Şedinţa publică din data de 04 iulie 2024
Asupra conflictului negativ de competenţă, în baza lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea Tribunalului Bucureşti, secţia I penală din data de 22 martie 2024, în baza art. 346 alin. (6) C. proc. pen.. rap. la art. 41 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.. şi art. 50 C. proc. pen.., s-au admis excepţiile necompetenţei teritoriale a Tribunalului Bucureşti.
A fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpaţii A., B., C., Casa de Odihnă Căprioară S.R.L. şi D. S.R.L, trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. x din 19.10.2023 al Parchetului European, în favoarea Tribunalului Cluj.
În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen.., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Tribunalul Bucureşti a constatat că prin rechizitoriul nr. x din 19.10.2023 al Parchetului European s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:
1. A., sub control judiciar, sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (6 acte materiale), cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen.;
2. B., sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 48 alin. (1) C. pen., rap. la art. 18 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale), cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen.;
3. C., sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 48 alin. (1) C. pen., rap. la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (două acte materiale), cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen.;
4. Casa de Odihnă Căprioară S.R.L., sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (6 acte materiale);
5. D. S.R.L, sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 48 alin. (1) C. pen., rap. la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale).
În fapt, s-a reţinut că:
1. În perioada 08.09.2018 (data depunerii cererii de finanţare) - 08.02.2023 (data depunerii cererii de rambursare nr. 4) în calitate de administrator de fapt al societăţii Casa de Odihnă Căprioara S.R.L., inculpatul A. a folosit şi prezentat la nivelul AFIR - Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţilor Rurale 7 Centru Alba Iulia, documente şi declaraţii false şi inexacte, în cadrul proiectului respectivei societăţi, având ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene în cuantum de 8.358.821,51 RON.
2. În perioada 11.10.2022 (data depunerii cererii de rambursare nr. 3) - 08.02.2023 (data depunerii cererii de rambursare nr. 4) în calitate de administrator de fapt şi reprezentant al societăţii D. S.R.L, inculpatul B. l-a ajutat cu ştiinţă pe inculpatul A., să folosească şi să prezinte la nivelul AFIR - Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţilor Rurale 7 Centru Alba Iulia, documente şi declaraţii false şi inexacte, în cadrul proiectului societăţii Casa de Odihnă Căprioara S.R.L., subsecvente şi derivate din contractul nr. x/01.09.2021 încheiat între societăţile Casa de Odihnă Căprioara S.R.L. şi D. S.R.L, ştiind că acestea urmează a fi folosite în vederea decontării de fonduri din bugetul Uniunii Europene în cadrul cererilor de plată nr. x din 11.10.2022 şi respectiv nr. 4 din 08.02.2023, prin care inculpatul A. a intenţionat să obţină pe nedrept din bugetul UE suma totală de 1.998.057,27 RON (aproximativ 404.000 euro), din care prejudiciu efectiv produs a fost de 1.202.204,14 RON (aproximativ 243.000 euro),
3. În perioada 11.10.2022 (data depunerii cererii de rambursare nr. 3) - 08.02.2023 (data depunerii cererii de rambursare nr. 4) în calitate de contabilă a societăţii Casa de Odihnă Căprioară S.R.L., C. l-a ajutat cu ştiinţă pe inculpatul A., să folosească şi să prezinte la nivelul AFIR - Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţilor Rurale 7 Centru Alba Iulia, documente şi declaraţii false şi inexacte, în cadrul proiectului societăţii Casa de Odihnă Căprioara, subsecvente şi derivate din contractul nr. x/01.09.2021 încheiat între societăţile Casa de Odihnă Căprioara S.R.L. şi D. S.R.L, ştiind că acestea urmează a fi folosite în vederea decontării de fonduri din bugetul Uniunii Europene în cadrul cererilor de plată nr. x din 11.10.2022 şi respectiv nr. 4 din 08.02.2023, prin care inculpatul A. a intenţionat să obţină pe nedrept din bugetul UE suma totală de 1.998.057,27 RON (aproximativ 404.000 euro), din care prejudiciu efectiv produs a fost de 1.202.204,14 RON (aproximativ 243.000 euro),
4. În perioada 08.09.2018 (data depunerii cererii de finanţare) - 08.02.2023 (data depunerii cererii de rambursare nr. 4) persoană juridică Casa de Odihnă Căprioară S.R.L. a folosit şi prezentat la nivelul AFIR - Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţilor Rurale 7 Centru Alba Iulia, documente şi declaraţii false şi inexacte, în sensul celor reţinute în prezentul rechizitoriu, în cadrul proiectului respectivei societăţi, având ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene în cuantum de 8.358.821,51 RON.
