Şedinţa publică din data de 05 iunie 2024
Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea din data de 17 mai 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, s-a respins, ca nefondată, cererea formulată de inculpatul A. de ridicare, respectiv de restrângere a măsurilor asigurătorii instituite cu privire la bunurile sale prin ordonanţa nr. 466/P/2020 din 20.10.2021 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, astfel cum au fost modificate prin încheierea din 17.05.2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală.
Pentru a dispune astfel, curtea de apel a reţinut că, prin cererea formulată la data de 02.02.2024, inculpatul A. a solicitat în principal, ridicarea măsurilor asigurătorii instituite cu privire la bunurile sale, iar în secundar, restrângerea măsurilor asigurătorii instituite cu privire la bunurile care îi aparţin.
A arătat că prin ordonanţa nr. 466/P/2020 din 20.10.2021 au fost instituire măsuri asigurătorii în scopul de a se evita ascunderea, distrugere, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot servi la repararea pagubei produse prin infracţiune, precum şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare asupra unor bunuri mobile şi imobile deţinute de A. şi a sumelor de bani deţinute de acesta până la concurenţa sumei de 3.935.425,29 RON.
Conform procesului-verbal de aplicare a sechestrului din data de 27.10.2021, având în vedere cele dispuse prin ordonanţa nr. x/P/2020 din 20.10.2021, s-a procedat la aplicarea sechestrului asupra următoarelor bunuri imobile, aflate în proprietatea inculpatului A., descrise si individualizate după cum urmează:
- cota de 1/2 din imobilul situat în Bucureşti, Splaiul Unirii nr. 10, identificat prin nr. cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x municipiului Bucureşti, compus din: apartament de 4 camere în suprafaţă de 110,3 mp, confort sporit, plus dependinţe, proprietate evaluată estimativ la suma de 550.369,84 RON, conform Studiu de piaţă pentru anul 2021 privind valorile minime imobiliare în municipiul Bucureşti - Apartamente. Imobilul în cauză este proprietatea inculpatului A. şi a soţiei sale B., fiind dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/2004 de Notarul Public C., iar cota de 1/2 a inculpatului A. a fost evaluată estimativ la suma de 275.184,92 RON;
- cota de 1/2 din imobilul situat în Bucureşti, Intrarea Catedrei nr. 17-23, identificat prin nr. cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x a municipiului Bucureşti, compus din: apartament de 3 camere, confort II, în suprafaţă de 59,86 mp, plus dependinţe, proprietate evaluată estimativ la suma de 353.194,38 RON, conform Studiu de piaţă pentru anul 2021 privind valorile minime imobiliare în municipiul Bucureşti -Apartamente. Imobilul în cauză este proprietatea inculpatului A. şi a soţiei sale B., fiind dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/2016 de Notarul Public D., iar cota de 1/2 a inculpatului A. a fost evaluată estimativ la suma de 176.597,19 RON;
- cota de 3/8 din imobilul situat în Bucureşti; str. x, identificat prin nr. cadastral x şi x, înscris în cartea funciară nr. x a municipiului Bucureşti, compus din: teren în suprafaţă măsurată de 192 mp şi casă de 3 camere plus dependinţe cu suprafaţă totală de 50.27 mp, proprietate evaluată estimativ la suma de 401.086,17 RON, conform Studiu de piaţă pentru anul 2021 privind valorile minime imobiliare în municipiul Bucureşti - Clădiri Individuale. Imobilul în cauză este proprietatea inculpatului A., în cotă de 3/8 şi a numitei E., în cotă de 5/8 fiind dobândit prin moştenire. Cota inculpatului A. a fost evaluată estimativ la suma de 150.407,31 RON;
- cota de 3/8 din imobilul situat în comuna Corbeanca, sat Tamaşi, judeţ Ilfov, identificat prin nr. cadastral x şi x, înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Corbeanca, judeţ Ilfov, compus din: teren în suprafaţă de 3.728 mp şi casă cu suprafaţa totală de 85 mp, proprietate evaluată estimativ la suma de 543.727,39 RON, conform Studiu de piaţă pentru anul 2021 privind valorile minime imobiliare în judeţul Ilfov. Imobilul în cauză este proprietatea inculpatului A., în cotă de 3/8 şi a numitei E., în cotă de 5/8 fiind dobândit prin moştenire. Cota de 3/8 a inculpatului A. a fost evaluată estimativ la suma de 203.897,77 RON;
- cota de 1/2 din imobilul situat în comuna Olteni, judeţ Vâlcea, identificat prin nr. cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Bujoreni, judeţ Vâlcea, compus din: teren în suprafaţă de 31.794 mp, cu destinaţia de fâneaţă, proprietate evaluată estimativ la suma de 79.485,5 RON, conform Studiu de piaţă pentru anul 2021 privind valorile minime imobiliare în judeţul Vâlcea. Imobilul în cauză este proprietatea inculpatului A., în cotă de 1/2 şi a soţiei sale B., fiind dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/2007 de BNP F.. Cota de 1/2 a inculpatului A. a fost evaluată estimativ la suma de 39.742,75 RON.
În baza ordonanţei nr. 466/P/2020 din 20.10.2021, G. S.A. a comunicat la data de 27.10.2021, că a instituit măsura asiguratorie a popririi, după cum urmează:
- cont x având un sold de 90,7 RON,
- depozit la termen persoană fizică cu rata fixă a dobânzii - 3 luni - având un sold de 25.014,08 euro,
- depozit la termen persoană fizică cu rata fixă a dobânzii - 3 luni - având un sold de 25.014,08 euro,
- depozit la termen persoană fizică cu rata fixă a dobânzii - 3 luni - având un sold de 25.014,08 euro,
- depozit la termen persoană fizică cu rata fixă a dobânzii - 3 luni - având un sold de 25.014,08 euro.
Prin adresa x/25.10.2021 H. S.A. a comunicat că a instituit măsura asiguratorie a popririi, după cum urmează:
- cont RON-6.354,45 RON,
- depozit în valoare de 155.000 RON scadent la 19.04.2022,
- depozit în valoare de 3.002,77 RON, scadent la 01.11.2021,
- 3 depozite în valoare de 10.039,70 RON, scadente la 02.12.2021,
- 2 depozite în valoare de 50.198,50 RON, scadente la 02.12.2021,
- 3 depozite în valoare de 30.013,61 euro, scadente la 20.01,2022,
- depozit în valoare de 10.004,54 euro, scadent la 20.01.2022.
Prin Ordonanţa nr. 466/P/2020 din 14.03.2022, s-a dispus transferul sumelor de bani poprite la G. S.A. în conturile IBAN x titular: ANAJ A. si x titular: ANABI A., deschise de Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate .
Prin Ordonanţa nr. 466/P/2020 din 19.04.2022 s-a dispus menţinerea sechestrului asigurător şi a măsurii popririi dispuse prin Ordonanţa din 20.10.2021 .
