Şedinţa publică din data de 19 septembrie 2024
Deliberând asupra apelurilor declarate în cauză, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 83/F din data de 29.06.2023, Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., coroborat cu art. 153 din C. pen., art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., cu referire la art. 155 alin. (1) din C. pen. interpretat prin Deciziile nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale a României şi prin Decizia nr. 67/25 octombrie 2022 a Î.C.C.J. - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatei A. pentru comiterea următoarelor infracţiuni:
- constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1), (3) din C. pen., cu aplic. art. 5 din C. pen.
- instigare la comiterea infracţiunii de fraudă informatică în formă continuată, prev. de art. 47 din C. pen., rap. la art. 249 din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (198 de acte materiale comise de S.C. B. S.R.L.), art. 2561 din C. pen., rap. la art. 183 din C. pen. şi art. 5 din C. pen.
- instigare la comiterea infracţiunii de uz de fals în formă continuată, prev. de art. 47 din C. pen., rap. la art. 323 din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen. (198 de acte materiale comise de S.C. B. S.R.L. prin administrator C.);
- instigare la comiterea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată, prev. de art. 47 din C. pen., rap. la art. 321 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen. (64 de acte materiale comise de D.);
- instigare la comiterea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată, prev. de art. 47 din C. pen., rap. la art. 321 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen. (22 de acte materiale comise de E.)
ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.
A admis în parte acţiunea civilă şi, în temeiul art. 19, art. 25 şi art. 397 din C. proc. pen., în referire la art. 1349, 1357-1358, 1381, 1385 din C. civ., a obligat pe inculpata A. la plata sumei de 2.065.665,54 RON şi a obligaţiilor accesorii calculate până la data plăţii efective către partea civilă Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Brăila, reprezentând prejudiciul cauzat prin decontarea de prescripţii fictive pentru medicamentul Vfend.
În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., a menţinut sechestrul asigurător dispus prin ordonanţele nr. 678/D/P/2015 din data de 23.04.2018 şi nr. 678/D/P/2015 din data de 15.02.2016 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
În temeiul art. 275 pct. 3 lit. b) din C. proc. pen., a obligat pe inculpata A. la plata sumei de 40.000 RON, reprezentând cheltuieli de judecată (din care 25.000 RON cheltuieli aferente fazei de urmărire penală).
Pentru a hotărî astfel, curtea de apel a reţinut că inculpata A. a săvârşit următoarele infracţiuni:
- constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1), (3) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen., constând în aceea că, în cursul anului 2011, împreună cu C., F. şi G., a constituit un grup infracţional organizat, la care au aderat ulterior mai mulţi angajaţi ai S.C. B. S.R.L., medici şi funcţionari din cadrul C.J.A.S. Brăila, în scopul comiterii de infracţiuni şi în scopul obţinerii de beneficii patrimoniale,
- instigare la fraudă informatică în formă continuată, prev. de art. 47 din C. pen., rap. la art. 249 din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (198 de acte materiale comise de S.C. B. S.R.L.), art. 2561 din C. pen., rap. la art. 183 din C. pen. şi art. 5 din C. pen., constând în aceea că, la începutul anului 2011, a determinat pe S.C. B. S.R.L., prin administratorul de la acea dată, C., să introducă în gestiunea societăţii şi, ulterior, în Platforma informatică din asigurările de sănătate un număr de 157 (o sută cincizeci şi şapte) de reţete fictive prescrise de medicii de familie H. şi I. în baza a 45 (patruzeci şi cinci) de scrisori medicale emise, de asemenea, în mod fictiv, de medicii specialişti oncologi D. şi E., precum şi 41 (patruzeci şi una) de reţete fictive emise de cei doi medici specialişti oncologi, prin care se atesta în mod nereal eliberarea acestor medicamente prin intermediul S.C. B. S.R.L., cunoscând caracterul nereal al prescripţiilor, în scopul obţinerii unui beneficiu material, constând în primirea, de la C.J.A.S. Brăila, a valorii compensate a medicamentelor, iar urmare a acţiunii de determinare desfăşurată de inculpată, în perioada 05.02.2011-28.09.2012, S.C. B. S.R.L. a introdus în gestiunea societăţii şi, ulterior, în Platforma informatică din asigurările de sănătate un număr total de 198 (o sută nouăzeci şi opt) reţete fictive prescrise în condiţiile menţionate anterior, în cuantum total de 3.978.929,49 RON, decontate de Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Brăila, cu avizul conducătorului de la acea dată al instituţiei - inculpata A.,
- instigare la uz de fals în formă continuată, prev. de art. 47 din C. pen., rap. la art. 323 din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen. (198 de acte materiale comise de S.C. B. S.R.L. prin administrator C.), constând în aceea că, la începutul anului 2011, a determinat-o pe numita C. - administrator la S.C. B. S.R.L. - să înainteze letric Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Brăila, spre decontare, în numele acestei societăţi, un număr de 157 (o sută cincizeci şi şapte) de prescripţii medicale emise în mod fictiv de medicii de familie H. şi I., în baza a 45 (patruzeci şi cinci) de scrisori medicale emise, de asemenea în mod fictiv, de medicii specialişti oncologi D. şi E., precum şi un număr de 41 (patruzeci şi una) de prescripţii medicale fictive emise de cei doi medici specialişti oncologi, cunoscând că rubricile acestora (diagnostic, pacient, medicaţie) au fost completate în mod nereal, că pretinsul beneficiar al reţetei nu suferă de afecţiunea indicată în cuprinsul acesteia şi nu va beneficia de tratamentul prescris,
- instigare la fals intelectual în formă continuată, prev. de art. 47 din C. pen., rap. la art. 321 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen. (64 de acte materiale comise de D.), constând în aceea că, la începutul anului 2011, l-a determinat pe medicul specialist oncolog D. să emită în fals reţete şi scrisori medicale, prin care să prescrie sau să recomande tratamentul cu medicamentul Vfend, pe care să le înainteze S.C. B. S.R.L., cunoscând că acestea vor fi decontate fraudulos din bugetul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Brăila, iar în baza acţiunii de determinare a inculpatei, medicul oncolog D. a emis în fals 39 (treizeci şi nouă) de scrisori medicale şi 25 (douăzeci şi cinci) de reţete prin care a recomandat/prescris tratamentul cu medicamentul Vfend,
- instigare la fals intelectual în formă continuată, prev. de art. 47 din C. pen., rap. la art. 321 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen. (22 de acte materiale comise de E.), constând în aceea că, la începutul anului 2011, l-a determinat pe medicul oncolog E. să emită în fals reţete şi scrisori medicale, prin care să prescrie sau să recomande tratamentul cu medicamentul Vfend, pe care să le înainteze S.C. B. S.R.L., cunoscând că acestea vor fi decontate fraudulos din bugetul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Brăila, iar în baza acţiunii de determinare a inculpatei, medicul oncolog E. a emis în fals 6 (şase) scrisori medicale şi 16 (şaisprezece) reţete prin care a recomandat/prescris tratamentul cu medicamentul Vfend, toate cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen. privind concursul real de infracţiuni.
În argumentarea acestei soluţii, instanţa de fond a reţinut că situaţia de fapt reiese din coroborarea următoarelor mijloace de probă: declaraţia dată în faza de urmărire penală de martora C., notările făcute de aceasta în agendele ridicate la percheziţia domiciliară, fişierul video ce conţine o înregistrare audio - video între C. şi E., convorbire găsită pe dispozitivul de stocare a datelor informatice al martorei C. cu prilejul percheziţiei informatice, declaraţiile martorilor D., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., adresa nr. x/14.10.2022 emisă de CJAS Brăila, raportul de control la CJAS Brăila pentru perioada 01.01.2010 - 30.06.2012, înregistrat sub nr. x/19.12.2012, întocmit de Camera de Conturi Brăila, raportul de constatare tehnico-ştiinţifică, întocmit de specialişti din cadrul DIICOT la data de 07.03.2015, declaraţiile martorilor T., U., V., W., declaraţiile pacienţilor/aparţinătorilor care figurează drept beneficiari ai prescripţiilor emise de medicii-inculpaţi D., E., H. şi I., precum şi declaraţiile persoanelor care figurează pe aceste reţete că ar fi ridicat medicamentele în numele pacientului.
