Şedinţa publică din data de 19 iunie 2024
Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor de la dosar constată următoarele:
I. Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Târgu Mureş nr. 97/P/2021 din data de 26.05.2022 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului A., cu antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunii de:
• instigare la folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în formă continuată (3 acte materiale), faptă prevăzută şi pedepsită de art. 47 din C. pen., rap. la art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea prevederilor art. 35 alin. (1) din C. pen. (3 acte materiale), cu ref. art. 41 alin. (1) din C. pen., rap. la art. 43 alin. (5) din C. pen.
În fapt, s-a reţinut că în cursul anului 2019, inculpatul A., cu intenţie, l-a determinat pe numitul B. (asistent medical în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş - Clinica Ortopedie-Traumatologie) să folosească şi să-i permită accesul la informaţii privind identitatea şi starea unor pacienţi internaţi în spital, ce au fost victime ale unor accidente de circulaţie, informaţii ce nu erau destinate publicităţii, fiind confidenţiale, prin comunicarea, în aceeaşi perioadă de timp, a unor informaţii privind identitatea şi starea a 3 (trei) pacienţi, respectiv C., D. şi E., în mod direct sau prin intermediul numitului F. ori numitului G., promiţându-i şi dându-i acestuia, în schimbul informaţiilor furnizate, suma totală de aproximativ 850 RON, precum şi alte foloase (reprezentate de asistenţa juridică a cumnatei numitului B. - numita H., fără a încasa de la aceasta onorariul, pe care l-a stabilit la suma de 500 de RON).
II. Prin sentinţa nr. 31 din 15 decembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în baza art. 396 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen. rap. la art. 47 din C. pen., rap. la art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea prevederilor art. 41 alin. (1) din C. pen., rap. la art. 43 alin. (5) din C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare pentru săvârşirea, în perioada iunie- septembrie 2019, a infracţiunii de instigare la folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite (relativ la martorul E.).
A fost aplicată inculpatului A., pe lângă pedeapsa principală, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor, prevăzute de 66 lit. a), b) din C. pen. pe o durată de 3 (trei) ani.
În temeiul art. 65 rap. la art. 66 lit. a), b) din C. pen. a fost interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.
În baza art. 274 din C. proc. pen., a fost obligat inculpatul A. la plata sumei de 3000 RON cu titlu de cheltuieli judiciare (din care suma de 300 RON aferentă urmăririi penale, 700 RON aferentă camerei preliminare şi 2000 RON aferentă judecăţii în primă instanţă).
În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu a rămas în sarcina statului, fiind avansat din fondurile Ministerului Justiţiei.
Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a arătat că, în cursul judecăţii, inculpatul nu a recunoscut săvârşirea faptei, acceptând să dea declaraţii numai la finalul cercetării judecătoreşti, la termenul din data de 13.10.2023 .
S-a mai menţionat că, în cursul judecăţii s-au administrat următoarele probe: declaraţie martor B. (termenul din data de 17.03.2023 dosar instanţă şi termenul din data de 15.09.2023, fila x), declaraţie martor F. (termenul din data de 17.03.2023 dosar instanţă), declaraţie martor G. (termenul din data de 17.03.2023 dosar instanţă), declaraţie martor I. (termenul din data de 31.03.2023 dosar instanţă), declaraţie martor H. (termenul din data de 31.03.2023 dosar instanţă), declaraţie martor J. (termenul din data de 21.04.2022 dosar instanţă), declaraţie martor K. (termenul din data de 21.04.2022 dosar instanţă), declaraţie martor L. (termenul din data de 26.05.2023 dosar instanţă), declaraţie martor E. (termenul din data de 26.05.2023 dosar instanţă), declaraţie martor M. (termenul din data de 9.06.2023 dosar instanţă), declaraţie martor C. (termenul din data de 9.06.2023 dosar instanţă), declaraţie martor D. (termenul din data de 15.09.2023 dosar instanţă), înscrisuri medicale, reprezentând foile de observaţii nr. x/2019 pe numele pacientului C., nr. 14049/2019 pe numele D. şi x/2019 pe numele E., precum şi relaţii comunicate de secţia clinică ortopedie şi traumatologie cu privire la accesul la foile de observaţie ale pacienţilor.
Analizând materialul probator administrat în cauză, prima instanţă a reţinut că societatea comercială Fondul pentru Victimele N., CUI x, înregistrată la Registrul Comerţului în data de 10.10.2016 sub nr. x/2016 a fost înfiinţată de martorul G. la propunerea inculpatului A.. Administrator al societăţii a fost numită fiica martorului, O., în vârstă de 18 ani, iar singurul angajat era martorul G., obiectul de activitate conform CAEN - cod 7022 fiind "activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management". În fapt, de activitatea firmei se ocupa martorul G. şi inculpatul A.. Activitatea societăţii urma să se concretizeze în intermedierea obţinerii de despăgubiri de la societăţile de asigurare. În acest sens, se urmărea identificarea victimelor accidentelor de circulaţie, în vederea încheierii cu acestea a unor contracte pe baza cărora societatea să îi reprezinte pe păgubiţi în procedurile pentru obţinerea unor despăgubiri, fie pe cale amiabilă, fie în instanţă, în schimbul unui comision, reprezentând un procent din suma primită de la asigurator.
Cu privire la circumstanţele înfiinţării societăţii, judecătorul fondului a reţinut cele relatate de martorul G., audiat la data de 17.03.2022, care a detaliat faptul că:
"La propunerea avocatului A. am fost de acord să înfiinţez o societate, respectiv S.C. Fondul Pentru Victimele N., societate pe care am înfiinţat-o pe numele fiice mele O., deoarece pe numele meu nu o puteam înfiinţa, având în vedere existenţa unui cazier fiscal pentru una din societăţile la care eram administrator la acel moment.
În cadrul S.C. Fondul Pentru Victimele N. A. avea calitatea de avocat al acesteia, fiind încheiat în acest sens şi un contract de asistenţă juridică.
Prin urmare, de toată activitatea acestei societăţi mă ocupam eu şi avocatul A.."
Similar, s-a notat că şi martorul F. a subliniat în faţa instanţei, la termenul din data de 17.03.2023, implicarea inculpatului A. în activitatea societăţii:
"Consider că activitatea mea a fost desfăşurată atât pentru G., cât şi pentru A., firma era a lui G., dar amândoi încasau comisioanele în mod egal, prin urmare activitatea mea era şi pentru A.." În cadrul aceleiaşi declaraţii, martorul a mai menţionat că el consideră că firma era a amândurora. Atât timp cât ei lucrau împreună şi încasau banii împreună şi îi împărţeau în mod egal, martorului i se părea normal ca şi pe unul şi pe celălalt să-i intereseze să îl plătească. Martorul a subliniat că "lucra la ei".
Prima instanţa a mai subliniat că implicarea inculpatului A. în activitatea societăţii era una activă, fapt ce rezultă şi din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate în baza mandatelor de supraveghere tehnică. Cu titlu de exemplu, în data de 16.04.2019 A. are patru convorbiri telefonice cu martorul F. în legătură cu activitatea firmei. În convorbirea din 16.04.2019 ora 10:19:01 cei doi conversează despre accidentul de "săptămâna trecută de joi" la Sărmăşel-Gară, o oră mai târziu, în discuţia din 16.04.2019 ora 11:36:30 discută despre abordarea unor eventuali clienţi, la ora 12:07:02 în aceeaşi dată cei doi discută despre modul de abordare a unor potenţiali clienţi, între care şi o femeie gravidă şi despre modul cum, prin investigaţii suplimentare s-ar putea spori numărul de zile de îngrijiri medicale. În aceeaşi dată, 16.04.2019, la ora 16:17:19 inculpatul A. discută cu F. despre cazul de la Viforoasa despre care primul susţine că "are intrări acolo".
Deopotrivă, judecătorul de la instanţa de fond a reţinut că implicarea efectivă a inculpatului A. în activitatea desfăşurată de societatea Fondul Pentru Victimele N. a rezultat şi din convorbirea telefonică avută de acesta cu numitul G. la data de 18.03.2019, ora 14:28.55, interceptată şi înregistrată în baza mandatelor de supraveghere tehnică nr. 4 şi 5 din 14.03.2019, emise de Curtea de Apel Târgu Mureş, convorbire în cadrul căreia cei doi au discutat despre un caz de care se ocupau, dar şi cu privire la activitatea desfăşurată de numitul F., despre care inculpatul A. nu era mulţumit, astfel cum rezultă din următoarele:
". . . . . . . . . .G.: Da. Da, da, da, da, da. Ar trebui să ne întâlnim şi cu P., să discutăm şi cu el să vedem ce facem.
A.: Păi ne-ntâlnim noi doi prima data şi.
G.: Nu că vorbim şi cu el şi uite aşa.
A.: Da el nu tre' să asiste el acuma la toate discuţiile noastre.
G.: Păi nu, da să le clarificăm poveştile ca să nu (n.l. neinteligibil-vorbesc simultan)
A.: Da pe el poţi să-l suni. Mă! De-o săptămână ai vreun caz? Sună-l tu scurt! El să vină dimineaţă. Ce să mai... sau să îl duc la restaurant să-i mai dau o masă lu P.?
G.: Nu, nu. Că dimineaţă îi procesul (n.l. neinteligibil)
A.: Păi da. Da vrei să-l chemi să-i dăm o masă pentru rezultate deosebite?
G.: Nu mă! Să punem lucrurile la punct. (n.l. neintel igibil-vorbesc simultan)
A.: Că atuncia i-am dat trei milioane la restaurant. O mâncat, o băut, tot, l-am omenit... Dacă n-are rezultate nu-l mai iau la restaurant. Ştii? Alo?!
G.: Da, da, da. Am înţeles. Am înţeles.
A.: Tu sună-l: măi! Ai ceva, ai făcut ceva săptămâna asta? No! Şi în principiu mâine.
G.: Da, după instanţă.
A.: Îl căutăm noi după instanţă.
G.: Da, da, da, da, da.
A.: No! Şi noi ne vedem mai spre seară. Du-te te odihneşte... " .
Între Fondul pentru Victimele N. şi A., în calitate de avocat a fost încheiat un contract de colaborare. Împrejurarea că sumele cuvenite inculpatului A. nu aveau legătură cu activitatea de reprezentare în faţa instanţei, în calitatea de avocat, ci aveau legătură cu implicarea sa în activitatea societăţii, a fost arătată de martorul G. cu ocazia audierii la termenul din data de 17.03.2023:
"Pe contractul cu victima era trecut şi un anumit comision din suma primită ca despăgubiri şi asta ne revenea nouă pentru activitate. Eu împărţeam aceşti bani cu dl. A. jumătate-jumătate, cu factură, cu acte înregistrate în contabilitate, totul legal. Chiar dacă nu se ajungea în instanţă, dacă victima primea despăgubiri de la asigurator dl. A. îşi primea partea lui din bani."
S-a mai arătat că, în scopul identificării potenţialilor clienţi, martorul G. l-a contactat pe martorul F., fost coleg de şcoală, căruia i-a propus să fie agent al Fondului pentru Victimele N. F. era trimis la spital sau la Institutul de Medicină Legală în vederea identificării potenţialilor clienţi pe care să îi abordeze să le ofere serviciile.
Într-o zi, în preajma datei de 6.05.2019, martorul F. s-a deplasat la secţia Ortopedie a Spitalului Clinic Judeţean Târgu Mureş pentru a căuta o potenţială clientă despre care martorul G. îi dăduse informaţii destul de generale:
"o persoană de sex feminin, o tânără în jur de 20 de ani, internată la secţia ortopedie" posibil victimă a unui accident de circulaţie (declaraţia dată de F. la 16.11.2021 fila x d.u.p.). Martorul l-a întâlnit pe hol pe B., asistent în cadrul secţiei, care era de serviciu la acel moment şi cu ajutorul căreia a identificat-o pe victima accidentului în persoana martorei C.. F. s-a prezentat la spital recomandându-i serviciile Fondului pentru Victimele N., la care martora a apelat ulterior încheind un contract de colaborare.
Martorul F. a relatat apoi lui G. despre modalitatea în care a identificat-o pe martoră, iar la o convorbire ulterioară i-a propus lui B. să-i furnizeze informaţii cu privire la victimele N. în schimbul unui comision. Cu ocazia audierii din faţa instanţei, la termenul din data de 17.03.2023, martorul F. a precizat:
"La insistenţele lui G. şi A. să aduc persoane care ajung în situaţii grave în urma accidentelor m-am deplasat la spitalul judeţean de urgenţă unde m-am întâlnit pe hol cu B.. L-am întrebat dacă lucrează acolo şi l-am întrebat dacă doreşte să colaboreze cu noi în ideea în care să ne spună informaţii despre un accident şi persoanele implicate şi să le propunem în continuare acelor persoane să meargă la firmă. Pentru aceasta era vorba să primească de la G. şi A. un comision." La solicitarea de detalii suplimentare, martorul a precizat în cursul aceleiaşi declaraţii că "Din câte îmi amintesc eu i-am spus lui Barabasi că dacă ne dă o informaţie despre o persoană, iar discuţia cu acea persoană se concretizează într-o colaborare va primi suma de 100 euro sau 400 RON. Eu i-am spus acest lucru lui Barabasi la indicaţiile lui G. şi A., eu nu aveam cum să promit de la mine pentru că nici eu nu încasam nimic." Modul de abordare a martorului B. cu privire la posibila colaborare este reliefat şi în convorbirea telefonică din data de 25.04.2019 ora 14:32:33 dintre martorii F. (utilizator al postului telefonic x) şi G.:
"UN DOMN: Salut!
G.: Salut P.! UN DOMN: No! Am prins ţâţa de mâţă! În sfârşit!
G.: (n.l. râde)
UN DOMN: (n.l. râde) Auă! Acuma plec de la spital. Am dat de un tip simpatic, unu CSABI.
G.: Da. .