La data de 17.05.2022, Curtea de Apel Bucureşti a admis, în parte, contestaţia formulată de inculpat împotriva ordonanţei din data de 19.04.2022, conform încheierii pronunţate în dosarul nr. x/2022 şi a dispus ridicarea popririi asigurătorii asupra contului de depozit în RON aparţinând inculpatului A., deschis la H., care la data de 21.04.2022 avea un disponibil de 293.779,38 RON - cod client x, doar în limita sumei de 42.679 RON, în vederea plăţii impozitelor către Bugetul de Stat, urmând ca pentru restul sumei din acest cont şi pentru sumele viitoare să se menţină măsura popririi asigurătorii până la concurenţa sumei de 3.935.425,29 RON.
Prin ordonanţa nr. 466/P/2020 din 26.05.2022 s-a dispus transferul sumelor de bani poprite la H. S.A., cu excepţia sumei de 42.678 RON, în conturile IBAN x titular: ANABI A. şi x 0000 0022 8651 0001 titular: ANABI A., deschise de Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate .
A precizat că solicitarea sa de a se dispune ridicarea măsurilor asigurătorii instituite cu privire la bunurile al căror proprietar este are în vedere faptul că situaţia premisă a faptelor reproşate în prezentul dosar are în vedere faptul că inculpatul I. de profesie avocat, acuzat de complicitate la abuz în serviciu a procedat la încasarea unor sume de bani care nu se cuveneau din relaţia contractuală cu părţile civile, contractul de asistenţă juridică nefiind contestat de părţile civile.
Chiar dacă sub aspect legal, obligativitatea măsurii subzistă, curtea a observat că sumele de bani ce reprezintă prezumtivul prejudiciu, reprezintă o plată contractuală făcută de către J. şi K. către Cabinet de Avocat I., la dosar fiind depus contractul ce are forţă obligatorie între părţi conform art. 1270 C. civ.. Pe de altă parte, inculpatul A. a acţionat strict cu respectarea contractului şi a voinţei dlor. J. şi K. iar raporturile juridice patrimoniale dintre părţile civile şi Cabinet de Avocat I. au fost tranşate prin decizii definitive ale instanţelor de judecată, la nivelul anului 2020, acestea fiind depuse la dosar.
Mai mult, domnii J. şi K. au declarat în mod neechivoc atât că datorează aceste sume şi nu le contestă, precum şi aceea că nu au avut nicio obiecţiune faţă de plăţile realizate, plăţi ce consideră că sunt cuvenite Cabinetului de Avocat I..
Totodată, s-a reţinut că părţile civile nu au formulat niciodată acţiuni împotriva BEJ A. sau a inculpatului Casagranda, nu au justificat niciun fel de pretenţii civile în procesul penal privind pe inculpatul A.. Toate sumele reclamate de aceştia au fost încasate de Cabinet de Avocat I. pentru o activitate derulată pe parcursul a 12 ani şi 300 de faze procesuale, finalizate cu încasarea integrală de către aceştia a sumei de 4,2 milioane euro. Situaţia litigioasă a urmat denunţării contractului avocaţial imediat după încasarea creanţei de către părţile civile.
În egală măsură, a subliniat faptul că părţile civile K. şi J. au recuperat potrivit sentinţei civile definitive, parte din această sumă în dosarul de executare silită nr. x/2020 al L..
A arătat că se poate constata existenţa unei disproporţii vădite între valoarea bunurilor indisponibilizate şi valoarea prejudiciului reproşat în cauză.
Totalizând valoarea indisponibilizată cumulată a sechestrelor şi popririlor în ceea ce îl priveşte pe inculpatul A., a rezultat un total de 845.829,94 RON (imobile neexpertizate cu valori net inferioare celor de piaţă - minim 30% şi chiar 70%) 100.056,32 euro şi 90,70 RON (transferaţi în conturile ANABI de la G.), 300.133,83 RON (popriţi în conturile M.) şi 100.180,14 euro (popriţi în conturile M.).
S-a reţinut că totalul sumelor indisponibilizate prin sechestre sau popriri este numai în privinţa inculpatului A. de 2.136.043,55 RON (fără a lua în calcul subevaluarea cu minim 30%-70% a bunurilor imobiliare - 1.146.054,47 RON şi 200.236,46 euro (la un curs de 4,9441 RON/1 euro = 989.989,08 RON).
Mai mult, s-a arătat că, în afara sumei de 2.136.043,55 RON indisponibilizată în patrimoniul inculpatului A., au fost indisponibilizate şi multe alte sume, astfel:
- suma de 2.165.514,02 RON şi 119.883,07 euro (la un curs de 4,9441/1 euro = 592.713,88 Iei) ceea ce reprezintă un total indisponibilizat de 2.758.227,91 RON în patrimoniul terţului N., sume transferate la ANABI; suma de 48.115,48 RON şi 1982,97 euro (la un curs de 4,9441/1 euro = 9804 RON) ceea ce reprezintă un total indisponibilizat de 57.919,48 RON de la inculpatul I., sume transferate la ANABI,
- contravaloarea a 496.000 RON indisponibilizaţi prin sechestrul asupra cotei de 1/2 din apartamentul coproprietate şi poprire pe conturile terţului O.;
- suma de 65.000 de euro (la un curs de 4,9441/1 euro = 321.366,5 RON) de la terţi P. şi Q. (soţi), ce reprezintă un total indisponibilizat de 321.366,5 RON;
- un imobil (apartament şi două locuri de parcare) neexpertizat şi subevaluat cu minim 50% respectiv la suma de 448.913,02 RON, 41.626,48 RON şi 35.095,83 RON, reprezentând un total indisponibilizat de 525.635,33 RON de la E..
Prin adunarea tuturor sumelor de bani poprite cu valorile bunurilor imobiliare sechestrate (care aşa cum a arătat sunt vădit subevaluate, nefiind expertizate) s-a obţinut o sumă totală de 6.295.192,77 RON sumă ce în condiţiile expertizării la valoarea curentă de piaţă a bunurilor imobiliare ar creşte cu minim 2.000.000 RON. Chiar şi acceptând subevaluarea bunurilor care în contextul etapei procesuale curente a punerii în mişcare a acţiunii penale (concomitent schimbării încadrării) nu se justifică, se poate observa că între suma prezumată a fi prejudiciu de 3.935.425,29 RON şi suma reală totală indisponibilizată de 6.295.192,77 RON există o diferenţă nejustificată în plus de 2.359.767,48 RON, sume licit dobândite neputând proveni din activităţile pretins nelegale, al căror prejudiciu a fost limitat de constituirea de parte civilă.
În plus, la dosarul cauzei, în faţa instanţei de judecată a fost depusă o solicitare scrisă din partea inculpatului I. şi a doamnei N., ca o sumă totală de peste 2.000.000 de RON din sumele virate în subconturile ANABI ai căror titulari sunt, să fie transferată în conturile părţilor civile.