În esenţă, instanţa de fond a reţinut că, din probele administrate rezultă că, încă din a doua jumătate a anului 2010, inculpata A., la acea dată Preşedinte -Director al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Brăila, a conceput un mecanism infracţional în care urma să fie angrenată S.C. B. S.R.L. (farmacie înfiinţată în anul 2009), societate prin intermediul căreia urmau să fie decontate în mod fraudulos, în baza unor prescripţii medicale fictive, impresionante sume de bani. Astfel, începând cu anul 2011, administratorul societăţii S.C. B. S.R.L., C., a deturnat obiectul de activitate al acesteia constituind, împreună cu soţul său F., cu G. şi A. un grup infracţional organizat, în scopul comiterii unor infracţiuni şi în vederea obţinerii în acest mod de beneficii patrimoniale.
S-a mai reţinut că, la acel moment, după conturarea, la nivel ideatic, a planului infracţional, S.C. B. S.R.L., administrată de C., a început să îşi creeze stocuri scriptice pentru o gamă variată de medicamente, toate extrem de scumpe şi pretabil a fi decontate de Casa de Asigurări de Sănătate Brăila în cadrul Programelor Naţionale de Sănătate. Medicamentele nu existau în realitate, urmând a fi înregistrate în contabilitatea societăţii farmaceutice în baza unor documente fictive, de către numita G. (contabila farmaciei).
S-a constatat că, la începutul anului 2011, dispunând de aceste stocuri fictive, numita C. (martor în prezenta cauză), împreună cu inculpata A. şi numita G., au iniţiat grupul infracţional organizat care urma să asigure funcţionarea efectivă a mecanismului fraudulos conceput, menit să le permită scoaterea scriptică din gestiune a acestor medicamente. Finanţarea întregii activităţi a societăţii farmaceutice a fost asigurată de numitul F., la acea dată soţul martorei C..
S-a mai reţinut că inculpata A. a fost cea care a stabilit coordonatele viitoarei activităţi infracţionale, actorii ce urmau a fi implicaţi şi rolul fiecăruia dintre aceştia, toate în scopul de a asigura o aparenţă de legalitate a mecanismului fraudulos conceput.
Astfel, profitând de funcţia deţinută şi de ascendentul pe care îl avea prin prisma acesteia asupra medicilor şi a angajaţilor Casei de Asigurări de Sănătate Brăila, inculpata A. a fost cea care a decis demararea activităţilor ilicite prin decontarea într-o primă fază, de către instituţia pe care o conducea, a medicamentului Vfend, medicament care se prescria în cadrul Programelor Naţionale de Sănătate, pentru care era impusă, prin protocoalele terapeutice, condiţia iniţierii tratamentului de către un medic oncolog.
Anterior, tot urmare a indicaţiilor inculpatei, rezultate în urma cunoaşterii detaliate a procedurilor de decontare a prescripţiilor medicale, martora C. a înregistrat în gestiunea S.C. B. S.R.L., prin intermediul contabilei G., achiziţii fictive ale medicamentului Vfend, care trebuia să existe scriptic în stocul farmaciei, pentru a exista posibilitatea eliberării acestuia în baza unei prescripţii medicale. Rolul contabilei G. urma să fie acela de a implementa, în contabilitate, achiziţia acestui medicament, realizată preponderent de la o persoană fizică, fostă angajată a farmaciei (X.), în baza unor "borderouri de achiziţie" informe, care nu îndeplineau condiţiile legale pentru a fi recunoscute drept "documente contabile justificative". Această variantă a fost propusă tot de inculpata A., care a asigurat-o pe martora C. că nimeni nu va verifica realitatea aprovizionărilor cu acest medicament.
Având în vedere condiţia iniţierii tratamentului cu medicamentul Vfend de către un medic oncolog, inculpata A. şi-a asumat rolul de a identifica medicii specialişti care să emită scrisori medicale, prin care să recomande pacienţilor acest tratament. Rolul martorei C. era acela de a identifica atât medici de familie, care să emită, în baza scrisorilor medicale, prescripţii pentru medicamentul respectiv, cât şi pacienţi pe care să-i înscrie pe listele acestor medici şi care urmau "a fi îmbolnăviţi" fictiv. Prescripţiile medicale urmau a fi implementate, de către S.C. B. S.R.L., în sistemul informatic (S.I.U.I. - Sistemul Informatic Unic Integrat) gestionat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi, ulterior, înaintate, în vederea decontării, la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Brăila, unde plata acestora era aprobată de inculpata A..
Astfel, la începutul anului 2011, urmare a demersurilor inculpatei A., au aderat la grupul infracţional medicii specialişti oncologi E. şi D., care au fost de acord cu emiterea în fals a unor reţete şi a unor scrisori medicale, prin care prescriau/recomandau tratamentul cu medicamentul Vfend (substanţă activă voriconazolum), unor pacienţi care nu aveau nevoie şi cărora nu li s-a administrat niciodată medicamentul prescris. Raţiunea emiterii acestor scrisori medicale a fost aceea de a da o aparenţă de legalitate prescrierii ulterioare, de către medici de familie, a medicamentului recomandat de specialistul oncolog. Aceasta întrucât medicamentul Vfend se prescria în cadrul Programelor Naţionale de Sănătate, fiind necesară respectarea unor protocoale terapeutice, inclusiv iniţierea de către un medic specialist oncolog, a tratamentului cu acest medicament. S-a mai reţinut că scrisorile medicale au fost eliberate tot în baza unor documente medicale fictive (invariabil buletine de analize medicale şi raport computer tomograf), puse la dispoziţia medicilor specialişti de numita C.. Verificările efectuate la emitenţi asupra acestor documente, puse la dispoziţie de medicul specialist D. (respectiv centrul medical Y. - în cazul buletinelor de analize medicale şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila, secţia Radiologie Imagistică Medicală - Computer Tomograf - în cazul rapoartelor de computer tomograf) au relevat că la datele menţionate pacienţii nu figurează ca beneficiari ai acelor servicii medicale.
Odată creată premisa emiterii frauduloase de prescripţii medicale, s-a trecut la dezvoltarea celei de a doua etape a mecanismului infracţional. Prin intermediul numitei C. au fost atraşi în cadrul grupului infracţional medicii de familie H. şi I., pe listele cărora au fost înscrişi în mod formal mai mulţi pacienţi, în mare parte rude sau persoane din anturajul acesteia. Având drept justificare scrisorile medicale emise de specialiştii oncologi, cei doi medici de familie au început să prescrie medicamentul Vfend pacienţilor care figurau în cadrul scrisorilor medicale, fără ca aceştia să fie prezenţi în faţa medicului şi fără să sufere de boala menţionată în cuprinsul prescripţiei.
S-a mai reţinut că toţi medicii erau recompensaţi financiar pentru contribuţia la buna funcţionare a planului infracţional, fie cu sume prestabilite, fie cu procente din valoarea prescripţiilor fictive.
Analiza detaliată a acestor prescripţii a relevat că toţi pretinşii pacienţi (mulţi dintre ei membri ai aceleiaşi familii sau rude) sufereau aproximativ simultan de afecţiuni hepatice, boală bipolară, formaţiune tumorală, tulburare afectivă majoră, atrofie cerebrală, boala Parkinson, boală afectivă bipolară, afecţiune bucală şi micoză bucală, cel din urmă diagnostic fiind utilizat, invariabil, drept justificare a prescrierii medicamentului Vfend.
Reţetele ajungeau direct în cadrul farmaciei B. unde, din dispoziţia numitei C., erau introduse de diverse angajate în Platforma informatică din asigurările de sănătate şi, ulterior, înaintate spre decontare la C.J.A.S. Brăila, care plătea în contul de trezorerie al societăţii contravaloarea acestora, cu contribuţia decisivă a inculpatei A., care aviza achitarea prescripţiilor.
Totodată, s-a reţinut că, deşi a fost informată de angajaţii săi cu privire la neregulile constatate în ceea ce priveşte prescrierea medicamentului Vfend şi eliberarea acestuia exclusiv prin intermediul S.C. B. S.R.L., inculpata A. nu a dispus efectuarea de controale de specialitate în ceea ce priveşte consumul medicamentului Vfend (substanţă activă voriconazolum), deşi Serviciul Medical din cadrul instituţiei a întocmit Nota de constatare nr. x/13.09.2011 pentru luna iunie şi Nota de constatare nr. x/13.09.2011 pentru luna august, prin care au constatat o creştere nejustificată a consumului medicamentului menţionat.