5. În perioada 11.10.2022 (data depunerii cererii de rambursare nr. 3) - 08.02.2023 (data depunerii cererii de rambursare nr. 4) inculpata persoană juridică D. S.R.L, prin administrator de fapt şi reprezentant, l-a ajutat cu ştiinţă pe inculpatul A., să folosească şi să prezinte la nivelul AFIR - Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţilor Rurale 7 Centru Alba Iulia, documente şi declaraţii false şi inexacte, în cadrul proiectului societăţii Casa de Odihnă Căprioara S.R.L., subsecvente şi derivate din contractul nr. x/01.09.2021 încheiat între societăţile Casa de Odihnă Căprioara S.R.L. şi D. S.R.L, ştiind că acestea urmează a fi folosite în vederea decontării de fonduri din bugetul Uniunii Europene în cadrul cererilor de plată nr. x din 11.10.2022 şi respectiv nr. 4 din 08.02.2023, prin care inculpatul A. a intenţionat să obţină pe nedrept din bugetul UE suma totală de 1.998.057,27 RON (aproximativ 404.000 euro), din care prejudiciu efectiv produs a fost de 1.202.204,14 RON (aproximativ 243.000 euro).
La data de 18.12.2023 inculpatele C. şi D. S.R.L. au formulat cereri şi excepţii cereri şi excepţii cu privire la legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, invocând inclusiv excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Bucureşti.
Tot la data de 18.12.2023, inculpaţii B. şi D. S.R.L. au formulat cereri şi excepţii cereri şi excepţii cu privire la legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, invocând inclusiv excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Bucureşti.
La data de 20.12.2023, inculpatul A. a formulat cereri şi excepţii cu privire la legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, invocând inclusiv excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Bucureşti.
La termenul din data de 05.02.2024, cererile şi excepţiile au fost puse în discuţia părţilor şi a procurorului.
Analizând cu prioritate excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Bucureşti, invocată de inculpaţi, judecătorul de cameră preliminară a constatat că acţiunile descrise în rechizitoriu, ce se circumscriu elementului material al presupuselor infracţiunii deduse judecăţii ar fi fost săvârşite pe raza judeţelor Braşov, Covasna şi Alba.
În speţă, înscrisurile referitoare la contractele de finanţare ar fi fost transmise către AFIR - Alba Iulia, care le-a evaluat, a solicitat lămuriri de la aplicanţi, completări şi a asumat contractul de finanţare cu Casa de Odihnă Căprioara S.R.L. din comuna Vâlcele, jud. Covasna. Contractul de finanţare a fost semnat de către directorul general adjunct al Centrului Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale 7 Centru, având sediul în judeţul Alba.
Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bucureşti a constatat că în sarcina inculpaţilor, prin rechizitoriul nr. x din 19.10.2023 al Parchetului European, s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept sau reţinerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prevăzută de art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, sub forma participaţiei penale atât a autoratului, cât şi a complicităţii, în sensul că, inculpaţii ar fi folosit documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, pe care le-au depus la AFIR - Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţilor Rurale 7 Centru Alba Iulia.
Împrejurarea că sediul central al părţii civile (AFIR) se află în municipiul Bucureşti nu este de natură să atragă competenţa teritorială a Tribunalului Bucureşti, în condiţiile în care activitatea imputată s-a realizat în judeţul Braşov, Covasna şi Alba. De asemenea, nici împrejurarea că inculpata Casa de Odihnă Căprioara S.R.L. a depus on-line cererea de finanţare a proiectului "Construire fermă vaci de lapte în loc. Araci", înregistrată la AFIR - Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţilor Rurale 7 Centru Alba Iulia nu este de natură a atrage competenţa teritorială a Tribunalului Bucureşti.
O apreciere în sensul că, în cauzele având ca obiect prejudicierea bugetului Uniunii Europene, competenţa teritorială aparţine instanţei în a cărei rază teritorială se află instituţia centrală în bugetul căreia s-a produs prejudiciul, ar lăsa fără efect dispoziţiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 6/2021, oferind competenţă exclusivă Tribunalului Bucureşti, fiind evident că toate autorităţile care administrează fondurile provenite din bugetul Uniunii Europene au sediile principale în municipiul Bucureşti.
