Şedinţa publică din data de 02 iulie 2024
Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 46 din data de 13 iunie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2024, în temeiul art. 166 alin. (6) lit. a) şi art. 167 din Legea nr. 302/2004, s-a admis sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău şi s-au recunoscut următoarele sentinţe penale de condamnare, în ce priveşte persoana condamnată A.:
I.) sentinţa nr. C/178/2023 a Curţii de Apel Gent (Belgia), pronunţată în data de 31.01.2023, definitivă la data de 12.03.2023, prin care A. a fost condamnat la pedeapsa de 40 luni închisoare, pentru următoarele infracţiuni:
a. furt prin efracţie, prevăzută de art. 461 alin. (1) şi art. 463 alin. (1) cu aplicarea art. 467 alin. (1), (2) art. 484 şi art. 485 C. pen. belgian (2 fapte comise în datele de: 17/18.11.2020 şi 18.11.2020);
b. tentativă la furt prin efracţie, prevăzută de art. 51, 52 şi 80 alin. (5) raportat la art. 461 alin. (1) şi art. 463 alin. (1) cu aplicarea art. 467 alin. (1), (2) art. 484 şi art. 485 C. pen. belgian (6 fapte comise în: perioada 17.11.2020-18.11.2020 - 5 fapte şi 18.11.2020 - 1 faptă);
- infracţiunile au corespondent în legislaţia penală română, fiind incriminate ca furt calificat, în formă continuată, prevăzută de art. 228 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 229 alin. (1) lit. b), d) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.
II.) sentinţa nr. C/1780/2023 a Curţii de Apel Gent (Belgia), pronunţată în data de 29.12.2023, definitivă la data de 07.02.2024, prin care A. a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru următoarele infracţiuni:
a. furt prin efracţie, prevăzută de art. 461 alin. (1) şi art. 463 alin. (1) cu aplicarea art. 467 alin. (1), (2) art. 484 şi art. 485 C. pen. belgian (21 fapte comise în datele de: 19/20.09.2022 - 2 fapte, 21/22.09.2022 - 2 fapte, 26/27.09.2022 - 1 faptă, 27/28.09.2022 - 2 fapte, 03/04.10.2022 - 3 fapte, 22/23.01.2023 - 2 fapte, 30/31.01.2023 - 2 fapte, 07/08.02.2023 - 2 fapte, 13/14.02.2023 - 1 faptă, 16/17.02.2023 - 1 faptă, 28.02./01.03.2023 - 3 fapte);
b. tentativă la furt prin efracţie, prevăzută de art. 51, 52 şi 80 alin. (5) raportat la art. 461 alin. (1) şi art. 463 alin. (1) cu aplicarea art. 467 alin. (1), (2) art. 484 şi art. 485 C. pen. belgian (22 fapte comise în datele de: 18/19.09.2022 - 1 faptă, 19/20.09.2022 - 2 fapte, 26/27.09.2022 - 1 faptă, 27/28.09.2022 - 2 fapte, 03/04.10.2022 - 1 faptă, 22/23.01.2023 - 4 fapte, 30/31.01.2023 - 2 fapte, 07/08.02.2023 - 1 faptă, 09/10.01.2023 - 1 faptă, 13/14.02.2023 - 1 faptă, 16/17.02.2023 - 4 fapte, 28.02/01.03.2023 - 2 fapte);
c. furt, prevăzută de art. 461 alin. (1) şi art. 463 alin. (1) C. pen. belgian (8 fapte comise în datele de: 18/19.09.2022 - 1 faptă, 20.09.2022 -1 faptă, 21/22.09.2022 - 1 faptă, 27.09.2022 - 2 fapte, 27/28.09.2022 - 1 faptă, 19.02.2023 - 1 faptă, 17.02.2023 - 1 faptă);
d. tentativă la furt, prevăzută de art. 51, 53 raportat la art. 461 alin. (1) şi art. 463 alin. (1) C. pen. belgian (5 fapte comise în datele de: 18/19.09.2022 - 1 faptă, 19.09.2022- 2 fapte, 04.10.2022 - 1 faptă, 16/17.02.2023 - 1 faptă).
