Cameră preliminară. Contestație. Nulitate absolută. Complete specializate în materia infracţiunilor de corupţie

 

Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială. Camera preliminară

                                                   Drept procesual penal. Partea generală. Acte procesuale şi procedurale comune 

 

  Indice alfabetic:      - drept procesual penal

                                    - contestație

                                    - camera preliminară

                                    - nulitate absolută

Legea nr. 78/2000, art. 29

C. proc. pen., art. 345 și urm.

 

Conform dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 78/2000, obligativitatea soluționării cauzelor având ca obiect infracțiuni de corupție sau infracțiuni asimilate acestora de către un complet de judecată specializat în materia infracţiunilor de corupţie se aplică inclusiv în ceea ce priveşte faza de cameră preliminară, în caz contrar urmând a fi incidente dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

 

I.C.C.J., Secția penală, încheierea nr. 276 din 3 aprilie 2024 a completului de 2 judecători de cameră preliminară

 

I. Prin încheierea din data de 16 octombrie 2023, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Iași, Secţia penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/45/2023/a1, în baza art. 346 alin. (2), cu referire la art. 38 alin. (1) lit. d) și art. 41 alin. (1) lit. a) și c) C. proc. pen., s-a constatat competența materială și teritorială a Curții de Apel Iași în judecarea prezentei cauze.

Au fost admise în parte cererile și excepțiile invocate de inculpații A., B., C., D., E., F. și de judecătorul de cameră preliminară din oficiu.

S-a constatat neregularitatea rechizitoriului nr. x/P/2019 din data de 03.05.2023 al D.I.I.C.O.T.- S.T. Iași din perspectiva necesității asigurării caracterului clar al acuzațiilor formulate și precizate în capitolul dedicat analizei încadrărilor juridice.

Pentru a pronunţa o astfel de hotărâre, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Iaşi a reţinut că prin rechizitoriul nr. x/P/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Iași, înregistrat pe rolul Curții de Apel Iași, la data de 04.05.2023, s-a dispus trimiterea în judecată, printre alții, a inculpatului

• F., pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat (modalitatea constituirii), prevăzută de dispozițiile art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la înșelăciune, prevăzută de dispozițiile art. 48 alin. (1) C. pen., rap. la art. 244 alin. (1), (2) C. pen., cu aplicarea art. 256 ind.1 C. pen. și art. 35 alin. (1) C. pen. (9 acte materiale săvârșite de către autorul infracțiunii cu complicitatea inculpatului), complicitate la spălare de bani, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen., rap. la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale) și art. 77 lit. a) C. pen., abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (8 acte materiale), toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) cod.

Prin actul de remediere a neregularităților din data de 24.10.2023, emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism -Serviciul Teritorial Iași, înregistrat la dosar la data de 26.10.2023, cu respectarea termenului legal, s-a făcut o amplă expunere cu privire la natura neregularităților constatate de judecătorul de cameră preliminară și la întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii de spălare de bani, s-au expus pe larg circuitele de spălare a banilor, cu indicarea de probe, punctul de vedere cu privire la celelalte neregularități, procesându-se efectiv la remedierea neregularităților constatate de judecătorul de cameră preliminară.

Prin același act de remediere, i s-a comunicat judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Iași faptul că se menține dispoziția de trimitere în judecată din rechizitoriul nr. x/P/2019, emis de către D.I.I.C.O.T. - S.T. Iași, cu privire la toți inculpații trimiși în judecată și la toate faptele imputate acestora, solicitându-i-se să dispună începerea judecății dosarului.