În acest sens, s-a reţinut că s-a pronunţat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin încheierea nr. 150 din 14.03.2024, dată în dosarul nr. x/2023, prin care a soluţionat conflictul negativ de competenţă ivit între Tribunalul Cluj şi Tribunalul Bucureşti, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, reţinând în considerentele încheierii faptul că: împrejurarea că sediul central al părţii civile (AFIR) se află în municipiul Bucureşti nu este de natură să atragă competenţa teritorială a Tribunalului Bucureşti, în condiţiile în care activitatea imputată s-a realizat în judeţul Satu - Mare. Or, a aprecia că, în cauzele având ca obiect prejudicierea bugetului Uniunii Europene, competenţa teritorială aparţine instanţei în a cărei rază teritorială se află instituţia centrală în bugetul căreia s-a produs prejudiciul, ar transforma Tribunalul Bucureşti, contrar dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 6/2021, în unica instanţă competentă teritorial, la nivel naţional, să soluţioneze astfel de cauze, în condiţiile în care, toate autorităţile care administrează fondurile provenite din bugetul Uniunii Europene au sediile principale în municipiul Bucureşti.
Faţă de cele expuse, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bucureşti a constatat că urmărirea penală a fost efectuată cu încălcarea ordinii prevăzute de art. 41 alin. (1) C. proc. pen.., devenind incidente dispoziţiile art. 41 alin. (5) teza a II-a C. proc. pen.
Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bucureşti a reţinut că în expunerea de motive a Legii nr. 6/2021 s-a avut în vedere concentrarea cauzelor la patru instanţe (Tribunalele Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Timiş) cu posibilităţi reale de gestionare a timpului. Or, în condiţiile în care în majoritatea covârşitoare a cauzelor instrumentate de EPPO este sesizat Tribunalul Bucureşti, în considerarea amplasării sediilor centrale ale părţilor civile în municipiul Bucureşti, s-ar contraveni intenţiei legiuitorului de a se gestiona resursa timpului, Tribunalele Cluj, Iaşi şi Timiş devenind neoperaţionale în ceea ce priveşte cauzele instrumentate de EPPO.
În cauză, s-a constatat că constatat că urmărirea penală a fost efectuată avându-se în vedere criteriul prevăzut de art. 41 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.. reprezentând sediul persoanei vătămate, determinând, astfel, aplicabilitatea dispoziţiilor art. 41 alin. (5) teza a II-a C. proc. pen.
De asemenea, argumentele procurorului în sensul că o plângere formulată de către inculpatul A. împotriva ordonanţei procurorului european delegat de prelungire a măsurii preventive a controlului judiciar a fost declinată în favoarea Tribunalului Bucureşti, care nu şi-a contestat competenţa teritorială de soluţionare a cauzei nu pot fi primite, o atare încheiere a judecătorului de drepturi şi libertăţi neavând autoritate de lucru judecat în prezenta fază procesuală a procesului penal, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie fiind singura instanţă competentă să decidă asupra unui eventual conflict negativ de competenţă ivit între Tribunalul Bucureşti şi Tribunalul Cluj.
Judecătorul de cameră preliminară a apreciat că nu sunt incidente nici argumentele procurorului privind stabilirea competenţei teritoriale în favoarea Tribunalului Bucureşti, în sensul că A.F.I.R., care are sediul în mun. Bucureşti, este şi entitatea care s-a constituit parte civilă în cauză şi reprezintă autoritatea în dauna căreia s-a produs prejudiciul. Astfel, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că procurorul nu are în vedere şi prevederile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 6/2021, care instituie o competenţă teritorială specială privind judecarea cauzelor în care urmărirea penală este efectuată de Parchetul European.
Prin încheierea Tribunalului Cluj, secţia penală din data de 19 iunie 2024, în temeiul art. 47 alin. (3) şi (4) C. proc. pen.. rap. la art. 41 alin. (1) lit. a) şi alin. (4) C. proc. pen.., s-a admis excepţia de necompetenţă teritorială a Tribunalului Cluj, invocată de Parchetul European şi, în consecinţă:
În baza art. 346 alin. (6) rap. la art. 50 alin. (1) C. proc. pen.., a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpaţii A., B., C., Casa de Odihnă Căprioară S.R.L., D. S.R.L, trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. x din data de 19.10.2023 al Parchetului European, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia I penală.
