Şedinţa publică din data de 18 iunie 2024
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
1.1. Prin acţiunea înregistrată la data de 17 aprilie 2024, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2024, reclamanţii A., B. şi C., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, au solicitat:
(i) în principal, anularea Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 19H/16.04.2024 şi menţinerea ca temeinice şi legale a Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea circumscripţiilor electorale municipale, orăşeneşti şi comunale din Judeţul Buzău, precum şi a Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea Biroului electoral de circumscripţie judeţeană nr. 10 Buzău;
(ii) în subsidiar, anularea în parte a Hotărârii nr. 19H/16.04.2024 emise de Biroul Electoral Central cu privire la admiterea contestaţiei formulate împotriva Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024.
Tot cu caracter subsidiar, doar în măsura în care instanţa învestită cu cererea de chemare în judecată apreciază că au aplicabilitate în cauză prevederile pct. 57 din Anexa la H.G. nr. 199/2024, reclamanţii au arătat că înţeleg să invoce şi excepţia de nelegalitate a pct. 57 din Anexa la H.G. nr. 199/2024, care conferă caracter definitiv hotărârilor Biroului Electoral Central.
1.2. La data de 18 aprilie 2024, la dosarul cauzei s-au depus următoarele cereri:
- petenta D. a depus cerere de intervenţie principală, prin care a solicitat anularea hotărârii atacate şi menţinerea ca temeinic şi legal a Procesului-verbal nr. x/A/2024 din 14.04.2024 privind constituirea circumscripţiilor electorale municipale, orăşeneşti şi comunale din Judeţul Buzău;
- petenţii E., F., G., H., I., J., K., L. şi M., petenţii N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W. şi X., precum şi petenţii Y., Z. şi AA. au depus cereri de intervenţie principale având un obiect similar cu acţiunea judiciară;
- petenţii BB., CC., DD., EE., FF. şi GG. au depus o cerere de intervenţie accesorie în interesul reclamanţilor, prin care s-a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată.
1.3. Prin decizia nr. 2252 din 18 aprilie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
1.4. Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 29 aprilie 2024, sub nr. x/2024*.
1.5. La data de 26 aprilie 2024, reclamanţii au formulat cerere de suspendare a executării Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 19H/16.04.2024, până la soluţionarea definitivă a cauzei care priveşte anularea aceluiaşi act administrativ.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 219 din 26 aprilie 2024, Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal a dispus următoarele:
(i) a respins cererea de suspendare a executării Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 19H din 16.04.2024, ca neîntemeiată:
(ii) a respins excepţia de nelegalitate a pct. 57 din Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 199/2024 privind aprobarea calendarului acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024, ca inadmisibilă;
(iii) a respins cererea de anulare a Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 19H din 16.04.2024, ca neîntemeiată;
(iv) a respins cererile de intervenţie principale şi cererea de intervenţie accesorie admise în principiu, ca neîntemeiate.
3. Hotărârea instanţei de recurs
Prin decizia nr. 2679 din 20 mai 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins recursurile formulate de contestatorii A., B. şi C. şi de intervenienţii BB., CC., DD., EE., FF., GG., E., F., L. şi M., împotriva sentinţei nr. 219 din 26 aprilie 2024 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.
4. Contestaţia în anulare
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 31 mai 2024, sub nr. x/2024, contestatorii B. şi C. au formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei nr. 2679 din 20 mai 2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2024, întemeiată pe prevederile art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., solicitând admiterea contestaţiei, anularea deciziei atacate şi, în rejudecare, admiterea recursului, cu consecinţa rejudecării acţiunii şi pronunţării unei soluţii de admitere a cererii.
După prezentarea rezumativă a situaţiei de fapt care a condus la demararea litigiului şi a soluţiilor pronunţate în fond şi în recurs, contestatorii susţin că, în cuprinsul deciziei atacate, instanţa de control judiciar a reţinut că, în realitate, s-a contestat modalitatea de întocmire a listelor pentru desemnarea preşedintelui şi locţiitorului acestuia în birourile electorale, modalitate care este unică, adică prin aplicarea aceloraşi criterii de desemnare nominalizate în legislaţia incidentă în materie, legislaţie arătată atât în cuprinsul Procesului-verbal nr. x/A/2024, cât şi a Procesului-verbal nr. x/A/2024.