Ulterior, prin încheierea penală nr. 49 din data de 07 noiembrie 2023, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Iași, Secţia penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/45/2023/a1, s-au dispus următoarele:

1) În temeiul art. 346 alin. (4) şi (4¹) C. proc. pen., s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. x/P/2019 din data de 03.05.2023 al D.I.I.C.O.T.- S.T. Iași, astfel cum a fost remediat prin actul de remediere a neregularităților din data de 24.10.2023, și s-a dispus începerea judecății privind, printre alții, pe inculpatul:

A. F., pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire unui grup infracțional organizat (modalitatea constituirii), prevăzută de dispozițiile art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la înșelăciune, prevăzută de dispozițiile art. 48 alin. (1) C. pen., rap. la art. 244 alin. (1), (2) C. pen., cu aplicarea art. 256 ind.1 C. pen. și art. 35 alin. (1) C. pen. (9 acte materiale săvârșite de către autorul infracțiunii cu complicitatea inculpatului), complicitate la spălare de bani, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen., rap. la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale) și art.77 lit. a) C. pen., abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (8 acte materiale), toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din cod

II. Împotriva acestei încheieri a formulat contestaţie în termenul legal, printre alții, și contestatorul, F.

Inculpatul F. a solicitat, în esență, admiterea contestaţiei şi trimiterea cauzei spre rejudecare, iar, în subsidiar, desfiinţarea hotărârii atacate, admiterea cererilor şi excepţiilor formulate şi restituirea cauzei la parchet.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la data de 13.11.2023, şi repartizată aleatoriu sub nr. x/45/2023/a1, cu prim termen de judecată la data de 06.12.2023.

La termenul de judecată din data de 21.02.2024, inculpatul D., prin apărător, a invocat excepția privind nelegala compunere a completului de judecată Penal Fond x din cadrul Curții de Apel Iași, care a pronunţat încheierea atacată. Totodată, a invocat şi excepţia necompetenţei aceluiaşi complet de judecată, complet nespecializat, conform art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.

A susţinut că prezentul dosar a fost repartizat completului la data de 04.05.2023, iar componenţa tuturor completurilor de judecată din cadrul Curţii de Apel Iaşi este realizată dinainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 304/2022. A făcut referire la dispoziţiile art. 57 din Legea nr. 304/2022, care prevăd faptul că stabilirea compunerii completurilor de judecată este realizată de colegiile de conducere la începutul anului, în acelaşi sens fiind şi dispozițiile 101 alin. (6) din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești, care prevăd pentru aplicarea criteriului aleatoriu că, completurile se vor constitui la începutul fiecărui an.

De asemenea, a invocat art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, care prevede „Pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie complete specializate.”. Totodată, dispozițiile art. 45 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 304/2022, în vigoare de la data de 16.12.2022, prevăd că în cazul curţilor de apel şi tribunalelor, în situaţia în care prin lege specială se prevede obligativitatea constituirii completurilor specializate, acesta se înfiinţează prin hotărâre a Secţiei de judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea instanței.

A precizat că această componenţă este stabilită de președintele instanței, cu avizul Colegiului de conducere, în raport de volumul de activitate şi alţi factori, neputând fi desemnaţi toți judecătorii din cadrul instanței sau, după caz, secţiei, cu excepția situației în care constituirea acestora nu este posibilă din cauza numărului insuficient de judecători. Astfel, a susţinut că, pentru legala soluţionare a cauzei, completul Penal Fond x din cadrul Curţii de Apel Iaşi trebuia să fie un complet specializat în soluționarea cauzelor de corupție privind infracțiunile prevăzute de Legea nr. 78/2000, complet constituit prin hotărâre a Secției de judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, compunerea fiind stabilită în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 304/2022 și a regulamentului instanţelor din 22.12.2022.

În dovedirea acestei excepţii a depus la dosar un extras din hotărârea nr. 26 din 14.12.2022 a Colegiului de conducere a Curții de Apel Iași, prin care s-au înființat completurile de judecată.