În baza art. 346 alin. (6) rap. la art. 51 alin. (1) C. proc. pen.., s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Tribunalul Cluj şi Tribunalul Bucureşti şi dispune sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în vederea soluţionării conflictului.
În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen.., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen.., onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 601 RON, a fost avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
Pentru a pronunţa această hotărâre, s-a constatat că prin încheierea penală din data de 22.03.2024 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bucureşti s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, dosarul fiind înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj la data de 17.05.2024.
La termenul din data de 12.06.2024, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Cluj a rămas în pronunţare asupra excepţiei de necompetenţă teritorială invocate de Parchetul European, fiind amânată pronunţarea la data de 19.06.2024.
Analizând excepţia de necompetenţă teritorială a Tribunalului Cluj, invocată de reprezentantul Parchetului European, judecătorul de cameră preliminară a reţinut că prezenta cauză are ca obiect infracţiunea prevăzută de art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, în raport cu care au fost trimişi în judecată inculpaţii A., B., C., Casa de Odihnă Căprioară S.R.L. şi D. S.R.L. prin rechizitoriul nr. x din data de 19.10.2023 al Parchetului European.
În consecinţă, pentru determinarea competenţei teritoriale de soluţionare a cauzei sunt aplicabile dispoziţiile art. 41 C. proc. pen.., competenţa stabilindu-se în funcţie de locul săvârşirii infracţiunii, locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul, locuinţa suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârşit fapta, locuinţa sau, după caz, sediul persoanei vătămate.
Ordinea de prioritate prevăzută de alin. (1) al art. 41 C. proc. pen.. se aplică numai în cazul în care două sau mai multe instanţe sunt sesizate simultan, ceea ce nu este cazul în speţa de faţă, ori urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini. Prin urmare, s-a verificat dacă urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea ordinii de prioritate.
În pofida faptului că s-a argumentat că urmărirea penală s-a efectuat în considerarea criteriului prevăzut de lit. d) a art. 41 alin. (1) C. proc. pen.. (sediul persoanei vătămate), judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Cluj a constatat că, în realitate, aceasta s-a efectuat în considerarea criteriului locului săvârşirii infracţiunii [art. 41 alin. (1) lit. a) C. proc. pen..].
Din perspectiva locului de desfăşurare a acţiunii, prin actul de sesizare a instanţei s-au reţinut mai multe acte cu relevanţă penală din perspectiva normei de incriminare, precum depunerea online a cererii de finanţare a proiectului "Construire fermă vaci de lapte în loc. Araci" din 08.09.2018, înregistrată la Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţilor Rurale 7 Centru Alba Iulia şi depunerea cererilor de plată din 29.05.2019, 25.07.2019, 25.09.2020, 11.10.2022 şi 08.02.2023.
În egală măsură, din perspectiva "locului de desfăşurare a activităţii infracţionale" prezintă relevanţă şi actele de complicitate reţinute în actul de sesizare, precum "documentele şi declaraţiile false şi inexacte" care ar fi fost puse la dispoziţie de către inculpatul B. şi D. S.R.L., cu ajutorul contabilei-inculpată C., pentru a fi folosite la decontarea de fonduri din bugetul Uniunii Europene în cadrul cererilor de plată nr. x din 11.10.2022 şi respectiv nr. 4 din 08.02.2023, "documentele şi declaraţiile false şi inexacte".
În acest sens, la dosar se regăsesc cererea de finanţare, cererile de plată şi documentele anexate acestora, fiind depuse inclusiv în format electronic . Dintre acestea, Cererea de finanţare a fost transmisă online către A.F.I.R., dar înregistrată sub nr. x la Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale 7 Centru Alba Iulia (în continuare "CRFIR - Alba Iulia" sau "Centrul Regional Alba Iulia"). Totodată, contractul de finanţare nr. x a fost semnat de către Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale - România, cu sediul în Bucureşti, reprezentată legal de E., în funcţia de Director General, prin mandatar F. - Director General Adjunct al Centrului Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale 7 Centru Alba Iulia în calitate de Autoritate Contractantă, iar actele adiţionale au fost încheiate cu acelaşi Centru Regional.
Referitor la cererea de plată a avansului, verificarea pentru conformitate a fost efectuată de către CRFIR - Alba Iulia, iar certificatul de plată a fost întocmit şi emis de către acelaşi centru regional. La rândul lor, referitor la Cererile de plată nr. x, 2, 3 şi 4, corespondenţa privind solicitările de documente suplimentare s-a purtat cu Centrul Regional Alba Iulia, care a procedat la verificarea pentru conformitate a documentelor, la emiterea certificatelor de plată şi a notificărilor de plată şi la emiterea ordonanţărilor de plată .