UN DOMN: La vreo treizeci de ani, asistent. La ORTOPEDIE. O lucrat înainte la SMURD.
G.: Îhî! Aha!
UN DOMN: Are colegi acolo. Rămâne să vorbească şi cu ăia.
G.: Bun.
UN DOMN: l-am explicat faza, zic cazul si suta de Euro.
G.: Îhî!
UN DOMN: Da' zic nu mai vin aicia, zic vin aicia la tine, zic numa' când mă chemi tu. Da, zice foarte bine. Nu vreau să ne vadă lumea, să ăsta, nu ştiu ce.
G.: Îhî!
UN DOMN: Zic... C-o zis, zice: când îi ceva zice, mai sunaţi şi dumneavoastră, da' zice când e ceva vă sun io zice şi vin io, cobor după dumneavoastră, vă aduc înăuntru, mereţi vorbiţi direct cu omul şi pac! Pac!
(…)
UN DOMN: Io zic c-ar fi bine să-l ungem un pic cu ceva, zic, nu ştiu, tu crezi, cum crezi.
G.: La primul client.
UN DOMN: Da? No bine, nu i-am promis nici io, decât i-am zis. Zic primul client clar, concret si ăsta, zic ai o sută de Euro.
(…)
UN DOMN: No! Şi cum îi ceva, o promis că mă sună. Foarte comunicativ. Tre' să mă...îi din Q. tipul.
G.: (n.l. neinteligibil-vorbesc simultan)
UN DOMN: Tre' să ne-ntâlnim cu el eventual.
G.: Da, mă, da!
UN DOMN: I-am zis că dacă aduce...aduce pe careva de la SMURD să ne-ajute, să ăsta, am zis că să ne întâlnim. Sau la noi la birou.
G.: Aha!
UN DOMN: La tine, acolo, ştii şi discutat cu ăla de SMURD aşa la alt nivel, ştii?
G.: Îhî! Îhî! Îhî!
UN DOMN: Dacă vine. Pac! Să ne sune, să ne deie, adică stiţi voi ce-i de discutat.
G.: Da mă, da, da."
Aspectele învederate de F. cu privire la disponibilitatea inculpaţilor de a aborda persoane care lucrează în instituţii publice şi a le oferi comisioane în schimbul unor informaţii, apar ca fiind veridice şi în lumina aspectelor consemnate în cuprinsul procesului-verbal de redare a convorbirii telefonice purtate între inculpatul A. şi martorul G. la data de 25.03.2019 ora 11:54:13, cu trei luni înainte de întâlnirea dintre F. şi B.. Deşi aceste aspecte nu fac obiectul acuzaţiei, fiind vorba despre funcţionari din alte instituţii, respectiv salvare şi morgă, ele sunt importante pentru că conturează un mod de operare folosit şi în fapta care face obiectul prezentului dosar:
În ziua de 25.03.2019, la ora 11:54:13, A. aflat la postul telefonic cu numărul x, localizat în zona x, jud. Mureş şi ulterior în zona x, jud. Mureş, ia legătura cu G. aflat la postul telefonic x şi poartă următoarea discuţie:
A.: Alo!
G.: Da?
A.: Alo! Salut! Uite-s la spital, tre' s-o scot pe maică-mea.
G.. îhî!
A.: Auzi mă! Ţi-am zis că . . . . . . . . . .am cunoscut pe unu' de la salvare, au, de la R. care au acolo unde-o fost S..
G.: Da, da, da.
A.: Şofer.
G.: Da.
A.: Mi-o dat o carte de vizită şi acuma l-am întâlnit. G.: îhî!
A.: Şi l-am întrebat cum îl cheamă, T., în fine... I-am zis că am să-1 caut să colaborez cu un coleg care are firmă de asigurări cutare.
G.: îhî!
A.: Dumneata intri în contact cu multe cazuri, domnule. Dacă ne dai unu di-ăsta puternic, îţi dăm 500 de Euro pe loc.
G.: Da, da.
A.: Auzi! Bă! Ştii ce? îi sticleau ochii! Zice dacă noi a, zice noi aducem şi din străinătate oameni accidentaţi, domnule!
G.: Da, da, da, da, da. Ştiu, ştiu.
A.: Şi din străinătate aducem domnule. No zic uite te caut cu colegu peste câteva zile.
G.: Da, da, da.
A.: Am telefonul lui.
G.: îhî!
A.: (n.l.neinteligibil)... de-afară, uite acuma mă duc la SIBIU zice să aduc om...era chiar foarte încântat omul.
G.: Tre' să-1 sunăm atuncea!
A.: îl căutăm personal. îl sunăm şi.
G.: Mâine-i cauza cu U.?
A.: Mă! Auzi acuma mă duc jos la morgă.
G.: Aha!
A.: Şi vorbesc şi cu ăia. Ca să iau (n.l.neinteligibil), înţelegi?
G.: (n.I. neinteligibil-vorbesc simultan) Da, da, da. Foarte bine.
A.: îmi notez numele la unu, să-mi dea telefonul... G.. îhî! îhî!
A.: De la morgă. Clar că intru! Mi-o zis de la VILI că să merg să le dau 100 de RON, care-i tariful lor acolo, ştii?
G.: Am înţeles, am înţeles. îhî!
A.: Le dau şi atuncia cer şi numele.
G.: Da, da, da, da, da, da, da.
A.: No! Uite două relaţii le fac acuma.
G.. Foarte bine. Auzi! Mâine-i cauza (n. I. neinteligibil-vorbesc simultan) .
A.: Mâine, mâine cu U., du-te acolo că tu ai mandat pe persoană fizică.
G.: Da, aşa.
A.: Du-te să te vadă doamna.
G.: Da. .
(n. I.: în continuare discuţia nu are legătură cu cauza)
(Discuţia s-a purtat în limba română)
La solicitarea de colaborare, B. a fost sceptic, având dubii cu privire la legalitatea acestei solicitări. Conform propriilor declaraţii, martorul susţine că:
"Cu această ocazie l-am întrebat pe F. dacă ceea ce-mi solicită este legal. Acesta mi-a spus că da, firma este legal înfiinţată şi el lucrează pentru nişte avocaţi, fără a preciza numele acestora, iar sediul firmei este în centrul oraşului Târgu Mureş. (…) Eu i-am spus lui F. că nu pot face ceea ce îmi solicitase până nu discut cu şefii lui, respectiv cu avocaţii pe care spunea că-i reprezintă, pentru a mă asigura că totul este în regulă. Cu această ocazie F. m-a asigurat din nou că tot ceea ce îmi ceruse să fac este legal şi mi-a solicitat să împart pliante şi cărţi de vizită la pacienţi, dar am refuzat acest lucru. Cu această ocazie i-am solicitat lui F. încă o dată o întâlnire cu şefii lui, respectiv cu avocaţii pe care-i reprezenta. După câteva zile am fost contactat telefonic de numitul G. care mi-a spus că este avocat şi este şeful firmei de despăgubiri iar F. lucrează pentru el. G. mi-a spus că a aflat de la F. despre mine că sunt băiat bun şi om de încredere, care aş putea să-i ajut. Acesta mi-a cerut ca, în cazul în care un pacient internat în spital este interesat de obţinerea de despăgubiri, eu să recomand firma de despăgubiri pe care el o reprezenta sau să îl contactez telefonic pe F. şi să-i transmit acestuia că există un pacient interesat în acest sens. Cu această ocazie l-am întrebat pe G. dacă ceea ce îmi solicită este legal, iar el mi-a răspuns că "recomandarea nu este infracţiune"."
Ulterior, la data de 10.05.2019 la secţia de Ortopedie a fost internată pacienta D. cu diagnosticul de fractură a colului femural, în urma unui accident rutier. Pacienta a fost operată şi a fost spitalizată până în data de 23.05.2019. Martorul B. comunicat datele sale lui F. care a vizitat-o în spital, abordând-o în vederea unei colaborări pentru obţinerea de despăgubiri lăsându-i şi o carte de vizită.
Martorul B. avea în continuare dubii cu privire la legalitatea colaborării cu Fondul pentru Victimele N., astfel că insista să îi cunoască personal pe avocaţii pentru care lucra F.. Întâlnirea a avut loc la data de 12.06.2019, în jurul orelor 10:00 la cofetăria V. din Târgu Mureş (în fapt terasa localului W.) şi a făcut obiectul supravegherii tehnice. La această întrevedere rolul esenţial l-a avut inculpatul A. care l-a asigurat într-un mod convingător pe martorul B. de legalitatea întregului demers, obţinând angajamentul ferm al acestuia pentru a comunica pe viitor date cu privire la pacienţi. Cu această ocazie, B. a primit de la numitul G. şi inculpatul A. suma de 400 de RON, cu titlu de recompensă pentru informaţiile furnizate cu privire la pacienta C. sau D., persoane cu care la acea dată erau deja încheiate acte de reprezentare.
Legat de această întâlnire, s-a arătat că, cu ocazia audierii din data de 2.11.2021, martorul B. a susţinut că "La această întâlnire am comunicat mai mult cu A., pe care l-am întrebat acelaşi lucru pe care îl întrebasem şi pe F. şi G., respectiv dacă ceea ce fac eu este legal, pentru că nu vreau să-mi pierd locul de muncă. A. mi-a spus că el este avocat, că ştie prevederile legale şi mi-a arătat numărul de înmatriculare al maşinii sale personale, ce era parcată în zonă, cu această ocazie constatând că literele de la numărul de înmatriculare erau "X.", ceea ce A. mi-a spus că în limba latină înseamnă lege. A. mi-a reiterat faptul că ceea ce îmi solicită nu poate fi infracţiune şi mi-a solicitat ca în cazul în care mai apar pacienţi internaţi în spital, victime ale unor accidente de circulaţie, interesate de despăgubiri, să-l sun pe F. şi să recomand pacienţilor firma lor. Avocatul A. mi-a spus că dacă fac ceea ce îmi solicită îl ajut pe F., care nu trebuie să mai meargă zilnic la spital şi să consume timp şi combustibil pentru maşina sa, iar pentru ajutorul meu vrea să-mi dea nişte bani din onorariul lui personal. Iniţial am refuzat oferta lui A., deoarece eu nu am cerut bani pentru ajutorul meu, dar el a insistat şi mi-a zis să iau banii pentru "o ciocolată", spunându-i lui G. să-mi dea banii pe care îi avea pregătiţi asupra lui. Atunci G. a scos din buzunar suma de 400 de RON pe care o stabiliseră şi pe care A. i-o dăduse lui G. din ce am dedus eu. Am luat cei 400 de RON, iar la solicitarea lui A. de a comunica şi în viitor numele unor pacienţi internaţi în spital, eu am fost de acord şi i-am asigurat că vor face acest lucru."
Aceste aspecte au fost reiterate de martor în şedinţa publică din data de 17.03.2023:
"Mi s-a spus să iau suma de bani primită la V. "ca o ciocolată". Dl. A. i-a indicat domnului G.. "să-i dai banii", iar această sumă de bani am luat-o de la dl. G.. Nu ştiu care dintre cei doi mi-a spus atunci să-i recomand în continuare. Când e vorba de bani întotdeauna te gândeşti dacă nu cumva este ceva ilegal în spetele acestui lucru şi eu am vrut să mă conving că nu este nimic ilegal pentru că nu voiam să-mi pierd locul de muncă. Dl. A. mi-a explicat că este avocat şi cunoaşte legile. Dl. A. mi-a arătat şi numărul lui de la maşină care conţinea cuvântul X. şi mi-a spus că X. înseamnă lege şi eu am fost convins. Mi s-a indicat să-l sun în continuare pe F.."
Prima instanţă a mai reţinut că, modul de abordare al martorului B. în vederea convingerii acestuia, precum şi modul de recompensare au făcut obiectul discuţiilor între inculpatul A. şi G., astfel cum rezultă din procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice din data de 12.06.2019, la ora 09:16:12, anterior primei întâlniri avute cu martorul:
"A.: Da, G.
G.: Serus! Mă uite, acuma m-o sunat P., că omul ăsta îi în oraş. Care trebe să ne întâlnim noi. Ştii, de la Spital?
A.: Ăla-i fratele femeii!
G.: Nu mă, A.! Băiatu' ăla de la Ortopedie.
A.: A... îi în oraş? D-apăi el nu era în oraş, până acuma? G.: Nu mă. Că el stă la ţară, mă!
A.: No, bun.
G.: Şi io-s cu maşina desfăcută la Y.. Că trebuie să-mi schimbe o piesă. Ţi-am zis ca să-l suni că omu' îi aicea în zona Poli 2. Dacă putem să ne întâlnim acolo la terasă. Să te duci tu mai repede şi după aia vin şi eu. Şi trebe să-i dăm o sută de euro. După aia ţi-i dau eu jumătate din ei. Apar şi eu că trebe să-mi schimbe omu' o piesă aicea. Să după accea vin şi eu.
A.: Dar şi eu sânt prin oraş şi n-am bani la mine. Aşa o sută de euro... îs prin oraş şi io.
G.: Aha.
A.: Îs pe la Paşapoarte. M-o rugat cineva să-l ajut cu o treabă.
G.: Aha. (n.l. neinteligibil) ... în cât timp să-i zic la om?
A.: Păi să ne întâlnim cu el şî discutăm în principiu şî no... îi dăm, doar.
A.: No. ..păi lasă maşina acolo. Las-o acolo şi vino în centru la W.. Scoţi.. atâta am două sute treizeci sau cât?
G.: No, bun. În cât timp ne întâlnim atunci? Într-o jumate de oră pe terasă acolo?
A.: Da.
G.: Ok?
A.: Într-o jumate de oră. Corect."
Conform procesului-verbal nr. x din 103.06.2019, întocmit de organele de poliţie judiciară din cadrul Brigăzii de Operaţiuni Speciale Târgu Mureş, ca urmare a activităţilor desfăşurate pentru punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică emise în cauză, la data de 12.06.2019, la ora 09:40, inculpatul A. s-a deplasat de la sediul Serviciului de Eliberare a Paşapoartelor Mureş la terasa localului "W." din P-ţa Trandafirilor din mun. Tg. Mureş, unde a ajuns la ora 09:49.