Totodată, a solicitat emiterea unei adrese către Curtea de Apel Iaşi pentru a comunica dacă pentru anul 2023 completul de judecată cu indicativul menționat (Complet Penal fond x) a fost înființat printr-o hotărâre a Colegiului de conducere a Curții de Apel Iași, adoptată potrivit Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară și a Regulamentului din 22.12.2022, iar, în caz afirmativ, a solicitat comunicarea unui extras din hotărârea Colegiului de conducere al Curții de Apel Iași, adoptată pentru 2023, ulterior datei de 27.12.2022, când a intrat în vigoare regulamentul. De asemenea, prin aceeaşi adresă, a solicitat şi comunicarea aspectului dacă în perioada 04.05.2023-07.11.2023, completul de judecată cu indicativul NCPP Penal Fond x era specializat în judecata infracțiunilor de corupție prevăzute de Legea nr. 78/2000 şi comunicarea documentului emis de președintele Curții de Apel Iași, în conformitate cu prevederile art. 45 din Legea nr. 304/2022, vizat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Iaşi, prin care a stabilit componența celor șase complete specializate, înființate prin hotărârea C.S.M.-ului din data de 12.01.2023.

Prin încheierea din data de 21.01.2024, Înalta Curte, Completul de 2 judecători de cameră preliminară a dispus emiterea unei adrese către Curtea de Apel Iaşi, pentru a comunica:

- dacă pentru anul 2023 Completul de judecată Penal Fond x a fost înfiinţat printr-o hotărâre a Colegiului de Conducere a Curţii de Apel Iaşi, adoptată conform Legii nr. 304/2022 şi a Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti din 22 decembrie 2022, urmând a transmite un extras din Hotărârea Colegiului de conducere a Curţii de Apel Iaşi, adoptată pentru anul 2023, ulterioară datei de 27 decembrie 2022;

- dacă în perioada 04 mai 2023-07 noiembrie 2023 Completul de judecată cu indicativul NCPP Penal Fond x era specializat să soluţioneze infracţiuni de corupţie prevăzute de Legea nr. 78/2000, urmând a transmite documentului emis de preşedintele Curţii de Apel Iaşi, conform art. 45 din Legea nr. 304/2022, vizat de Colegiul de Conducere a Curţii de Apel Iaşi, prin care s-a stabilit componenţa celor şase completuri specializate, înfiinţate prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii din 12 ianuarie 2023.

La termenul de judecată din data de 20.03.2024, Înalta Curte a acordat cuvântul în dezbateri, după ce, în prealabil, Curtea de Apel Iaşi a înaintat la dosarul cauzei relaţiile solicitate, prin care s-a arătat că pentru anul 2023 compunerea completelor de judecată din cadrul Curţii de Apel Iaşi a fost stabilită prin Hotărârea nr. 26/14.12.2022 a Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Iaşi.

Astfel, pentru anul 2023, completul de judecată cu indicativul NCPP - Penal - Fond x a fost compus din judecător G.

La nivelul Secţiei penale şi pentru cauze cu minori a Curţii de Apel Iaşi sunt înfiinţate prin Hotărârea nr. 61/12.01.2023 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, 6 completuri specializate în judecarea cauzelor de corupţie, printre acestea neaflându-se şi completul NCPP - Penal - Fond - x.

În perioada 04 mai 2023-07 noiembrie 2023, completul de judecată NCPP - Penal - Fond - x nu era specializat să soluţioneze cauze privind infracţiuni de corupţie prevăzute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

III. Examinând legalitatea şi temeinicia încheierilor contestate, prin prisma motivelor invocate, în limitele prevăzute de dispoziţiile art. 347 alin. (1) şi (4), Înalta Curte, Completul de 2 judecători de cameră preliminară apreciază contestaţiile întemeiate, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Prioritar, Înalta Curte subliniază că analiza prezentelor căi de atac se va limita la argumentele care vizează exclusiv soluția de trimitere a cauzei spre rejudecare, fără a se cenzura, în concret, fondul cererilor formulate de contestatori, un atare examen urmând a se realiza de către judecătorul de cameră preliminară, cu ocazia rejudecării.

