Şedinţa publică din data de 18 iunie 2024
Asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea, la data de 26.01.2024 sub nr. x/2024 petentul A. a solicitat reanalizarea situaţiei sale juridice în sensul de a se anula mandatul nr. x/2023 din 11.10.2023 al Judecătoriei Iaşi şi menţinerea mandatului nr. x/2023 din 28.12.2023 al Judecătoriei Girugiu. În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen.
La solicitarea instanţei, s-au ataşat la dosarul cauzei următoarele înscrisuri: copii ale mandatelor de executare nr. x din 11.10.2023 emis de Judecătoria Iaşi şi nr. 2484/2023 din 28.12.2023 emis de Judecătoriei Girugiu.
În şedinţa publică din 07.02.2024 petentul a arătat că este nemulţumit de faptul că Judecătoria Giurgiu a omis să anuleze mandatul anterior emis de către Judecătoria Iaşi, iar din aceste motive nu poate participa la comisia de liberare. La acelaşi termen de judecată, instanţa a invocat din oficiu, excepţia necompetentei materiale a Judecătoriei Tulcea, raportat la dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.
Prin sentinţa penală nr. 210/2024 din data de 08.02.2024, pronunţată în dosarul nr. x/2024, Judecătoria Tulcea a admis excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Tulcea invocată din oficiu.
În temeiul art. 598 alin. (1) lit. c) rap. la art. 50 din C. proc. pen., a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare formulată de petentul A. lui B., în prezent deţinut în Penitenciarul Iaşi, în favoarea Judecătoriei Giurgiu.
Pentru a pronunţa această soluţie, în esenţă că, Judecătoria Tulcea a avut în vedere dispoziţiile art. 598 alin. (2) din C. proc. pen. şi astfel, faţă de precizările petentului, a constatat că obiectul contestaţiei la executare deduse judecăţii în cauza de faţă este reprezentat de nemulţumirea acestuia că Judecătoria Giurgiu prin sentinţa penală nr. 2457/05.12.2023, definitivă la data de 27.12.2023 prin necontestare, nu ar fi anulat mandatul nr. x/11.10.2023 emis în baza sentinţei penale nr. 2155/03.10.2023 a Judecătoriei Iaşi.
Prin urmare, văzând că instanţa de executare este Judecătoria Giurgiu, Judecătoria Tulcea a admis excepţia invocată şi a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare formulată de A., în favoarea Judecătoriei Giurgiu.
Cauza s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Giurgiu la data de 20.02.2024 sub nr. x/2024.
La termenul de judecată din data de 19.04.2024, instanţa a recalificat cererea petentului condamnat din contestaţie la executare prev. de art. 598, alin. (1), lit. c) C. proc. pen. în alte modificări ale pedepsei prev. de art. 585 C. proc. pen. şi a invocat excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Giurgiu, apreciind că instanţa competentă să se pronunţe este instanţa în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere.
Prin sentinţa penală nr. 1122/2024 din data de 22 mai 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2024, Judecătoria Giurgiu a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Giurgiu, a declinat cauza către Judecătoria Tulcea şi a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, astfel că a trimis cauza către Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie pentru soluţionarea conflictului.
În esenţă, pentru a dispune astfel, Judecătoria Giurgiu a reţinut că, în dosarul Judecătoriei Giurgiu nr. x/2021, dezbaterile au avut loc la data de 18.10.2023 iar sentinţa penală nr. 2155/2023 pronunţată în dosarul x/2023 al Judecătoriei Iaşi a rămas definitivă la data de 11.10.2023, dată la care a fost emis şi M.E.P.I. 2528/11.10.2023. Astfel, faţă de intervalul foarte scurt de timp scurs între momentul la care au avut loc dezbaterile din dosarul x/2021 al Judecătoriei Giurgiu şi momentul emiterii M.E.P.I. 2528/11.10.2023 de către Judecătoria Iaşi, s-a apreciat că Judecătoria Giurgiu nu putea să aibă în vedere şi M.E.P.I. 2528/11.10.2023 atunci când a emis noul mandat de executare a pedepsei închisorii.
A constatat instanţa că la momentul formulării cererii petentul condamnat A. era încarcerat la Penitenciarul Tulcea, loc de deţinere aflat în circumscripţia Judecătoriei Tulcea.
S-au avut în vedere dispoziţiile art. 585 alin. (2) C. proc. pen., iar din analizarea cererii formulate, dar şi din concluziile apărătorului petentului-condamnat, instanţa a reţinut că acesta doreşte anularea mandatelor de executare ce au fost emise în dosarele sus-menţionate cu emiterea unui nou mandat de executare care să cuprindă pedeapsa contopită.