La acea terasă au ajuns ulterior pe rând numiţii F. şi G., iar la ora 09:59, la masa celor trei s-a aşezat şi numitul B..
Anterior sosirii acestuia din urmă, inculpatul A. i-a înmânat numitului G. două bancnote a câte 100 de RON, astfel că la momentul în care B. a ajuns acolo, pe masă erau mai multe bancnote de 50 şi de 100 de RON, aşezate sub un pachet de ţigări, bani pe care acesta din urmă i-a luat şi i-a numărat.
Cu aceeaşi ocazie, organele de poliţie judiciară au surprins şi discuţiile purtate de persoanele aflate la acea masă, din care rezultă că inculpatul A. i-a dat numitului B. indicaţii cu privire la modul în care să obţină informaţiile care îl interesau pe inculpat.
În acest sens, din procesul-verbal întocmit de organele de poliţie judiciară rezultă că inculpatul A. i-a transmis numitului B. următoarele instrucţiuni:
"vorbeşte cu băiatul ăla şi obţine informaţiile, apoi îi dai banii"; "nu trebuie să-i dai banii acuma, îţi dă informaţiile şi apoi vezi cum faci, nu-l plăteşti acuma direct . . . . . . . . . . .ai grijă cu doamna aia".
De asemenea, inculpatul i-a solicitat numitului B. să se intereseze de fişele de internare, iar când acesta din urmă a replicat că nu poate să ceară fişele de internare, inculpatul A. i-a spus "vezi tu cum rezolvi, vorbeşte cu asistentele",
Activităţile menţionate în procesul-verbal susmenţionat au fost înregistrate video, fiind stocate pe suportul optic înaintat de către Brigada de Operaţiuni Speciale Târgu Mureş. Din această filmare se observă momentul în care inculpatul A. i-a dat numitului G. cele două bancnote de 100 de RON, precum şi momentul în care numitul B. a luat banii de pe masă şi i-a numărat.
Din aspectele menţionate mai sus rezultă, fără dubiu, faptul că inculpatul A. a contribuit la plata numitului B. pentru informaţiile comunicate de acesta, precum şi că i-a cerut acestui asistent să facă demersuri pentru a obţine în continuare astfel de informaţii.
În perioada următoare, din convorbirile telefonice purtate între G., F., A. şi B. rezultă că asistentul le-a comunicat acestora informaţii şi cu privire la alţi pacienţi internaţi la secţia de ortopedie, aspecte care nu fac însă obiectul acuzaţiei, fiind avute în vedere de instanţă numai la aprecierea succesului activităţii de determinare a inculpatului A. asupra martorului B..
A doua zi după întâlnirea avută pe terasa localului "W.", când, împreună cu inculpatul A. i-a dat numitului B. suma de 400 de RON, numitul G. l-a contactat telefonic pe acest asistent medical (utilizator al postului telefonic cu nr. x) şi i-a spus că o pacientă, pe care B. obişnuia să o panseze la domiciliu, vrea să renunţe la colaborarea cu firma sa, astfel că i-a dat indicaţii asistentului cu privire la modul în care să o abordeze pe această pacientă, pentru a o convinge să continue colaborarea cu societatea administrată în fapt de G..
Numitul B. s-a angajat că va convinge pe acea fată să nu renunţe la colaborarea cu G. pentru a "nu scăpa din mână cazul", transmiţându-i interlocutorului său că interesul lui este "să câştige cât mai multe cazuri", (filele x d.u.p.)
Astfel, din cele anterior prezentate, prima instanţă a reţinut că instigarea săvârşită de numitul G. şi inculpatul A. asupra numitului B. a produs efectul dorit, în sensul că fiindu-i remisă acea sumă de bani şi fiind-i prezentată promisiunea primirii altor sume de bani pentru comunicarea informaţiilor confidenţiale legate de pacienţii internaţi în spital, acesta din urmă a devenit interesat în a identifica persoane cu care să fie încheiate ulterior acte de reprezentare de către societatea controlată de cei doi şi astfel să obţină banii promişi.
La data de 18.06.2019, ora 14:43:03, numitul B. a primit de la numitul G. indicaţii cu privire la modul în care să abordeze un pacient motociclist accidentat (care nu a putut fi identificat) promiţându-i, totodată, că îi va da banii când se vor întâlni în oraş. B. s-a arătat interesat de obţinerea unor potenţiali clienţi pentru numitul G., spunându-i că deja "e focusat pe acest caz" (filele x d.u.p.; filele x).
La data de 18.06.2019, la ora 17:32.06, numitul B. l-a contactat telefonic pe numitul G., căruia i-a spus despre existenţa unui caz nou, un accident în urma căruia a decedat pacienta, ocazie cu care au stabilit să se întâlnească în aceeaşi zi, G. spunând că-l va anunţa şi pe colegul său (inculpatul A.).
De altfel, din convorbirile telefonice avute de cei doi ulterior, în aceeaşi zi, a rezultat faptul că s-au şi întâlnit pe terasa localului "W." din mun. Târgu Mureş, întâlnire la care a participat şi inculpatul A., astfel cum reiese din convorbirea telefonică a acestuia din urmă avută în data de 19.06.2019, la ora 11:27.44, cu numitul F.. Cu această ocazie inculpatul A. i-a spus numitului F. că în ziua anterioară s-a întâlnit, cu prietenul acestuia (B.) şi cu G. şi "au rezolvat problema", au "făcut un plan de bătaie".(fila x d.u.p.; filele x, 33).
La scurt timp după această întrevedere, relaţiile dintre F. pe de-o parte şi G. şi A. pe de altă parte s-au deteriorat, primul alegând să renunţe la efectuarea oricăror prestaţii pentru Fondul pentru Victimele N. F. i-a telefonat lui B. anunţându-l despre decizia lui de a părăsi firma şi l-a sfătuit să facă şi el acelaşi lucru. La rândul lui G. l-a contactat telefonic pe B. aducându-i la cunoştinţă că martorul F. nu mai lucrează pentru ei, solicitându-i ca informaţiile să fie comunicate direct lui sau lui A..
Conform susţinerilor martorului B. (declaraţia din data de 2.11.2021, fila x d.u.p.), a trecut o perioadă de timp în care nu i-a mai contactat telefonic pe A. sau pe G.. La un moment dat, s-a întâlnit întâmplător cu aceştia doi în spital, în timp ce era de serviciu, ocazie cu care A. i-a spus că are nişte formulare de contract în geanta lui, pe care intenţiona să i le lase, pentru a le preda pacienţilor pentru semnarea lor. Martorul susţine că a refuzat categoric acest lucru ("I-am comunicat că refuz categoric primirea acestor formulare şi nici să nu le scoată din geantă pentru că eu nu le primesc. "). Şi în faţa instanţei, martorul a precizat (audierea din data de 17.03.2023, fila x d.i.) că "în momentul în care a fost cearta între F. şi ceilalţi doi am vrut şi eu să renunţ. O vreme nu s-a mai întâmplat nimic şi apoi a avut cumnata mea probleme şi am reluat colaborarea."
Prima instanţă a mai arătat că martora H., cumnata lui B. a fost implicată într-un eveniment rutier în urma căruia a primit o înştiinţare de la poliţie că i se va suspenda dreptul de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile. Martora a apelat la cumnatul său pentru a găsi un avocat care o putea ajuta, acesta din urmă contactându-l pe inculpatul A.. Au stabilit o întâlnire la aceeaşi cofetărie V., la care a mers doar B. cu actele cumnatei sale. Când a ajuns acolo, A. tocmai pleca, dar la masă se afla G. singur. A. i-a spus lui B. să-i prezinte cazul cumnatei sale lui G., informându-l, totodată, că i-a lăsat ceva la masă. Când s-a aşezat la masă, G. i-a înmânat suma de 540 RON pe care A. o lăsase pentru martor. Conform propriilor susţineri, B. a luat aceşti bani considerând-o "o recompensă în schimbul ajutorului oferit de el lui A. sau un stimulent pentru a continua colaborarea, deoarece în ultima vreme nu-i mai contactasem." .
Tot ca o recompensă pentru ajutorul dat, prin furnizarea informaţiilor despre victime ale unor accidente rutiere aflate în spital, inculpatul A. a asigurat asistenţa juridică a cumnatei numitului B., respectiv numita H. (în dosarul nr. x/2019 al Judecătoriei Târgu Mureş, având ca obiect plângere împotriva procesului-verbal de sancţionare contravenţională nr. x/03.07.2019), fără a încasa de la aceasta onorariul, pe care l-a evaluat la suma de 500 de RON.
În aceste condiţii, B. a furnizat reprezentanţilor Fondului pentru Victimele N. date cu privire la pacientul E. internat la secţia de ortopedie la data de 5.09.2019.
Judecătorul Curţii de Apel Târgu Mureş a considerat că detaliile cu privire la încheierea contractelor de către C., D. şi E. cu Fondul pentru Victimele N. nu sunt relevante pentru existenţa infracţiunii, motiv pentru care nu l-a prezentat în detaliu.
De asemenea, s-a notat că, în legătură cu infracţiunea care face obiectul prezentei cauze au mai fost cercetaţi:
- B. pentru săvârşirea infracţiunii de folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în formă continuată (3 acte materiale), faptă prevăzută şi pedepsită de art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. prevederilor art. 35 alin. (1) din C. pen. (3 acte materiale);
- F. pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în formă continuată (3 acte materiale), faptă prevăzută şi pedepsită de art. 47 din C. pen., rap. la art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. prevederilor art. 35 alin. (1) din C. pen. (3 acte materiale);
- G. pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în formă continuată (3 acte materiale), faptă prevăzută şi pedepsită de art. 47 din C. pen., rap. la art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. prevederilor art. 35 alin. (1) din C. pen. (3 acte materiale);
Aceştia au încheiat acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, în temeiul dispoziţiilor art. 478 din C. proc. pen., care au fost admise de către instanţă prin hotărâri rămase definitive prin neapelare, după cum urmează:
Prin sentinţa penală nr. 7/19.01.2022 pronunţată de Tribunalul Mureş în dosarul nr. x/2021, în temeiul dispoziţiilor art. 485 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., s-a admis acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Târgu Mureş cu inculpatul B. cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în formă continuată (3 acte materiale), faptă prevăzută şi pedepsită de art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. prevederilor art. 35 alin. (1) din C. pen. (3 acte materiale).
S-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 1 (un) an închisoare, pedeapsă care a fost suspendată sub supraveghere pe un termen de supraveghere de 2 (doi) ani, de la data rămânerii definitive a hotărârii, fiind impuse măsuri de supraveghere şi obligaţii conform art. 93 alin. (1), alin. (2) şi alin. (3) din C. pen.
S-a reţinut, în fapt, că inculpatul B., în perioada mai- septembrie 2019, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, la solicitarea repetată a inculpaţilor G. şi A., sau adresată prin intermediul inculpatului F., în calitate de asistent medical la secţia Ortopedie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş a folosit şi a permis accesul la informaţii privind identitatea şi starea pacienţilor C., D. şi E., internaţi în spital, victime ale unor accidente de circulaţie, informaţii ce nu erau destinate publicităţii, fiind confidenţiale şi la care avea acces în timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, prin comunicarea acestora în mod direct inculpaţilor G. şi A. sau prin intermediul inculpatului F. în scopul obţinerii de foloase necuvenite, primind în schimbul informaţiilor furnizate suma de 850 RON, precum şi alte foloase (reprezentate de asistenţa juridică a cumnatei inculpatului B. - martora H., fără ca inculpatul A. să încaseze onorariul, pe care l-a stabilit la suma de 500 de RON.
Prin sentinţa penală nr. 17/11.02.2022 pronunţată de Tribunalul Mureş în dosarul nr. x/2021, în temeiul dispoziţiilor art. 485 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., s-a admis acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Târgu Mureş cu inculpatul F. cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în formă continuată (3 acte materiale), faptă prevăzută şi pedepsită de art. 47 din C. pen. rap. la art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. prevederilor art. 35 alin. (1) din C. pen. (3 acte materiale).
S-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 10 (zece) luni închisoare, pedeapsă a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere pe un termen de supraveghere de 2 (doi) ani, de la data rămânerii definitive a hotărârii, fiind impuse măsuri de supraveghere şi obligaţii conform art. 93 alin. (1), alin. (2) şi alin. (3) din C. pen. .
În fapt s-a reţinut că inculpatul F., în cursul anului 2019, în urma unor înţelegeri avute cu G. şi cu inculpatul A. cu intenţie l-a determinat pe inculpatul B., asistent medical la secţia Ortopedie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, în schimbul unor sume de bani, să folosească şi să-i permită accesul la informaţii privind identitatea şi starea a 3 pacienţi internaţi în spital, respectiv C., D. şi E. ce au fost victime ale unor accidente de circulaţie, informaţii ce nu erau destinate publicităţii, fiind confidenţiale şi la care avea acces în timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, prin comunicare acestora lui, la rândul său transmiţându-le inculpaţilor G. şi A..
Prin sentinţa penală nr. 37/24.03.2022 pronunţată de Tribunalul Mureş în dosarul nr. x/2021, în temeiul dispoziţiilor art. 485 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., s-a admis acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Târgu Mureş cu inculpatul G. cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în formă continuată (3 acte materiale), faptă prevăzută şi pedepsită de art. 47 din C. pen. rap. la art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. prevederilor art. 35 alin. (1) din C. pen. (3 acte materiale).
S-a dispus condamnarea acestuia la pedeapsa de 1 (un) an închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 (doi) ani, de la data rămânerii definitive a hotărârii, fiind impuse măsuri de supraveghere şi obligaţii conform art. 93 alin. (1), alin. (2) şi alin. (3) din C. pen.