De asemenea, în momentul în care a luat la cunoştinţă de verificările Serviciului Medical, concretizate în Nota de constatare înregistrată sub nr. x/13.09.2011, în care se efectuează o analiză în ceea ce priveşte prescrierea medicamentului Vfend (substanţă activă voriconazolum), fiind constatată prescrierea medicamentului cu încălcarea protocoalelor terapeutice, inculpata A. a acţionat în mod abuziv, prin interzicerea accesului pe care acest serviciu îl deţinea la aplicaţia SIUI şi prin care se verifica consumul de medicamente (inculpata recurgând inclusiv la ridicarea calculatorului unei angajate al acestui serviciu şi mutarea ei în cadrul altui serviciu, pentru a o împiedica să continue monitorizarea consumului de Vfend, în loc să dispună efectuarea de controale sau constituirea de comisii pentru lămurirea modului de prescriere de către medicii de familie a medicamentului menţionat).
Mai mult, în pofida aspectelor semnalate de proprii săi angajaţi, privind prescrierea neregulară a medicamentului Vfend, inculpata A. a iniţiat şi efectuat un control operativ care a avut ca obiectiv "controlul modului în care au fost întocmite şi eliberate prescrierile medicale aferente medicamentului voriconazolum", perioada controlată fiind 01.01.2011-31.12.2011, acţiune finalizată prin Raportul de control înregistrat sub nr. x/05.05.2012, aprobat de Preşedintele-Director General al C.J.A.S Brăila - inculpata A.. Prin acest raport, echipa din cadrul C.J.A.S. Brăila, constituită în baza Dispoziţiei de serviciu cu nr. 6213/15.02.2012, a conchis că "nu au fost constatate aspecte negative semnificative care să poată conduce la identificarea de iregularităţi sau disfuncţionalităţi în ceea ce priveşte modul de prescriere şi eliberare a DCI voriconazolum."
La jumătatea anului 2012, urmare a unui control efectuat de Camera de Conturi Brăila la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Brăila, au fost identificate anomalii cu privire la procedura de emitere şi decontare a unor medicamente, în special de către medicii de familie H. şi I., constatându-se încălcarea protocoalelor terapeutice la momentul prescrierii reţetelor pentru medicamente cu regim de compensare 100% din preţul de referinţă, la categoriile de boli G4, G10, G12 şi G15 din cadrul H.G. nr. 720/2008, ponderea fiind deţinută de medicamentul Vfend (substanţă activă voriconazolum), pentru care cei doi medici au eliberat reţete decontate aproape exclusiv prin S.C. B. S.R.L., în baza unor scrisori medicale emise de medicii specialişti oncologi E. şi D..
Instanţa de fond a reţinut că acest mecanism nu doar că a fost iniţiat cu sprijinul inculpatei, ci a şi fost susţinut de aceasta, pe întreg parcursul derulării lui. Poziţia pe care o deţinea în cadrul CJAS Brăila îi oferea pârghiile necesare nu doar pentru a colecta informaţii, ci şi pentru a descuraja orice demers menit să stopeze planul infracţional. Sub acest aspect, s-a constatat că martorii K., L., M. şi N. (angajaţi ai CJAS Brăila) au confirmat abuzurile comise de preşedintele instituţiei de la acea dată - inculpata A. - şi încercarea acesteia de a "muşamaliza" neregulile constatate în urma controlului efectuat de Camera de Conturi, care a determinat, de altfel, şi devoalarea mecanismului infracţional conceput şi pus în aplicare cu sprijinul acesteia.
Astfel, toate mijloacele de probă evocate anterior dovedesc atât conceperea, de către inculpata A., a planului infracţional, cât şi implicarea activă în asigurarea funcţionalităţii acestuia, prin muşamalizarea, la nivelul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Brăila, a neregulilor constatate de angajaţii instituţiei în privinţa decontării medicamentului Vfend (voriconazolum).
Cât priveşte infracţiunea de fraudă informatică, notând dispoziţiile prevăzute de art. 11 din Ordinul nr. 974 din 30 noiembrie 2010 privind utilizarea mijloacelor electronice de transmitere la distanţă în procesul decontării serviciilor prestate de furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, art. 15 lit. u) din Hotărârea nr. 1389/2010 pentru aprobarea Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011 - 2012 impuse furnizorilor de servicii medicale, în relaţiile contractuale cu casele de asigurări de sănătate, instanţa de fond a reţinut că, iniţial, furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive (în speţă farmaciile) înaintau către CJAS documentaţia necesară pentru decontare într-o formă dublă - atât electronică, cât şi scriptică.
Astfel, la începutul fiecărei luni, farmaciile care aveau contract cu CAS transmiteau în format electronic, sub formă de fişiere, centralizatoarele cu reţete. Aceste informaţii erau fie trimise pe email, fie stocate pe diferite medii de stocare (floppy disk, CD, stick), ele fiind ulterior introduse în SIUI de angajaţii Casei. Mai apoi, raportarea era făcută online, direct în programul SIUI (pe baza unor licenţe ce se alocau fiecărui furnizor de servicii medicale). Prin urmare, chiar şi în perioada iniţială, când raportarea se făcea offline, era totuşi transmis un fişier electronic, dublat de documentaţia scriptică. Toată această activitate realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii de fraudă informatică, iar alegaţia inculpatei referitoare la inexistenţa reţetelor electronice la momentul respectiv nu are aşadar nicio relevanţă pentru existenţa infracţiunii.
Făcând trimitere la Decizia Curţii Constituţionale nr. 297 din 26 aprilie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din C. pen. (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 25.06.2018), Decizia Curţii Constituţionale nr. 358 din 26 mai 2022 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din C. pen. (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 9 iunie 2022), O.U.G. nr. 71/2022 publicată în Monitorul Oficial la data de 30.05.2022, urmare Deciziei CCR nr. 358/2022, instanţa de fond a apreciat că până la data de 30 mai 2022, data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2022, în materie penală nu a funcţionat întreruperea cursului termenelor de prescripţie a răspunderii penale. În aplicarea mitior lex, Deciziile Curţii Constituţionale nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 se aplică tuturor cauzelor pendinte, în care raportul de conflict nu s-a consolidat în lipsa unei hotărâri definitive, şi nu doar celor cuprinse în intervalul 25 iunie 2018 (data publicării în Monitorul Oficial al României a Deciziei nr. 297/2018) - 30 mai 2022.
Ipotezele de întrerupere a cursului prescripţiei răspunderii penale în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2022 se vor aplica numai cu privire la faptele comise începând cu data de 30 mai 2022, acestea neputând fi aplicate retroactiv în cauzele pendinte, neavând natura unei legi penale mai favorabile, ci dimpotrivă.
Aplicând aceste consideraţii de ordin teoretic la speţa de faţă, instanţa de fond a reţinut că legea penală mai favorabilă inculpatei A. este noul C. pen. - aşa cum s-a reţinut şi în cuprinsul rechizitoriului şi a constatat că, pentru infracţiunile imputate inculpatei A., s-a împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale, după cum urmează:
- constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1), (3) din C. pen., cu aplic. art. 5 din C. pen., sancţionată cu pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani - termenul general de prescripţie a răspunderii penale este, potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., de 5 ani; acesta a început să curgă la data de 31.12.2011 şi s-a împlinit la data de 30.12.2016 conform art. 186 alin. (1) teza finală C. pen.
- instigare la comiterea infracţiunii de fraudă informatică în formă continuată, prev. de art. 47 din C. pen., rap. la art. 249 din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (198 de acte materiale comise de S.C. B. S.R.L.), art. 256 1 din C. pen., rap. la art. 183 din C. pen. şi art. 5 din C. pen., sancţionată cu pedeapsa închisorii de la 3 ani la 10 ani şi 6 luni - termenul general de prescripţie a răspunderii penale este, potrivit art. 154 alin. (1) lit. b) din C. pen., de 10 ani; acesta a început să curgă la data de 28.09.2012 şi s-a împlinit la data de 27.09.2022 conform art. 186 alin. (1) teza finală din C. pen.
- instigare la comiterea infracţiunii de uz de fals în formă continuată, prev. de art. 47 din C. pen., rap. la art. 323 din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen. (198 de acte materiale comise de S.C. B. S.R.L. prin administrator C.), sancţionată cu pedeapsa închisorii de la 3 luni la 3 ani/amendă - termenul general de prescripţie a răspunderii penale este, potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen., de 5 ani; acesta a început să curgă la data de 31.12.2011 şi s-a împlinit la data de 30.12.2016 conform art. 186 alin. (1) teza finală din C. pen.