Cu toate acestea, simplul fapt că Tribunalul Cluj are competenţă teritorială de soluţionare a prezentei cauze în temeiul art. 41 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.. (prin raportare la cea mai mare parte a acţiunii descrise în actul de sesizare) nu este suficient, ci, pentru a rămâne învestită în continuare este necesar ca Tribunalul Bucureşti să nu deţină o asemenea competenţă. Aceasta deoarece, în prezent sunt aplicabile dispoziţiile art. 41 alin. (4) C. proc. pen.. privind sesizarea succesivă a două sau mai multe instanţe, caz în care competenţa revine instanţei mai întâi sesizate, adică Tribunalului Bucureşti. Doar în măsura în care Tribunalul Bucureşti nu ar avea competenţă de soluţionare a cauzei, aceasta revine Tribunalului Cluj.
Or, dacă cea mai mare parte a acţiunii descrise în actul de sesizare, reprezentând actele de executare şi actele de complicitate, ar fi fost săvârşită pe raza de competenţă a Tribunalului Cluj, care îşi exercită competenţa în cazul faptelor săvârşite pe teritoriul judeţelor Cluj, Braşov, Covasna, Sibiu, Alba, Bistriţa-Năsăud, Sălaj, Harghita, Mureş, Bihor, Satu Mare, Maramureş, conform Legii nr. 6/2021, în schimb, cel puţin o parte din acţiunea respectivă ar fi fost săvârşită în mun. Bucureşti, pe raza de competenţă a Tribunalului Bucureşti, cu referire, în mod special, la depunerea online a cererii de finanţare (care a fost adresată AFIR, chiar dacă a ajuns în final să fie înregistrată la Centrul Regional).
Totodată, dacă din perspectiva acţiunii infracţiunea ar fi fost săvârşită în cea mai mare parte pe raza de competenţă a Tribunalului Cluj şi doar într-o mică parte pe raza de competenţă a Tribunalului Bucureşti, în schimb, din perspectiva urmării infracţiunea ar fi săvârşită (în totalitate) în raza de competenţă a Tribunalului Bucureşti, în ambele cazuri prin aplicarea criteriului de competenţă privind locul comiterii infracţiunii, prev. de art. 41 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.. În acest sens, nu există o ordine de prioritate între locul săvârşirii acţiunii şi locul producerii urmării, criteriul de departajare între acestea fiind prima instanţă sesizată, conform art. 41 alin. (4) C. proc. pen.
Relevant din perspectiva urmării s-a apreciat a fi faptul că Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (în continuare "AFIR") este instituţia publică ce s-a constituit parte civilă în cauză, în calitate de persoană vătămată, iar nu Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Alba Iulia. În pofida faptului că Centrul Regional Alba Iulia a emis ordonanţările de plată, sumele de bani de care ar fi beneficiat Casa de Odihnă Căprioara în executarea contractului de finanţare, ce ar constitui, conform actului de sesizare, prejudiciul, au fost avansate din contul aparţinând AFIR - Structura centrală cu sediul în Bucureşti. Aceasta deoarece, în lipsa personalităţii juridice a Centrului Regional [conform art. 4 alin. (1) din O.U.G. nr. 41/2014], acesta din urmă nu deţine un buget propriu, iar ordonanţările de plată vizează transferul de sume de bani din bugetul AFIR în contul beneficiarului, iar nu din bugetul Centrului Regional. Din acest considerent, contractul de finanţare nr. x a fost încheiat de inculpata Casa de Odihnă Căprioara S.R.L. cu AFIR, "prin mandatar F. - director general adjunct al Centrului Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale 7 Centru Alba Iulia", iar nu cu Centrul Regional.