În fapt s-a reţinut că inculpatul G., în cursul anului 2019, în calitate de administrator de fapt al Fondului pentru Victimele N.., cu intenţie, l-a determinat pe inculpatul B., asistent medical la secţia Ortopedie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, în scopul obţinerii unor sume de bani, să folosească şi să-i permită accesul la informaţii privind identitatea şi starea a 3 (trei) pacienţi) internaţi în spital, respectiv C., D. şi E., ce au fost victime ale unor accidente de circulaţie, informaţii ce nu erau destinate publicităţii, fiind confidenţiale şi la care avea acces în timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, prin comunicarea acestora în mod direct sau prin intermediul inculpatului F. sau inculpatului A..
S-a mai arătat că, faptele reţinute în sarcina inculpaţilor B., F. şi G. prin sentinţele penale definitive anterior menţionate, au intrat în autoritate de lucru judecat şi nu mai pot fi readuse în discuţie.
Prin urmare, a fost subliniat că obiectul prezentei cauze îl constituie analizarea, pe bază de probe a existenţei sau inexistenţei unei activităţi de instigare a martorului B. din partea inculpatului A., tipicitatea infracţiunii săvârşită de autor fiind stabilită cu autoritate de lucru judecat.
Astfel, prima instanţă a reamintit faptul că, potrivit art. 47 din C. pen., instigatorul este persoana care, cu intenţie, determină o altă persoană să săvârşească o faptă prevăzută de legea penală. El inoculează autorului rezoluţia infracţională şi face să şi-o însuşească. Legea nu limitează în nici un fel modalităţile în care se poate realiza activitatea de instigare. Ea se poate realiza verbal, prin activităţi materiale (remitere de obiecte sau bani) sau prin gesturi, atât timp cât semnificaţia lor este înţeleasă de cel instigat şi reprezintă elementul determinant la săvârşirea faptei. În cazul în care activitatea de convingere are rolul de consolida rezoluţia infracţională, ea poate fi calificată drept act de complicitate intelectuală.
S-a reţinut că instigarea la săvârşirea infracţiunii de folosire în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite a fost realizată de A. verbal, precum şi prin remiterea de bani sau oferirea de avantaje patrimoniale (asistenţa juridică gratuită pentru cumnata lui B.)
Judecătorul fondului a realizat, însă, o distincţie între actul material săvârşit de B. în legătură cu martora C. şi actele materiale săvârşite în legătură cu martorii D. şi E.. În acest sens, s-a apreciat de către prima instanţă că, primul act material a fost săvârşit de către autor în mod spontan, în momentul în care l-a întâlnit pe F. pe holurile secţiei de Ortopedie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă. De asemenea, la acel prim moment, A. nu avea cunoştinţă despre existenţa lui B. şi, prin urmare, nu avea posibilitatea să realizeze niciun act de determinare în mod direct sau indirect. În consecinţă, acest act material nu poate fi reţinut în sarcina inculpatului.
Ulterior acestui prin act material, autorul a avut dubii cu privire la legalitatea acţiunilor sale şi a curmat activitatea infracţională. În acest context, s-a reţinut intervenţia martorilor F. şi G., care l-au asigurat telefonic pe autor că nu este nimic ilegal şi, în cazul în care va continua, va avea beneficii materiale, constând într-un comision de 100 de euro pentru fiecare pacient. În acest context a fost săvârşit al doilea act material, relativ la martora D..
S-a mai susţinut că, din probele administrate rezultă un dubiu (care profită inculpatului), în sensul că inculpatul A. ar fi cunoscut conversaţiile purtate de F. sau G., pe de-o parte şi B., pe de altă parte, sau că ar fi contribuit în vreun fel la convingerea acestuia din urmă de a relua activitatea infracţională anterior lunii iunie 2019. În consecinţă, nici acest act material nu a fost reţinut în sarcina inculpatului A..
În schimb, pentru activitatea de instigare la folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite săvârşită de B. relativ la martorul E., prima instanţă a constatat că aceasta atrage răspunderea penală a inculpatului a inculpatului.
În acest sens, s-a apreciat că decizia martorului F. de a renunţa la colaborarea cu Fondul pentru Protecţia Victimelor N. l-a convins şi pe B. să nu mai furnizeze inculpatului A. şi martorului G. informaţii cu privire la pacienţii internaţi, curmând astfel rezoluţia infracţională. După cum a relatat şi martorul B., acesta a refuzat chiar să primească de la inculpatul A. înscrisuri cu privire la activitatea societăţii. În acest context, pentru reluarea activităţii infracţionale, judecătorul fondului a reţinut că a fost esenţială activitatea desfăşurată de A. la cele două întâlniri de la cofetăria V. (terasa localului W.) care, prin prisma calităţii sale de avocat şi cunoscător al legii, i-a risipit, pe de-o parte, martorului B. orice dubiu cu privire la legalitatea activităţii care i se solicita din partea sa, iar pe de altă parte, l-a convins de beneficiile materiale viitoare pe care le va obţine prin remiterea sumelor de bani (400 şi respectiv 450 RON) precum şi prin asigurarea asistenţei juridice pentru cumnata sa, H..
În aceste condiţii, instanţa de fond a constatat că activitatea desfăşurată de inculpatul A. se înscrie în sfera participaţiei penale a instigării, astfel cum este reglementată de art. 47 din C. pen.
Sub aspectul formei de vinovăţie, s-a notat că fapta a fost săvârşită cu intenţie directă calificată prin scop, instigatorul urmărind producerea rezultatului socialmente periculos.
În drept, s-a arătat că, fapta inculpatului A. care, în cursul lunilor iunie- septembrie 2019 cu intenţie, l-a determinat pe martorul B. (asistent medical în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş -Clinica Ortopedie-Traumatologie) să folosească şi să-i permită accesul la informaţii privind identitatea şi starea pacientului E. internat în spital, victimă a unui accident de circulaţie, informaţii ce nu erau destinate publicităţii, fiind confidenţiale, promiţându-i şi dându-i acestuia în schimbul informaţiilor furnizate suma totală de aproximativ 850 RON, precum şi alte foloase (reprezentate de asistenţa juridică a cumnatei numitului B. - numita H., fără a încasa de la aceasta onorariul, pe care l-a stabilit la suma de 500 de RON) întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de instigare la folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 47 din C. pen., rap. la art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. prevederilor art. 41 alin. (1) din C. pen., rap. la art. 43 alin. (5) din C. pen.
În ceea ce priveşte apărările formulate de inculpat, în sensul că relaţia dintre societatea Fondul pentru Protecţia Victimelor N. şi inculpatul A. a fost una profesională de consiliere/consultanţă, iar reprezentarea persoanelor s-a făcut strict ca urmare a încheierii unor contracte de asistenţă juridică, iar inculpatul A. a intrat în contact cu pacienţii ca urmare a desfăşurării activităţii profesionale, încheind cu aceştia contracte de asistenţă juridică, prima instanţă a arătat că acestea nu sunt relevante prin raportare la acuzaţia care i se aduce, respectiv de determinare a martorului B. de furnizare de informaţii confidenţiale care nu erau destinate publicităţii cu privire la aceşti pacienţi.
La individualizarea judiciară a pedepsei, prima instanţă a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 74 din C. pen., dispoziţiile părţii generale, limitele de pedeapsă, gradul de pericol social concret al faptei determinat de împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit.
La stabilirea pedepsei au fost avute în vedere toate elementele ce caracterizează persoana inculpatului, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.
În acest context, s-a arătat că, infracţiunea incriminată de art. 47 din C. pen., rap. la art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000 se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani. Aplicând prevederile art. 43 alin. (5) din C. pen., prin majorarea cu jumătate a limitelor de pedeapsă, s-a notat că, limitele speciale în care poate fi individualizată pedeapsa aplicată inculpatului A. sunt cuprinse între 1 an şi 6 luni şi 7 ani şi 6 luni.
În ceea ce priveşte persoana inculpatului, judecătorul fondului a reţinut, printre altele, că acesta are studii superioare, fiind de profesie avocat în cadrul Cabinetului Individual de Avocatură "A." Târgu Mureş, înscris în Baroul Mureş.
Din fişa de cazier judiciar a inculpatului A. rezultă că acesta a fost condamnat la o pedeapsă de 2 (doi) ani de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 (doi) ani pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 207 din C. pen., pedeapsă aplicată prin sentinţa penală nr. 16/12.06.2015, pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş în dosarul nr. x/2014, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 167/A din 20.04.2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Pentru această pedeapsă nu s-a împlinit termenul de reabilitare, fiind reţinute prevederile art. 41 alin. (1) din C. pen. referitoare la recidiva postexecutorie.
Instanţa a mai ţinut cont şi de aprecierile făcute de martora D. (una dintre persoanele în legătură cu care a fost formulată şi acuzaţia împotriva inculpatului) cu ocazia audierii la termenul din 15.09.2023:
"sunt foarte mulţumită de dl. avocat, a fost corect şi cinstit cu mine", "nu am absolut niciun cuvânt rău de spus despre dl. avocat".
Luând în considerare toate aceste aspecte, instanţa a aplicat inculpatului A. o pedeapsă de 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare cu executare în regim de detenţie.
În egală măsură s-a susţinut că săvârşirea unei infracţiuni atrage nedemnitatea de a fi ales în autorităţile publice sau de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat. Pentru aceste motive, în temeiul i-a fost aplicată inculpatului A., pe lângă pedeapsa principală, pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 lit. a), b) din C. pen. pe o durată de 3 (trei) ani, precum şi pedeapsa accesorie, în temeiul art. 65 rap. la art. 66 lit. a), b) din C. pen.
*
Împotriva sentinţei penale nr. 31 din 15 decembrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie au formulat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, precum şi inculpatul A..
Procurorul a formulat în cadrul motivelor de apel critici de nelegalitate şi netemeinicie a hotărârii pronunţate în primă instanţă.
În ceea ce priveşte critica de nelegalitate, s-a susţinut că prima instanţă, în mod nelegal, cu încălcarea dispoziţiilor art. 386 alin. (1) din C. proc. pen. şi cu ignorarea deciziei nr. 250/2019 a Curţii Constituţionale, a schimbat încadrarea juridică a faptelor, în mod implicit, direct prin soluţia pronunţată pe fondul acţiunii penale, reţinând forma simplă a infracţiunii de instigare la infracţiunea prevăzută de art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000.
Subsumat criticilor de netemeinicie, s-a arătat că, mod greşit, prima instanţă a dispus condamnarea inculpatului A. pentru un singur act material de instigare la infracţiunea incriminată de art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000. Astfel, în opinia acuzării, raportat la întreg ansamblul probator existent în cauză, inculpatul A. a fost de la bun început şi în permanenţă implicat în activitatea de instigare a martorului B., atât în mod direct, cât şi implicit prin intermediul numiţilor F. şi G..
În esenţă, procurorul a solicitat condamnarea inculpatului pentru instigarea la infracţiunea de folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în formă continuată cu cele trei acte materiale indicate în actul de sesizare a instanţei.
Un alt motiv de netemeinice invocat de reprezentantul Ministerului Public vizează individualizarea pedepsei aplicate inculpatului A.. În acest sens, s-a considerat că, raportat la perseverenţa infracţională a inculpatului, la perioada relativ extinsă de comitere a actelor materiale reţinute în cauză, gravitatea faptelor, la modul complex de concepere şi desfăşurare a activităţii infracţionale, cuantumul pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare este insuficient, fiind solicitat aplicarea unei pedepse într-un cuantum superior, respectiv de 4 ani închisoare.
Inculpatul A. a invocat în cadru motivelor de apel critici de netemeinicie, susţinând, în esenţă, că actul material de instigare în legătură cu numitul E. nu există. Sub acest aspect, inculpatul a arătat că în rechizitoriu nu a fost descrisă acţiunea de determinare specifică instigării cu privire la furnizarea unor informaţii confidenţiale din partea autorului B., precum şi că rezoluţia infracţională a autorului a fost adoptată cu mult înainte ca acesta să îl cunoască.
*
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală la data de 12.01.2024 sub nr. x/2022, fiind repartizată aleatoriu Completului nr. 3, cu prim termen de judecată la data de 28.02.2024.
La termenul din 28.10.2024 a fost amânată judecarea cauzei pentru a da posibilitatea apelantului intimat inculpat A. să îşi angajeze un apărător ales.
La termenul din 10.04.2024 instanţa de apel a acordat cuvântul participanţilor la proces asupra eventualelor cereri de probe şi a încuviinţat cererea de probe formulată de reprezentantul Ministerului Public, constând în audierea martorilor B., F. şi G..
La termenul din 24.04.2024 s-a procedat la audierea martorilor B. şi F. (declaraţiile acestora aflându-se la dosar ÎCCJ).
La termenul din 08.05.2024 s-a procedat la audierea martorului G. şi a inculpatului A. (declaraţiile celor doi aflându-se la dosar ÎCCJ). La acelaşi termen, Înalta Curte a constatat finalizată cercetarea judecătorească şi a acordat cuvântul în dezbateri asupra apelurilor formulate în cauză.
Conţinutul probatoriilor administrate în cursul judecării apelului vor fi în continuare redate integral pentru ca, ulterior, punctual, în raport cu situaţia juridică a inculpatului, să fie reluate aspectele relevante, utile contribuţiei infracţionale analizate.
Audiaţi în faza apelului martorii au declarat următoarele:
Martorul B.:
"Nu sunt rudă ori în relaţii de prietenie cu inculpatul. Menţin în totalitate declaraţiile date anterior, atât în faza urmăririi penale, cât şi în faţa primei instanţe, întrucât am spus adevărul.
Domnul A. mi-a fost prezentat de către domnul F., nu îmi aduc aminte exact data când s-a întâmplat, dar toate declaraţiile date anterior le menţin, inclusiv datele precizate.
M-am întâlnit cu domnul A. la restaurantul V., acesta a fost momentul în care dânsul mi-a explicat toată activitatea care urma să se întâmple, în ce constă activitatea dânşilor, respectiv domnul G., domnul F. şi domnul A..