- instigare la comiterea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată, prev. de art. 47 din C. pen., rap. la art. 321 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen. (64 de acte materiale comise de D.), sancţionată cu pedeapsa închisorii de la 1 an la 5 ani - termenul general de prescripţie a răspunderii penale este, potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen., de 5 ani; acesta a început să curgă la data de 31.12.2011 şi s-a împlinit la data de 30.12.2016 conform art. 186 alin. (1) teza finală din C. pen.
- instigare la comiterea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată, prev. de art. 47 din C. pen., rap. la art. 321 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 din C. pen. (22 de acte materiale comise de E.), sancţionată cu pedeapsa închisorii de la 1 an la 5 ani - termenul general de prescripţie a răspunderii penale este, potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen., de 5 ani; acesta a început să curgă la data de 31.12.2011 şi s-a împlinit la data de 30.12.2016 conform art. 186 alin. (1) teza finală din C. pen.
Pe de altă parte, curtea a reţinut că prescripţia răspunderii penale a fost suspendată pe toată durata stării de urgenţă instituite prin Decretul Preşedintelui României nr. 195/16.03.2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României şi, ulterior, prelungită prin Decretul Preşedintelui României nr. 240/14.04.2020, respectiv de la data de 16 martie 2020 până la data de 14 mai 2020 inclusiv, iar potrivit art. 41 din Decretul Preşedintelui României nr. 195/16.03.2020 "prescripţiile şi termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgenţă".
Prin urmare, termenul de prescripţie a fost suspendat timp de 60 zile, cât a durat starea de urgenţă instituită pe teritoriul României, motiv pentru care pentru infracţiunea de instigare la comiterea infracţiunii de fraudă informatică în formă continuată acesta s-a împlinit la data de 27.11.2022.
În consecinţă, în temeiul prevederilor art. 396 alin. (1) şi (6) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., coroborat cu art. 153 din C. pen., art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen. şi art. 5 din C. pen., cu referire la art. 155 alin. (1) din C. pen. interpretat prin Deciziile nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale a României şi prin Decizia nr. 67/25 octombrie 2022 a Î.C.C.J. - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatei A. pentru comiterea tuturor infracţiunilor reţinute în sarcina sa.
În ceea ce priveşte măsurile preventive, s-au reţinut următoarele:
Prin ordonanţa din data de 16.04.2018, faţă de inculpata A. a fost luată măsura preventivă a controlului judiciar, pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 16.04.2018 şi până la data de 14.06.2018, inclusiv. Măsura a fost prelungită ulterior, prin ordonanţele procurorului, până la data de 07.10.2019, inclusiv.
Măsura controlului judiciar luată faţă de inculpată a fost menţinută, în temeiul art. 348 din C. proc. pen., în referire la art. 207 alin. (2), (4) şi (6) din C. proc. pen., prin încheierile de şedinţă din camera de consiliu, în procedura camerei preliminare.
În temeiul art. 362 alin. (2) din C. proc. pen., art. 208 alin. (2) şi (4) din C. proc. pen., a fost menţinută măsura controlului judiciar în faza de cercetare judecătorească.
Prin încheierea de şedinţă din data de 18.03.2020, în temeiul art. 362 alin. (2) C. proc. pen., în referire la art. 208 alin. (2) şi (5) C. proc. pen. şi art. 242 alin. (1) din C. proc. pen., a fost revocată măsura preventivă a controlului judiciar dispusă împotriva inculpatei A. prin ordonanţa procurorului nr. 678/D/P/2015 din data de 16.04.2018.
Referitor la latura civilă, Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Brăila a arătat, prin adresa nr. x/2019, că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 3.975.011,77 RON (la care să fie calculate dobânzi până la data plăţii efective), reprezentând prejudiciul cauzat de inculpata A., prin avizarea decontării de prescripţii fictive pentru medicamentul Vfend.
Prin adresa nr. x/2019, Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Brăila şi-a majorat pretenţiile civile cu suma de 3.917,72 RON (la care să fie calculate dobânzi până la data plăţii efective), reprezentând prejudiciul cauzat de inculpata A., prin avizarea decontării de prescripţii fictive pentru medicamentul Vfend.
În faţa instanţei de judecată, partea civilă a arătat că îşi menţine constituirea de parte civilă în sumă de 3.978.929,49 RON, la care se adaugă dobânzi până la data plăţii efective .
Analizând înscrisurile aflate la dosar, instanţa a observat, însă, că inculpata A. nu s-a aflat în activitate (ca preşedinte al CJAS Brăila) în întregul interval cuprins între 01.01.2011-19.07.2013, şi a reţinut că nu îi poate fi imputată decontarea frauduloasă a medicamentului Vfend de către instituţia pe care o conducea la acel moment, în integralitatea sa, ci doar pentru perioadele când a lucrat efectiv şi a vizat ordonanţările de plată personal.
Alegaţia părţii civile potrivit căreia inculpata avea un contract de management cu caracter general şi răspundea în temeiul acestuia pentru întreaga activitate a CJAS Brăila, chiar şi atunci când nu se afla la serviciu, poate fi valabilă pentru angajarea răspunderii potrivit dreptului civil. În materia dreptului penal, răspunderea inculpatei nu poate fi angajată decât pentru actele sale personale, răspunderea pentru fapta altuia fiind incidentă doar în anumite condiţii, neaplicabile prezentei cauze.
Referitor la acest aspect, instanţa a dispus efectuarea unei expertize contabile, cu următoarele obiective:
1. Pentru intervalul 01.01.2011-31.12.2013, să se stabilească perioadele în care inculpata A. s-a aflat efectiv în activitate, exercitându-şi atribuţiile de preşedinte - director general al CJAS Brăila şi care sunt perioadele în care aceasta nu s-a aflat la conducerea CJAS Brăila (cu indicarea motivului şi a persoanei care a preluat atribuţiile).
2. Pornind de la cele stabilite la punctul nr. 1, pentru intervalul 01.01.2011-19.07.2013, să se indice care sunt referatele vizate de inculpata A. în calitate de preşedinte - director general prin care CJAS Brăila aproba decontarea unor facturi emise de B. (sunt avute în vedere referatele ce vizau aprobarea ordinelor de plată prin care CJAS Brăila a achitat facturile emise de S.C. B. S.R.L. prin care a fost solicitată decontarea celor 198 de prescripţii medicale emise pentru medicamentul Vfend).
Instanţa de fond a arătat că vor fi avute în vedere referatele menţionate în cuprinsul rechizitoriului la analiza fiecărui pacient, filele x, dar şi alte referate identificate de expert în dosarul de urmărire penală ca având acelaşi obiect (pentru reţetele la care rechizitoriul nu face precizări privind înscrisurile ce aprobă plata).
În situaţia în care inculpata nu a vizat toate referatele prin care s-au aprobat plăţi către B., curtea de apel a solicitat expertului să procedeze la refacerea calculului sumei decontate de CJAS Brăila către B. pentru medicamentul Vfend, cu avizul inculpatei A. (evident pentru perioada vizată în rechizitoriu).
Raportul de expertiză întocmit în cauză a indicat, în răspunsul de la punctul nr. 1, perioadele în care inculpata A. s-a aflat efectiv în activitate.
Ulterior, prin completarea depusă la dosar fond vol. IX, expertul desemnat a răspuns şi la cel de-al doilea obiectiv, arătând că, într-adevăr, nu toate referatele de plată au fost avizate prin semnătură de inculpata A.. Expertul a întocmit Anexa 4, prin care a centralizat toate referatele semnate de inculpata A., prin care au fost aprobate plăţi către B., fiind refăcut calculul sumei decontate de CJAS Brăila către această farmacie pentru medicamentul VFend, cu avizul inculpatei. S-a conchis că inculpata A. a semnat doar 114 referate, iar valoarea totală a acestora a fost în cuantum de 2.065.665,54 RON.