- infracţiunile au corespondent în legislaţia penală română, fiind incriminate ca furt calificat, în formă continuată, prevăzută de art. 228 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 229 alin. (1) lit. b), d) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.
S-a constatat că pedeapsa unică rezultantă pe care o are de executat persoana condamnată A. este de 2660 zile de închisoare.
S-a dispus ca persoana condamnată A. să fie transferată şi să execute pedeapsa de 2660 zile de închisoare într-un penitenciar din România.
În temeiul art. 156 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a scăzut din pedeapsa de executat de 2660 zile de închisoare, durata detenţiei persoanei condamnate, deja executată în Belgia, începând cu data de 01.03.2023 până la zi.
În baza art. 169 din Legea nr. 302/2004, persoana condamnată A. beneficiază de regula specialităţii.
În baza art. 166 alin. (12) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus emiterea mandatului de executare a pedepsei închisorii la data rămânerii definitive a sentinţei.
Cheltuielile judiciare avansate de stat cu prezenta procedură au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a constatat că prin referatul nr. x/2024 din 06.06.2024 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău a sesizat instanţa în vederea recunoaşterii hotărârilor judecătoreşti pronunţate de autorităţile judiciare belgiene şi asupra transferării din Belgia a condamnatului A. în vederea continuării executării pedepsei de 2660 zile închisoare într-un penitenciar din România. În cuprinsul referatului s-a motivat că sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de lege, raportat la solicitarea statului emitent.
Examinând sesizarea, instanţa de fond a reţinut că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 4-8 din Decizia - cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27.11.2008 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce în cazul hotărârilor judecătoreşti în materie penală, care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană, transpusă în legislaţia internă prin Legea nr. 302/2004, decizie ce a fost transpusă în legislaţia internă şi de statul belgian.
S-a constatat că prin sentinţa nr. C/178/2023 a Curţii de Apel Gent (Belgia), pronunţată în data de 31.01.2023, definitivă la data de 12.03.2023, A. a fost condamnat la pedeapsa de 40 luni închisoare, pentru următoarele infracţiuni:
a. furt simplu cu circumstanţe agravante - a sustras în mod fraudulos bunuri care nu-i aparţineau, cu circumstanţa că furtul a fost săvârşit prin efracţie la B., în perioada 17 noiembrie 2020 - 18 noiembrie 2020, persoană vătămată C.; la B., la 18 noiembrie 2020, persoană vătămată D..
b. tentativă de furt simplu cu circumstanţe agravante -la B., în perioada 17 noiembrie 2020 - 18 noiembrie 2020, persoană vătămată E.; la B., în perioada 17 noiembrie 2020 -18 noiembrie 2020, persoană vătămată F.; la B., în perioada 17 noiembrie 2020 18 noiembrie 2020, persoană vătămată G.; la B., în perioada 17 noiembrie 2020 - 18 noiembrie 2020, persoană vătămată H.; la B., în perioada 17 noiembrie 2020 -18 noiembrie 2020, persoană vătămată I.; la B., la 18 noiembrie 2020, persoană vătămată J..
Persoana condamnată a încercat să sustragă în mod fraudulos bunuri care nu-i aparţineau, furtul a fost săvârşit prin efracţie, prin acte externe care au constituit începutul executării acelei infracţiuni şi numai din cauza circumstanţelor, independente de voinţa făptuitorilor, au fost oprite sau nu şi-au produs efectele.