Aici a avut loc discuţia în care am pus întrebarea dacă o să recomand bolnavilor această firmă, o să săvârşesc o infracţiune sau nu, iar domnul A. mi-a răspuns că ei o să-mi ceară numai să-i recomand şi recomandarea nu este infracţiune.
Eu am lucrat la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, ca şi asistent medical şi acolo bolnavii se mai interesează, în cazul accidentelor de circulaţie dacă pot obţine despăgubiri civile şi cum vor proceda.
Domnul A., domnul G. şi domnul F. au cerut ca, în astfel de cazuri, să îi recomand pe ei.
Asta s-a întâmplat la această întâlnire, aceasta a fost discuţia.
Înainte de această întâlnire m-am întâlnit cu domnul F. la spital, el s-a prezentat ca un consilier al acestei firme. În perioada de când a avut loc întâlnirea noastră, până la data întâlnirii de la restaurantul V. eu deja am recomandat două sau mai multe persoane, dar ştiu că cele două persoane, respectiv D. şi C., dacă îmi aduc aminte, au încheiat contracte cu firma respectivă. La data recomandării eu nu îi văzusem pe domnul A. şi pe domnul G., astfel că recomandările i le-am făcut domnului F..
Am cerut domnului F. să mă întâlnesc cu superiorii lui, pentru ca totul să fie clar, să nu se întâmple ceva ilegal.
La această discuţie cu cei trei s-a întâmplat un singur lucru, având în vedere că am făcut deja recomandări, încercau să îşi arate recunoştinţa. Mi-au dat bani, nu ştiu sigur dacă 400 sau 450 de RON, dar în declaraţia anterioară am precizat exact suma. Aceşti bani i-am primit din mâna domnului G., dar mi s-a zis că este onorariul domnului A..
La prima discuţie cu F. am întrebat ce caută el la spital, acolo la secţie, pentru că nu îl cunoşteam. El mi-a spus cu ce se ocupă, mi-a arătat un pliant. Ulterior ne-am mai întâlnit de 2-3 ori şi apoi au urmat celelalte discuţii.
Nu îmi aduc aminte exact când mi-a spus domnul F. despre ceilalţi doi, dar cândva înainte de întâlnirea de la restaurant V.. În declaraţiile anterioare am arătat ordinea cronologică.
Întrebări formulate de reprezentantul Ministerului Public:
1. Ce v-a spus F. referitor la ocupaţia lui, la prima întâlnire?
R: Domnul F. a spus că este consilierul unei firme care ajută oamenii, de exemplu la ortopedie, când oamenii sunt imobilizaţi, să vină în ajutorul lor, întrucât nu se pot ocupa de soluţionarea unor cereri ce privesc drepturile lor, iar firma se ocupa în locul lor de aceste demersuri.
2. Atunci când i-aţi făcut recomandări d-lui F. de persoane accidentate, aţi avut reprezentarea că faceţi aceste recomandări către firma reprezentată de dl F.?
R: Nu am de unde să ştiu, nu m-am gândit niciodată la acest aspect. Dacă un bolnav se interesa de aceste demersuri, atunci îl recomandam pe domnul F., dar nu ştiam ce urma să facă domnul F..
3. Când v-aţi întâlnit la cofetărie aţi înţeles care era rolul lui F. în firma reprezentată de A. şi G.?
R: Eu ştiam că rolul domnului F. era de a lua legătura cu pacienţii.
4. D-l F. sau ceilalţi v-au promis bani pentru aceste recomandări?
R: La început nu a fost vorba deloc de bani, nu am vorbit despre bani, după ce am făcut recomandări au venit cu propunere să îmi mulţumească, F. spunându-mi că şefii lui vor să îmi mulţumească. După aceea a venit vorba că dacă o să fac recomandări în continuare, o să primesc din onorariul lor un comision de aproximativ 100 de euro, cam 400-450 RON, dar nu mai ştiu în ce perioadă. Menţin cele spus în declaraţia anterioară. După ce i-am cunoscut pe A. şi pe G. la restaurantul V. am mai făcut recomandări. Îmi aduc aminte că ar fi vorba despre 5-10 persoane, dar nu ştiu dacă aceste persoane au încheiat contracte cu firma. Sunt aproape sigur că nu toţi au încheiat contract.
5. La întâlnirea de la cofetărie aţi înţeles cine erau patronii firmei pe care o reprezenta F.?
R: La acea întâlnire am înţeles că domnul A. este avocatul firmei, iar domnul G. este administratorul firmei. Nu ştiu dacă erau implicaţi amândoi în activitatea firmei, eu voiam doar să ştiu dacă ceea ce făceam eu era legal sau ilegal.
La întâlnirea de la V., domnul A. mi-a spus că tot ceea ce îmi cere mie nu este ilegal, recomandarea nu este o acţiune ilegală. Eu aveam îndoieli, dar el mi-a spus că este avocat, ştie legile şi nu am motive să mă îndoiesc.
Mi-a prezentat şi maşina lui, avea nr. de înmatriculare X., care înseamnă "lege" în limba latină.
6. Banii pe care i-aţi primit la V. erau o recompensă făcută pentru recomandările făcute lui F., respectiv D. şi C.?
R: nu am întrebat în mod expres. Am primit de două ori bani, prima dată la V. şi tot la acelaşi local, dar la o altă întâlnire.
Întrebări formulate de Înalta Curte:
1. Aţi recomandat un pacient pe nume E.?
R: Da, era a treia persoană. L-am recomandat după întâlnirea de la V..
Întrebări formulate de apărătorul apelantului intimat inculpat A.:
1. Cum l-aţi recomandat pe domnul A. cumnatei dvs. H.?
R: Cumnata a avut un mic accident cu maşina, nu îmi mai aduc aminte exact detaliile, doar i-am zis că ştiu un avocat care se ocupă de asemenea probleme. Nu îmi aduc aminte exact cum s-a întâmplat, dar ştiu că până la urmă cei doi s-au înţeles. Când am fost eu de faţă, cumnata mea nu i-a plătit lui A..
2. Domnul A. v-a cerut ceva pentru ajutorul dat cumnatei dvs?
R: De la mine personal nu a cerut nimic, din câte ştiu nici de la cumnata mea nu a primit recompense materiale, dar nu mai ştiu cum s-a încheiat relaţia, deoarece a apărut COVID. Încă o dată aş dori să subliniez că dacă nu am fost foarte clar şi nu mi-am adus aminte anumite aspecte, cu siguranţă le-am arătat în declaraţiile anterioare, care corespund adevărului."
Martorul F.:
"Nu sunt rudă ori în relaţii de prietenie sau de duşmănie cu inculpatul, doar am lucrat la firma lor, respectiv inculpatul A. şi numitul G.. Menţin în totalitate declaraţiile date anterior, atât în faza urmăririi penale, cât şi în faţa primei instanţei, întrucât am spus adevărul.
În 2019 mi s-a propus de către G. să lucrez la firma lor, să colaborez cu ei, deoarece eu rămăsesem fără loc de muncă, în urma disponibilizării de la Z., care a fost preluată de AA..
Îl cunoşteam pe G. din facultate, în urmă cu mulţi ani, cu toate acestea nu am acceptat, iniţial, deoarece eu am lucrat în vânzări o perioadă lungă de timp de aproximativ 20 de ani şi căutam ceva în acest domeniu.
După 2-3 luni mi-a mai propus să merg să colaborez cu ei şi la un moment dat am acceptat, pentru că aveam nevoie de un venit.
Iniţial G. avea nişte informaţii, nu ştiu de unde, pe nişte foi A4 pe care mi le dădea, să merg să caut la adresele respective nişte persoane, cărora să le propun să se întâlnească cu G. legat de posibilitatea de a recupera de la firmele de asigurări sume de bani, în funcţie de accidentul suferit.
Cu toate acestea, nu a venit niciuna dintre acele persoane să încheie vreo înţelegere cu firma lui G., în sensul de a-l împuternici pentru a-i reprezenta în raporturile cu societatea de asigurări, pentru a lua sume de bani în legătură cu accidentul suferit.
Între timp făcusem cunoştinţă şi cu domnul A., pe care mi l-a prezentat la firma acestuia, care era în centrul oraşului Târgu Mureş. După aceea, mi se spunea de către amândoi să merg pe la spital, la ortopedie şi la IML pentru a găsi persoane care au avut accidente, eventual să fac cunoştinţă cu asistenţi sau medici de la IML, la IML nu s-a finalizat nimic. Mergeam foarte rar, pentru că nu aveam nicio calitate. I-am cerut lui G. să mă angajeze ca să pot să merg unde mă trimitea, pentru a putea să spun că reprezint firma.
Între timp am mers şi la Spitalul de Urgenţă, unde l-am cunoscut pe domnul B., iar la propunerea domnului A. şi a domnului G., care mi-au spus să-i transmit cu ce se ocupa firma, i-am lăsat nr. meu de telefon, un pliant cu informaţiile despre activitatea firmei şi cartea de vizită a lui G..
Amândoi mi-au spus că dacă numitul B. ne va informa referitor la o persoană care este internată în urma unui accident rutier, iar dacă se va încheia un contract între persoana internată şi firmă, va fi recompensat cu 100 euro.
Am fost angajat o lună de zile, nu mai reţin exact perioada, dar ştiu că a fost primăvara, martie sau aprilie, iar când s-a terminat luna respectivă, am întrerupt relaţiile de colaborare cu ei, întrucât nu mi-au oferit ce mi-au promis.
Au fost două persoane recomandate de către B., în sensul că mi-a spus în ce cameră sunt şi cum arată, pentru a le cunoaşte. Menţionez că cele două recomandări au fost făcut în perioade diferite. Cele două persoane erau C. şi D..
Am căutat aceste persoane în orele de vizită, le-am dat câte un pliant cu activitatea firmei şi cartea de vizită a lui G..
Le-am spus unde este sediul firmei, respectiv în centrul Mun. Târgu Mureş şi dacă sunt interesate să recupereze sume de bani de la asigurator să-i caute pe cei doi la biroul respectiv, să ia legătura cu ei.
Îmi aduc aminte că C. a venit cu mama ei, eram toţi trei în birou, respectiv eu, G. şi domnul A. şi s-a încheiat o împuternicire sau un contract. Ştiu că au fost completate nişte hârtii. Discuţiile au fost purtate între C. şi cei doi. Eu am asistat la discuţii, dar nu ştiu dacă am stat până la sfârşit, cred că am plecat.
Cu doamna D., cu care am luat legătura după ce luasem legătura cu C., la o anumită perioadă de timp, i-am dat adresa firmei, era scrisă pe pliant, cartea de vizită a lui G. şi imediat după eu am întrerupt legăturile cu firma şi nu ştiu ce s-a întâmplat.
Domnul B. a vrut să-i cunoască pe cei doi. Am înţeles că s-a cunoscut cu G. prin telefon, urmând să se întâlnească într-o anumită zi pentru a se cunoaşte personal.
La un moment dat eram pe o terasă în apropierea clădirii în care era sediul firmei, restaurantul V. şi m-a sunat domnul B. şi m-a întrebat dacă se poate întâlni cu cei doi, pentru a-i cunoaşte şi i-am spus că eram împreună cu ei şi unde ne găseşte şi a venit.
Acolo s-au cunoscut şi a avut loc discuţia în care i-au propus lui B. că dacă vor fi persoane interesate de activitatea lor, să îi sune ca să întocmească împuternicirile sau să încheie contracte.
Atunci i s-a dat lui B. suma de 400 RON de către amândoi, care au suportat jumătate, cu titlu de recompensă sau comision raportat la serviciile lui B. în legătură cu C..
Întrebări formulate de reprezentantul Ministerului Public:
1. De unde aţi înţeles că cei doi îşi împărţeau atât beneficiile, cât şi cheltuielile?
R: Din discuţiile la care am asistat în momentele în care eram şi eu la birou.
2. Când aţi discutat prima oară cu B. la spital, ce i-aţi spus, ce rol aveaţi dvs. în firma respectivă?
R: I-am spus că am rolul de reprezentant al lor, adică al firmei.
3. Când cei doi v-au spus că dacă B. vă va da informaţii despre pacienţi, va primi bani, apucase B. să vă recomande vreo persoană?
R: Nu, asta a fost la prima întâlnire pe care am avut-o cu B. şi nu apucase să recomande nicio persoană. Eu i-am spus încă de la prima întâlnire lui B., la recomandarea lui A. şi G., că dacă ne va da informaţii, mie sau lor, despre persoane interesate de serviciile firmei, va primi banii cu titlu de comision sau recompensă, dacă s-ar fi încheiat un eventual contract.
Întrebări formulate de apărătorul apelantului intimat inculpat A.:
1. Cine era şeful dvs. la firma respectivă?
R: G., era firma lui. Dar în colaborarea mea cu G. a fost implicat şi domnul A., deoarece îmi spunea ce să fac, în aceeaşi măsură ca şi G..
2. Cine v-a întocmit contractul de muncă?
R: G., pentru o lună de zile.
3. Aţi avut o discuţie mai aprinsă cu domnul A.?
R: Da, a fost o situaţie mai aprinsă între ei doi şi nu a fost singura, ştiu că era tensiune între A. şi G., la un moment dat domnul A. îmi spunea ce să fac, unde să merg şi cum să lucrez, iar eu i-am răspuns să mă lase în pace, pentru că îmi ajunge un şef, care era G.."
Martorul G.:
"Menţin declaraţiile date anterior în cauză, întrucât acestea reflectă adevărul.