Prin urmare, instanţa a admis în parte acţiunea civilă şi, în temeiul art. 19, art. 25 şi 397 din C. proc. pen., în referire la art. 1349, 1357-1358, 1381, 1385 din C. civ., a obligat pe inculpata A. la plata către partea civilă Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Brăila a sumei de 2.065.665,54 RON, la care se adaugă dobânzi şi penalităţi până la data plăţii efective, reprezentând prejudiciul cauzat prin avizarea decontării de prescripţii fictive pentru medicamentul Vfend.
Instanţa a apreciat, ca nefondate, apărările formulate de inculpata A., privind calitatea de parte civilă a CNAS, reţinând că inculpata a avansat o falsă ipoteză, câtă vreme CJAS Brăila este reprezentantul în teritoriu a CNAS.
În ceea ce priveşte măsurile asiguratorii, notând disp. art. 249 alin. (5) din C. proc. pen., în temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., instanţa a dispus menţinerea sechestrului asigurător dispus prin ordonanţele nr. 678/D/P/2015 din data de 23.04.2018 şi nr. 678/D/P/2015 din data de 15.02.2016 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
Totodată, a respins cererea de anulare a înscrisurilor falsificate formulată de reprezentantul Parchetului de pe lângă ÎCCJ-DIICOT-Serviciul Teritorial Galaţi, cu argumentarea că nu s-au învederat în mod distinct care sunt înscrisurile a căror anulare se solicită, iar inculpata A. este doar un participant (instigator) la săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual, prin urmare anularea acestor înscrisuri se impunea a fi făcută în cauzele în care sunt judecaţi autorii acestor falsuri.
***
Împotriva acestei sentinţei penale, au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Galaţi, inculpata A. şi partea civilă Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Brăila.
Apelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Galaţi vizează legalitatea şi temeinicia sentinţei penale atacate sub aspectul laturii civile, solicitând obligarea inculpatei A. la plata către partea civilă a întregului prejudiciu, respectiv la plata sumei 3.978.929,49 RON, la care se vor adăuga dobânzi şi penalităţi.
Parchetul a susţinut că, deşi pentru toate infracţiunile pentru care a fost trimisă în judecată inculpata A. s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale, astfel încât, sub aspectul laturii penale a cauzei se impune încetarea procesului penal, din probatoriul administrat rezultă vinovăţia inculpatei, iar delictele civile reţinute în sarcina acesteia ca temei al obligării la despăgubiri sunt descrise detaliat în rechizitoriu ca fiind fapte cu caracter infracţional, nepedepsibile, dar existente şi săvârşite de inculpată cu vinovăţie.
A mai arătat că, pornind de la constituirea grupului infracţional organizat, tot prejudiciul produs părţii civile a fost cauzat prin activitatea conjungată a membrilor acestui grup infracţional care a fost coordonat de inculpata A.. Aşadar, deşi este adevărat că fiecare a contribuit în parte, potrivit calificării (medic, farmacist, angajat al părţii civile), conducând, în final, la crearea întregului prejudiciu, direcţiile activităţii infracţionale au fost trasate de inculpata A..
Parchetul a mai susţinut că se impune obligarea inculpatei A. la întregul prejudiciu cauzat, întrucât fără poziţia acesteia nu s-ar fi ajuns la săvârşirea acestor delicte.
Cu referire la expertiza contabilă dispusă de către instanţa de fond, parchetul a susţinut că, deşi s-a conchis că inculpata A. a semnat doar 114 referate, iar valoarea totală a acestora a fost în cuantum de 2.065.665,54 RON, în sarcina inculpatei s-a reţinut forma de participaţie a instigării, astfel încât este irelevantă perioada în care aceasta s-a aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în diverse forme de concediu, întrucât instigarea în cadrul grupului a vizat întreaga activitate infracţională şi nu numai actele materiale la comiterea cărora inculpata A. s-a aflat în activitate.
În opinia parchetului, prezintă relevanţă şi faptul că inculpata a avut un contract de management cu caracter general şi răspundea, în temeiul acestuia, pentru întreaga activitate a CJAS Brăila, chiar şi atunci când nu se afla la serviciu, cu argumentarea că acesteia îi revenea obligaţia de a verifica documentele emise/înregistrate în perioadele în care beneficia de diferite forme de concediu (medical, de odihnă), astfel că nu poate fi reţinută în favoarea inculpatei împrejurarea că unele ordonanţări de plată au fost avizate în lipsa acesteia din moment ce cunoştea că nu sunt conforme cu realitatea şi, mai mult decât atât, beneficia de sume de bani provenite şi din decontările fictive efectuate în perioadele în care nu se afla în activitate.
Partea civilă Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Brăila a criticat soluţia atacată exclusiv sub aspectul legalităţii şi temeiniciei laturii civile, învederând faptul că instanţa de fond în mod greşit a admis în parte acţiunea civilă formulată în cauză, cu argumentarea că, în conformitate cu art. 19 alin. (1) şi (5) din C. proc. pen. raportat la dispoziţiile art. 1357 alin. (1) şi (2) din C. civ., art. 25 alin. (1), art. 32 alin. (2), art. 84 şi art. 85 alin. (2) din C. proc. pen. coroborate cu art. 1349, art. 1381 şi art. 1385 alin. (1) din C. civ., instanţa penală poate analiza elementele răspunderii civile delictuale a inculpatei A. în raport cu faptul că C.J.A.S. Brăila s-a constituit parte civilă în cauză.
S-a mai susţinut că legiuitorul a prevăzut în mod expres în alin. (1) al art. 288 din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare, care reglementează statutul juridic al preşedinţilor-directori generali ai caselor de asigurări de sănătate, faptul că aceştia sunt numiţi pe bază de concurs, prin Ordin al Preşedintelui CNAS, iar între CNAS şi Preşedintele-Director General al casei de asigurări-manager al sistemului la nivel local se încheie un contract de management, astfel încât preşedintele director general al casei de asigurări este ordonatorul de credite, în condiţiile legii.
În aceste împrejurări, având în vedere drepturile şi obligaţiile asumate prin încheierea Contractului de management, prevederile din Statutul CNAS, Statutul CAS Brăila, cu aplicarea dispoziţiilor art. 1532 din C. civ. şi următoarele, partea civilă a apreciat că mandatarul Preşedinte-Director General răspunde material pentru daunele produse Casei de Asigurări de Sănătate, prin orice act al său contrar intereselor casei de asigurări de sănătate, prin acte de gestiune, imprudenţă, prin utilizarea abuzivă sau neglijentă a fondurilor casei de asigurări de sănătate, în conformitate cu reglementările legale în vigoare.
În concret, partea civilă a susţinut că, în opinia sa, în perioada exercitării mandatului de director general, persoana desemnată răspunde de toată activitatea instituţiei, chiar dacă aceasta are înlocuitor pe o perioadă scurtă de absentare (exemplu concediu de odihnă sau concediu medical), iar în cazul inculpatei A. rezultă din documentele depuse la dosarul cauzei că aceasta a solicitat atât concediul de odihnă, cât şi revenirea în instituţie cu sau fără acordul Preşedintelui C.N.A.S., în funcţie de interesele pe care le avea.
În temeiul dispoziţiilor art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea în parte a sentinţei penale apelate şi obligarea inculpatei A. la plata sumei totale de 3.978.929,49 RON (sumă formată din: 3.975.011,77 RON-197 reţete fictive decontate din FNUASS, la care se adaugă suma de 3.917,72 RON aferentă reţetei medicale cu seria x nr. x/24.07.2012 prescrisă de medicul D., total 198 reţete fictive), inclusiv a dobânzilor şi penalităţilor de întârziere calculate până la data plăţii, inclusiv.
Inculpata A. a criticat sentinţa atacată atât sub aspectul legalităţii, cât şi al temeiniciei laturii civile, solicitând respingerea acţiunii civile exercitate în cauză.
Sub un prim aspect, deşi a solicitat menţinerea pe latură penală a hotărârii atacate, inculpata a criticat faptul că, la momentul sesizării instanţei de judecată cu rechizitoriul, termenul de prescripţie a răspunderii penale a fost împlinit cu privire la o parte din infracţiunile care fac obiectul acuzaţiei penale (instigare la fals, instigare la uz de fals etc.) şi a susţinut că nu a solicitat niciodată continuarea procesului penal.
Totodată, a criticat încadrarea juridică, susţinând că art. 2561 din C. pen., care reglementează majorarea limitelor speciale ale pedepsei prevăzute de lege în cazul faptelor care au produs consecinţe deosebit de grave, a fost reţinut în mod greşit, întrucât o mare parte din medicamente au fost ridicate de pacienţi, dar şi în considerarea faptului că DIICOT nu a reţinut acest articol şi în cazul celorlalţi inculpaţi.