În acest fel, s-a putut observa că solicitarea d-lui I. şi a doamnei N. nu face altceva decât să împlinească scopul pentru care măsurile asigurătorii dispuse în cauză să fie atins - respectiv despăgubirea părţilor civile.
În subsidiar, a solicitat să se dispună restrângerea obiectului măsurilor asigurătorii care îl vizează prin limitarea acestora la suma care nu este acoperită de cererea formulată de către dl. I. şi de către doamna N.. În acest fel, se va putea asigura îndeplinirea cerinţei proporţionalităţii dintre îngrădirea dreptului său la proprietate şi acuzaţia care i se aduce dar pe care o contestă şi la acest moment.
La termenul de judecată din data de 26.04.2024, Curtea a pus în discuţie cererea formulată de către inculpatul A..
Apărătorul ales al inculpatului A. a depus la dosar o cerere completatoare prin care a arătat că referitor la solicitarea de ridicare a măsurilor asiguratorii cu privire la bunurile aflate în proprietatea sa a dus următoarele argumente de drept.
A arătat în cererea anterioară faptul că domnii J. şi K. s-au constituit părţi civile cu privire la sume de bani care au ajuns în conturile domnului avocat I..
A înţeles să completeze prin prezenta referindu-se la faptul că, aşa cum a reţinut şi instanţa în încheierea din data de 01.03.2024, există hotărâri judecătoreşti definitive ale unor instanţe civile prin care s-a stabilit că aceste sume trebuie restituite de către dl. I..
În concret, a indicat sentinţa civilă nr. 5832/08.08.2018 pronunţată în dosarul x/2017 al Judecătoriei Sectorului 5 prin care instanţa a dispus restituirea sumelor eliberate nelegal, respectiv a sumei de 3.020.614,8 RON în sarcina Cabinetului de Avocat I. (DUP filele x).
În acest fel, prin sentinţa definitivă nr. 1193 din 08.03.2019 pronunţată în dosarul nr. x/2018, instanţa civilă a dispus restabilirea situaţiei anterioare, prin obligarea Cabinetului de Avocat I. la plata, către contestatorul J., a sumei de 915.525,48 RON şi prin obligarea intimatului la plata, către contestatorul K., a sumei de 1759,81 RON (DUP filele x).
În aceste condiţii, constituirea de parte civilă vizează sume cu privire la care Cabinetul de Avocat I. a fost obligat la restituire prin hotărâri judecătoreşti civile, hotărâri care sunt definitive şi cu privire la care se derulează şi procedura de executare silită în prezent.
Cu privire la solicitarea privind restrângerea obiectului măsurilor asiguratorii, în cererea deja depusă la dosar a menţionat faptul că există o disproporţie între valoarea bunurilor care se află în proprietatea inculpatului şi cu privire la care s-a dispus instituirea măsurilor asigurătorii în prezentul dosar şi valoarea prejudiciului reţinut prin rechizitoriu. A arătat că faţă de prejudiciul reţinut prin rechizitoriu - 3.935.425,2 RON (compus din suma de 3.020.614,8 RON, sumă ce a fost eliberată în dosarul de executare nr. 34/2016 şi suma de 914.810,49 RON, sumă ce a fost eliberată în dosarul de executare nr. 70/2018). Prin aceeaşi cerere a arătat si că totalul sumelor indisponibilizate prin sechestre sau popriri este numai în privinţa inculpatului A. de 2.136.043 55 RON (fără a lua în calcul subevaluarea cu 30%-70% a bunurilor imobiliare - 1.146.054,47 RON şi 200.236,46 euro (la un curs de 4,9441 RON/1 euro 989.989,08 RON).
A mai arătat că afirmaţiile sale sunt susţinute într-o manieră si mai consistentă de împrejurarea că între timp în conturile părţilor civile au fost încasate sume de bani importante.
Astfel, în urma dispoziţiei de ridicare a măsurilor asigurătorii regăsit în încheierea de şedinţă din data de 15.03.2024, în conturile acestora a fost transferată suma de 2.502.555,07 RON din conturile domnului I. şi ale doamnei N., La aceasta se adaugă faptul că dl. I. (aşa cum reiese din adresa depusă la dosar) a achitat direct domnului J. suma de 120.000 RON (la data de 22.09.2023), dar şi faptul că în dosarul de executare al L., în perioada 03.08.2020-18.05.2023 a fost recuperată suma de 112.545.17 RON.
În raport de cele mai sus arătate, prin raportare la suma indicată în rechizitoriu cu titlu de prejudiciu, de 3.935.425,29 RON, a rezultat că eventuale măsuri asiguratorii prin raportare la elementele nou apărute ar mai putea viza doar suma de 1.197.325,7 RON (sumă cu privire la care hotărârile judecătoreşti definitive indicate la punctul din prezenta au dispus ca ea să fie plătită de către Cabinet de avocat I.).
Un argument în plus îl reprezintă faptul că în dosar sunt menţinute în continuare şi alte măsuri asigurătorii, aşa cum a subliniat şi în cererea anterioară.
În ultimul rând, a arătat că la acest moment, au fost menţinute măsuri asigurătorii cu privire la alte bunuri:
- suma de 65.000 de euro (la un curs de 4,9441/1 euro 321.366,5 RON) de la terţi P. şi Q. (soţi), ce reprezintă un total indisponibilizat de 321.366,5 RON; un imobil (apartament şi două locuri de parcare) neexpertizat şi subevaluat cu minim 50% respectiv la suma de 448.913,02 RON, 41.626,48 RON şi 35.095,83 RON, reprezentând un total indisponibilizat de 525.635,33 RON de la E..
În aceste condiţii, a solicitat în principal, să se dispună ridicarea măsurilor asigurătorii instituite cu privire la bunurile inculpatului A. iar în secundar, să se dispună restrângerea măsurilor asigurătorii instituite cu privire la bunurile care îi aparţin, în acest caz analizând oportunitatea de a ridica măsura instituită cu privire la următoarele bunuri:
- cota de 1/2 din imobilul situat în Bucureşti, Splaiul Unirii nr. 10,sc. l,et. l, ap. l, identificat prin nr. cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x municipiului Bucureşti, compus din: apartament de 4 camere în suprafaţă de 110,3 mp, confort sporit, plus dependinţe, proprietate evaluată estimativ la suma de 550.369,84 RON, conform Studiu de piaţă pentru anul 2021 privind valorile minime imobiliare în municipiul Bucureşti - Apartamente. Imobilul în cauză este proprietatea inculpatului A. şi a soţiei sale B., fiind dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/2004 de Notarul Public C., iar cota de 1/2 a inculpatului A. a fost evaluată estimativ la suma de 275.184,92 RON;
- cota de 3/8 din imobilul situat în Bucureşti, str. x, identificat prin nr. cadastral x şi x, înscris în cartea funciară nr. x a municipiului Bucureşti, compus din: teren în suprafaţă măsurată de 192 mp şi casă de 3 camere plus dependinţe cu suprafaţă totală de 50.27 mp, proprietate evaluată estimativ la suma de 401.086,17 RON, conform Studiu de piaţă pentru anul 2021 privind valorile minime imobiliare în municipiul Bucureşti - Clădiri Individuale. Imobilul în cauză este proprietatea inculpatului A., în cotă de 1/8 şi a numitei E., în cotă de 5/8 fiind dobândit prin moştenire. Cota inculpatului A. a fost evaluată estimativ la suma de 150.407,31 RON;
- contul cu IBAN: x având soldul de 257.200,77 RON (aşa cum rezultă din documentul ataşat).