Ori în aceste condiţii, s-a apreciat că este evident că instanţa competentă este Judecătoria Tulcea ca fiind instanţa arondată locului de deţinere a condamnatului, potrivit art. 585 alin. (2) din C. proc. pen., iar în urma pronunţării sentinţei prin care se dispune contopirea, se va proceda şi la emiterea unui nou mandat de executare.
Câtă vreme cererea condamnatului este în principal de contopire a pedepselor, celelalte aspecte administrative fiind subsecvente operaţiunii de contopire, s-a considerat că Judecătoria Tulcea este instanţa competentă pentru soluţionarea cererii condamnatului.
Prin urmare, s-a dispus declinarea cauzei în favoarea Judecătoriei Tulcea, constatându-se totodată conflictul negativ de competenţă ivit în cauză, astfel că s-a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea acestuia.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală la data de 12.06.2024, fiind stabilit termen pentru soluţionare la data de 18.06.2024, cu citarea contestatorului A. şi asigurarea apărării.
*****
Înalta Curte analizând conflictul negativ de competenţă ivit între Judecătoria Giurgiu şi Judecătoria Tulcea cu privire la competenţa de soluţionare a cauzei privind pe condamnatul A., constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Judecătoria Tulcea, pentru următoarele considerente:
La data de 19.01.2024, condamnatul A., aflat în Penitenciarul Tulcea, a formulat cerere de "contestaţie la executarea sentinţei penale nr. 2457 din data de 05.12.2023 pronunţată de Judecătoria Giurgiu în dosarul nr. x/2021 rămasă definitivă prin nerecurare la data de 27.12.2023." .
Această cerere a fost trimisă de către petentul condamnat, prin corespondenţă, din Penitenciarul Tulcea, conform plicului aflat la dosarul menţionat şi înregistrată la instanţă la data de 26.01.2024, formându-se astfel dosarul nr. x/2024 al Judecătoriei Tulcea.
Prin cererea formulată, în drept, petentul condamnat A. a invocat dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., iar în fapt, a arătat că, prin sentinţa penală nr. 2457 din data de 05.12.2023 a Judecătoriei Giurgiu, definitivă prin nerecurare la data de 27.12.2023, în dosarul nr. x/2021 s-a admis cererea formulată în baza dispoziţiilor art. 585 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., astfel că la data de 28.12.2023 s-a emis MEPI nr. 2484/28.12.2023 de către Judecătoria Giurgiu fără a anula MEPI nr. 2528 din 11.10.2023 al Judecătoriei Iaşi în dosarul nr. x/2023, având ca obiect contopirea pedepselor. Pe cale de consecinţă, petentul a solicitat anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. x/11.10.2023 şi menţinerea MEPI nr. 2484/28.12.2023 al Judecătoriei Giurgiu.
Astfel, în ceea ce priveşte hotărârile menţionate de petentul condamnat A., în raport de care se solicită modificarea situaţie sale juridice, în cauză se reţin următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 2155/2023, pronunţată de Judecători Iaşi în dosarul nr. x/2023, definitivă prin necontestare la data de 11.10.2023, în baza dispoziţiilor art. 585 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., a fost admisă cererea având ca obiect alte modificări de pedepse, formulată de către petentul-condamnat A., s-a dispus anularea mandatelor de executare a pedepsei închisorii emise în baza sentinţei penale nr. 775/02.04.2021 pronunţată în dosarul nr. x/2020 de către Judecătoria Iaşi, definitivă prin neapelare la data de 20.04.2021, respectiv mandatul de executare nr. x din 20.04.2021 emis de Judecătoria Iaşi, şi în baza sentinţei penale nr. 2384/27.10.2020 pronunţată de Judecătoria Iaşi în dosarul nr. x/2019, definitivă prin decizia penală nr. 94/09.02.2021 a Curţii de Apel Iaşi, respectiv mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 2553/09.02.2021 emis de Judecătoria Iaşi, şi s-a emis un nou mandat de executare a pedepsei închisorii, respectiv: Mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. x din 11.10.2023.
Prin sentinţa penală nr. 2457/2023, pronunţată de Judecători Giurgiu în dosar nr. x/2021, definitivă prin necontestare la data de 27.12.2023, în baza art. 142 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu ref. la Decizia Î.C.C.J. nr. 1/2018 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 239 din 19 martie 2018 a fost recunoscută sentinţa penală din 18.10.2016 pronunţată de Tribunalul districtual din Copenhaga în dosarul nr. x rămasă definitivă la data de 27.10.2016 şi s-a constatat că prin această hotărâre penală petentul a fost condamnat la pedeapsa de 60 zile închisoare pentru săvârşirea a două infracţiuni de furt conform C. pen. danez § 276, coroborat cu § 285, alin. (1), infracţiuni ce au corespondent în legea penală română în infracţiunea de furt în formă continuată (2 acte materiale), prev. şi ped. de art. 228 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen.