A mai susţinut că, în cauză, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de fraudă informatică, prev. de art. 249 din C. pen., putând exista cel mult o înşelăciune, aşa încât termenele de prescripţie s-au împlinit la data de 01.07.2015 sau la 01.01.2016, conform art. 186 alin. (1) teza finală din C. pen.. Deopotrivă, a apreciat că instigarea nu are formă continuată, iar actele săvârşite de alte persoane nu îi pot fi imputate.
Pe latură civilă, inculpata a solicitat schimbarea în tot a hotărârii atacate şi, în rejudecare, să i se constate nevinovăţia, să se dispună respingerea pretenţiilor civile, ridicarea măsurilor asigurătorii şi exonerarea de la plata cheltuielilor de judecată.
Astfel, inculpata a susţinut că acţiunea civilă alăturată acţiunii penale în cadrul procesului penal constituie latura civilă a acestui proces şi are ca temei fapta ilicită, întrucât temeiul acţiunii penale este un fapt ilicit, iar acest temei limitează şi temeiul acţiunii civile, conform art. 19 alin. (1) din C. proc. pen.
Totodată, a invocat încălcarea dreptului la apărare în faza de urmărire penală şi în faţa primei instanţe, nelegalitatea modului de sesizare a organelor de urmărire penală, necompetenţa organului de urmărire penală, încălcarea dreptului la un proces echitabil, lipsa de imparţialitate a instanţei de fond, încălcarea principiului in dubio pro reo, a criticat modalitatea în care s-a desfăşurat urmărirea penală, aprecierea probelor de către instanţa de fond şi a solicitat excluderea probelor nelegal administrate în faza de urmărire penală (încheierile emise de instanţe privind autorizarea unor măsuri de supraveghere tehnică, mandate de interceptare, procese-verbale de redare convorbiri în integralitate etc.).
În fine, inculpata a considerat că toate probele administrate în faza de urmărire penală, precum şi cele administrate în instanţă sunt netemeinice şi nelegale şi a solicitat fie îndepărtarea lor din dosar, fie să nu se dea relevanţă acestora.
A mai susţinut că, atâta vreme cât instanţa penală a dispus încetarea procesului penal, soluţionarea laturii civile ar fi trebuit să rămână în competenţa instanţei civile, "care ar fi respectat legea civilă şi nu legea penală", dacă şi numai dacă CJAS ar fi înţeles să introducă acţiune civilă şi a apreciat că hotărârea din camera preliminară nu are autoritate de lucru judecat în faţa instanţei civile şi nici a instanţei penale atunci când soluţionează doar latura civilă a cauzei.
În ceea ce priveşte avizarea referatelor, inculpata a susţinut că nu aviza plata reţetelor, această atribuţie revenindu-i persoanei care angaja cheltuiala şi a precizat că plata nu se făcea în baza referatelor, întrucât acestea nu erau documente de plată, nu se regăseau în procedura de validare decontare ori în cea de ordonanţare, aflate la dosar, în legea finanţelor publice sau în ordinul privind angajarea cheltuielilor publice.
A mai arătat că plăţile s-au făcut conform legislaţiei în vigoare şi, atât timp cât nu s-a încălcat nicio lege, ele nu pot constitui acte de complicitate, deoarece nu sunt infracţiuni. Astfel, a subliniat că plăţile respectă legislaţia în vigoare şi a apreciat că producerea din culpă a rezultatului nu îi este imputabil.
Referitor la refuzul la plată, a precizat următorii paşi: angajatul constata neregula, întocmea o notă, o înregistra şi se anunţa farmacia prin adresă că s-a refuzat la plată suma de x RON.
Inculpata a mai arătat că toate documentele au fost depuse de J. la CJAS şi nu de C., iar în sarcina sa s-a reţinut că ar fi instigat prin intermediul celei care reprezenta firma şi care depunea documentele la instituţie.
Referitor la plăţi, a învederat că acestea au fost efectuate fie către societate, fie către cesionari, aşa încât suma de 205.216,13 RON a fost achitată de instituţie către S.C. B. în baza referatelor pe care le-a avizat, sumă care este sub pragul prevăzut de C. pen. pentru reţinerea de consecinţe deosebit de grave.
A criticat că, deşi parchetul reţine semnarea referatelor ca fiind acte de complicitate sau plăţile, acesta nu indică şi care este legea încălcată, precum şi modalitatea în care ar fi trebuit să procedeze pentru a nu face plăţile, din moment ce au existat controale pentru toată activitatea şi toate medicamentele în aprilie 2011, ianuarie 2012, februarie 2012 şi s-a dispus control în ianuarie 2013-control finalizat în 2014.
În ceea ce priveşte constatările din cuprinsul rapoartelor de control dispuse, inculpata a precizat că nu îi poate fi imputat conţinutul acestora, ci persoanelor care au efectuat efectiv controlul, că toate controalele au respectat dispoziţiile legale, iar decizia de a dispune sau nu unele măsuri le aparţine în totalitate membrilor echipei de control.
Referitor la infracţiunea de fraudă informatică, în cazul în care se va aprecia că fapta există, inculpata a solicitat respingerea cererii CJAS Brăila, cu argumentarea că prejudiciul nu se putea produce în patrimoniul acesteia, cu precizarea că bugetul FNUASS este un fond special ce intră în componenţa bugetului general consolidat al statului, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 1 alin. (2) lit. e) coroborat cu art. 78 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 a finanţelor publice, contribuţiile la F.N.U.A.S.S. reprezentând venituri la bugetul general consolidat.
Cu alte cuvinte, bugetul C.N.A.S. şi C.A.S. se constituie din venituri proprii (de ex. donaţii, etc.), iar veniturile F.N.U.A.S.S. aparţin statului, astfel încât prejudiciul s-a produs la fond şi C.J.A.S. nu poate avea calitate procesuală activă în cazul unei acţiuni civile, fie ea şi în cadrul procesului penal. De precizat este şi faptul că niciun act normativ sau administrativ nu acordă dreptul C.N.A.S. de a reprezenta statul sau bugetul acestuia.
În opinia inculpatei, C.J.A.S. are calitate procesuală activă în cazul acţiunilor ce au ca obiect acte juridice de drept administrativ -raport de control sau izvorâte dintr-un asemenea raport de control ca titular al autorităţii statului care face verificarea şi a emis actul, or, în speţa de faţă, nici C.N.A.S., nici C.J.A.S. nu au emis act de control sau administrativ şi este o răspundere civilă delictuală.
Conchizând sub acest aspect, inculpata a apreciat, în esenţă, că partea civilă ar fi trebuit să fie Ministerul Finanţelor sau, cel mult, C.N.A.S., deşi F.N.U.A.S.S. nu îi aparţine, astfel încât acţiunea civilă exercitată în prezenta cauză a fost exercitată de către o persoană fără calitate procesuală şi interes.
Din perspectiva prejudiciului, inculpata a susţinut că acesta a fost recuperat integral sau parţial, urmare a acordurilor de recunoaştere încheiate cu ceilalţi inculpaţi şi a apreciat, totodată, că s-a împlinit termenul de prescripţie în care putea fi cerută restituirea sumelor considerate prejudiciu, constituirea de parte civilă având loc în mai 2018, pentru fiecare plată împlinindu-se termene de prescripţie diferite indiferent dacă este un raport juridic de muncă sau civil, fără a fi considerat raport de muncă.
De asemenea, a solicitat să fie avută în vedere adresa CNAS-DG nr. x/30.03.2012 înregistrată sub nr. x din 02.04.2012, conform căreia prescrierea de voriconazolum nu trebuie corelată cu PNS3, punct de vedere CNAS-CM 201/26.03.203 înregistrată sub nr. x din 26 martie 2013 prin care medicii de familie nu pot săvârşi fapte cauzatoare de prejudicii, deoarece nu au atribuţii în gestionarea fondului şi, ca atare, nu se poate recupera contravaloarea reţetelor de la aceştia, precum şi faptul că nu toată suma cu care C.A.S. s-a constituit parte civilă a fost plătită către S.C. B. S.R.L., multe din aceste plăţi fiind efectuate către o altă firmă care a cesionat creanţa.