În ceea ce priveşte procedura camerei preliminare, potrivit art. 342 C. proc. pen., obiectul acesteia îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenţei şi a legalităţii sesizării instanţei, precum şi verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

În conformitate cu dispoziţiile art. 347 alin. (1) C. proc. pen., împotriva încheierilor pronunţate de judecătorul de cameră preliminară, prin care acesta a dispus fie începerea judecăţii, fie restituirea cauzei la parchet, procurorul, părţile şi persoana vătămate pot face contestaţie.

Nu în ultimul rând, dispoziţiile art. 347 alin. (4) C. proc. pen., prevăd că: În soluţionarea contestaţiei nu pot fi invocate sau ridicate din oficiu alte cereri sau excepţii decât cele invocate sau ridicate din oficiu în faţa judecătorului de cameră preliminară în procedura desfăşurată în faţa instanţei sesizate cu rechizitoriu, cu excepţia cazurilor de nulitate absolută.

În aceeaşi ordine de idei, art. 281 alin. (3) C. proc. pen. reglementează faptul că încălcarea dispoziţiilor legale privind compunerea completului de judecată poate fi invocată în orice stare a procesului.

Revenind la argumentele pentru care Înalta Curte, Completul de 2 judecători de cameră preliminară apreciază că se impune admiterea contestaţiilor şi trimiterea cauzei spre rejudecare în procedură de cameră preliminară, se constată următoarele:

În şedinţa de judecată din data de 21.02.2024, inculpatul D., prin apărător, a invocat nelegala compunere a completului de judecată care a soluţionat prezenta cauză în procedura de cameră preliminară, motivat de faptul că acesta nu era specializat, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, să judece infracţiuni de corupţie.

O cerere similară, prin care s-a invocat nelegala compunere a completului de judecată NCPP - Penal - Fond - x din cadrul Curţii de Apel Iaşi, precum şi excepţia privind nulitatea întregii etape procesuale a camerei preliminare a fost formulată de inculpatul F. la data de 20.03.2024.

În susţinerea acestei cereri, inculpatul a arătat, motivat, faptul că la data soluţionării cererilor şi excepţiilor, completul de judecată nu era specializat pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor de corupţie, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 29 din Legea nr. 78/2000. Din acest punct de vedere a apreciat că în cauză operează sancţiunea nulităţii absolute a încheierilor atacate, respectiv a întregii proceduri desfăşurate în cameră preliminară, motiv pentru care se impune trimiterea cauzei spre rejudecare de către un complet specializat să soluţioneze infracţiuni de corupţie.

Examinând excepţia nelegalităţii compunerii completului de judecată care a soluţionat cauza în procedura de cameră preliminară, Înalta Curte apreciază că aceasta este întemeiată.

Astfel, prin rechizitoriul nr. x/P/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Iași, printre alţii, au fost trimişi în judecată inculpaţii F. (notar public), pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire unui grup infracțional organizat (modalitatea constituirii), prevăzută de dispozițiile art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la înșelăciune, prevăzută de dispozițiile art. 48 alin. (1) C. pen., rap. la art. 244 alin. (1), (2) C. pen., cu aplicarea art. 256 ind.1 C. pen. și art. 35 alin. (1) C. pen. (9 acte materiale săvârșite de către autorul infracțiunii cu complicitatea inculpatului), complicitate la spălare de bani, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen., rap. la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale) și art. 77 lit. a) C. pen., abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (8 acte materiale), toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. şi H., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen., fals intelectual, prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

Se observă, aşadar, că inculpaţii F. şi H. au fost trimişi în judecată şi pentru infracţiuni reglementate de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Potrivit art. 3 alin. (7) C. proc. pen.: Judecata se realizează de către instanţă, în complete legal constituite. Acest text de lege se completează cu dispoziţiile art. 354 alin. (1) C. proc. pen., în care se arată: Instanţa judecă în complet de judecată, a cărui compunere este cea prevăzută de lege.