II. Prin sentinţa nr. C/1780/2023 a Curţii de Apel Gent (Belgia), pronunţată în data de 29.12.2023, definitivă la data de 07.02.2024, A. a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru următoarele infracţiuni:
a. furt simplu cu circumstanţe agravante - a sustras în mod fraudulos bunuri care nu-i aparţineau, furturile au fost săvârşite prin efracţie la Zele în noaptea de 19 septembrie 2022 spre 20 septembrie 2022, şi anume 2 rucsacuri şi un laptop, în dauna lui K. şi în dauna lui L.; la Zele în noaptea de 19 septembrie 2022 spre 20 septembrie 2022, respectiv o geantă de laptop cu conţinut şi două poşete cu conţinut, în dauna lui M. şi N., wd/x; la Haaltert, în noaptea de 21 septembrie 2022 spre 22 septembrie 2022, respectiv o cutie de bijuterii şi o poşetă cu conţinut, în dauna O.; la Haaltert în noaptea de 21 septembrie 2022 spre 22 septembrie 2022, şi anume o poşetă cu conţinut, în dauna lui P.; la Q. în noaptea de 26 septembrie 2022 spre 27 septembrie 2022, şi anume bunurile descrise în PV DE.1714.14712/2022, în dauna lui R. şi în dauna lui S.; la Alken în noaptea de 27 septembrie 2022 spre 28 septembrie 2022, şi anume o poşetă cu conţinutul, cartea de identitate, cardul bancar şi permisul de conducere, în dauna Iui T. şi în dauna lui U.; la Alken în noaptea de 27 septembrie 2022 spre 28 septembrie 2022, şi anume un laptop şi două portofele, în dauna lui V. şi în dauna lui W.; la Q. în noaptea de 3 octombrie 2022 spre 4 octombrie 2022 şi anume 2 laptopuri, 2 telefoane mobile, 2 rucsacuri cu conţinut şi 140,00 euro, în dauna Iui X.; la Q. în noaptea de 3 octombrie 2022 spre 4 octombrie 2022, şi anume o poşetă cu conţinut, 2 inele şi un ceas, în dauna lui Y.; la Q. în noaptea de 3 octombrie 2022 spre 4 octombrie 2022, şi anume 1 laptop şi o poşetă cu conţinut, în dauna lui Z.; la Lokeren în noaptea de 22 ianuarie 2023 spre 23 ianuarie 2023, şi anume două portofele cu conţinut, un telefon mobil şi o poşetă cu conţinut, în dauna lui AA. şi în dauna lui BB.; la Lokeren în noaptea de 22 ianuarie 2023 spre 23 ianuarie 2023, şi anume o poşetă cu conţinut, în dauna lui CC.; la Q. în noaptea de 30 ianuarie 2023 spre 31 ianuarie 2023, şi anume o poşetă cu conţinut, un recipient cu bani şi un portofel cu conţinut, în dauna lui DD. şi în dauna lui EE.; la Q. în noaptea de 30 ianuarie 2023 spre 31 ianuarie 2023 şi anume 2 cărţi de identitate, 2 permise de conducere, o poşetă, un telefon mobil wd/FF. şi 500,00 euro, în dauna lui GG. şi în dauna lui HH.; la Aalst în noaptea de 7 februarie 2023 spre 8 februarie 2023, şi anume o tabletă FF., un Match şi o poşetă cu conţinut, în dauna lui II. şi în dauna lui JJ.; la Erpe-Mere, în perioada 7 februarie 2023 - 8 februarie 2023, şi anume o tabletă FF. în dauna lui KK.; la Herne în noaptea de 13 februarie 2023 spre 14 februarie 2023, şi anume un laptop, două diplomate, o cutie de bijuterii cu conţinut şi două portofele cu conţinut, în dauna lui LL. şi în dauna lui MM.; la Ninove în noaptea de 16 februarie 2023 spre 17 februarie 2023 şi anume o poşetă cu conţinut, în dauna lui NN.; la Geraardsbergen, în noaptea de 28 februarie 2023 spre 1 martie 2023, un telefon mobil, în dauna lui OO. şi în dauna lui PP.; la Geraardsbergen, în noaptea de 28 februarie 2023 spre 1 martie 2023, un laptop, o poşetă cu conţinut, o sumă de 15 euro şi un ceas de mână, în dauna QQ. en RR.; la Galmaarden, în noaptea de 28 februarie 2023 - 1 martie 2023, două ceasuri şi centură cu bani, în dauna lui SS.,
b. tentativă de furt simplu cu circumstanţe agravante - a încercat să sustragă în mod fraudulos bunuri care nu-i aparţineau, furtul a fost săvârşit prin efracţie, în care intenţia săvârşirii unei infracţiuni s-a revelat prin acte externe care au constituit începutul executării acelei infracţiuni şi numai din cauza circumstanţelor, independente de voinţa făptuitorilor, au fost oprite sau nu şi-au produs efectele.
Fapta s-a săvârşit la Herzele, în noaptea de 18 septembrie 2022 -19 septembrie 2022, în dauna lui TT. şi în dauna lui UU.,
2 (...)