Prin urmare, inculpata a susţinut că nu avea de unde să ştie că această sumă provine din decontarea Vfend-voriconazolum sau că este suma ce se cuvenea S.C. B. S.R.L., aşa încât, în opinia sa, constituirea de parte civilă este nejustificată, nelegală şi netemeinică, motiv pentru care a solicitat respingerea cererii şi/sau reducerea acestui cuantum corespunzător sumelor achitate către alte firme.
Cu privire la achitarea contravalorii dobânzilor şi penalităţilor, inculpata a solicitat respingerea acestei cereri, cu argumentarea că CJAS era obligată să recupereze încă din 2016 întreaga creanţă conform acordurilor de recunoaştere (în 2016 au fost instituite sechestre şi popriri care acopereau în totalitate prejudiciul), fiind incident principiul nemo auditur propriam turpitudinem allegans.
A mai solicitat respingerea cererii de anulare a înscrisurilor falsificate formulată de reprezentantul Parchetului de pe lângă ICCJ-DIICOT-Serviciul Teritorial Galaţi, ridicarea măsurilor asiguratorii instituite în cauză şi exonerarea de la plata cheltuielilor de judecată stabilite de către prima instanţă sau reducerea cuantumului acestora.
***
Desfăşurarea cercetării judecătoreşti în apel
În al doilea grad de jurisdicţie, cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 31.07.2023, sub nr. x/2019, cu prim termen de judecată fixat la data de 12.10.2023, când Înalta Curte a încuviinţat cererea de amânare a judecării cauzei formulată de apelanta inculpată A. pentru angajarea unui apărător ales şi pentru pregătirea apărării, a amânat judecarea cauzei şi a acordat termen la data de 23.11.2023.
La termenul de judecată din data de 23.11.2023, în prezenţa inculpatei A., la interpelarea instanţei, apărătorul desemnat din oficiu pentru apelanta intimată inculpată A. a precizat că apelul formulat de inculpată vizează exclusiv latura civilă.
Totodată, Înalta Curte, după deliberare, dată fiind depunerea a numeroase cereri la termenul de judecată de către apelanta inculpată A., atât cereri de sesizare a Curţii Constituţionale, cât şi cereri în probaţiune, dar şi pentru lămurirea situaţiei laturii civile, respectiv în ce măsură aceasta se menţine pentru suma solicitată iniţial, a dispus amânarea cauzei pentru termenul de judecată din 25 ianuarie 2024, pentru când a dispus emiterea unei adrese către Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Brăila pentru a se comunica dacă din suma de bani cu care s-a constituit parte civilă s-au recuperat, fie şi parţial, sume de bani, chiar şi de la alte persoane responsabile pentru aceeaşi presupusă pagubă.
În ceea ce priveşte termenul de judecată astfel stabilit, având în vedere solicitarea consilierului juridic al apelantei părţi civile Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Brăila de acordare a unui alt termen de judecată, întrucât se află în imposibilitate de prezentare la termenul din 25 ianuarie 2024, din motive personale, Înalta Curte a acordat termen de judecată la data de 08 februarie 2024, când a arătat că se vor discuta cererile în probaţiune formulate de apelanta inculpată A. şi pentru când se va emite o adresă către partea civilă în sensul arătat în cele ce preced.
La termenul de judecată din data de 08.02.2024, instanţa de control judiciar a admis cererea formulată de apelanta inculpată A. de administrare a probei cu înscrisuri constând în acordurile de recunoaştere încheiate în cauza ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura centrală.
A dispus emiterea unei adrese către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura centrală, pentru a se comunica dacă în dosarul nr. x/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura centrală, sau în alte cauze penale disjunse, au fost încheiate acorduri de recunoaştere, iar în caz afirmativ, să se precizeze dosarele prin care acestea au fost soluţionate în instanţă.
A respins celelalte probe solicitate de apelanta inculpată A..
Pe fondul cauzei, a amânat cauza şi a acordat termen la data de 21 martie 2024 pentru continuarea cercetării judecătoreşti în apel.
La termenul din 21.03.2024, constatând cauza în stare de judecată, Înalta Curte a acordat cuvântul în dezbateri, stabilind termen pentru deliberare, redactare şi pronunţare, în condiţiile art. 391 alin. (1) şi (2) coroborat cu art. 406 alin. (1) din C. proc. pen. (în forma în vigoare conform Legii nr. 130/2021), la data de 16.05.2024 şi ulterior la datele de 13.06.2024, respectiv 19.09.2024.
Analizând legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate prin prisma criticilor formulate, a actelor dosarului, precum şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, în conformitate cu dispoziţiile art. 417 alin. (2) din C. proc. pen., în limitele devoluate, Înalta Curte reţine următoarele:
Obiectul judecăţii în primă instanţă l-au constituit faptele imputate inculpatei A. de instigare a numitei C., administrator al S.C. B. S.R.L., la crearea unui mecanism fraudulos prin care au fost obţinute beneficii materiale necuvenite prin decontarea medicamentului Vfend a cărui eliberare a fost atestată scriptic de reţete fictive, fapte ce au cauzat o pagubă în patrimoniul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Brăila, cât şi sprijinul concret acordat de inculpată în acest scop, prin identificarea şi determinarea medicilor oncologi care să emită scrisori medicale prin care să recomande tratamentul cu medicamentul respectiv, împiedicarea monitorizării consumului medicamentului respectiv şi contracararea neregulilor semnalate printr-un raport de control întocmit la dispoziţia acesteia.
Astfel, acuzaţia adusă inculpatei A. s-a grefat pe faptele comise în administrarea farmaciei B., la sugestia/îndemnul şi cu sprijinul dat de aceasta în calitate de director al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Brăila, acestea constând, în concret, în introducerea în gestiunea societăţii şi, ulterior, în platforma informatică a asigurării de sănătate a unui număr de 157 de reţete fictive prescrise de medicii de familie H. şi I. în baza a 45 de scrisori medicale fictive, precum şi a 41 de reţete fictive emise de medicii specialişti oncologi D. şi E., prin care se atesta în mod nereal eliberarea acestor medicamente, în scopul obţinerii unui beneficiu material necuvenit, constând în valoarea compensată a respectivelor medicamente.
S-a reţinut că, urmare a acţiunii de determinare desfăşurate de inculpata A., în perioada 05.02.2011-28.09.2012, au fost introduse în platforma informatică a asigurării de sănătate un număr de 198 reţete fictive prescrise în condiţiile menţionate anterior, valoarea totală a acestora în cuantum de 3.978.929,49 RON, fiind decontată de Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Brăila.
Prin actul de sesizare, inculpata a fost acuzată şi de faptul că i-a determinat pe medicii specialişti oncologi să emită în fals reţete şi scrisori medicale prin care să prescrie sau să recomande tratamentul cu medicamentul Vfend, pe care să le înainteze S.C. B. S.R.L., fiind emise în fals 39 de scrisori medicale şi 25 de reţete de D. şi 6 scrisori medicale şi 16 reţete de E. prin care a fost recomandat/prescris tratamentul cu medicamentul Vfend.
Prima instanţă a constatat că faptele inculpatei A. sunt tipice, întrunind atât sub aspect obiectiv, cât şi subiectiv elementele constitutive ale infracţiunilor imputate, respectiv, constituirea unui grup infracţional organizat, instigare la fraudă informatică în formă continuată, instigare la uz de fals în formă continuată şi două infracţiuni de instigare la fals intelectual în formă continuată, însă a reţinut incidenţa cauzei de încetare a procesului penal prev. de art. 16 lit. f) din C. proc. pen., în contextul în care pentru infracţiunile deduse judecăţii a intervenit prescripţia răspunderii penale.
Referitor la obiectul judecăţii în apel, Înalta Curte constată că acesta vizează exclusiv soluţia pronunţată asupra acţiunii civile exercitate în procesul penal de partea civilă Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Brăila, atât declaraţiile de apel, cât şi manifestarea de voinţă a apelantei inculpate la interpelarea expresă a instanţei de apel (dat fiind conţinutul echivoc al motivelor de apel depuse în scris de aceasta) limitând explicit efectul devolutiv la latura civilă a cauzei, astfel încât hotărârea primei instanţe este definitivă în privinţa soluţiilor de încetare a procesului penal cu toate implicaţiile ce decurg din aceasta în condiţiile în care inculpata a solicitat continuarea procesului penal.