În analiza cu privire la soluţia pe care instanţa o va pronunţa, a solicitat să se aibă în vedere şi faptul că întâmpină dificultăţi reale în asigurarea mijloacelor de subzistenţă întrucât după trimiterea sa în judecată în prezenta cauză biroul de executor al cărui titular este nu mai are activitate sustenabilă, motiv pentru care este nevoit să îl închidă.
Analizând cererea de ridicare a măsurii sechestrului asigurator în principal şi de restrângere a măsurii sechestrului asigurator în secundar formulată de inculpatul A., Curtea a reţinut următoarele:
Prin ordonanţa nr. 466/P/2020 din 20.10.2021 pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot servi la repararea pagubei produse prin infracţiune, precum şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare, a fost dispusă instituirea măsurii asigurătorii constând în indisponibilizarea unor bunuri mobile şi imobile deţinute de către inculpatul A., dar şi măsura popririi asupra sumelor de bani prezente şi viitoare, din conturile bancare ale susnumitului, până la concurenţa sumei de 3.935.425,29 RON.
Conform procesului-verbal de aplicare a sechestrului din data de 27.10.2021, având în vedere cele dispuse prin ordonanţa nr. x/P/2020 din 20.10.2021, s-a procedat la aplicarea sechestrului asupra următoarelor bunuri imobile, aflate în proprietatea inculpatului A., descrise şi individualizate după cum urmează:
• Cota de 1/2 din imobilul situat în Bucureşti, Splaiul Unirii nr. 10, identificat prin nr. cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x municipiului Bucureşti, compus din: apartament de 4 camere în suprafaţă de 110,3 mp, confort sporit, plus dependinţe, proprietate evaluată estimativ la suma de 550.369,84 RON, conform Studiu de piaţă pentru anul 2021 privind valorile minime imobiliare în municipiul Bucureşti - Apartamente. Imobilul în cauză este proprietatea suspectului A. şi a soţiei sale B., fiind dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/2004 de Notarul Public C., iar cota de 1/2 a suspectului A. a fost evaluată estimativ la suma de 275.184,92 RON;
• Cota de 1/2 din imobilul situat în Bucureşti, Intrarea Catedrei nr. 17-23, identificat prin nr. cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x a municipiului Bucureşti, compus din: apartament de 3 camere, confort II, în suprafaţă de 59,86 mp, plus dependinţe, proprietate evaluată estimativ la suma de 353.194,38 RON, conform Studiu de piaţă pentru anul 2021 privind valorile minime imobiliare în municipiul Bucureşti - Apartamente. Imobilul în cauză este proprietatea suspectului A. şi a soţiei sale B., fiind dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/2016 de Notarul Public D., iar cota de 1/2 a suspectului A. a fost evaluată estimativ la suma de 176.597,19 RON;
• Cota de 3/8 din imobilul situat în Bucureşti, str. x, identificat prin nr. cadastral x şi x, înscris în cartea funciară nr. x a municipiului Bucureşti, compus din: teren în suprafaţă măsurată de 192 mp şi casă de 3 camere plus dependinţe cu suprafaţa totală de 50.27 mp, proprietate evaluată estimativ la suma de 401.086,17 RON, conform Studiu de piaţă pentru anul 2021 privind valorile minime imobiliare în municipiul Bucureşti - Clădiri Individuale. Imobilul în cauză este proprietatea suspectului A., în cotă de 3/8 şi a numitei E., în cotă de 5/8 fiind dobândit prin moştenire. Cota de 3/8 a suspectului A. a fost evaluată estimativ la suma de 150.407,31 RON;
• Cota de 3/8 din imobilul situat în comuna Corbeanca, sat Tamaşi, judeţ Ilfov, identificat prin nr. cadastral x şi x, înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Corbeanca, judeţ Ilfov, compus din: teren în suprafaţă de 3.728 mp şi casă cu suprafaţa totală de 85 mp, proprietate evaluată estimativ la suma de 543.727,39 RON, conform Studiu de piaţă pentru anul 2021 privind valorile minime imobiliare în judeţul Ilfov. Imobilul în cauză este proprietatea suspectului A., în cotă de 3/8 şi a numitei E., în cotă de 5/8 fiind dobândit prin moştenire. Cota de 3/8 a suspectului A. a fost evaluată estimativ la suma de 203.897,77 RON;
• Cota de 1/2 din imobilul situat în comuna Olteni, judeţ Vâlcea, identificat prin nr. cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Bujoreni, judeţ Vâlcea, compus din: teren în suprafaţă de 31.794 mp, cu destinaţia de fâneaţă, proprietate evaluată estimativ la suma de 79.485,5 RON, conform Studiu de piaţă pentru anul 2021 privind valorile minime imobiliare în judeţul Vâlcea. Imobilul în cauză este proprietatea suspectului A., în cotă de 1/2 şi a soţiei sale B., fiind dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/2007 de BNP F.. Cota de 1/2 a suspectului A. a fost evaluată estimativ la suma de 39.742,75 RON.
Totodată, în baza Ordonanţei nr. 466/P/2020 din 20.10.2021, G. S.A. a comunicat că a instituit măsura asiguratorie a popririi, după cum urmează:
- Cont x având un sold de 90,7 RON,
- Depozit la termen persoană fizică cu rata fixă a dobânzii - 3 luni - având un sold de 25.014,08 euro,
- Depozit la termen persoană fizică cu rata fixă a dobânzii - 3 luni - având un sold de 25.014,08 euro,
- Depozit la termen persoană fizică cu rata fixă a dobânzii - 3 luni - având un sold de 25.014,08 euro,
- Depozit la termen persoană fizică cu rata fixă a dobânzii - 3 luni - având un sold de 25.014,08 euro.