În baza art. 585 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., a fost admisă cererea formulată de petentul-condamnat A., având ca obiect alte modificări de pedepse şi au fost anulate:
- M.E.P.I. nr. 864/20.04.2021 emis în baza sentinţei penale nr. 775/02.04.2021 pronunţate de Judecătoria Iaşi în dosarul nr. x/2020 rămasă definitivă prin neapelare la data de 20.04.2021 şi
- M.E.P.I. nr. 2553/09.02.2021 emis în baza sentinţei penale nr. 2384/27.10.2020 pronunţate de Judecătoria Iaşi în dosarul nr. x/2019 rămasă definitivă prin decizia penală nr. 94/09.02.2021 a Curţii de Apel Iaşi şi s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii, respectiv: M.E.P.I. nr. 2484/28.12.2023.
În esenţă, se reţine că, în speţă, petentul condamnat A. este nemulţumit că, prin ultima hotărâre anterior menţionată, instanţa a omis să precizeze anularea mandatului nr. x din data de 11.10.2023 al Judecătoriei Iaşi, având ca obiect contopire pedepse, astfel că acesta doreşte anularea mandatelor de executare ce au fost emise în dosarele sus menţionate şi emiterea unui nou mandat de executare care să cuprindă pedeapsa contopită.
Înalta Curte constată că, deşi iniţial cererea petentului condamnat A. a fost calificată ca fiind o contestaţie la executare întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., în realitate, în raport de solicitarea petentului şi hotărârile penale pronunţate în ceea ce îl priveşte, cererea acestuia se circumscrie dispoziţiilor art. 585 din C. proc. pen. (alte modificări de pedepse).
În conformitate cu dispoziţiile art. 585 alin. (1) din C. proc. pen., pedeapsa pronunţată poate fi modificată, dacă la punerea în executare a hotărârii sau în cursul executării pedepsei se constată, pe baza unei alte hotărâri definitive, existenţa concursului de infracţiuni, recidivei, pluralităţii intermediare ori a unor acte ce intră în conţinutul aceleiaşi infracţiuni.
Stabilind instanţa competentă să dispună asupra modificării pedepsei, art. 585 alin. (2) din C. proc. pen. prevede că aceasta este instanţa de executare a ultimei hotărâri sau, în cazul în care persoana condamnată se află în stare de deţinere, instanţa corespunzătoare în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere.
Prin urmare, în stabilirea competenţei, relevant este locul de deţinere în care contestatorul se afla la momentul formulării cererii privind modificarea pedepsei, cum este cazul în speţă.
Or, în cauză, condamnatul A., la data când a formulat cererea ce formează obiectul prezentului dosar, (19.01.2024 prin poştă şi înregistrată la instanţă la data de 26.01.2024), se afla încarcerat în Penitenciarul Tulcea.
Ca atare, în speţă, constatându-se că la momentul formulării cererii petentul condamnat A. era încarcerat la Penitenciarul Tulcea, loc de deţinere aflat în circumscripţia Judecătoriei Tulcea, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţioanre a cauzei în favoarea acestei instanţe.
De altfel, cu privire la existenţa unei practici neunitare cu privire la instanţa competentă să soluţioneze cererile formulate de condamnaţi în timpul executării pedepsei în situaţia în care, la momentul formulării acestora, persoana condamnată se află tranzitoriu în alt loc de deţinere decât cel stabilit pentru executarea pedepsei, conform art. 11 alin. (5) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare, a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, care prin Decizia nr. 15/2018 din data de 17.09.2018, (publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 885 din 22.10.2018), a statuat că instanţa competentă să soluţioneze cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei este instanţa în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere la data formulării cererii, indiferent dacă locul de deţinere este reprezentat de penitenciarul stabilit iniţial sau de penitenciarul stabilit prin transferarea definitivă ori temporară a persoanei condamnate.
În consecinţă, în raport de dispoziţiile art. 585 alin. (2) din C. proc. pen. şi faptul că la data formulării cererii petentul se afla în Penitenciarul Tulcea, rezultă că în speţă competenţa de soluţionare a cauzei aparţine judecătoriei în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere, respectiv Judecătoriei Tulcea.
Pentru aceste considerente, în baza art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul C. în favoarea Judecătoriei Slobozia, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru petent va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul A. în favoarea Judecătoriei Tulcea, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 360 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 iunie 2024.