Aceleaşi fapte s-au săvârşit cu consecvenţă la Zele în noaptea de 19 septembrie 2022 spre 20 septembrie 2022 în dauna lui VV.; la Zele în noaptea de 19 septembrie 2022 spre 20 septembrie 2022 în dauna WW., la Q. în perioada 26 septembrie 2022 spre 27 septembrie 2022 în dauna lui XX.; la Alken în noaptea de 27 septembrie 2022 spre 28 septembrie 2022 în dauna lui YY.; la Alken în noaptea de 27 septembrie 2022 spre 28 septembrie 2022 în dauna lui ZZ., la Q. în noaptea de 3 octombrie 2022 spre 4 octombrie 2022 în dauna lui AAA.; la Lokeren în noaptea de 22 ianuarie 2023 spre 23 ianuarie 2023 în dauna lui BBB.; în Lokeren în noaptea de 22 ianuarie 2023 spre 23 ianuarie 2023 în dauna lui CCC. şi în dauna lui DDD.; la Lokeren în noaptea de 22 ianuarie 2023 spre 23 ianuarie 2023 în dauna lui EEE.; la Lokeren în noaptea de 22 ianuarie 2023 spre 23 ianuarie 2023 în dauna lui FFF.; la Q. în noaptea de 17 august 2021 spre 31 ianuarie 2023 în dauna lui GGG.; la Q. în noaptea de 30 ianuarie 2023 spre 31 ianuarie 2023 în dauna lui HHH.; la Erpe-Mere în noaptea de 7 februarie 2023 spre 8 februarie 2023 în dauna lui III..
23 (...)
La Ninove în noaptea de 9 februarie 2023 spre 10 februarie 2023 în dauna lui JJJ.; la Herne în perioada 13 februarie 2023 - 14 februarie 2023 în dauna lui KKK.; la Ninove în noaptea de 16 februarie 2023 spre 18 august 2021 în dauna lui LLL.; la Ninove, în noaptea de 16 februarie 2023 spre 17 februarie 2023, în dauna lui MMM. şi în dauna lui NNN.; la Ninove în noaptea de 16 februarie 2023 spre 17 februarie 2023 în dauna lui OOO.;
la Ninove în noaptea de 16 februarie 2023 spre 17 februarie 2023 în dauna lui PPP.; la Geraardsbergen în noaptea de 28 februarie 2023 spre 1 martie 2023, în dauna lui QQQ.; la Geraardsbergen, în noaptea de 28 februarie 2023 spre 1 martie 2023, în dauna lui RRR.
c. furt simplu - şi-a însuşit pe nedrept un obiect care nu-i aparţinea, la Herzele în perioada 18 septembrie 2022 - 19 septembrie 2022, în special de euro, un laptop, un smartwatch, un rucsac şi un portofel cu conţinut, în dauna lui SSS.; la Zele, la 20 septembrie 2022, şi anume un speed-pedelec, în dauna lui TTT.; la Haaltert în noaptea de 21 septembrie 2022 spre 22 septembrie 2022, şi anume 20,00 euro, căşti wireless, un laptop, o tabletă şi un încărcător USB, în dauna lui UUU.; la Q., la 27 septembrie 2022, şi anume o cameră, în dauna lui VVV.; în Q., la 27 septembrie 2022, şi anume 5 euro, în dauna lui WWW. şi XXX., wd/x; în Alken în noaptea de 27 septembrie 2022 spre 28 septembrie 2022, în special un pachet de doze de x şi o cheie de maşină, în dauna lui YYY. şi în dauna lui ZZZ.; în Ninove în noaptea de 9 februarie 2023 spre 10 februarie 2023, şi anume 2 laptopuri şi un portofel, în dauna lui AAAA.; în Ninove la 17 februarie 2023 şi anume o poşetă cu conţinut, în dauna lui BBBB..
d. tentativă de furt simplu- a încercat să comită fapta ilicită menţionată mai jos, prin care intenţia de a comite fapta ilicită s-a manifestat prin acte exterioare care au constituit începutul executării acelei infracţiuni şi numai din cauza circumstanţelor, independente de voinţa făptuitorilor, au fost oprite sau nu şi-au produs efectele, după ce a sustras în mod fraudulos un obiect care nu-i aparţinea la Herzele, în noaptea de 18 septembrie 2022 spre 19 septembrie 2022, în dauna lui CCCC.; la Herzele, la 19 septembrie 2022, în dauna lui DDDD.; la Herzele la 19 septembrie 2022 în dauna lui EEEE.,
4 (...)