Totodată, art. 39 alin. (2) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară prevede: În cadrul curţilor de apel funcţionează, în raport cu complexitatea şi numărul cauzelor, secţii sau, după caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, cauze civile izvorând din exploatarea unei întreprinderi, insolvenţă, concurenţă neloială sau pentru alte materii, precum şi completuri specializate pentru cauze maritime şi fluviale. Această dispoziţie legală se coroborează cu dispoziţiile art. 2 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, din 22.12.2022, unde se prevede că: În cadrul instanţelor, în raport cu complexitatea şi numărul cauzelor, funcţionează secţii sau, după caz, completuri specializate. Se pot înfiinţa secţii şi completuri specializate şi în alte materii decât cele expres prevăzute de lege.

De asemenea, în cuprinsul art. 29 din Legea nr. 78/2000 se arată că: Pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie complete specializate.

Şi, în fine, art. 281 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. prevede: Determină întotdeauna aplicarea nulităţii încălcarea dispoziţiilor privind: a) compunerea completului de judecată; (…).

Aşadar, legiuitorul, prin dispoziţiile anterior evocate a instituit în sarcina instanţelor, în cazul de faţă în sarcina curţilor de apel, obligaţia de a înfiinţa completuri specializate în materia infracţiunilor de corupţie, judecarea cauzei în primă instanţă de către un complet nespecializat în acest domeniu atrăgând sancţiunea nulităţii absolute.

În acest sens, este şi Decizia nr. 417/2019 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 825 din 10 octombrie 2019, prin care s-a reţinut în paragraful nr. 138 că: (…) judecarea unei cauze de un complet nespecializat, în condiţiile în care competenţa revenea unuia specializat, atrage sancţiunea nulităţii absolute a hotărârii astfel pronunţate (…).

Această obligaţie vizează judecata în primă instanţă şi este dusă la îndeplinire de colegiile de conducere ale instanţelor de judecată care stabilesc compunerea completurilor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuităţii completului, astfel cum reglementează art. 57 alin. (1) din Legea nr. 304/2022.

Aşadar, în raport de obiectul cauzei, potrivit art. 29 din Legea nr. 78/2000, cauza de faţă se impunea a fi soluţionată de un complet de judecată specializat în materia infracţiunilor de corupţie.

În ceea ce priveşte procedura constituirii completurilor, art. 45 alin. (2) din Legea nr. 304/2022 prevede că: La curţile de apel şi tribunale, în cazul în care prin lege specială se prevede obligativitatea constituirii completurilor specializate, acestea se înfiinţează prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea preşedintelui instanţei.

Verificând această cerinţă, Înalta Curte constată că, potrivit Hotărârii nr. 61/12.01.2023 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii s-a hotărât înfiinţarea unui număr de 6 completuri specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor de corupţie la nivelul Secţiei penale şi pentru cauze cu minori a Curţii de Apel Iaşi.

Ulterior, astfel cum rezultă din relaţiile înaintate de Curtea de Apel Iaşi, prin decizia nr. 42/15.02.2023 a Preşedintelui Curţii de Apel Iaşi, avizată prin hotărârea nr. 2/16.02.2023 a Colegiului de Conducere a Curţii de Apel Iaşi au fost stabilite completurile de judecată (inclusiv componenţa acestora), care judecă în primă instanţă cauzele având ca obiect infracţiuni de corupţie, respectiv NCPP-Penal-Fond_y, NCPP-Penal-Fond_z, NCPP-Penal-Fond_xx, NCPP-Penal-Fond_xy, NCPP-Penal-Fond_xz şi NCPP-Penal-Fond_yx.

Revenind la speţa de faţă, Înalta Curte constată că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Iași a sesizat Curtea de Apel Iaşi, prin rechizitoriul nr. x/P/2019, la data de 04.05.2023, cauza fiind repartizată aleatoriu completului NCPP-Penal-Fond_xz, format din doamna judecător I. (complet specializat în materia infracţiunilor de corupţie).