Prin adresa x/25.10.2021 H. S.A. a comunicat că a instituit măsura asiguratorie a popririi, după cum urmează:
- Cont RON - 6.354,45 RON,
- Depozit în valoare de 155.000 RON scadent la 19.04.2022,
- Depozit în valoare de 3.002,77 RON, scadent la 01.11.2021,
- 3 depozite în valoare de 10.039,70 RON, scadente la 02.12.2021,
- 2 depozite în valoare de 50.198,50 RON, scadente la 02.12.2021,
- 3 depozite în valoare de 30.013,61 euro, scadente la 20.01.2022,
- Depozit în valoare de 10.004,54 euro, scadent la 20.01.2022.
Prin Ordonanţa nr. 466/P/2020 din 14.03.2022, în respectarea dispoziţiilor art. 27 din Legea nr. 318/2015, s-a dispus transferul sumelor de bani poprite la G. S.A. în conturile IBAN x titular: ANABI A. şi x titular: ANABI A., deschise de Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate .
Prin Ordonanţa nr. 466/P/2020 din 19.04.2022 s-a dispus menţinerea sechestrului asigurător şi a măsurii popririi dispuse prin Ordonanţa din 20.10.2021 .
La data de 17.05.2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală a admis în parte contestaţia formulată de A. împotriva ordonanţei din data de 19.04.2022, conform încheierii pronunţate în dosarul nr. x/2022 şi a dispus ridicarea popririi asigurătorii asupra contului de depozit în RON aparţinând susnumitului, deschis la H., care la data de 21.04.2022 avea un disponibil de 293.779,38 RON - cod client x, doar în limita sumei de 42679 RON, în vederea plăţii impozitelor către Bugetul de Stat, urmând ca pentru restul sumei din acest cont şi pentru sumele viitoare să se menţină măsura popririi asigurătorii până la concurenţa sumei de 3.935.425,29 RON. Totodată instanţa a menţinut restul dispoziţiilor ordonanţei contestate.
Prin Ordonanţa nr. 466/P/2020 din 26.05.2022, în respectarea dispoziţiilor art. 27 din Legea nr. 318/2015, s-a dispus transferul sumelor de bani poprite la H. S.A., cu excepţia sumei de 42.678 RON, în conturile IBAN x titular: ANABI A. şi xtitular: ANABI A., deschise de Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate .
Curtea a reţinut că inculpatul A. a fost trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, iar inculpatul I., sub aspectul săvârşirii complicităţii la această infracţiune, precum şi a faptei de spălarea banilor, reţinându-se, de către acuzare, că prejudiciul presupus cauzat prin săvârşirea faptei de abuz în serviciu are valoarea de 3.935.425,29 RON, suma reprezentând şi un folos necuvenit obţinut de inculpatul I., în calitate de avocat.
În aceste condiţii, potrivit dispoziţiilor art. 20 din legea nr. 78/2000, în ceea ce îl priveşte pe inculpatul A., s-a apreciat că luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie şi, prin urmare, nu pot fi ridicate.
În ceea ce priveşte solicitarea inculpatului de restrângere a măsurilor asigurătorii, Curtea a reţinut că suma reţinută în rechizitoriu cu titlu de prejudiciu cauzat părţilor civile, pentru acoperirea căruia s-au instituit măsurile asiguratorii, este în cuantum de 3.935.425,29 RON.
Ulterior, prin încheierea din 15.03.2024, pronunţată de Curte în dosarul x/2022, s-a admis cererea formulată de inculpatul I. şi de persoana interesată N. şi s-a dispus ridicarea măsurilor asiguratorii instituite asupra sumelor existente în conturile bancare deschise pe numele acestora, aflate în administrarea ANABI, în scopul transferării acestor sume de bani în conturile părţilor civile K. şi J., în cote de câte 1/2.
Cu toate că suma reprezentând presupusul prejudiciu cauzat părţilor civile s-a diminuat ca urmare a transferării sumelor de bani, conform încheierii amintite mai sus, existenţa şi cuantumul exact al acestuia reprezintă aspecte ce vor fi stabilite odată cu soluţionarea laturii civile a cauzei, moment în care Curtea se va pronunţa şi cu privire la măsurile asiguratorii dispuse în cauză.
Totodată, cu prilejul soluţionării laturii civile a cauzei se va aprecia şi cu privire la caracterul proporţional al măsurilor asiguratorii.
Prin urmare, s-a apreciat că, la acest moment ingerinţa în dreptul de proprietate al inculpatului este necesară pentru realizarea scopurilor menţionate de procuror în ordonanţă, iar durata măsurii asigurătorii este una rezonabilă, de la instituirea acestora organele judiciare desfăşurând în mod constant activităţi procesuale.
Împotriva încheierii din data de 17 mai 2024, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală a formulat contestaţie inculpatul A..
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sub nr. x/2022/a4.
Prin motivele de contestaţie susţinute cu ocazia dezbaterilor şi prin notele scrise depuse la dosar, contestatorul inculpat A. a solicitat admiterea contestaţiei formulate, desfiinţarea încheierii contestate şi rejudecând, în principal, ridicarea măsurilor asigurătorii instituite cu privire la bunurile sale, iar în secundar, restrângerea măsurilor asigurătorii instituite cu privire la bunurile care îi aparţin.
S-a arătat că în faţa instanţei de judecată a fost depusă o solicitare scrisă din partea inculpatului I. şi a mamei sale N., ca o sumă totală de peste 2.000.000 de RON din sumele virate în subconturile ANABI să fie transferată în conturile părţilor civile.
În considerarea acestei cereri, instanţa a dispus ridicarea măsurilor asigurătorii (prin încheierea de şedinţă din data de 15.03.2024) şi, în conturile părţilor civile a fost transferată suma de 2.502.555,07 RON. La aceasta s-a adăugat faptul că inculpatul I. a achitat direct domnului J. suma de 120.000 RON, la data de 22.09.2023, dar şi faptul că în dosarul de executare L., în perioada 03.08.2020-18.05.2023, a fost recuperată suma de 112.545.17 RON.
S-a precizat astfel că solicitarea de ridicare a măsurilor asigurătorii instituite cu privire la bunurile al căror proprietar este are în vedere faptul că situaţia premisă a faptelor reproşate vizează împrejurarea că inculpatul I., de profesie avocat, acuzat de complicitate la abuz în serviciu, a procedat la încasarea unor sume de bani care nu se cuveneau din relaţia contractuală cu părţile civile, contractul de asistenţă juridică nefiind contestat de părţile civile.
Chiar dacă sub aspect legal, obligativitatea măsurii subzistă, sumele de bani ce reprezintă prezumtivul prejudiciu, reprezintă o plată contractuală făcută de către J. şi K. către Cabinet de Avocat I., iar raporturile juridice patrimoniale dintre părţile civile şi Cabinet de Avocat I. au fost tranşate prin decizii definitive ale instanţelor de judecată, la nivelul anului 2020, acestea fiind depuse la dosar.