Acelaşi fapte s-au săvârşit la Q. la 4 octombrie 2022 în dauna lui FFFF., şi la Ninove în noaptea de 16 februarie 2023 spre 17 februarie 2023 în dauna lui GGGG. şi în dauna lui HHHH..
Instanţa de fond a constatat că pedeapsa unică rezultantă pe care o are de executat persoana condamnată A. este de 2660 zile de închisoare.
Instanţa de fond a reţinut că este îndeplinită condiţia prevăzută în art. 3 paragraf 1 lit. c) din Convenţia europeana asupra transferării persoanelor condamnate adoptată la Strasbourg şi art. 167 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 302/2004, potrivit căruia faptele pentru care s-au aplicat pedepse ar fi constituit, în cazul în care ar fi fost săvârşită pe teritoriul României, infracţiuni şi autorul ar fi fost sancţionabil.
Instanţa de fond a constată că este îndeplinită şi condiţia dublei incriminări prevăzută în 167 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 302/2004 şi art. 3 paragraf 1 lit. e) din Convenţia europeană asupra transferării persoanelor condamnate adoptată la Strasbourg, faptele reţinute în sarcina persoanei condamnate A., având corespondent în legislaţia penală română, realizând conţinutul constitutiv a două infracţiuni de furt calificat, în formă continuată, prevăzută de art. 228 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 229 alin. (1) lit. b), d) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.. Curtea constată forma continuată a infracţiunilor de furt calificat, văzând că sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute la art. 35 alin. (1) C. pen. pentru reţinerea acestei unităţi legale a infracţiunii, precum şi motivarea instanţelor belgiene, care au arătat că faptele au fost comise în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale.
Instanţa de fond a mai reţinut că nu se impune adaptarea pedepselor aplicate de instanţele belgiene, durata acestora nedepăşind limita maximă specială a pedepselor prevăzute de legea penală română. Pedeapsa rezultantă de 2660 zile de închisoare nu depăşeşte totalul pedepselor stabilite pentru infracţiunile concurente, cele de 40 luni şi de 4 ani închisoare.
S-a constatat că persoana condamnată A. nu şi-a dat consimţământul la transferarea sa într-un penitenciar din România, motivând că se teme de represaliile din închisoare pentru că a refuzat, la o solicitare anterioară, să plătească taxe de protecţie, adăugând că îi este frică să zboare şi că doreşte să revină la soţia sa ce locuieşte în Ţările de Jos. Curtea constată că persoana condamnată, deşi nu a fost de acord cu transmiterea hotărârii judecătoreşti şi a certificatului, totuşi din conţinutul certificatului şi a ordinelor de părăsire a teritoriului Belgiei şi de interdicţie de intrare pe teritoriul acestui stat, emise în data de 18.04.2024, rezultă că persoanei condamnate A. i s-a interzis definitiv şederea pe teritoriul Belgiei, fiind îndeplinită condiţia prevăzută de art. 167 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 302/2004, caz în care nu este necesar consimţământul persoanei condamnate pentru executarea pedepsei în România.
Din conţinutul certificatului a reieşit că cetăţeanul român A. a fost prezent personal la procesele în care s-au pronunţat hotărârile de condamnare.
Din verificările făcute a rezultat că A. nu a fost cercetat/judecat pentru infracţiunile vizate de prezenta cerere formulată de autorităţile judiciare belgiene de către autorităţile judiciare din România, prin urmare nu se constată că executarea hotărârii judecătoreşti în România ar fi contrară principiului ne bis in idem.
De asemenea, instanţa de fond a constatat că nu este incident nici unul dintre motivele de nerecunoaştere şi neexecutare prevăzute de art. 163 din Legea nr. 302/2004.
În consecinţă, instanţa de fond a constatat îndeplinirea condiţiilor pentru recunoaştere şi transfer, prevăzute în art. 162 şi art. 167 din Legea nr. 302/2004.