Arată contestatorii că, în data de 14.04.2024, preşedintele Tribunalului Buzău a procedat la desemnarea preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie şi a locţiitorilor acestora în şedinţă publică, prin tragere la sorţi, dintre magistraţii şi ceilalţi jurişti cu domiciliul sau reşedinţa în judeţ, fiind încheiate 2 procese-verbale: Procesul-verbal nr. x/A/2024 din data de 14 aprilie 2024, care constituie actul de învestitură al preşedintelui, respectiv al locţiitorului de preşedinte al Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 10 Buzău şi Procesul-verbal nr. x/A/2024 din data de 14 aprilie 2024, care constituie actul de învestitură al preşedinţilor, respectiv al locţiitorilor de preşedinte ai birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală din judeţul Buzău. Eroarea materială evidentă şi esenţială comisă de instanţa de recurs constă în aceea că nu a avut în vedere că tragerile la sorţi consemnate în cele două procese-verbale anterior menţionate s-au realizat din două liste distincte, ignorând datele materiale aflate la dosarul cauzei care constituie în acelaşi timp elemente fundamentale în stabilirea competenţei Biroului Electoral Central de soluţionare a contestaţiilor asupra modului de organizare şi asupra componenţei birourilor electorale.
Învederează contestatorii că la dosarul cauzei exista lista magistraţilor din rândul cărora s-a efectuat această extragere, listă ignorată de instanţa de recurs. Biroul Electoral Judeţean Buzău a fost constituit prin Procesul-verbal nr. x/A/14.04.2024 din judecătorul I. - preşedinte şi judecătorul J. - locţiitor, ambii judecători în exerciţiu la Tribunalul Buzău. Dacă instanţa de recurs ar fi avut în vedere acest element material esenţial, în sensul că tragerile la sorţi pentru desemnarea biroului electoral judeţean Buzău s-au efectuat din liste conţinând doar judecători în funcţiune ai Tribunalului Buzău, respectând punctul de vedere exprimat de intimatul Biroul Electoral Central în mai multe adrese de răspuns, astfel cum s-a reţinut în decizia atacată, ar fi ajuns la concluzia că procesul-verbal nr. x/A/14.04.2024 care constituie actul de învestitură al preşedintelui, respectiv al locţiitorului de preşedinte al Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 10 Buzău este legal întocmit, motiv pentru care nu s-ar fi impus anularea lui prin hotărârea nr. 19H/16.04.2024 a Biroului Electoral Central. Cum la desemnarea preşedinţilor, respectiv al locţiitorilor de preşedinţi ai birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală din judeţul Buzău au fost avute în vedere alte liste şi tragerile la sorţi au fost consemnate într-un act distinct, anume Procesul-verbal nr. x/A/2024 din data de 14 aprilie 2024, legalitatea întocmirii listelor şi a procedurii efective de desemnare iese din sfera de competenţă a Biroului Electoral Central şi intră în competenţa Biroului Electoral Judeţean Buzău.
Consideră contestatorii că, în acord cu art. 41 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, în condiţiile în care instanţa de recurs ar fi avut în vedere aceste elemente materiale definitorii - liste distincte pentru desemnarea biroului electoral judeţean, respectiv a celorlalte tipuri de birouri - în analizarea competenţei intimatului de a verifica procedura de desemnare a preşedinţilor, respectiv al locţiitorilor de preşedinţi ai birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală, respectiv judeţeană din judeţul Buzău, ar fi conchis, în mod indubitabil, că procesul-verbal nr. x/A/14.04.2024 care constituie actul de învestitură al preşedintelui, respectiv al locţiitorului de preşedinte al Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 10 Buzău este legal întocmit, iar că Procesul-verbal nr. x/A/2024 din data de 14 aprilie 2024 care constituie actul de învestitură a preşedinţilor, respectiv al locţiitorilor de preşedinţi ai birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală din judeţul Buzău nu putea fi contestat la Biroul Electoral Central.
Se mai susţine că eroarea materială esenţială se confirmă şi din perspectiva soluţiei adoptate cu unanimitate de judecătorii secţiei de Contencios Adminstrativ şi Fiscal ai Înaltei Curţi, reţinută în minuta Şedinţei din 28.05.2024, potrivit căreia: pct. 2. Cu privire la competenta BEC, s-a decis în unanimitate în sensul în care acesta este competent din punct de vedere material să soluţioneze contestaţia împotriva procesului-verbal privind desemnarea, prin tragere la sorţi, a preşedinţilor şi locţiitorilor birourilor eletorale de circumscripţiei, orăşeneşti, municipale şi comunale, în condiţiile în care tragerea la sorţi referitoare la biroul electoral de circumscripţiei judeţeană şi tragerea la sorţi pentru celelalte birourile electoral de circumscripţie au contituit o singură operaţiune materială. Or, în cauza dedusă judecăţii, instanţa de recurs nu a înţeles că acest aspect a reprezentat apărarea privitoare la necompetenţa BEC de soluţionare a contestaţiilor împotriva Procesului-verbal nr. x/A/2024, desemnarea pentru funcţia de preşedinte şi locţiitor al cele două categorii de birouri de circumscripţie efectuându-se prin două operaţiuni materiale distincte, în urma cărora a fost emis Procesul-verbal nr. x pentru desemnarea birourilor de circumscripţie locală şi Procesul-verbal nr. x pentru biroul de circumscripţie judeţean.