Mai mult, părţile civile J. şi K. au declarat în mod neechivoc atât că datorează sume şi nu le contestă, precum şi aceea că nu au avut nicio obiecţiune faţă de plăţile realizate, plăţi ce consideră că sunt cuvenite Cabinetului de Avocat I..
Totodată, s-a arătat că părţile civile nu au formulat niciodată acţiuni împotriva BEJ A., nu au justificat niciun fel de pretenţii civile în procesul penal privind pe acesta. Toate sumele reclamate de aceştia au fost încasate de Cabinet de Avocat I. pentru o activitate derulată pe parcursul a 12 ani şi 300 de faze procesuale, finalizate cu încasarea integrală de către aceştia a sumei de 4,2 milioane euro. Situaţia litigioasă a urmat denunţării contractului avocaţial imediat după încasarea creanţei de către părţile civile.
În egală măsură, s-a subliniat faptul că părţile civile K. şi J. au recuperat potrivit sentinţei civile definitive, parte din această sumă în dosarul de executare silită nr. x/2020 al L..
Prin motivele de contestaţie, s-a mai arătat că există o disproporţie vădită între valoarea bunurilor indisponibilizate şi valoarea prejudiciului reproşat în cauză. Totalul sumelor indisponibilizate prin sechestre sau popriri este numai în privinţa sa de 2.136.043,55 RON. Mai mult, în afara sumei de 2.136.043,55 RON indisponibilizată în patrimoniul său, au fost indisponibilizate şi multe alte sume, astfel:
- suma de 2.165.514,02 RON şi 119.883,07 euro (la un curs de 4,9441/1 euro = 592.713,88 RON) ceea ce reprezintă un total indisponibilizat de 2.758.227,91 RON în patrimoniul terţului N., sume transferate la ANABI;
- suma de 48.115,48 RON şi 1982,97 euro (la un curs de 4,9441/1 euro = 9804 RON) ceea ce reprezintă un total indisponibilizat de 57.919,48 RON de la inculpatul I., sume transferate la ANABI;
- contravaloarea a 496.000 RON indisponibilizaţi prin sechestrul asupra cotei de V% din apartamentul coproprietate şi poprire pe conturile terţului O.;
- suma de 65.000 de euro (la un curs de 4,9441/1 euro = 321.366,5 RON) de la terţi P. şi Q. (soţi), ce reprezintă un total indisponibilizat de 321.366,5 RON;
- un imobil (apartament şi două locuri de parcare) neexpertizat şi subevaluat cu minim 50% respectiv la suma de 448.913,02 RON, 41.626,48 RON şi 35.095,83 RON, reprezentând un total indisponibilizat de 525.635,33 RON de la E..
Prin adunarea tuturor sumelor de bani poprite cu valorile bunurilor imobiliare sechestrate se obţine o sumă totală de 6.295.192,77 RON sumă ce în condiţiile expertizării la valoarea curentă de piaţă a bunurilor imobiliare ar creşte cu minim 2.000.000 RON. Chiar şi acceptând subevaluarea bunurilor care în contextul etapei procesuale curente a punerii în mişcare a acţiunii penale (concomitent schimbării încadrării) nu se justifică, se observă că între suma prezumată a fi prejudiciu de 3.935.425,29 RON şi suma reală totală indisponibilizată de 6.295.192,77 RON există o diferenţă nejustificată în plus de 2.359.767,48 RON, sume licit dobândite neputând proveni din activităţile pretins nelegale, al căror prejudiciu a fost limitat de constituirea de parte civilă.
În plus, la dosarul cauzei, în faţa instanţei de judecată a fost depusă o solicitare scrisă din partea numitului I. şi a doamnei N., ca o sumă totală de peste 2.000.000 de RON din sumele virate în subconturile ANABI ai căror titulari sunt, să fie transferată în conturile părţilor civile, fiind împlinit scopul pentru care măsurile asigurătorii au fost dispuse în cauză, respectiv despăgubirea părţilor civile.
În subsidiar, s-a adresat solicitarea de a dispune restrângerea obiectului măsurilor asigurătorii prin limitarea acestora la suma care nu este acoperită de cererea formulată de către numiţii I. şi N.. În acest fel, se va putea asigura îndeplinirea cerinţei proporţionalităţii dintre îngrădirea dreptului său la proprietate şi acuzaţia care i se aduce şi pe care o contestă.
Examinând actele şi lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constată următoarele:
Cu titlu preliminar, se constată că încheierea atacată prin care s-a respins, ca nefondată, cererea formulată de inculpatul A. de ridicare, respectiv de restrângere a măsurilor asigurătorii instituite cu privire la bunurile sale, este susceptibilă a fi atacată cu contestaţie, în condiţiile art. 4251 C. proc. pen. raportat la art. 2501 şi art. 2502 din C. proc. pen.
Calea de atac specifică în materia măsurilor asigurătorii este contestaţia, care urmează regulile statornicite prin art. 2501 din C. proc. pen., completate, în mod corespunzător, cu dreptul comun în materia contestaţiei penale (dispoziţiile art. 4251 din C. proc. pen.).
Întrucât prin încheierea contestată instanţa a constatat că se impune menţinerea măsurilor asigurătorii, fiind analizate condiţiile măsurii aşa cum a fost dispusă iniţial şi a respins solicitarea de ridicare a măsurii, apreciind că subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menţinerea măsurii asigurătorii, se apreciază că prin această analiză a subzistenţei temeiurilor şi apreciere că se impune menţinerea măsurii dispuse, încheierea este supusă contestaţiei.
Dispoziţii legale aplicabile
Conform art. 249 alin. (1) din C. proc. pen., măsurile asigurătorii se pot lua pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune; (4) măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale sau confiscării extinse se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate.
Potrivit dispoziţiilor art. 53 alin. (1) şi (2) din Constituţia României, exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav; restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.
Prin Decizia nr. 19 din 16 octombrie 2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată de Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 953 din 4 decembrie 2017, s-a stabilit că "Instituirea unei măsuri asigurătorii obligă organul judiciar să stabilească un raport rezonabil de proporţionalitate între scopul pentru care măsura a fost dispusă, ca modalitate de asigurare a interesului general, şi protecţia dreptului persoanei acuzate de a se folosi de bunurile sale, pentru a evita să se impună o sarcină individuală excesivă."
În jurisprudenţa europeană în materia drepturilor omului, s-a statuat că orice ingerinţă în drepturile protejate de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale trebuie să fie prevăzută de lege, pentru a exclude caracterul arbitrar, să fie justificată de un interes public sau general legitim şi, nu în ultimul rând, să asigure un just echilibru între cerinţele de interes general ale comunităţii şi cele privind protecţia drepturilor fundamentale ale persoanei.
Aplicând aceste consideraţii de ordin teoretic speţei de faţă, Înalta Curte constată că în cauză sunt întrunite exigenţele legale pentru menţinerea măsurilor asigurătorii.