Dovadă a faptului că suma de 8.358.823,51 RON ar fi fost decontată beneficiarului Casa de Odihnă Căprioara, în executarea contractului de finanţare, din fondurile AFIR, iar nu din fondurile Centrului Regional, sunt extrasele bancare aflate la dosar (CD - f.157 dup, vol. 21):
- 14.06.2019: a fost transferată suma de 3.840.191,48 RON, de către Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, din contul x, în contul inculpatei Casa de Odihnă Căprioara S.R.L. (x), cu explicaţia:
"Încasare x/Agenţia pentru Finanţarea Inve/CIF: x/ROC/PL FEADR CE 07 00 01 22A 29 05 2019/",
- 14.06.2019: a fost transferată suma de 761.595,8 RON, de către Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, din contul x, în contul inculpatei Casa de Odihnă Căprioara S.R.L. (x), cu explicaţia:
"Încasare x/Agenţia pentru Finanţarea Inve/CIF: x/ROC/PL FEADR BN 07 00 01 22A 29 05 2019/",
- 20.08.2019: a fost transferată suma de 1.538.797,13 RON, de către Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, din contul x, în contul inculpatei Casa de Odihnă Căprioara S.R.L. (x), cu explicaţia:
"Încasare x/Agenţia pentru Finanţarea Inve/CIF: x/ROC/PL FEADR CE 07 00 01 506 29 07 2019/",
- 20.08.2019: a fost transferată suma de 305.177,87 RON, de către Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, din contul x, în contul inculpatei Casa de Odihnă Căprioara S.R.L. (x), cu explicaţia:
"Încasare x/agenţia pentru Finanţarea Inve/CIF: x/ROC/PL FEADR BN 07 00 01 506 29 07 2019/",
- 15.10.2020: a fost transferată suma de 117.646,85 RON, de către Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, din contul x, în contul inculpatei Casa de Odihnă Căprioara S.R.L. (x), cu explicaţia:
"Încasare x/Agenţia pentru Finanţarea Inve/ROC/PL FEADR BN 07 00 01 687 06 10 2020/",
- 15.10.2020: a fost transferată suma de 593.210,24 RON, de către Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, din contul x, în contul inculpatei Casa de Odihnă Căprioara S.R.L. (x), cu explicaţia:
"Încasare x/Agenţia pentru Finanţarea Inve/ROC/PL FEADR CE 07 00 01 687 06 10 2020/",
- 21.11.2022: a fost transferată suma de 1.003.239,35 RON, de către Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, din contul x, în contul inculpatei Casa de Odihnă Căprioara S.R.L. (x), cu explicaţia:
"Încasare x/Agenţia pentru Finanţarea Inve/ROC/PL FEADR CE 07 00 01 1007 14 1 0 2022/",
- 21.11.2022: a fost transferată suma de 198.964,79 RON, de către Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, din contul x, în contul inculpatei Casa de Odihnă Căprioara S.R.L. (x), cu explicaţia:
"Încasare x/Agenţia pentru Finanţarea Inve/ROC/PL FEADR BN 07 00 01 1007 14 1 0 2022/".
Cu alte cuvinte, dacă sumele de bani decontate constituie prejudiciul infracţiunii prev. de art. 181 din Legea nr. 78/2000, atunci prejudiciul s-a produs în patrimoniul AFIR, ce îşi are sediul în mun. Bucureşti, pe raza de competenţă a Tribunalului Bucureşti, indiferent de locul în care se află instituţia publică (Centrul Regional Alba Iulia) care a ordonat transferul.
Suplimentar, în urma constituirii garanţiei de bună execuţie de către inculpata Casa de Odihnă Căprioara S.R.L., obligaţie impusă prin contractul de finanţare (art. 4 alin. (5) - d.u.p., vol. 45), judecătorul constată că, potrivit cererii de constituire ca parte civilă, AFIR a demarat procedurile de executare a scrisorii de garanţie pentru prelungirea de către beneficiar a valabilităţii acesteia. Or, potrivit înscrisului înaintat la dosarul instanţei, AFIR a comunicat faptul că a executat scrisoarea de garanţie bancară pentru justificarea avansului, întrucât beneficiarul nu a făcut dovada prelungirii valabilităţii acesteia, cu diminuarea prejudiciului în raport cu care s-a constituit parte civilă, fiind recuperată suma de 4.601.787,28 RON. Cu alte cuvinte, AFIR, iar nu Centrul Regional Alba Iulia, a procedat la executarea scrisorii de garanţie, iar mai departe a exercitat drepturi privind acţiunea civilă exercitată (modificarea constituirii de parte civilă conform art. 20 alin. (5) C. proc. pen..).