Prin încheierea din data de 31.05.2023, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, Secţia penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/45/2023, a fost admisă declaraţia de abţinere formulată de doamna judecător I., procedându-se la o nouă repartizare aleatorie a cauzei.

Astfel, cauza a fost rerepartizată aleatoriu completului NCPP-Penal-Fond_x (complet nespecializat în materia infracţiunilor de corupţie), compus din doamna judecător G., care, în calitate de judecător de cameră preliminară, a soluţionat cauza cu privire la care s-au formulat prezentele căi de atac.

Or, în raport de actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că, dacă la momentul înregistrării dosarului pe rolul Curţii de Apel Iaşi (04.05.2023), cauza a fost repartizată aleatoriu unui complet de judecată specializat în materia infracţiunilor de corupţie, la cea de-a doua repartizare aleatorie (31.05.2023), urmare a admiterii declaraţiei de abţinere formulată de doamna judecător I., cauza a fost repartizată şi, ulterior, soluţionată, de un complet de judecată nespecializat în materia infracţiunilor de corupţie, cu încălcarea dispoziţiilor art. 29 din Legea nr. 78/2000. Dovadă în acest sens sunt şi relaţiile înaintate de Curtea de Apel Iaşi, la data de 13.03.2023, din care rezultă că în perioada 04.05.2023-07.11.2023, completul de judecată NCPP-Penal-Fond_x nu era specializat să soluţioneze cauze privind infracţiuni de corupţie prevăzute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperire şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Dacă aspectul privind faptul că prezenta cauză a fost soluţionată de un complet nespecializat în materia infracţiunilor de corupţie nu a fost contestat, fiind evidentă această concluzie, Ministerul Public a invocat chestiunea conform căreia dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 vizează numai judecata în primă a instanţă a unor astfel de cauze. Or, prezenta cauză are ca obiect verificarea în cadrul procedurii de cameră preliminară a legalităţii sesizării instanţei, a efectuării actelor de urmărire penală şi a administrării mijloacelor de probă.

Critica este nefondată, Înalta Curte apreciind că dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 sunt aplicabile inclusiv fazei de cameră preliminară, urmând a fi avute în vedere următoarele argumente:

Un prim aspect vizează faptul că, în conformitate cu dispoziţiile art. 342 C. proc. pen.: Obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată (…). Din interpretarea acestui text de lege, se constată că verificarea judecătorului de cameră preliminară este ulterioară momentului trimiterii în judecată.

În aceeaşi ordine de idei, art. 346 alin. (7) C. proc. pen., prevede că judecătorul de cameră preliminară care a dispus începerea judecăţii, exercită funcţia de judecată în cauză. Prin urmare, rezultă că legiuitorul a impus judecătorului de cameră preliminară standarde similare de specializare, ca şi cele ale completului de judecată.

O interpretare contrară, respectiv că judecătorul de cameră preliminară nu ar trebui să fie specializat (în cazul de faţă în judecarea infracţiunilor de corupţie), ar conduce la încălcarea legii şi ar lipsi de substanţă, dar şi de efect dispoziţiile imperative ale art. 346 alin. (7) C. proc. pen., în condiţiile în care judecătorul de cameră preliminară nu ar fi şi judecătorul fondului.

Un alt aspect care trebuie avut în vedere este faptul că la momentul adoptării Legii nr. 78/2000 (18.05.2000) era în vigoare Codul de procedură din 1968, neexistând separarea funcţiilor judiciare, prevăzută de art. 3 C. proc. pen., în vigoare din 01.02.2014, la acel moment atribuţiile judecătorului de cameră preliminară fiind exercitate de către judecătorul care soluţiona cauza în primă instanţă, respectiv fondul acesteia.

Mai mult, dacă urmărirea penală a trebuit fi efectuată de organe specializate, atunci şi verificarea legalităţii trimiterii în judecată trebuie efectuată de judecători specializaţi.