Astfel, prin ordonanţa nr. 466/P/2020 din 20.10.2021 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, menţinută prin Ordonanţa nr. 466/P/2020 din 19.04.2022 au fost instituite măsuri asigurătorii în scopul de a se evita ascunderea, distrugere, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot servi la repararea pagubei produse prin infracţiune, precum şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare asupra unor bunuri mobile şi imobile deţinute de A. şi a sumelor de bani deţinute de acesta până la concurenţa sumei de 3.935.425,29 RON.
Conform procesului-verbal de aplicare a sechestrului din data de 27.10.2021, s-a procedat la aplicarea sechestrului asupra următoarelor bunuri imobile, aflate în proprietatea inculpatului A., descrise si individualizate după cum urmează:
- Cota de 1/2 din imobilul situat în Bucureşti, Splaiul Unirii r.l0,sc. l,etl, identificat prin nr. cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x municipiului Bucureşti, compus din: apartament de 4 camere în suprafaţă de 110,3 mp, confort sporit, plus dependinţe, proprietate evaluată estimativ la suma de 550.369,84 RON, conform Studiu de piaţă pentru anul 2021 privind valorile minime imobiliare în municipiul Bucureşti - Apartamente. Imobilul în cauză este proprietatea suspectului A. şi a soţiei sale B., fiind dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/2004 de Notarul Public C.,iar cota de 1/2 a suspectului A. a fost evaluată estimativ Ia suma de 275.184,92 RON;
- Cota de 1/2 din imobilul situat în Bucureşti, Intrarea Catedrei nr. 17-23,parter, identificat prin nr. cadastral x, înscris în cart funciară nr. x a municipiului Bucureşti, compus din: apartament de 3 camere, confort II, în suprafaţă de 59,86 mp, plus dependinţe, proprietate evaluată estimativ la suma de 353.194,38 RON, conform Studiu de piaţă pentru anul 2021 privind valorile minime imobiliare în municipiul Bucureşti -Apartamente. Imobilul în cauză este proprietatea suspectului A. şi a soţiei sale B., fiind dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/2016 de Notarul Public D., iar cota de 1/2 a suspectului A. a fost evaluată estimativ la suma de 176.597,19 RON;
- Cota de 3/8 din imobilul situat în Bucureşti, str. x,identificat prin nr. cadastral x şi x, înscris în cartea funciară nr. x a municipiului Bucureşti, compus din: teren în suprafaţă măsurată de 192 mp şi casă de 3 camere plus dependinţe cu suprafaţă totală de 50.27 mp, proprietate evaluată estimativ Ia suma de 401.086,17 RON, conform Studiu de piaţăpentru anul 2021 privind valorile minime imobiliare în municipiul Bucureşti - Clădiri Individuale. Imobilul în cauză este proprietatea suspectului A.,în cotă de 3/8 şi a numitei E., în cotă de 5/8 fiind dobândit prin moştenire. Cota aspectului A. a fost evaluată estimativ la suma de 150.407,31 RON;
- Cota de 3/8 din imobilul situat în comuna Corbeanca, sat Tamaşi, judeţ Ilfov, identificat prin nr. cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Corbeanca, judeţ Ilfov, compus din: teren în suprafaţă de 3.728 mp şi casă cu suprafaţa totală de 85 mp, proprietate evaluată estimativ la suma de 543.727,39 RON, conform Studiu de piaţă pentru anul 2021 privind valorile minime imobiliare în judeţul Ilfov. Imobilul în cauză este proprietatea suspectului A., în cotă de 3/8 şi a numitei E., în cotă de 5/8 fiind dobândit prin moştenire. Cota de 3/8 a suspectului A. a fost evaluată estimativ la suma de 203.897,77 RON;
- Cota de 1/2 din imobilul situat în comuna Olteni, judeţ Vâlcea, identificat prin nr. cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x a localităţii Bujoreni, judeţ Vâlcea, compus din: teren în suprafaţă de 31.794 mp, cu destinaţia de fâneaţă, proprietate evaluată estimativ la suma de 79.485,5 Iei, conform Studiu de piaţă pentru anul 2021 privind valorile minime imobiliare în judeţul Vâlcea. Imobilul în cauză este proprietatea suspectului A., în cotă de 1/2 şi a soţiei sale B., fiind dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/2007 de BNP F.. Cota de l/2a suspectului A. a fost evaluată estimativ la suma de 39.742,75 RON.
Prin ordonanţa nr. 466/P/2020 din 19.04.2021 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Structura Centrală, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, în temeiul art. 2502 din C. proc. pen., au fost menţinute măsurile asigurătorii instituite prin ordonanţa nr. 466/P/2020 din 20.10.2021, constând în sechestru asigurător, până la concurenţa sumei de 3.935.425,29 RON, aplicat asupra următoarelor bunuri imobile, aparţinând inculpatului A. şi instituirea măsurii asigurătorii a popririi, până la concurenţa sumei de 3.935.425,29 RON, asupra sumelor de bani prezente şi viitoare din conturile bancare ale inculpatului A..
Prin încheierea din 17.05.2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. x/2022, s-a admis în parte contestaţia formulată de contestatorul - inculpat A. împotriva ordonanţei din data de 19.04.2022 şi s-a dispus ridicarea popririi asigurătorii asupra contului de depozit în RON deschis la H., care la data de 21.04.2022 avea un disponibil de 293.779,38 RON, doar în limita sumei de 42.679 RON, urmând ca pentru restul sumei din acest cont şi pentru sumele viitoare să se menţină măsura popririi asigurătorii până la concurenţa sumei de 3.935.425,29 RON.
Prin încheierea din 15 martie 2024, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în dosarul nr. x/2022, a admis cererea formulată de inculpatul I. şi de persoana interesată N. şi a dispus ridicarea măsurilor asiguratorii instituite asupra sumelor existente în conturile bancare deschise pe numele acestora, aflate în administrarea ANABI, în scopul transferării acestor sume de bani în conturile părţilor civile K. şi J., în cote de câte 1/2.
A dispus ca ANABI să transfere sumele de bani din conturile bancare deschise pe numele inculpatului I. şi al persoanei interesate N., aflate în administrarea sa, în conturile părţilor civile K. şi J., în cote de câte 1/2.
Temeiul măsurilor asigurătorii luate prin ordonanţa 466/P/2020 din 20.10.2021 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, astfel cum au fost modificate prin încheierea din 17.05.2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală îl reprezintă repararea pagubei produse prin infracţiune, precum şi garantarea executării cheltuielilor judiciare.