Toate celelalte argumente avansate în sensul respingerii excepţiei de necompetenţă teritorială a Tribunalului Cluj sunt neîntemeiate. S-a apreciat că nu prezintă relevanţă sediul central al instituţiei publice, respectiv faptul că toate sediile centrale ale instituţiilor publice se află în Bucureşti. În speţa de faţă, dacă cererea de finanţare ar fi fost adresată structurii teritoriale, iar plăţile ar fi fost efectuate din bugetul structurii teritoriale (cum este cazul altor instituţii publice, care au un buget propriu), sediul central din Bucureşti ar fi rămas fără relevanţă din perspectiva criteriului prevăzut de art. 41 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.. În condiţiile în care mai multe instanţe ar fi competente să judece o cauză penală, iar competenţa ar reveni în final primei instanţe sesizate, conform art. 41 C. proc. pen.., parchetul are într-adevăr posibilitatea de a alege instanţa care va soluţiona cauza, aşa cum instanţa are o asemenea posibilitate în situaţia declinării de competenţă în favoarea uneia dintre instanţele care ar avea competenţă în realitate, atunci când toate aceste instanţe sunt competente în baza aceluiaşi prim criteriu, prev. de art. 41 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.
Într-adevăr, în cursul urmăririi penale desfăşurate în prezenta cauză, prin încheierea penală nr. 586/18.05.2023 a Tribunalului Cluj (dosar nr. x/2023) s-a declinat competenţa de soluţionare a plângerii formulate de inculpatul A. împotriva prelungirii controlului judiciar în favoarea Tribunalului Bucureşti, care a procedat la soluţionarea plângerii respective. Cu toate acestea, contrar apărărilor formulate în cauză, nu există o regulă general-valabilă conform căreia în faza de urmărire penală procurorul ar avea posibilitatea de a sesiza fie instanţa în circumscripţia căreia îşi are sediul parchetul, fie instanţa care ar avea competenţa să judece cauza în fond. Dimpotrivă, competenţa alternativă în acest sens este prevăzută în mod expres de legiuitor, în cursul urmăririi penale, doar în anumite cazuri (ex.: în cazul sesizărilor de emitere a mandatului de supraveghere tehnică - art. 140 alin. (1) C. proc. pen.., nu şi în cazul sesizărilor de obţinere a datelor de trafic şi de localizare - art. 152 C. proc. pen.., de obţinere a datelor privind situaţia financiară - art. 153 C. proc. pen..). Or, în cazul plângerilor privind controlul judiciar nu există o asemenea derogare, ci, dimpotrivă, art. 213 alin. (1) C. proc. pen.. stabileşte în mod expres competenţa "judecătorului de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond", asemenea plângerii împotriva ordonanţei de prelungire a controlului judiciar [art. 2151 alin. (5) C. proc. pen..].
În concluzie, în condiţiile în care atât Tribunalul Cluj, cât şi Tribunalul Bucureşti au competenţa de soluţionare a cauzei prin aplicarea aceluiaşi criteriu privind locul săvârşirii infracţiuni, prevăzut de art. 41 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.., competenţa revine în final primei instanţe sesizate, potrivit art. 41 alin. (4) C. proc. pen.
Fiind învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, în temeiul art. 51 alin. (6) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Tribunalului Bucureşti, secţia I penală pentru următoarele considerente:
Conflictul de competenţă reprezintă situaţia juridică provocată de hotărârile a două instanţe care îşi declină reciproc judecarea aceleiaşi cauze.
Determinarea competenţei teritoriale a instanţelor de judecată se realizează în funcţie de criteriile prevăzute de art. 41 alin. (1) din C. proc. pen.., potrivit căruia, pentru infracţiunile săvârşite pe teritoriul României, competenţa după teritoriu este determinată, în ordine, de: locul săvârşirii infracţiuni, astfel cum este acesta definit în alin. (2) al aceluiaşi text de lege; locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul; locuinţa suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârşit fapta şi locuinţa sau, după caz, sediul persoanei vătămate.
Totodată, dispoziţiile art. 41 alin. (2) din C. proc. pen.. definesc locul săvârşirii infracţiunii ca fiind locul unde s-a desfăşurat activitatea infracţională, în tot sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia, iar prevederile alin. (3) al aceluiaşi articol statuează că, în cazul în care, potrivit alin. (2), o infracţiune a fost săvârşită în circumscripţia mai multor instanţe, oricare dintre acestea este competentă să judece.
Prin urmare, prin norma de procedură se instituie competenţa egală a tuturor instanţelor judecătoreşti în circumscripţia cărora s-a desfăşurat activitatea infracţională, fără a avea relevanţă juridică, sub acest aspect, dacă în raza instanţei sesizate s-a desfăşurat întreaga activitate obiectivă circumscrisă verbum regens al infracţiunii deduse judecăţii sau, dimpotrivă, s-a produs numai rezultatul acesteia.