Astfel, având în vedere că România şi-a asumat printr-un tratat internaţional la care este parte obligaţia recunoaşterii hotărârii penale pronunţare în străinătate (Convenţia europeană asupra transferării persoanelor condamnate adoptată la Strasbourg la 21 martie 1983 fiind ratificată prin Legea nr. 76 din 12 iulie 1996) şi a implementat în mod direct Decizia -cadru 2008-2009/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce în cazul hotărârilor judecătoreşti în materie penală, persoanei condamnate i-a fost respectat dreptul la un proces echitabil, pedeapsa aplicată nu a fost pronunţată pentru o infracţiune politică sau militară, hotărârea pronunţată în străinătate respectă ordinea publică a statului român şi produce efecte juridice în România. De asemenea, s-a constatat că nu există date cu privire la pronunţarea unei hotărâri de condamnare pentru aceleaşi fapte a persoanei condamnate în România sau într-un alt stat, care a fost recunoscută în România.
Împotriva sentinţei nr. 46 din data de 13 iunie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2024 a formulat apel persoana condamnată A..
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală la 06 iunie 2024, fiind fixat termen aleatoriu la 02 iulie 2024.
În dezbateri, apărătorul desemnat din oficiu pentru apelantul persoană condamnată a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii atacate şi respingerea cererii de recunoaştere a hotărârii pronunţate în autoritatea judiciară din Gent, Belgia, arătând că familia apelantului se află în Belgia. Apărarea a mai susţinut că pedeapsa trebuia adaptată, afirmând că limita specială a infracţiunii prevăzute de art. 229 alin. (1) lit. b) C. pen. este de 5 ani, apelantul fiind condamnat la o pedeapsă de 2066 zile, depăşind limita, aspect ce trebuia avut în vedere de către instanţa de fond.
Examinând sentinţa penală apelată în raport cu actele şi lucrările dosarului, prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte apreciază că apelul formulat de persoana condamnată A. este nefondat, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 162 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţele altor state membre ale Uniunii Europene se recunosc şi se execută pe teritoriul României în baza principiului încrederii reciproce şi în conformitate cu dispoziţiile prezentului capitol, dacă sunt de natură să producă efecte juridice potrivit legii penale române şi nu contravin ordinii publice a statului român.
Art. 167 din aceeaşi lege stabileşte condiţiile speciale de recunoaştere şi executare a hotărârii judecătoreşti străine, astfel:
(1) Instanţa română recunoaşte şi pune în executare hotărârea judecătorească transmisă de statul emitent, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a) hotărârea este definitivă şi executorie;
b) fapta pentru care s-a aplicat pedeapsa ar fi constituit, în cazul în care ar fi fost săvârşită pe teritoriul României, o infracţiune şi autorul ar fi fost sancţionabil. În cazul în care pedeapsa a fost aplicată pentru mai multe infracţiuni, verificarea condiţiei se face pentru fiecare infracţiune în parte;
c) persoana condamnată are cetăţenie română;
d) persoana condamnată este de acord să execute pedeapsa în România. Consimţământul nu este necesar atunci când persoana condamnată este cetăţean român şi trăieşte pe teritoriul României sau, deşi nu trăieşte pe teritoriul României, va fi expulzată în România. Dacă este necesar, în raport cu vârsta ori cu starea fizică sau mintală a persoanei condamnate, consimţământul poate fi dat de reprezentantul acesteia;
e) nu este incident vreunul din motivele de nerecunoaştere şi neexecutare prevăzute la art. 163.
(2) Hotărârea judecătorească transmisă de statul emitent poate fi recunoscută şi pusă în executare şi atunci când persoana condamnată nu are cetăţenie română, dar trăieşte în România şi are o rezidenţă continuă şi legală pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puţin 5 ani şi nu va pierde dreptul de şedere permanentă în România. Consimţământul persoanei condamnate este obligatoriu.
Înalta Curte, procedând la examinarea probelor, cu referire la incidenţa dispoziţiilor legale mai sus menţionate, constată că sunt îndeplinite în cauză condiţiile Legii nr. 302/2004, republicată, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, ale Convenţiei europene asupra transferării persoanelor condamnate adoptată la Strasbourg în 1983, precum şi ale Protocolul adiţional la această Convenţie.