Evaluând, în continuare, criteriul proporţionalităţii menţinerii măsurilor asigurătorii instituite asupra bunurilor aparţinând inculpatului A. sub aspectul scopului urmărit prin instituirea acestora şi restrângerea dreptului de proprietate al inculpatului asupra bunurilor sale, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că măsurile asigurătorii au fost dispuse şi menţinute în vederea garantării reparării pagubei şi acoperirii cheltuielilor judiciare, fiind aplicabile prevederile obligatorii ale art. 20 din Legea nr. 78/2000, că prima instanţă nu a dat încă o rezolvare acţiunii civile aparţinând părţilor civile J. şi K., care nu au precizat în niciun fel poziţia cu privire la acţiunea civilă în sensul restrângerii pretenţiilor civile, pretenţii care nu s-au restrâns şi care, de altfel, se pot şi majora în cursul judecăţii.
În plus, faptul că în privinţa inculpatului A. nu există o ieşire din pasivitate în vederea acoperirii prejudiciului cauzat părţilor civile, independent de acţiunile coinculpatului I. care a înţeles să achite părţilor civile parte din prejudiciu şi având în vedere şi rolul măsurilor asigurătorii, de a preveni ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor, instanţa consideră că nu se impune vreo modificare în raport cu măsurile asigurătorii instituite în privinţa inculpatului A..
Deopotrivă, se reţine obligarea inculpatului A. de a răspunde solidar în raport cu prejudiciul creat de ambii inculpaţi, astfel cum rezultă din natura acuzaţiilor de abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave pentru care a fost trimis inculpatul A. în judecată prin rechizitoriul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, pentru care luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie, probatoriul administrat şi evaluat care a stat la baza menţinerii măsurilor asigurătorii, ceea ce conduce la concluzia asupra subzistenţei temeiurilor avute în vedere la menţinerea măsurilor asigurătorii.
Întrucât măsura asigurătorie se dispune în considerarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, încetarea sau schimbarea acestora trebuie să conducă la reevaluarea măsurii respective, dacă pe parcursul acestora au intervenit elemente noi, însă Înalta Curte constată că până la acest moment procesual nu au fost furnizate informaţii apte să conţină împrejurări intrinseci sau extrinseci care pot determina modificări care să conducă la necesitatea sau oportunitatea restrângerii măsurii procesuale (exemplu, când se stabileşte un prejudiciu inferior celui iniţial) ori chiar ridicării totale sau parţiale a măsurii asigurătorii de natură să poată fi reformată concluzia instanţei în privinţa necesităţii şi proporţionalităţii măsurii.
Având în vedere aspectele expuse, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că, prin soluţia de respingere a solicitării de revocare a măsurii ori de restrângere, prin încheierea contestată s-a concluzionat că subzistă temeiurile menţinerii măsurii, în care se poate exercita în continuare neîngrădit dreptul de proprietate (cu toate atributele sale) asupra bunurilor indisponibilizate, cu excepţia dreptului de dispoziţie şi se pot obţine satisfacţii patrimoniale în urma folosirii lor.
Susţinerile contestatorului privind revocarea măsurii sau restrângerea prin raportare la demersurile efectuate de coinculpatul I. privind acoperirea unei părţi din prejudiciu către părţile civile, nu influenţează măsura dispusă în privinţa inculpatului A. în ceea ce priveşte acoperirea prejudiciului şi a cheltuielilor judiciare, câtă vreme acesta nu a ieşit din pasivitate şi nu poate avea vreun beneficiu de pe urma conduitei pe care a ales să o aibă inculpatul I., dar şi sub aspectul răspunderii solidare a inculpaţilor pentru prejudiciul cauzat părţilor civile, respectiv la prejudiciul pe care inculpatul l-ar fi generat în patrimoniul celor două părţi civile, prin raportare la urmarea produsă.
Instanţa consideră că doar în cazul acoperirii integrale a prejudiciului ori a renunţării părţilor civile la despăgubiri pe parcursul procesului, nu s-ar mai justifica măsura asigurătorie luată în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune, fiind necesară ridicarea acesteia.
În ipoteza în care pe parcursul procesului penal sunt dispuse măsuri asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune, acestea trebuie să vizeze întreg prejudiciul cauzat şi nu o parte din acesta, fiind o garanţie pentru părţile civile, întrucât măsura asigurătorie fiind dispusă în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune trebuie să urmărească garantarea integrală a pagubei cauzate, aşa încât bunurile indisponibilizate să fie suficiente pentru acoperirea despăgubirilor acordate la soluţionarea cauzei.
Se reţine că întinderea prejudiciului va dobândi un caracter cert fiind atestată prin soluţia ce urmează a fi pronunţată şi la momentul când aceasta devine executorie, însă la acest moment procesual, se constată că subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea şi menţinerea măsurilor asigurătorii, din perspectiva caracterului necesar al acestora, iar consecinţele pe care le produc nu depăşesc efectele fireşti ale unei astfel de măsuri.
În ceea ce priveşte existenţa unui pericol concret de ascundere, distrugere, înstrăinare sau sustragere de la urmărire a bunurilor care pot servi la repararea pagubei, acesta poate rezulta, în aprecierea instanţei, nu doar dintr-un element faptic punctual, ci şi dintr-un ansamblu de indicii, care, apreciate global, conturează o stare de pericol concret şi de risc al unei viitoare insolvabilităţi, cu consecinţa imposibilităţii acoperirii prejudiciului ori a cheltuielilor judiciare, cu atât mai mult cu cât, urmare a caracteristicilor procedurii judiciare, mai sus enunţate, este cert că va exista un interval mai mare de timp până la pronunţarea unei hotărâri definitive.
De asemenea, din perspectiva duratei rezonabile de desfăşurare a procedurilor judiciare sub măsura asigurătorie, Înalta Curte constată că nu a fost depăşit un termen rezonabil, iar C. proc. pen. nu stabileşte o anumită durată. În principiu, măsura asigurătorie se menţine până la soluţionarea definitivă a cauzei penale dacă nu intervin elemente noi care să modifice caracterul necesar al măsurii dispuse.
În ceea ce priveşte consistenţa şi ritmicitatea actelor efectuate în cauză pe durata măsurii asigurătorii, nu s-au înregistrat perioade de stagnare, iar cauza fiind complexă, presupune administrarea a numeroase probe, iar la acest moment, nu se poate considera ca fiind depăşită o durată rezonabilă a măsurilor dispuse.
În concluzie, măsurile asigurătorii respectă exigenţa de proporţionalitate nu doar în raport de durata acestora, cât şi de gravitatea ingerinţei în drepturile de proprietate ale inculpatului, fiind necesare pentru realizarea scopurilor pentru care măsurile asigurătorii au fost dispuse în cauză, respectiv repararea pagubei produse prin infracţiune, precum şi garantarea executării cheltuielilor judiciare.
Pentru aceste considerente, constatând încheierea atacată ca fiind legală şi temeinică, în temeiul art. 4251 raportat la art. 2501 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul inculpat A., împotriva încheierii din data de 17 mai 2024, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul inculpat A., împotriva încheierii din data de 17 mai 2024, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Obligă contestatorul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 05 iunie 2024.