O altă eroare materială pe care contestatorii o consideră esenţială în adoptarea deciziei de către instanţa de recurs constă în aceea că, în decizia atacată, instanţa de control judiciar a reţinut că "decizia nr. 2500 din 09 mai 2024 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2024, invocată de recurenţi cu titlu de practică judiciară nu prezintă relevanţă. Această decizie analizează legalitatea altei operaţiuni materiale de desemnare a preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie din jud. Buzău şi a locţiitorilor acestora, concretizate în Procesul-verbal nr. x/A/2024 din 18.04.2024, precum şi legalitatea Hotărârii BEC nr. 37/H/21.04.2024 de soluţionare a contestaţiei administrative. Aşa cum rezultă din conţinutul sentinţei nr. 209 din 2.04.2024, operaţiunea materială de tragere la sorţi a avut în vedere etapele stabilite de Biroul Electoral Central prin adresa nr. x/2024, ulterioară emiterii Hotărârii BEC nr. 19/H/16.04.2024. În altă ordine de idei, din conţinutul sentinţei nr. 209 din 2.04.2024 rezultă faptul că reclamanţii din acea cauză erau judecători şi procurori pe raza de competenţă a Tribunalului Buzău, iar aceştia au contestat actele anterior nominalizate prin invocarea vătămării drepturilor lor subiective sau a intereselor lor legitime dintr-o altă perspectivă decât cea care se regăseşte în actele procesuale ale părţilor din prezenta cauză." . În aceste paragrafe, instanţa de recurs a confundat elemente importante ale acestei sentinţe şi corelaţia, legătura sa cu prezenta cauză, ceea ce a determinat pronunţarea unei soluţii nelegale. Litigiul ce a constituit obiectul dosarului nr. x/2024 s-a purtat între o parte dintre intervenienţii din prezenta cauza, anume între intervenienţii accesorii din cauza pendinte, care în acel litigiu au avut calitatea de reclamanţi, anume BB., CC., DD., EE., FF., GG. şi intimatul din prezenta cauză, Biroul Electoral Central. În mod eronat s-a reţinut acest aspect, în condiţiile în care cel puţin unul dintre reclamanţi avea domiciliul în alt judeţ - DD., domiciliat în judeţ Dâmboviţa.
Arată contestatorii că, prin sentinţa civilă nr. 209 din 24.04.2024 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, menţinută prin decizia nr. 2500 din 09 mai 2024 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2024, s-a dispus anularea Hotărârii BEC nr. 37/H/21.04.2024 şi s-a admis contestaţia din 19.04.2024 împotriva procesului-verbal nr. x/A/2024 din 18.04.2024 întocmit de Preşedintele Tribunalului Buzău şi a procedurii de tragere la sorţi pentru desemnarea Preşedintelui biroului electoral de circumscripţie şi a locţiitorului acestuia realizată de Preşedintele Tribunalului Buzău în data de 18.04.2024, orele 19:00, cu consecinţa anulării în tot a procedurii de tragere la sorţi şi a actelor subsecvente întocmite şi reluarea acesteia, cu respectarea art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015. Prin urmare, s-a anulat tocmai una dintre măsurile dispuse prin Hotărârea BEC nr. 19H/16.04.2024, ce face obiectul prezentei contestaţii, menţinute de instanţa de recurs, care a omis un element esenţial, anume că sentinţa civilă nr. 209 din 24.04.2024 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, menţinută prin decizia nr. 2500 din 09 mai 2024 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2024 a lipsit de efecte nu doar Hotărârea BEC nr. 19H/16.04.2024, dar a invalidat şi raţionamentul juridic ce a stat la baza acesteia. În acest sens, contestatorii redau o serie de considerente din cuprinsul deciziei nr. 2500 din 09.05.2024 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2024.
În raport de aceste aspecte, consideră contestatorii că instanţa de fond a confundat elementele esenţiale ale sentinţei civile nr. 209 din 24.04.2024 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, menţinută prin decizia nr. 2500 din 09 mai 2024 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2024, corelaţia şi impactul său asupra Hotărârii BEC nr. 19H/16.04.2024, arătând că este simplă practică judiciară. În măsura în care instanţa de recurs ar fi constatat că această cauză - 407/42/2024 are impact direct, definitiv şi neechivoc asupra Hotărârii BEC nr. 19H/16.04.2024, anulându-i şi raţionamentul şi efectele, nefiind o simplă practică judiciară, soluţia care se impunea era admiterea recursului.