Având în vedere că am lucrat în asigurări am văzut că în piaţă există firme care se ocupă cu despăgubirile persoanelor vătămate în urma N.. În acest sens, am fost la un seminar la Cluj organizat de CEDE în care am văzut modalitatea în care aceştia asigurau consiliere persoanelor vătămate şi îi ajutau pentru încasarea despăgubirilor de la asigurator. Forma în aceştia lucrau era prin contracte de mandat în care persoanele care urmau să încaseze despăgubiri puteau să împuternicească această societate sau o alta similară în obţinerea de despăgubiri de la asigurator pe cale amiabilă, fie prin intermediul instanţei de judecată. De asemenea, reprezentanţi ai acestei societăţi mergeau prin spitalele din România, îmbrăcaţi în halate albe cu ecusonul firmei în piept şi îşi ofereau serviciile. Având în vedere aceste aspecte şi considerând că activitatea lor este legală am hotărât că pot să fac şi eu acest lucru având experienţă în asigurări cu firma PPVAAV S.R.L., în care administrator era fiica mea studentă la medicină, însă în baza unei împuterniciri făcute de către aceasta pe numele meu, am administrat această societate în drept şi în fapt. Luând modelul de la CEDE am hotărât să colaborez cu un fost coleg de facultate, căruia i-am încheiat un contract de muncă şi un contract de agent, exact după modelul CEDE şi l-am rugat să meargă la spitalul Judeţean Târgu Mureş şi să încerce să găsească persoane care au suferit accidente de maşină, vătămări corporale, exact pe exemplul de la CEDE. Pentru că firma urma să efectueze şi acte procedurale de natură penală, am hotărât să colaborez cu un avocat, respectiv cu dl. A.. Menţionez că încheiam cu clienţii contracte oneroase de mandat, iar dl. A. încheia contracte de asistenţă juridică în cazul în care se ajungea la acte de procedură penală care necesitau semnătura şi ştampila unui avocat. În acest context, prin intermediul dlui. F., am luat legătura cu dl. asistent medical B., necunoscând că acesta ar putea fi funcţionar public (nu ştiam că funcţia acestuia este asimilată celei de funcţionar public). Prin intermediul acestuia am ajuns la persoanele vătămate C., deplasându-mă eu la spitalul judeţean. B. mi-a făcut legătura cu persoana vătămată C., căreia ulterior i-am încheiat un contract de mandat în baza căruia am şi intermediat obţinerea unor despăgubiri corecte, ca urmare a vătămării sale corporale. Am considerat că B. merită să fie recompensat cu o anumită sumă de bani pentru această recomandare. Pentru a remite suma de bani m-am întâlnit cu acesta la o terasă din centrul oraşului Târgu Mureş unde i-am oferit suma de bani.
Menţionez că am colaborat şi cu dl. avocat A. în această speţă. Nu îmi amintesc dacă în această ipoteză dl. avocat a avut contract de asistenţă. Nu mai ştiu cum am colaborat cu dl A. în această ipoteză. Nu mai îmi aduc aminte alte chestiuni. Declaraţiile iniţiale le menţin, cele relatate la acel moment au corespuns adevărului, nu îmi amintesc alte elemente şi nu vreau să declar în contradicţie cu ce am relatat iniţial. În privinţa mea acordul de recunoaştere a vinovăţiei a fost asumat pentru că nu doream să trăiesc în stres. Mai precizez că am stopat activitatea firmei din momentul în care am semnat acordul de recunoaştere a vinovăţiei.
Întrebări formulate de Reprezentantul Ministerului Public:
1. Care era rolul inculpatului A. în firma administrată de dvs.?
Răspuns: Am considerat că este nevoie şi de un avocat în activitatea firmei pentru a încheia contracte de asistenţă juridică şi pentru a face acte de procedură penală.
2. Aveaţi un contract de asistenţă juridică permanentă între firmă şi dl. avocat sau încheiaţi acte punctuale pe fiecare caz ?
Răspuns: Da, încheiam acte punctuale pentru fiecare caz.
3. Cât de des vă întâlneaţi cu inculpatul A. şi cât timp petreceaţi împreună în desfăşurarea activităţi?
Răspuns: De câte ori era nevoie.
4. Inculpatul A. avea un cabinet propriu, un birou separat sau lucra doar de la sediul firmei dvs.?
Răspuns: Ambele situaţii erau valabile, având în vedere că dl. avocat avea un sediu al cabinetului de avocatură şi îşi desfăşura activitatea când era cazul şi la sediul închiriat de firma mea.
5. Cum se împărţea comisionul din rezolvarea dosarelor de daună între inculpat şi dvs.?
Răspuns: În majoritatea cazurilor comisionul se împărţea în mod egal. Nu ţin minte să fi fost vreo situaţie în care să fi împărţit altfel suma obţinută.
6. Au fost cazuri în care aţi încasat doar dvs. comisionul din despăgubiri fără a remite dlui. A. nicio sumă?
Răspuns: Nu cred.
7. De fiecare dată când venea un client încheiat şi avocatul A. cu acesta un contract de asistenţă?
Răspuns: De regulă da, însă exista şi posibilitatea vreunei omisiuni din neatenţie.
Întrebări formulate de apărătorul inculpatului A.:
1. În ce bază se încasa comisionul?
Răspuns: În baza contractului de mandat încheiat.
2. Ce angajaţi avea firma la acel moment?
Răspuns: Dl. F. era angajat pe o perioadă determinată şi eu eram angajat pe postul de consilier juridic.
3. De ce l-aţi ales pe dl. avocat A. pentru a colabora?
Răspuns: Fiind angajat în asigurări, la un moment dat, mi s-a propus de către dl. A. să colaborăm în această activitate pe care am descris-o anterior. Iniţiativa pentru colaborarea noastră a aparţinut dlui. A..
4. Când l-aţi cunoscut pe dl. B.?
Răspuns: După ce l-am trimit pe dl. F. la spital, dl. F. l-a identificat pe dl. B. şi aşa l-am cunoscut şi eu.
5. Cine v-a făcut legătura cu pacientul E.?
Răspuns: Putea să îmi facă legătura numai dl. B., dacă îmi aduc bine aminte".
Examinând apelurile de faţă, din prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat direct şi nemijlocit în calea de atac şi a celui necontestat de către părţi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată următoarele:
Texte legale incidente
Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie
Art. 1 alin. (1) Prezenta lege instituie măsuri de prevenire, descoperire şi sancţionare a faptelor de corupţie şi se aplică următoarelor persoane:
a) care exercită o funcţie publică, indiferent de modul în care au fost învestite, în cadrul autorităţilor publice sau instituţiilor publice;
Art. 12 Sunt pedepsite cu închisoarea de la 1 la 5 ani următoarele fapte, dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite:
(...)
b) folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.
C. pen.
Art. 47 Instigator este persoana care, cu intenţie, determină o altă persoană să săvârşească o faptă prevăzută de legea penală.
Art. 35 alin. (1) Infracţiunea este continuată când o persoană săvârşeşte la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii, acţiuni sau inacţiuni care prezintă, fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni.
Acuzaţia
În sarcina inculpatului A. (avocat în cadrul Baroului Mureş), s-a reţinut că în cursul anului 2019, cu intenţie, l-a determinat pe numitul B. (asistent medical în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş - Clinica Ortopedie-Traumatologie) să folosească şi să-i permită accesul la informaţii privind identitatea şi starea unor pacienţi internaţi în spital, ce au fost victime ale unor accidente de circulaţie, informaţii ce nu erau destinate publicităţii, fiind confidenţiale, prin comunicarea, în aceeaşi perioadă de timp, a unor informaţii privind identitatea şi starea a 3 (trei) pacienţi, respectiv C., D. şi E., în mod direct sau prin intermediul numitului F., ori numitului G., promiţându-i şi dându-i acestuia în schimbul informaţiilor furnizate suma totală de aproximativ 850 RON, precum şi alte foloase (reprezentate de asistenţa juridică a cumnatei numitului B. - numita H., fără a încasa de la aceasta onorariul, pe care l-a stabilit la suma de 500 de RON).
Prima instanţă - Curtea de Apel Târgu Mureş a considerat că primul act material săvârşit de autorul B. în legătură cu furnizarea informaţiilor privind-o pe numita C. s-a realizat în mod spontan, la momentul la care l-a întâlnit pe numitul F., fără ca inculpatul A. să aibă cunoştinţă de existenţa lui B.. În consecinţă acest act material nu a fost reţinut în sarcina inculpatului din cauză.
În legătură cu al doilea act material, privind furnizarea informaţiilor nedestinate publicităţii în legătură cu pacienta D., judecătorul fondului, a reţinut că autorul infracţiunii B. a fost determinat de numiţii F. şi G., care l-au asigurat telefonic pe acesta că nu este nimic ilegal şi că va avea beneficii materiale pentru fiecare pacient. În esenţă, s-a apreciat că există un dubiu în sensul că inculpatul A. ar fi cunoscut conversaţiile purtate de cei doi instigatori sau că ar fi contribuit în vreun fel la convingerea lui B. să-şi reia activitatea infracţională vizând furnizarea unor informaţii nedestinate publicităţii. Prin urmare, nici acest act material nu a fost reţinut în sarcina inculpatului A..
Cât priveşte cel de-al treilea act material, vizând furnizarea informaţiilor ce îl priveau pe numitul E., prima instanţă a reţinut că a fost esenţială activitatea desfăşurată de A. la cele două întâlniri de la cofetăria V. (terasa localului W.) care, prin prisma calităţii sale de avocat şi cunoscător al legii, i-a risipit pe de-o parte martorului B. orice dubiu cu privire la legalitatea activităţii care i se solicita din partea sa, iar pe de altă parte l-a convins de beneficiile materiale viitoare pe care le va obţine prin remiterea sumelor de bani (400 şi respectiv 450 RON), precum şi prin asigurarea asistenţei juridice pentru cumnata sa, H..
Motive de apel. Apărări. Conduita procesuală
În esenţă, chestiunea devoluată prin apelul declarat de procuror, este subsumată unei evaluări în fapt şi în drept a două acte materiale, înlăturate din unitatea legală de prima instanţă, privind instigarea la infracţiunea prevăzută de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu consecinţe, inclusiv, pe tărâmul individualizării judiciare a pedepsei principale.
Inculpatul A., în apel a negat conduita infracţională şi a solicitat achitarea sa, în temeiul dispoziţiilor art. 16 lit. a) din C. proc. pen., susţinând, în esenţă, că acuzare nu a descris acţiunea de determinare specifică instigării cu privire la furnizarea unor informaţii confidenţiale din partea autorului B., precum şi că rezoluţia infracţională a autorului a fost adoptată cu mult înainte ca acesta să îl cunoască.
Situaţia de fapt
Înalta Curte reţine că declaraţiile martorilor audiaţi în faţa sa, coroborate cu celelalte declaraţii date în cadrul cercetării judecătoreşti de la instanţa de fond şi în raport de probele administrate în cursul urmăririi penale - probe necontestate de către inculpatul A. - confirmă următoarea stare de fapt:
Fondul pentru Victimele N. a fost înfiinţată în anul 2016 pe numele fiicei martorului G., numita O., în vârstă de 18 ani.
În realitate, societatea a fost înfiinţată de numitul G., la iniţiativa inculpatului A., cei doi controlând şi coordonând activitatea acesteia, aspect ce rezultă din declaraţia din cursul urmăririi penale a martorului G.:
"Colaborarea mea cu avocatul A. a început aproximativ în anii 2015 - 2016, pe când eu eram angajat în calitate de consilier juridic la BB. şi când acesta mi-a propus să lucrăm împreună.
La propunerea avocatului A. am fost de acord să înfiinţez o societate, respectiv S.C. Fondul Pentru Victimele N., societate pe care am înfiinţat-o pe numele fiice mele O., deoarece pe numele meu nu o puteam înfiinţa, având în vedere existenţa unui cazier fiscal pentru una din societăţile la care eram administrator la acel moment.
În cadrul S.C. Fondul Pentru Victimele N. A. avea calitatea de avocat al acesteia, fiind încheiat în acest sens şi un contract de asistenţă juridică.
Prin urmare, de toată activitatea acestei societăţi mă ocupam eu şi avocatul A.."
Aspectele relatate de martor în cursul urmăririi penale se coroborează cu cele declarate de martor în faţa primei instanţe în data de 17.03.2023:
"Domnul A. m-a văzut in instanţă şi mi-a propus să facem o colaborare pe segmentul accidente auto", precum şi cu declaraţia aceluiaşi martor dată în faţa instanţei de apel la data 08 mai 2024:
"De ce l-aţi ales pe dl. avocat A. pentru a colabora?
Răspuns: Fiind angajat în asigurări, la un moment dat, mi s-a propus de către dl. A. să colaborăm în această activitate pe care am descris-o anterior. Iniţiativa pentru colaborarea noastră a aparţinut dlui. A.".
În cadrul acestei societăţi, administrată în fapt de numitul G. şi inculpatul A., cei doi au colaborat în vederea identificării de persoane care au fost victime ale unor accidente de circulaţie, cu care să încheie diverse contracte de reprezentare sau acte notariale, în baza cărora să reprezinte aceste persoane, în schimbul unor comisioane, în relaţiile cu societăţile de asigurare la care erau asigurate autovehiculele implicate în accidente, cu scopul de a obţine despăgubiri.
În vederea identificării persoanelor care au fost implicate în accidente de circulaţie şi care ar putea fi potenţiali clienţi ai societăţii lor, în urma unor discuţii avute cu inculpatul A., numitul G. l-a contactat pe numitul F., o fostă cunoştinţă, căruia i-a propus să colaboreze, în sensul ca acesta să lucreze ca agent al societăţii Fondul pentru Victimele N..
Sarcinile trasate acestuia erau de a identifica victime ale accidentelor de circulaţie şi de a stabili un prim contact cu acestea, ocazie cu care să promoveze serviciile prestate de numitul G. şi inculpatul A., iar ulterior, erau încheiate cu respectivele persoane actele de reprezentare.
Numitul F. a fost trimis de cei doi parteneri la spitale şi la Institutul de Medicină Legală Târgu Mureş pentru a identifica potenţiali clienţi ai societăţii, dar şi pentru a identifica persoane angajate la aceste instituţii dispuse ca, în scopul obţinerii unor bunuri sau alte foloase necuvenite, să comunice sau să permită accesul la datele de identificare ale persoanelor ce fuseseră implicate în accidente rutiere.