În consecinţă, legiuitorul a optat pentru a nu institui un subcriteriu de preferinţă pentru stabilirea competenţei teritoriale, recunoscând, în schimb, competenţa egală a instanţelor, competentă fiind atât instanţa în circumscripţia căreia a fost săvârşită activitatea infracţională cât şi instanţa în circumscripţia căreia s-a produs urmarea imediată a infracţiunii.
Or, ca efect al opţiunii legislative relevate de dispoziţiile art. 41 alin. (1) sau art. 41 alin. (3) C. proc. pen.., sesizarea uneia dintre instanţele deopotrivă competente teritorial potrivit alin. (2) al textului de lege are ca efect încetarea vocaţiei celorlalte la judecarea cauzei, competenţa recunoscută organului judiciar prim sesizat devenind efectivă prin faptul învestirii sale, în condiţiile legii.
În cauză, se constată că prin rechizitoriul nr. x din 19.10.2023 al Parchetului European s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor A., sub control judiciar, sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (6 acte materiale), cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen.; B., sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 48 alin. (1) C. pen., rap. la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale), cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen.; C., sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (două acte materiale), cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen.; Casa de Odihnă Căprioară S.R.L., sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (6 acte materiale); D. S.R.L, sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 48 alin. (1) C. pen., rap. la art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale).
Contrar Tribunalului Bucureşti, Înalta Curte constată că, în cauză, urmărirea penală s-a efectuat în considerarea criteriului locului săvârşirii infracţiunii, conform art. 41 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.
Astfel, din perspectiva "locului de desfăşurare a activităţii infracţionale", în rechizitoriu s-a reţinut depunerea online a cererii de finanţare a proiectului "Construire fermă vaci de lapte în loc. Araci" la Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţilor Rurale 7 Centru Alba Iulia şi depunerea cererilor de plată din 29.05.2019, 25.07.2019, 25.09.2020, 11.10.2022 şi 08.02.2023, dar şi transmiterea cererii de finanţare, precum şi a cererilor de plată şi a documentelor anexate acestora, în format electronic, online, către Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, cu sediul central în municipiul Bucureşti.
De asemenea, urmarea infracţiunii prev. de art. 181 din Legea nr. 78/2000, respectiv prejudiciul constând în sumele de bani decontate, s-a produs în patrimoniul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, instituţia publică care s-a şi constituit parte civilă în cauză, şi care, aşa cum s-a arătat, îşi are sediul în Bucureşti, pe raza de competenţă a Tribunalului Bucureşti.
Ca atare, Înalta Curte constată că, prin aplicarea criteriului referitor la locul săvârşirii infracţiuni, prevăzut de art. 41 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.., atât Tribunalul Bucureşti (în a cărui rază teritorială s-a desfăşurat o parte a activităţii infracţionale şi s-a produs rezultatul infracţiunii), cât şi Tribunalul Cluj (în a cărui rază teritorială s-a desfăşurat cea mai mare parte a activităţii infracţionale) deţin competenţa de soluţionare a cauzei.
Dat fiind că în cauză a existat o sesizare succesivă a ambelor instanţe (prin rechizitoriu x Tribunalul Bucureşti şi prin declinare a competenţă - Tribunalul Cluj), în cauză devin incidente dispoziţiile art. 41 alin. (4) C. proc. pen.., potrivit cărora, în caz de sesizare succesivă a mai multor instanţe deopotrivă competente, competenţa de judecare a cauzei aparţine celei mai întâi învestite.
Având în vedere că Tribunalul Bucureşti a fost prima instanţă sesizată cu rechizitoriul nr. x din 19.10.2023 al Parchetului European, competenţa de soluţionare a cauzei va reveni acestei instanţe.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen.., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privindu-i pe inculpaţii B., D. S.R.L, A., Casa de Odihnă Căprioara S.R.L., C. şi partea civilă Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
Conform art. 275 alin. (3) C. proc. pen.., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului. În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen.., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpata Casa de Odihnă Căprioara S.R.L., în cuantum de 360 RON, va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privindu-i pe inculpaţii B., D. S.R.L, A., Casa de Odihnă Căprioara S.R.L., C. şi partea civilă Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, instanţă căreia i se trimite dosarul.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpata Casa de Odihnă Căprioara S.R.L., în cuantum de 360 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi, 04 iulie 2024.