Mai susţin contestatorii că instanţa a săvârşit o eroare esenţială şi a lipsit de un drept deja câştigat prin hotărârile pronunţate în dosarul nr. x/2024 unele părţi care au răspuns în calitate de intervenienţi în prezentul dosar, dar şi judecători şi procurori alţii decât aceia, care au o situaţie similară, prin simplul fapt că alături de aceştia au existat şi persoane care deţineau calitatea de magistrat-asistent sau personal asimilat magistraţilor. Instanţa de recurs a înţeles să efectueze o analiză a unei chestiuni care nu a fost pusă în discuţie în faţa instanţei de fond, respectiv aceea a calităţii de magistrat a unora dintre părţile reclamante. Această chestiune ce poate fi lesne caracterizată ca reprezentând o eroare esenţială de procedură a influenţat în mod deosebit soluţia adoptată de către instanţa de recurs. Instanţa de fond nu a făcut în cuprinsul sentinţei nr. 219 din 29 aprilie 2024 nicio referire/analiză la calitatea de magistrat a vreuneia din părţile implicate. În cuprinsul Hotărârii nr. 19H/16.04.2024 erau menţionate două poziţii nr. 13 şi 15 din lista magistraţilor propuşi pentru desemnare ca preşedinţi şi locţiitori, ca neavând calitatea de magistrat, cu toate acestea instanţa de fond, nefiind antamată această chestiune nici din partea reclamanţilor, intevenienţilor şi nici din partea pârâtului BEC, nu a făcut niciun fel de analiză cu privire la acest aspect. Aşadar instanta de recurs a analizat acest aspect pentru prima oara, în condiţiile în care era învestită cu calea de atac a contestatorilor, înrăutăţind în mod nejustificat situaţia acestora. Intimatul-pârât nu a formulat recurs incident la considerentele sentinţei recurate, nici nu a pus în discuţie această chestiune în faţa instanţei de recurs, ci a formulat întâmpinare la recurs, în cuprinsul căreia a antamat această chestiune pentru prima dată.
Consideră contestatorii că, şi cu privire la chestiunea calităţii de magistrat a unora dintre persoane, instanţa de recurs s-a aflat în eroare. Prin Hotărârea nr. 19H, s-a reţinut explicit că poziţiile 8, 9, 12 şi 14 din lista magistraţilor sunt magistraţi în exerciţiu la alte instanţe. Magistratul-asistent C. se află pe poziţia 14 din listă, deci în accepţiunea BEC este magistrat al altei instanţe. Instanţa de recurs, fără a fi provocată la analiza acestei chestiuni neantamate pe fondul cauzei, a procedat la analiza calităţii unor persoane din listă, lipsindu-i pe contestatori de un grad de jurisdicţie în cadrul căruia ar fi putut antama această discuţie, iar în recurs în etapa dezbaterilor nepunând în discuţie acest aspect. Asocierea intervenienţilor cu persoane pe care instanţa de recurs le-a apreciat ca neîndeplinind calitatea de magistrat în sensul Legii nr. 115/2015 a determinat-o pe această să pronunţe o hotărâre care să le încalce acestora drepturi faţă de care deja practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este relevantă.
5. Apărările formulate în cauză
Intimatul Biroul Electoral Central nu a depus întâmpinare faţă de contestaţia în anulare formulată de contestatorii B. şi C..
II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra contestaţiei în anulare
Analizând contestaţia în anulare formulată de contestatorii B. şi C., Înalta Curte o va respinge, ca nefondată, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ., text de lege pe care contestatorii şi-au întemeiat cererea:
"(2) Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când: (...) 2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale;"
Înalta Curte reţine că, pentru a fi incident acest caz de contestaţie în anulare, este necesar ca hotărârea împotriva căreia se îndreaptă contestaţia să fie pronunţată în soluţionarea căii de atac a recursului, iar contestatorul să invoce existenţa unor erori materiale săvârşite de instanţa de control judiciar, care au influenţat soluţia astfel pronunţată. În definirea cazului de contestaţie în anulare privitor la existenţa unor erori materiale, textul de lege are în vedere greşelile materiale evidente, în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului, ce conduc la retractarea hotărârii pronunţate şi pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor.