Şi în fine, Înalta Curte are în vedere şi adresa nr. 1332/2023 din data de 19 ianuarie 2023, emisă de Consiliul Superior al Magistraturii, prin care s-a procedat la informarea instanţelor de judecată cu privire la faptul că în şedinţa din data de 19 ianuarie 2023, Comisia nr. x - judecători „Legislaţie şi cooperare interinstituţională” din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat mai multe aspecte vizând interpretarea unor dispoziţii referitoare la completurile specializate din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti (R.O.I.I.J.), aprobat prin Hotărârea Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 3243/2022, astfel încât să fie asigurate premisele pentru aplicarea unitară a acestora.

În acest context, comisia, printre altele, a stabilit că în  aplicarea dispoziţiilor art. 7 alin. (1) lit. f) pct. (ii) din R.O.I.I.J., completurile specializate prevăzute la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, se constituie potrivit art. 45 alin. (2) din Legea nr. 304/2022 doar pentru procedura de cameră preliminară şi judecata în primă instanţă a acestor infracţiuni, dispoziţiile legale în discuţie nevizând şi situaţia completurilor din căile de atac şi nici completurile de judecători de drepturi şi libertăţi. Tot astfel, obligativitatea specializării nu subzistă nici pentru judecătorul delegat cu executarea hotărârilor penale sau pentru completurile care soluţionează cauze în materia executării hotărârilor penale, chiar dacă hotărârea care se execută priveşte una dintre infracţiunile prevăzute de această lege.

Un argument suplimentar, astfel cum a reţinut şi Curtea Constituţională prin Decizia nr. 2547 din 26.04.2017, Monitorul Oficial, Partea I, nr. 472 din 22 iunie 2017, vizează faptul că: (…) procedura desfăşurată în camera preliminară este deosebit de importantă, având o influenţă directă asupra desfăşurării şi echităţii procedurii ulterioare, inclusiv asupra procesului propriu-zis sau asupra vinovăţiei/nevinovăţiei inculpatului.

Aşadar, în raport de argumentele expuse anterior, Înalta Curte apreciază că se impune constatarea nulităţii absolute a procedurii de cameră preliminară, potrivit art. 281 alin. (1) lit. a) şi alin. (3), coroborat cu art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, desfiinţarea hotărârilor atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă, în procedura de cameră preliminară, pentru ca părţile şi ceilalţi subiecţi procesuali să beneficieze de toate drepturile şi garanţiile unui proces echitabil, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, a cărei încălcare impune cu necesitate reluarea judecăţii în faţa aceleiaşi instanţe, în vederea respectării principiului dublului grad de jurisdicţie în materie penală, prevăzut în art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Concluzionând, pentru verificarea, după trimiterea în judecată, a competenţei şi a legalităţii sesizării instanţei, precum şi verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală de către un complet specializat în materia infracţiunilor de corupţie, astfel cum prevede art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, Înalta Curte, în temeiul art. 347 C. proc. pen., coroborat cu art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului a admis contestaţiile formulate, printre alții, și de contestatorul F. împotriva încheierii penale nr. 49 din data de 07 noiembrie 2023 și a încheierii din data de 16 octombrie 2023, pronunţate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Iași, Secţia penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/45/2023/a1.

A desfiinţat încheierile atacate şi a trimis cauza spre rejudecare în procedura de cameră preliminară la Curtea de Apel Iaşi.

Cu ocazia rejudecării, completul specializat, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000,  urmează a analiza toate cererile şi excepţiile formulate în cauză.

Deopotrivă, completul va avea în vedere reîntregirea cadrului procesual, respectiv citarea părţilor, a persoanelor vătămare şi orice alte persoane ale căror drepturi sau libertăţi au fost afectate prin actele juridice contestate şi care formează obiectul acuzaţiei, precum şi dobânditorii subsecvenţi ai drepturilor născute din aceste acte.