Matorul G. a declarat în faţa primei instanţe că:
"Am avut înainte de a începe această activitate o discuţie cu A. şi l-am întrebat dacă este vreo infracţiune ca un asistent medical care lucrează acolo recomandă pe cineva pentru reprezentare în cazul unui accident auto. A. mi-a spus că recomandarea unui avocat nu este infracţiune (. . . . . . . . . .)
Fiind coleg cu dl F., l-am întrebat dacă poate să ne ajute să identifice o persoană în spital care să furnizeze informaţii în legătură cu accidente auto. Aşa am ajuns prin dl. F. la dl B.. Dl A. ştia despre acest demers pentru că împreună am făcut asta".
De asemenea, în faţa instanţei de apel, martorul a precizat că:
"(...) prin intermediul dlui. F., am luat legătura cu dl. asistent medical B., necunoscând că acesta ar putea fi funcţionar public (nu ştiam că funcţia acestuia este asimilată celei de funcţionar public). Prin intermediul acestuia am ajuns la persoanele vătămate C., deplasându-mă eu la spitalul judeţean. B. mi-a făcut legătura cu persoana vătămată C., căreia ulterior i-am încheiat un contract de mandat în baza căruia am şi intermediat obţinerea unor despăgubiri corecte, ca urmare a vătămării sale corporale. Am considerat că B. merită să fie recompensat cu o anumită sumă de bani pentru această recomandare. Pentru a remite suma de bani m-am întâlnit cu acesta la o terasă din centrul oraşului Târgu Mureş unde i-am oferit suma de bani. Menţionez că am colaborat şi cu dl. avocat A. în această speţă."
Martorul F. a declarat în faţa instanţei de apel că:
"Între timp făcusem cunoştinţă şi cu domnul A., pe care mi l-a prezentat la firma acestuia, care era în centrul oraşului Târgu Mureş. După aceea, mi se spunea de către amândoi să merg pe la spital, la ortopedie şi la IML pentru a găsi persoane care au avut accidente, eventual să fac cunoştinţă cu asistenţi sau medici de la IML, la IML nu s-a finalizat nimic. Mergeam foarte rar, pentru că nu aveam nicio calitate. I-am cerut lui G. să mă angajeze ca să pot să merg unde mă trimitea, pentru a putea să spun că reprezint firma.
Între timp am mers şi la Spitalul de Urgenţă, unde l-am cunoscut pe domnul B., iar la propunerea domnului A. şi a domnului G., care mi-au spus să-i transmit cu ce se ocupa firma, i-am lăsat nr. meu de telefon, un pliant cu informaţiile despre activitatea firmei şi cartea de vizită a lui G..
Amândoi mi-au spus că dacă numitul B. ne va informa referitor la o persoană care este internată în urma unui accident rutier, iar dacă se va încheia un contract între persoana internată şi firmă, va fi recompensat cu 100 euro".
Aşadar, numitul F. a fost trimis de numitul G. şi inculpatul A. la spitale şi la Institutul de Medicină Legală Târgu Mureş pentru a identifica potenţiali clienţi ai societăţii, dar şi pentru a identifica persoane angajate la aceste instituţii dispuse ca, în scopul obţinerii unor bunuri sau alte foloase necuvenite, să comunice sau să permită accesul la datele de identificare ale persoanelor ce fuseseră implicate în accidente rutiere.
În acest context, în primăvara anului 2019, a fost abordat şi racolat numitul B. - asistent medical în cadrul Clinicii Ortopedie de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, persoană care, în virtutea atribuţiilor de serviciu, avea acces la datele de identificare ale victimelor unor accidente rutiere şi care, în schimbul unor sume de bani sau alte foloase, a comunicat, în mod direct sau prin intermediul numitului F., astfel de informaţii numitului G. şi inculpatului A..
În timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, numitul B. avea acces la toate datele confidenţiale, pe care nu era îndrituit să le comunice altor persoane, referitoare la identitatea, starea, diagnosticul sau rezultatele investigaţiilor cu privire la pacienţii internaţi în cadrul secţiei Ortopedie Traumatologie, în care îşi desfăşura activitatea.
Acesta a comunicat, însă, astfel de informaţii confidenţiale numiţilor F. şi G., precum şi inculpatului A., la solicitarea acestora şi cu scopul de a obţine sume de bani care i-au fost promise în schimbul informaţiilor furnizate.
Astfel, în primăvara anului 2019, în timp ce era de serviciu la secţia de Ortopedie - Traumatologie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, B. a fost abordat de numitul F., care i-a cerut să-l anunţe în momentul în care sunt internate în spital persoane victime ale unor accidente rutiere, aceeaşi solicitare fiindu-i făcută, ulterior, şi de către numitul G., cu ocazia întâlnirii avute la data de 12.06.2019.
Tot în aceeaşi perioadă, atât numitul F. cât şi numitul G. i-au promis asistentului medical B. că, în schimbul informaţiilor pe care le va furniza cu privire la pacienţii internaţi în spital, ca urmare a implicării lor în accidente de circulaţie, va primi o sumă de bani.
Cu ocazia întâlnirii avute pe terasa restaurantului "W." din Târgu Mureş, la data de 12.06.2019, şi inculpatul A. l-a asigurat pe numitul B. că, în schimbul informaţiilor comunicate cu privire la pacienţii internaţi în spital, va primi ca recompensă sume de bani, în jurul a 100 de euro pentru fiecare caz.
Acest lucru rezultă din convorbirile telefonice interceptate şi înregistrate în cauză, în baza unor măsuri de supraveghere tehnică, emise de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Târgu Mureş.
Astfel, în cadrul unei convorbiri telefonice avute în data de 25.04.2019, la ora 14:32.33, numitul F. (utilizator al postului telefonic cu nr. x) i-a transmis lui G. următoarele:
"UN DOMN: Salut!
G.: Salut P.!
UN DOMN: No! Am prins ţâţa de mâţă! În sfârşit!
G.: (n.l. râde)
UN DOMN: (n.l. râde) Auă! Acuma plec de la spital. Am dat de un tip simpatic, unu CSABI.
G.: Da. .
UN DOMN: La vreo treizeci de ani, asistent. La ORTOPEDIE. O lucrat înainte la SMURD.
G.: Îhî! Aha!
UN DOMN: Are colegi acolo. Rămâne să vorbească şi cu ăia.
G.: Bun.
UN DOMN: I-am explicat faza, zic cazul şi suta de Euro.
G.: Îhî!
UN DOMN: Da' zic nu mai vin aicia, zic vin aicia la tine, zic numa' când mă chemi tu. Da, zice foarte bine. Nu vreau să ne vadă lumea, să ăsta, nu ştiu ce... G.: Îhî!
UN DOMN: Zic... C-o zis, zice: când îi ceva zice, mai sunaţi şi dumneavoastră, da' zice când e ceva vă sun io zice şi vin io, cobor după dumneavoastră, vă aduc înăuntru, mereţi vorbiţi direct cu omul şi pac! Pac!
G.: Corect!
……….
UN DOMN: Aşa că avem omu' aicia.
G.: Foarte bine!
UN DOMN: Io zic c-ar fi bine să-l ungem un pic cu ceva, zic, nu ştiu, tu crezi, cum crezi.
G.: La primul client.
UN DOMN: Da? No bine, nu i-am promis nici io, decât i-am zis. Zic primul client clar, concret şi ăsta, zic ai o sută de Euro.
Din dialogul redat mai sus rezultă înţelegerea de la nivelul persoanelor care se ocupau de activitatea Fondului pentru Victimele N. (G., A., F.) de a-i plăti asistentului medical B. sume de bani (100 de euro/caz), în schimbul informaţiilor pe care acesta la va furniza în legătură cu pacienţii internaţi în spital, care fuseseră implicaţi în accidente rutiere.
Aşa cum rezultă din procesul-verbal nr. x/13.06.20109, planşa fotografică anexată acestuia şi de filmările video stocate pe suportul optic cu nr. x/16.11.2021, întocmite cu ocazia punerii în aplicare a mandatelor de supravegehre tehnică emise în cauză, la data de 12.06.2019, în jurul orelor 10:00, numitul B. s-a întâlnit cu numiţii F., G. şi cu inculpatul A., pe terasa localului "W." din mun. Târgu Mureş. Cu această ocazie, B. a primit de la numitul G. şi inculpatul A. suma de 400 de RON, cu titlu de recompensă pentru informaţiile furnizate cu privire la pacienta C. sau D., persoane cu care la acea dată erau deja încheiate acte de reprtezentare.
A doua zi după întâlnirea avută pe terasa localului "W.", când, B. a primit de la G. şi A. suma de 400 de RON, numitul G. l-a contactat telefonic pe acest asistent medical şi i-a spus că o pacientă, pe care B. obişnuia să o panseze la domiciliu, vrea să renunţe la colaborarea cu firma sa, astfel că i-a dat indicaţii cum să abordeze pacienta pentru care aceasta să continue colaborarea cu societate. În acest context, B. s-a angajat că va convinge pacienta nu renunţe la colaborarea cu G. pentru a "nu scăpa din mână cazul", transmiţându-i interlocutorului său că interesul lui este "să câştige cât mai multe cazuri". .
Pe lângă suma de 400 de RON menţionată anterior, din probele administrate, rezultă faptul că numitul B. a mai primit de la numitul G. şi inculpatul A. o altă sumă de bani, în cuantum de 450 de RON, reprezentând tot recompensă pentru informaţiile furnizate, cu această ocazie fiind reiterată solicitarea celor doi de a continua colaborarea. Astfel, în declaraţia dată în faţa instanţei de apel, martorul B. a arătat ca a "primit de două ori bani, prima dată la V. şi tot la acelaşi local, dar la o altă întâlnire.
Între reprezentanţii de facto ai societăţii Fondul pentru Victimele N. - G. şi A. şi asistentul medical B. a mai existat o întâlnire, în data de 18.06.2019 pe terasa localului "W." din mun. Târgu Mureş, întâlnire despre care chiar inculpatul A. i-a relatat, într-o discuţie telefonică numitului F.. Cu această ocazie inculpatul A. i-a spus numitului F. că în ziua anterioară s-a întâlnit, cu prietenul acestuia (B.) şi cu G. şi "au rezolvat problema", au "făcut un plan de bătaie". .
În faţa instanţei de apel, martorul B. a arătat că, înainte de întâlnirea cu A. şi G. pe terasa unui restaurant din Tg. Mureş, s-a cunoscut cu martorul F., care îi prezentase activitatea societăţii comerciale Fondul pentru Victimele N., precum şi cele urmărite de G. şi inculpatul A., respectiv furnizarea unor informaţii confidenţiale despre anumiţi pacienţi cu care ar putea încheia contracte de reprezentare.
Ca urmare a solicitărilor primite şi a promisiunilor că va fi plătit, numitul B. a furnizat numiţilor G. şi F., precum şi inculpatului A., informaţii privind identitatea şi starea de sănătate a unor persoane internate în spital, în urma implicării lor în accidente de circulaţie, facilitând, ulterior, şi contactarea directă a acestor persoane.
Astfel, cu privire la numita C., se reţine că, în data de 06.05.2019, a fost victima unui accident de circulaţie, fiind internată la secţia Ortopedie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş. În timp ce aceasta se afla în spital, numitul B. a comunicat datele ei de identitate numitului F., iar acesta din urmă s-a deplasat la spital şi a recomandat pacientei să încheie un contract de reprezentare cu Fondul pentru Victimele N., ceea ce s-a şi întâmplat ulterior.
În ceea ce o priveşte pe numita D., se notează că acesta a fost internată, la data de 10.05.2019, la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, secţia Ortopedie - Traumatologie, ca urmare a unui accident auto.
Asistentul medical B. a comunicat numitului F. datele de identitate ale acestei paciente, fără a avea consimţământul prealabil al acesteia, iar F. a vizitat-o la spital, ulterior pacienta fiind vizitată la domiciliu de către numitul G. şi inculpatul A., cu care a încheiat acte de reprezentare.
Astfel, chiar dacă informaţiile confidenţiale despre pacienţii D. şi C. au fost comunicate în luna mai 2019 martorului F., de către asistentul medical B., anterior întâlnirii sale personale cu A. şi G., acesta avea cunoştinţă că informaţiile furnizate sunt destinate societăţii Fondul pentru Victimele N., de care se ocupau cei doi:
"La data recomandării eu nu îi văzusem pe domnul A. şi pe domnul G., astfel că recomandările i le-am făcut domnului F..
Am cerut domnului F. să mă întâlnesc cu superiorii lui, pentru ca totul să fie clar, să nu se întâmple ceva ilegal.
La această discuţie cu cei trei s-a întâmplat un singur lucru, având în vedere că am făcut deja recomandări, încercau să îşi arate recunoştinţa. Mi-au dat bani, nu ştiu sigur dacă 400 sau 450 de RON, dar în declaraţia anterioară am precizat exact suma. Aceşti bani i-am primit din mâna domnului G., dar mi s-a zis că este onorariul domnului A.".
Elocventă, privind modul de abordare a martorului B. în vederea convingerii acestuia, precum şi modul de recompensare, este discuţia purtată între inculpatul A. şi martorul G., anterior primei întâlniri avute cu martorul, astfel cum rezultă din procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice din data de 12.06.2019, la ora 09:16:12,:
"A.: Da, G.
G.: Serus! Mă uite, acuma m-o sunat P., că omul ăsta îi în oraş. Care trebe să ne întâlnim noi. Ştii, de la Spital?
A.: Ăla-i fratele femeii!
G.: Nu mă, A.! Băiatu' ăla de la Ortopedie.
A.: A... îi în oraş? D-apăi el nu era în oraş, până acuma? G.: Nu mă. Că el stă la ţară, mă!
A.: No, bun.