În speţă, pretinsa eroare materială a fost invocată de contestatori din mai multe perspective, ce pot fi sumarizate astfel:
(i) ignorarea împrejurării conform căreia tragerile la sorţi consemnate în Procesul-verbal nr. x/A/14.04.2024, care constituie actul de învestitură al preşedintelui, respectiv al locţiitorului de preşedinte al Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 10 Buzău şi Procesul-verbal nr. x/A/14.04.2024, care constituie actul de învestitură a preşedinţilor, respectiv al locţiitorilor de preşedinţi ai birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală din judeţul Buzău, ambele încheiate de intimatul Biroul Electoral Central, s-au realizat din două liste distincte, ceea ce produce efecte asupra stabilirii competenţei Biroului Electoral Central de soluţionare a contestaţiilor asupra modului de organizare şi asupra componenţei birourilor electorale;
(ii) greşita analiză a efectelor pe care le produce în cauză sentinţa civilă nr. 209 din 24.04.2024, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2024, menţinută prin decizia nr. 2500 din 09 mai 2024 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, din perspectiva corelaţiei acesteia cu prezenta cauză, considerând contestatorii că această sentinţă a lipsit de efecte Hotărârea BEC nr. 19H/16.04.2024, invalidând raţionamentul juridic ce a stat la baza acesteia;
(iii) analiza eronată de către instanţa de recurs a unei chestiuni care nu a fost pusă în discuţie în faţa instanţei de fond, respectiv aceea a calităţii de magistrat a unora dintre reclamanţi, cu încălcarea principiului dublului grad de jurisdicţie.
Toate celelalte susţineri se circumscriu acestor direcţii de argumentaţie.
În raport de prevederile art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ. şi de argumentele expuse de contestatori, Înalta Curte constată că în cauză nu se susţine o greşeală materială a instanţei de recurs cu privire la date sau elemente formale ale dosarului cauzei, ci motivele prezentate în contestaţia în anulare se referă la însăşi legalitatea deciziei atacate, contestatorii formulând critici cu privire la raţionamentul instanţei de recurs, contestând considerentele pe care se sprijină soluţia de respingere a recursului.
Astfel, aspectele expuse la pct. (i) şi (ii) anterior prezentate fac parte din analiza de legalitate condusă de instanţa de fond cu privire la sentinţa recurată, din perspectiva modului de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 41 din Legea nr. 115/2015 (referitoare la competenţa de soluţionare a contestaţiilor de către Biroul Electoral Central) şi art. 26 alin. (5) din aceeaşi lege (referitoare la procedura de desemnare, prin tragere la sorţi, a preşedintelui biroului electoral de circumscripţie şi a locţiitorului acestuia), inclusiv sub aspectul modalităţii de aplicare a acestor prevederi în litigiul ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2024 şi a efectelor pe care le produce hotărârea judecătorească definitivă pronunţată în dosarul amintit. Contestatorii invocă, aşadar, pretinse greşeli de judecată în aplicarea şi interpretarea legii, susţineri în raport de care Înalta Curte constată că motivele contestaţiei în anulare nu se circumscriu noţiunii de "eroare materială", astfel cum este reglementată de prevederile art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ.
Cât priveşte chestiunea de la pct. (iii), respectiv analiza unor aspecte nepuse în discuţia părţilor în faţa instanţei de fond, Înalta Curte constată că, în mod evident, nici aceasta nu se circumscrie textului de lege pe care se întemeiază contestaţia în anulare, examinarea unor argumente pretins noi neconstituind o eroare de ordin material a instanţei de recurs, respectiv o greşeală materială referitoare la aspecte de ordin formal ale cererii de recurs.
Înalta Curte mai are în vedere că, potrivit normelor de procedură civilă, contestaţia în anulare nu are menirea de a crea o cale de atac suplimentară, un "recurs la recurs" în favoarea părţii care o exercită, ci reprezintă un remediu procedural utilizat în cazuri specifice, limitativ prevăzute de C. proc. civ.. Legiuitorul nu a intenţionat ca, pe calea contestaţiei în anulare, să deschidă părţilor posibilitatea formulării unei noi căi de atac, prin care să fie analizate ori reanalizate aspecte de temeinicie şi/sau legalitate ale hotărârii judecătoreşti, ci acest mijloc procedural a fost destinat exclusiv pentru îndreptarea unor nereguli procedurale expres şi limitativ prevăzute de C. proc. civ.
Pentru considerentele expuse, constatând că nu sunt întrunite cerinţele prevăzute de art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte, în raport de dispoziţiile art. 508 din acelaşi cod, va respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorii B. şi C., ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestaţia în anulare declarată de contestatorii B. şi C. împotriva deciziei nr. 2679 din 20 mai 2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2024, ca nefondată.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 18 iunie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.