Se reţine că din informaţiile şi documentele comunicate de statul de condamnare, în aplicarea Deciziei-cadru nr. 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008, rezultă că apelantul A. a fost condamnat definitiv la o pedeapsă rezultantă de 2660 zile de închisoare, fiind dispusă transferarea acestuia într-un penitenciar din România pentru a executa pedeapsa.
Aşadar, se constată că hotărârile pronunţate în străinătate sunt definitive, fiind îndeplinite dispoziţiile din legea specială (respectiv, sentinţa nr. C/178/2023 a Curţii de Apel Gent - Belgia, pronunţată în data de 31.01.2023, definitivă la data de 12.03.2023 şi sentinţa nr. C/1780/2023 a Curţii de Apel Gent - Belgia, pronunţată în data de 29.12.2023, definitivă la data de 07.02.2024). De asemenea, se observă că la data primirii cererii autorităţilor judiciare ale statului solicitant condamnatul avea de executat mai mult de 6 luni din durata pedepsei, iar faptele care au atras condamnarea constituie infracţiuni potrivit legii române.
În speţă, se observă că nu există date cu privire la pronunţarea unei hotărâri de condamnare pentru aceleaşi fapte a persoanei condamnate în România sau într-un alt stat, care a fost recunoscută în România, principiul ne bis in idem nefiind încălcat.
Totodată, persoana condamnată A. este cetăţean român, se află în prezent încarcerată într-un penitenciar din Belgia. De asemenea, din datele dosarului rezultă că persoana condamnată A. nu şi-a dat consimţământul la transferarea sa într-un penitenciar din România.
Se observă, în acelaşi timp, că faţă de persoana condamnată s-au emis ordine de părăsire a teritoriului Belgiei şi de interdicţie de intrare pe teritoriul acestui stat, în data de 18.04.2024, interzicându-i-se definitiv şederea pe teritoriul Belgiei. Cu privire la aceste aspecte, Înalta Curte, în acord cu prima instanţă, constată că nu este necesar consimţământul atunci când persoana condamnată este cetăţean român şi trăieşte pe teritoriul României sau, deşi nu trăieşte pe teritoriul României, va fi expulzată în România [art. 167 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 302/2004 republicată, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală].
În cauză se reţine că nu este incident vreunul din motivele de refuz al executării prevăzute în art. 163 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, în sensul că nu a intervenit amnistia, graţierea sau dezincriminarea faptelor reţinute în sarcina persoanei condamnate.
De asemenea, se constată că nu au fost invocate încălcări ale dreptului la un proces echitabil şi că pedeapsa aplicată nu a fost pronunţată pentru o infracţiune politică sau militară, hotărârea pronunţată în străinătate respectă ordinea publică a statului român şi produce efecte juridice în România.
În acelaşi timp, se constată că apărările persoanei condamnate sunt nefondate, întrucât în cauză nu se impune adaptarea pedepsei stabilite în sarcina sa, având în vedere că totalul pedepselor stabilite pentru infracţiunile concurente nu depăşeşte maximul general al pedepsei închisorii prevăzut de legea penală română.
Pe cale de consecinţă, având în vedere că, potrivit art. 172 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, republicată, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, obiectul procedurii judiciare de recunoaştere şi punere în executare a hotărârii judecătoreşti pronunţate în alte state membre ale Uniunii Europene, îl constituie verificarea condiţiilor prevăzute de art. 167 alin. (1) lit. a) - e) din acelaşi act normativ, Înalta Curte constată că instanţa de fond a reţinut în mod corect întrunirea tuturor exigenţelor necesare pentru admiterea cererii de recunoaştere şi executare pe teritoriul României a hotărârii de condamnare pronunţată cu titlu definitiv de autorităţile judiciare străine referitoare la persoana condamnată A..
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, va respinge, ca nefondat, apelul formulat de persoana condamnată A. împotriva sentinţei nr. 46 din data de 13 iunie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2024.
În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., va obliga apelantul persoană condamnată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen.., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 1108 RON, rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACEST MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, apelul formulat de persoana condamnată A. împotriva sentinţei nr. 46 din data de 13 iunie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2024.
Obligă apelantul persoană condamnată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 1108 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi, 02 iulie 2024.