii (participaţiei improprii la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 52 alin. (3) din C. pen. rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000).
Temeiul măsurilor asigurătorii luate prin ordonanţa din data de 17.02.2022 şi procesul-verbal de îndreptare a erorii materiale din data de 23.02.2022, cu privire la inculpatul B., prin ordonanţa din data de 04.03.2022, cu privire la inculpatul D. şi prin ordonanţa din data de 05.08.2022, cu privire la inculpatul I., îl reprezintă garantarea executării cheltuielilor judiciare şi repararea pagubei produse prin infracţiuni.
Verificând, în continuare, subzistenţa temeiurilor care au determinat menţinerea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor aparţinând inculpaţilor D., B. şi I., instanţa se raportează atât la prevederile legale care vizează condiţiile în care poate fi dispusă măsura, la jurisprudenţa cu caracter obligatoriu a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei (Decizia nr. 19 din 16 octombrie 2017 pronunţată de Completul competent să judece recursul în interesul legii), dar şi la principiile rezultate din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la protecţia proprietăţii.
Prin urmare, unul dintre criteriile ce trebuie evaluate în procedura prevăzută de art. 2502 din C. proc. pen., îl reprezintă proporţionalitatea dintre scopul urmărit prin instituirea măsurilor asigurătorii şi restrângerea dreptului de proprietate al unei persoane acuzate, aspect ce trebuie analizat indiferent de modul în care legiuitorul a reglementat necesitatea dispunerii măsurii, ca decurgând din lege ori ca fiind lăsată la aprecierea organului judiciar, având în vedere caracterul real al respectivelor măsuri procesuale, care au ca efect indisponibilizarea bunurilor mobile şi imobile care aparţin suspectului sau, după caz, inculpatului, afectând atributul dispoziţiei juridice şi materiale, de vreme ce proprietarul pierde dreptul de a le înstrăina sau greva de sarcini.
Ca atare, având în vedere rolul măsurilor asigurătorii, de a preveni ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care ar putea să asigure atingerea scopului prevăzut de lege, procedând, la verificarea temeiurilor care au determinat menţinerea, prin încheierea penală apelată, a măsurilor asigurătorii cu privire la bunurile aparţinând inculpaţilor B., D. şi inculpatul I., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că, pentru a menţine măsurile asigurătorii, instanţa de fond a avut în vedere că acestea au fost dispuse în vederea garantării reparării pagubei şi acoperirii cheltuielilor judiciare, fiind invocate şi prevederile art. 20 din Legea nr. 78/2000, prin instituirea sechestrului asigurător asupra unor bunuri imobile şi mobile aparţinând acuzaţilor, inclusiv asupra unor sume de bani, actuale sau viitoare.
Se reţine constituirea ca parte civilă în cauză a UAT Sector 3 Bucureşti în dosarul penal nr. x/2020, cu o sumă considerabilă, respectiv cu 578.446.818,637 RON (reprezentând cca 111.689.363 euro), sumă care are caracter estimativ la acest moment procesual, urmând a fi dovedită în conformitate cu dispoziţiile art. 20 alin. (5) lit. b) din C. proc. pen., în raport de probele care vor fi administrate în cauză.
Astfel, se are în vedere, pe de o parte, natura acuzaţiilor pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii prin rechizitoriul nr. x/2020 din 08 august 2022 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, respectiv: infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave şi complicitate la infracţiunea de fals intelectual (inculpatul D.); complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave (B.) şi participaţie improprie la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave (I.) susceptibile de producerea unor pagube materiale, iar, pe de altă parte, faptul că UAT Sector 3 s-a constituit parte civilă, nu poate fi ignorată în analiza efectuată prin prisma dispoziţiilor art. 2502 din C. proc. pen., în cauză fiind administrat şi evaluat un probatoriu care a stat la baza menţinerii de către prima instanţă a măsurilor asigurătorii dispuse în cursul urmăririi penale asupra bunurilor aparţinând acuzaţilor, în limitele valorice stabilite prin ordonanţele de luare.
Înalta Curte constată că inculpaţii sunt trimişi în judecată pentru infracţiuni pentru care luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie (caracter ce nu exclude analiza necesităţii şi proporţionalităţii măsurii, condiţii evaluate pertinent de instanţă).
Până la acest moment procesual apărarea nu a furnizat informaţii apte a reforma concluzia instanţei de fond în privinţa necesităţii şi proporţionalităţii măsurii.
Având în vedere aspectele expuse, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că, în privinţa măsurilor asigurătorii menţinute prin încheierea contestată, se păstrează un just echilibru între interesul general legitim al statului, constând în acoperirea prejudiciului şi a cheltuielilor judiciare şi interesul personal al acuzaţilor de a-şi exercita neîngrădit dreptul de proprietate (cu toate atributele sale) asupra bunurilor indisponibilizate.
Înalta Curte constată că nu a fost depăşit un termen rezonabil de desfăşurare a procedurilor judiciare, având în vedere complexitatea deosebită a cauzei determinată de numărul participanţilor şi amploarea conduitelor infracţionale ce fac obiectul judecăţii (10 persoane trimise în judecată) şi amploarea materialului probator administrat.
Evaluând toate aceste elementele ce constituie, în esenţă, criterii utile demersului, se apreciază că nu a fost încălcat art. 1 la Protocol nr. 1 din CEDO.