G.: Şi io-s cu maşina desfăcută la Y.. Că trebuie să-mi schimbe o piesă. Ţi-am zis ca să-l suni că omu' îi aicea în zona Poli 2. Dacă putem să ne întâlnim acolo la terasă. Să te duci tu mai repede şi după aia vin şi eu. Şi trebe să-i dăm o sută de euro. După aia ţi-i dau eu jumătate din ei. Apar şi eu că trebe să-mi schimbe omu' o piesă aicea. Să după accea vin şi eu.
A.: Dar şi eu sânt prin oraş şi n-am bani la mine. Aşa o sută de euro... îs prin oraş şi io.
G.: Aha.
A.: Îs pe la Paşapoarte. M-o rugat cineva să-l ajut cu o treabă.
G.: Aha. (n.l. neinteligibil) ... în cât timp să-i zic la om?
A.: Păi să ne întâlnim cu el şî discutăm în principiu şî no... îi dăm, doar.
A.: No. ..păi lasă maşina acolo. Las-o acolo şi vino în centru la W.. Scoţi.. atâta am două sute treizeci sau cât?
G.: No, bun. În cât timp ne întâlnim atunci? Într-o jumate de oră pe terasă acolo?
A.: Da.
G.: Ok?
A.: Într-o jumate de oră. Corect."
În urma reevaluării probatoriului administrat în fazele anterioare ale procesului, dar şi al probatoriului testimonial readministrat în apel, Înalta Curte reţine, contrar primei instanţe, că există probe certe ale implicării apelantului intimat inculpat A. în activitatea de instigare directă şi prin intermediul martorului F. a numitului B. pentru ca acesta din urmă să furnizeze informaţii confidenţiale nedestinate publicului despre pacientele D. şi C., în schimbul promisiunii şi primirii ulterioare a unor sume de bani. În aceste limite urmează a fi admis apelul declarat de procuror.
Cât priveşte informaţiile confidenţiale legate de pacientul E., din actele aflate la dosar rezultă că acesta, în luna septembrie 2019, a fost implicat într-un accident rutier în urma căruia a suferit vătămări corporale, fiind internat în spital. În aceste împrejurări soţia sa, numita L. a fost abordată de asistentul medical B., care a transmis datele numitului G., având în vedere discuţiile purtate anterior cu acesta dar şi cu inculpatul A., la întâlnirea din luna iunie 2019 de la cofetăria V./terasa localului W.. Astfel, pe lângă recompensarea pe care a primit-o pentru comunicarea informaţiilor legate de pacientele D. şi C., B. a rămas să furnizeze în continuare informaţii legate de pacienţii internaţi în Spitalul de Ortopedie Tg Mureş, fiind asigurat de inculpatul A. că ceea ce face nu este ilegal.
În acest sens, Înalta Curte are în vedere declaraţia martorului B. dată în faţa instanţei de apel în data de 10.04.2024:
"La întâlnirea de la V., domnul A. mi-a spus că tot ceea ce îmi cere mie nu este ilegal, recomandarea nu este o acţiune ilegală. Eu aveam îndoieli, dar el mi-a spus că este avocat, ştie legile şi nu am motive să mă îndoiesc.
Mi-a prezentat şi maşina lui, avea nr. de înmatriculare X., care înseamnă "lege" în limba latină."
La întrebarea Înaltei Curţi dacă a recomandat un pacient pe nume E., martorul a răspuns:
"Da, era a treia persoană. L-am recomandat după întâlnirea de la V.".
Astfel, prin prisma calităţii sale de avocat, profesionist al legii, inculpatul A. i-a înlăturat martorului B. orice dubiu cu privire la legalitatea activităţii care i se solicita din partea sa şi l-a convins de beneficiile materiale viitoare pe care le va obţine prin remiterea sumelor de bani. Martorul B. a precizat, în declaraţia dată în faţa instanţei de apel, faptul că a primit bani, pentru fiecare dintre recomandările făcute:
"Întrebare procuror: Banii pe care i-aţi primit la V. erau o recompensă făcută pentru recomandările făcute lui F., respectiv D. şi C.?
R: nu am întrebat în mod expres. Am primit de două ori bani, prima dată la V. şi tot la acelaşi local, dar la o altă întâlnire.
(...)
Întrebări formulate de Înalta Curte:
1. Aţi recomandat un pacient pe nume E.?
R: Da, era a treia persoană. L-am recomandat după întâlnirea de la V.." (declaraţie martor, ÎCCJ, 10.04.2024)
Semnificativ este faptul că, la momentul recomandării făcute cu privire la pacientul E. (care la data de 05.09.2019, a fost implicat într-un accident rutier), martorul F. nu mai colabora cu inculpatul A., astfel că martorul B. a luat legătura direct cu inculpatul, ca urmare a discuţiilor avute la întâlnirile ce au avut loc pe terasa localului "W." (V.) din mun. Târgu Mureş.
Pe lângă sumele de bani înmânate martorului B., pentru a-l determina să comunice, pe viitor date/informaţii privind identitatea şi starea altor pacienţi, inculpatul A. a asigurat asistenţa juridică a cumnatei martorului, respectiv numita H. (în dosarul nr. x/2019 al Judecătoriei Tg. Mureş, având ca obiect plângere împotriva procesului-verbal de sancţionare contravenţională nr. x/03.07.2019), fără a încasa de la aceasta onorariul, pe care l-a evaluat la suma de 500 de RON.
Deopotrivă, se reţine că prin sentinţa penală nr. 7/19.01.2022 pronunţată de Tribunalul Mureş în dosarul nr. x/2021, prin care s-a dispus condamnarea inculpatului B., s-a stabilit, cu titlu definitiv, că acesta, în perioada mai- septembrie 2019, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, la solicitarea repetată a inculpaţilor G. şi A., sau adresată prin intermediul inculpatului F., în calitate de asistent medical la secţia Ortopedie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş a folosit şi a permis accesul la informaţii privind identitatea şi starea pacienţilor C., D. şi E., internaţi în spital, victime ale unor accidente de circulaţie, informaţii ce nu erau destinate publicităţii, fiind confidenţiale şi la care avea acces în timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, prin comunicarea acestora în mod direct inculpaţilor G. şi A. sau prin intermediul inculpatului F., în scopul obţinerii de foloase necuvenite, primind, în schimbul informaţiilor furnizate, suma de 850 RON, precum şi alte foloase (reprezentate de asistenţa juridică a cumnatei inculpatului B. - martora H., fără ca inculpatul A. să încaseze onorariul, pe care l-a stabilit la suma de 500 de RON).
Încadrarea juridică
În drept, fapta inculpatului A. care, în cursul lunilor iunie- septembrie 2019, cu intenţie, l-a determinat pe martorul B. (asistent medical în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş -Clinica Ortopedie-Traumatologie) să folosească şi să-i permită accesul la informaţii privind identitatea şi starea pacienţilor D., C. şi E., internaţi în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, informaţii ce nu erau destinate publicităţii (fiind confidenţiale), promiţându-i şi dându-i acestuia, în schimbul informaţiilor furnizate, suma totală de 850 RON, precum şi alte foloase (reprezentate de asistenţa juridică a cumnatei numitului B. - numita H., fără ca inculpatul A. să încaseze de la aceasta onorariul, pe care l-a stabilit la suma de 500 de RON), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de instigare la folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în formă continuată (3 acte materiale), prevăzută de art. 47 din C. pen., rap. la art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 41 alin. (1) din C. pen., rap. la art. 43 alin. (5) din C. pen.
Sub aspectul laturii subiective, Înalta Curte reţine că inculpatul A. a acţionat cu vinovăţie, sub forma intenţiei directe, dedusă din modalitatea prin care a conceput şi pus în practică hotărârea infracţională, din modalitatea de folosire a prestanţei calităţii de avocat, a pluralităţii, consecvenţei şi frecvenţei actelor de executare concertat şi eficient în raport cu scopul urmărit, toate elementele prin care a acţionat pentru a-l determina pe numitul B. să furnizeze informaţii legate de pacienţi ce nu sunt destinate publicităţii.
Având în vederea soluţia pe fondul acţiunii penale, Înalta Curte constată că evaluarea motivelor de apel ce vizează schimbarea încadrării juridice a faptei este redundantă.
Individualizarea judiciară a pedepsei principale
Înalta Curte va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 din C. pen., subliniind, sub aspectul circumstanţelor reale, numărul actelor materiale, precum şi contribuţiile individuale şi efective ale apelantului inculpat, iar sub aspectul circumstanţelor personale nu trebuie ignorată antecedenţa penală a inculpatului (recidivist postexecutoriu).
Astfel, din fişa de cazier judiciar a inculpatului A. rezultă faptul că prin sentinţa penală nr. 16 din 12.06.2015 a Curţii de Apel Târgu Mureş, definitivă prin decizia penală nr. 167/A din 20.04.2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, acesta a mai fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 ani pentru săvârşirea infracţiunii de şantaj. Faptele din prezenta cauză au fost săvârşite de inculpat cursul lunilor iunie- septembrie 2019, după împlinirea termenului de supraveghere, însă anterior îndeplinirii condiţiilor privind reabilitarea.
În egală măsură, circumstanţele de ordin personal, cum ar fi nivelul de educaţie, dar şi vârsta inculpatului, constituie elemente utile individualizării judiciare in favorem.
Cuantumul pedepsei trebuie să fie adecvat pericolului social al faptei şi persoanei inculpatului, astfel încât trebuie să fie apt să-şi realizeze cu maximă eficienţă finalitatea educativ-preventivă.
Funcţiile şi scopul pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a pedepsei, care să ţină seama de persoana inculpatului, pentru a fi ajutat să se schimbe, în sensul adaptării la condiţiile socio-etice impuse de societate.
În aceste condiţii, evaluând situaţia concretă a inculpatului A. - de profesie avocat, în vârstă de 70 de ani, faptul că, faţă de starea de recidivă postexecutorie, acesta va fi obligat să execute pedeapsa principală cu închisoarea în regim de detenţie, Înalta Curte apreciază că pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, este aptă să conducă la atingerea scopului prevăzut de lege.
Având în vedere starea de recidivă postexecutorie a inculpatului, singura modalitate de executare, care poate fi dispusă, este cea în detenţie.
Individualizarea judiciară a pedepselor complementare şi accesorii
Potrivit art. 67 alin. (1) din C. pen., pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi poate fi aplicată dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea sau amenda şi instanţa constată că, faţă de natura şi gravitatea infracţiunii, împrejurările cauzei şi persoana infractorului, această pedeapsă este necesară.
Conform art. 66 alin. (1) şi alin. (3) din C. pen., pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi constă în interzicerea exercitării, pe o perioadă de la unu la 5 ani, a unuia sau mai multora dintre următoarele drepturi: a) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; b) dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat;
Interzicerea exercitării drepturilor prevăzute în alin. (1) lit. a) şi lit. b) se dispune cumulativ.
Văzând normele legale referitoare la interzicerea exercitării drepturilor prevăzute în alin. (1) lit. a) şi lit. b) în mod cumulativ, natura infracţiunii şi modul de operare, ce pot genera nedemnitate în raport cu o funcţie de reprezentativitate în cadrul autorităţilor publice sau în orice alte funcţii publice care implică exerciţiul autorităţii de stat şi în condiţiile angajării răspunderii penale pentru infracţiunea dedusă judecăţii, se va dispune interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, cumulativ cu dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, ca pedeapsă complementară, pe o durată determinată, cât şi ca pedeapsă accesorie, pe durata executării pedepsei principale.
Înalta Curte constată că pedepsele complementare şi accesorii au fost corect individualizate de prima instanţă şi nu au făcut obiectul apelurilor formulate în cauză, astfel că vor fi menţinute, inclusiv în considerarea argumentului că întregesc ori completează, în mod legal şi eficient, tratamentul sancţionator.
Pentru considerentele anterior expuse, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie:
I. În baza art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., va admite apelul formulat de Pachetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva sentinţei penale nr. 31 din 15 decembrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Va desfiinţa, în parte, sentinţa penală apelată şi, rejudecând:
În temeiul art. art. 396 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen., raportat la art. 47 din C. pen., raportat la art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi a prevederilor art. 41 alin. (1) raportat la art. 43 alin. (5) din C. pen., îl va condamna pe inculpatul A. la pedeapsa de 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în formă continuată (3 acte materiale).
Va aplica inculpatului A., pe lângă pedeapsa principală, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de 66 lit. a), b) din C. pen. pe o durată de 3 (trei) ani.
În temeiul art. 65 rap. la art. 66 lit. a), b) din C. pen., va interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.
Va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate, care nu contravin prezentei decizii.
În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelului formulat de Pachetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie vor rămâne în sarcina statului.
II. În baza art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul A. împotriva aceleiaşi sentinţe penale.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga apelantul inculpat la plata sumei de 800 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, ocazionate cu soluţionarea apelului.
În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 942 RON, va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
I. Admite apelul formulat de Pachetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva sentinţei penale nr. 31 din 15 decembrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Desfiinţează, în parte, sentinţa penală apelată şi, rejudecând:
În temeiul art. art. 396 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen., raportat la art. 47 din C. pen., raportat la art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi a prevederilor art. 41 alin. (1) raportat la art. 43 alin. (5) din C. pen., condamnă pe inculpatul A. la pedeapsa de 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în formă continuată (3 acte materiale).
Aplică inculpatului A., pe lângă pedeapsa principală, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de 66 lit. a), b) din C. pen. pe o durată de 3 (trei) ani.
În temeiul art. 65 rap. la art. 66 lit. a), b) din C. pen., interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate, care nu contravin prezentei decizii.
Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelului formulat de Pachetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie rămân în sarcina statului.
II. Respinge, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul A. împotriva aceleiaşi sentinţe penale.
Obligă apelantul inculpat la plata sumei de 800 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, ocazionate cu soluţionarea apelului.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 942 RON, rămâne în sarcina statului.
Pronunţată prin punerea la dispoziţia părţii şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, data de 19 iunie 2024.