Prin instituirea măsurii asigurătorii, proprietarii exercită în continuare atributul folosirii bunurilor cu toate beneficiile sale şi nu pierd integral atributele dreptului de proprietate, cu excepţia dreptului de dispoziţie ce nu poate fi exercitat pe durata măsurii dreptul de dispoziţie, acesta fiind însă îngrădit (jus abutendi) şi aflat sub condiţie. Astfel, deşi proprietarii nu pot înstrăina bunurile, pot obţine satisfacţii patrimoniale în urma folosirii lor. Pe de altă parte, examinând efectele măsurii ori abilitatea ingerinţei de a leza ori afecta disproporţionat interesul particular, se constată că măsura este judicioasă, eficientă şi rezonabilă în raport cu scopul său, iar efectele asupra persoanelor interesate se plasează în limitele specifice, fără a genera o sarcină excesivă.
Susţinerile contestatorilor privind caracterul excesiv al măsurii prin raportare la necesitatea evaluării întinderii prejudiciului prin efectuarea unei expertize, sunt neîntemeiate, dobândirea caracterului cert al prejudiciului se identifică cu momentul caracterului executoriual hotărârii. Astfel, întinderea prejudiciului va fi evaluată pe parcursul cercetării judecătoreşti şi atestată prin soluţia ce urmează a fi pronunţată, însă momentul luării măsurii se plasează în timp anterior acestei etape procesuale şi vizeză îndeplinirea unor condiţii legate de constituirea de parte civilă şi existenţa unui probatoriu suficient susţinerii existenţei urmării produse prin actul ilicit penal.
Astfel, în contextul factual al cauzei, se constată că, la acest moment procesual, subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea şi menţinerea măsurilor asigurătorii, din perspectiva caracterului necesar al acestora în vederea evitării ascunderii, distrugerii, înstrăinării sau sustragerii de la urmărire a bunurilor mobile sau imobile care pot servi la garantarea reparării pagubei produse prin infracţiunile presupus a fi comise, iar consecinţele pe care le produc nu depăşesc efectele fireşti ale unei astfel de măsuri.
În ceea ce priveşte existenţa unui pericol concret de ascundere, distrugere, înstrăinare sau sustragere de la urmărire a bunurilor care pot servi la repararea pagubei, acesta poate rezulta, în aprecierea instanţei, nu doar dintr-un element faptic punctual, ci şi dintr-un ansamblu de indicii, care, apreciate global, conturează o stare de pericol concret şi de risc al unei viitoare insolvabilităţi, cu consecinţa imposibilităţii acoperirii prejudiciilor ori a cheltuielilor judiciare, cu atât mai mult cu cât, urmare a caracteristicilor procedurii judiciare, mai sus enunţate, este cert că va exista un interval mai mare de timp până la pronunţarea unei hotărâri definitive.
În ceea ce priveşte consistenţa şi ritmicitatea actelor efectuate în cauză pe durata măsurii asigurătorii, nu s-au înregistrat perioade de stagnare, însă cauza fiind complexă, presupune administrarea a numeroase probe cu consecinţa dilatării duratei procesuale, care, la acest moment, nu poate fi considerată ca depăşind o durată rezonabilă.
În concluzie, măsurile asigurătorii respectă exigenţa de proporţionalitate nu doar în raport de durata acestora, ci şi de gravitatea ingerinţei în drepturile propriu-zise.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 4251 raportat la art. 2501 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondate, contestaţiile formulate de inculpaţii D. şi B. împotriva încheierii din data de 12 septembrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală.
În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorii D. şi B. la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În ceea ce priveşte cererea contestatorului inculpat I. privind ridicarea măsurii asigurătorii a sechestrului dispus asupra contului deschis la BB. S.A., aferent contractului de creditare, Înalta Curte constată, contrar celor reţinute de instanţa de judecată, că au fost prezentate dovezi, constând în contractul de creditare încheiat cu BB. S.A. (o linie de credit ataşată unui plafon maxim de 50.000 RON), precum şi un extras de cont aferent acestui contract, din conţinutul căruia rezultă faptul că, la data de 22.07.2023, suma datorată de plată era în cuantum de 46.930.53 RON, o dobândă în cuantum de 981,65 RON şi o dobândă penalizatoare în cuantum de 12,59 RON.
Se constată că prin ordonanţa din data de 05.08.2022 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii şi asupra contului deschis la BB. S.A., prin care se derulau operaţiunile de creditare şi respectiv de restituire a creditării, care totalizează atât plata creditului, cât şi costuri suplimentare constând în dobânzi şi dobânzi penalizatoare.
Pentru aceste considerente, având în vedere temeiul măsurilor asigurătorii luate prin ordonanţa din data de 05.08.2022, cu privire la inculpatul I., respectiv garantarea executării cheltuielilor judiciare şi repararea pagubei produse prin infracţiuni şi faptul că acestea se pot lua doar asupra bunurilor inculpatului, până la concurenţa valorii probabile a acestora, Înalta Curte va admite contestaţia formulată de inculpatul I. împotriva încheierii din data de 12 septembrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală şi va ridica măsura asigurătorie asupra contului aferent contractului de card de credit, încheiat la data de 13.09.2019, la BB. având ca obiect credit în valoare de 50000 RON.
În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul I., în cuantum de 100 RON, va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, contestaţiile formulate de inculpaţii D. şi B. împotriva încheierii din data de 12 septembrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală.
Admite contestaţia formulată de inculpatul I. împotriva aceleiaşi încheieri şi ridică măsura asigurătorie asupra contului aferent contractului de card de credit, încheiat la data de 13.09.2019, la BB. având ca obiect credit în valoare de 50000 RON.
Obligă contestatorii D. şi B. la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul I., în cuantum de 100 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 octombrie 2023.