Sub acest aspect, critica inculpatei A. cu privire la limitele în care prima instanţă putea analiza cauza, în sensul că aceasta nu ar fi fost abilitată să analizeze probele administrate şi să statueze asupra existenţei faptei în lipsa unei solicitări exprese de continuare a procesului penal este nefondată. Astfel, contrar susţinerilor inculpatei, în încheierea de şedinţă de la termenul din data de 5 aprilie 2023, s-a consemnat că, la interpelarea expresă a primei instanţe, aceasta a arătat că solicită continuarea procesului penal. De altfel, inculpata a invocat în apărare o serie de chestiuni privind fondul învinuirilor ce i-au fost aduse şi argumente în sprijinul nevinovăţiei sale, împrejurare ce confirmă manifestarea de voinţă în sensul de a se proceda la analiza temeiniciei acuzaţiei.
Nefondată este şi critica privind statuarea primei instanţe asupra acţiunii civile subsecvent constatării intervenirii prescripţiei răspunderii penale în contextul în care o astfel de analiză se impunea în aplicarea art. 25 alin. (1) şi (5) din C. proc. pen., potrivit cărora instanţa este obligată a se pronunţa asupra acţiunii civile în ipoteza constatării intervenirii prescripţiei răspunderii penale.
Asupra soluţiei pronunţate pe latură civilă în mod corect prima instanţă a constatat îndeplinite implicit condiţiile răspunderii civile delictuale, procedând la soluţionarea acţiunii civile formulată în procesul penal de partea civilă Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Brăila, evaluând însă eronat prejudiciul rezultat urmare a faptei ilicite comise de inculpată, criticile procurorului şi ale părţii civile fiind fondate pentru următoarele considerente.
Reţinând că persoana vătămată Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Brăila s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 3.978.929,49 RON, reprezentând contravaloarea decontărilor prescripţiilor fictive pentru medicamentul Vfend, precum şi dobânzile calculate până la data plăţii efective, în mod eronat, prima instanţă a statuat că inculpata poate fi obligată la despăgubiri doar în limita contravalorii decontărilor pe care le-a avizat personal, nu şi a celor avizate de alte persoane, fără a avea în vedere că întreaga activitate ilicită a fost concepută de aceasta şi s-a derulat urmare a îndemnului său, inculpata fiind atât "autor moral" în calitatea sa de instigator, cât şi complice prin sprijinul efectiv acordat autorilor.
Înalta Curte constată că faptele ilicite deduse judecăţii există, chiar dacă nu mai pot constitui temei al tragerii la răspundere penală, singura chestiune supusă analizei în apel fiind aceea a întrunirii condiţiilor răspunderii civile delictuale în persoana inculpatei A. pentru fapta ilicită şi a întinderii prejudiciului de care este responsabilă.
Procedând la reevaluarea condiţiilor răspunderii civile delictuale, se impune a reaminti că acţiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect, potrivit art. 19 alin. (1) din C. proc. pen., tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale, iar repararea prejudiciului se face potrivit legii civile - art. 19 alin. (5) din C. proc. pen.
Raportându-ne la dispoziţiile legii civile, art. 1349 şi urm. C. civ., acţiunea civilă exercitată în procesul penal este fondată şi impune obligarea la plata de despăgubiri atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: fapta penală există şi a cauzat un prejudiciu material sau moral, între fapta săvârşită şi prejudiciul cerut a fi acoperit să existe legătură de cauzalitate, prejudiciul trebuie să fie cert şi să nu fi fost reparat încă.
Ca atare, având în vedere caracterul accesoriu al acţiunii civile, pretenţiile părţii civile trebuie circumstanţiate acţiunii penale, acţiunea civilă neputând fi decât una ex delictu, fapta pentru care a fost exercitată acţiunea penală constituind şi fapta delictuală generatoare de prejudiciu care antrenează răspunderea civilă delictuală.
O primă consecinţă a caracterului accesoriu al acţiunii civile în procesul penal este aceea că, chiar şi atunci când comiterea unor infracţiuni este circumstanţiată unor raporturi contractuale -în cazul inculpatei, contractul de management-, acţiunea civilă ce se poate exercita în cadrul procesului penal este numai aceea având ca temei fapta ilicită, iar nu dispoziţiile contractului, instanţa penală fiind competentă a soluţiona exclusiv raportul juridic civil delictual, astfel cum în mod corect a reţinut şi prima instanţă.
Aşadar, criticile formulate de inculpată şi de partea civilă ce antamează alte forme de răspundere civilă a inculpatei derivând din calitatea sa de director al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Brăila sunt nefondate, excedând limitelor în care instanţa penală este abilitată a soluţiona latura civilă, chestiune asumată de partea civilă prin opţiunea sa de a exercita acţiunea civilă în procesul penal şi, ca atare, nu vor face obiectul analizei în prezentul apel. Sub acest aspect, trebuie menţionat că prevederea legală cuprinsă în art. 19 alin. (1) din C. proc. pen. constituie o derogare expresă de la regula potrivit căreia răspunderea contractuală prevalează, derogare permisă de dispoziţiile art. 1350 alin. (3) din C. civ. potrivit cărora "dacă prin lege nu se prevede altfel, niciuna dintre părţi nu poate înlătura aplicarea răspunderii contractuale pentru a opta în favoarea altor reguli care i-ar fi mai favorabile".
Cea de-a doua consecinţă a caracterului accesoriu al acţiunii civile exercitate în procesul penal este aceea a condiţionalităţii ca între fapta care face obiectul acţiunii penale şi prejudiciul cerut a fi acoperit să existe o legătură de cauzalitate. Din această perspectivă se observă că singura infracţiune dintre cele pentru care a fost trimisă în judecată inculpata A., susceptibilă de a da naştere dreptului la repararea prejudiciului în procesul penal, este infracţiunea de fraudă informatică prevăzută de art. 249 din C. pen., infracţiune de rezultat, tipicitatea faptei presupunând în mod necesar cauzarea unui prejudiciu patrimonial, o pagubă în patrimoniul persoanei vătămate, corelativ cu beneficiul material urmărit de făptuitor prin introducerea, modificarea sau ştergerea de date informatice într-un sistem informatic, instanţa de apel urmând a statua în aceste limite determinate de apelurile părţilor astfel cum au fost declarate, alegaţiile inculpatei privind chestiuni tranşate în mod definitiv nefiind susceptibile a declanşa controlul judiciar în prezentul apel. De altfel, chiar inculpata a arătat în motivele scrise de apel că infracţiunea de fraudă informatică este singura infracţiune de rezultat şi "singura ce trebuie analizată".
Or, faptele ce au făcut obiectul acuzaţiei penale circumscrise acestei infracţiuni, asupra cărora prima instanţă a statuat definitiv că există, pronunţând o soluţie de încetare a procesului penal care nu face obiectul prezentului apel, nefiind atacată sub acest aspect de niciuna dintre părţi, constau în aceea că, urmare a actelor de determinare efectuate de inculpata A., în perioada 05.02.2011-28.09.2012, au fost introduse în platforma informatică a asigurării de sănătate un număr de 198 reţete fictive atestând în mod nereal eliberarea de către B., a medicamentului Vfend, operaţiune în urma căreia Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Brăila a decontat suma de 3.978.929,49 RON.
Frauda informatică s-a realizat prin acte materiale succesive, în contextul în care într-o primă etapă la începutul fiecărei luni, S.C. B. S.R.L., farmacie având contract cu casa de asigurări de sănătate, a transmis în format electronic, sub formă de fişiere, centralizatoarele cu reţete, inclusiv cele constatate ca fiind fictive, informaţiile fiind trimise pe email, fie stocate pe diferite medii de stocare (floppy disk, CD, stick) şi introduse în SIUI de angajaţii Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Brăila, pentru ca ulterior raportarea să fie făcută online, direct în programul SIUI (pe baza unor licenţe ce se alocau fiecărui furnizor de servicii medicale), chestiuni de fapt atestate de percheziţiile informatice efectuate.
În ceea ce priveşte existenţa faptei ilicite, subliniem că această chestiune a fost tranşată definitiv prin soluţia de încetare a procesului penal, efectul de autoritate de lucru judecat în această privinţă fiind consacrat de art. 1.365 din C. civ., care prevede că instanţa care soluţionează acţiunea civilă "nu este legată de dispoziţiile legii penale şi nici de hotărârea definitivă de achitare sau de încetare a procesului penal în ceea ce priveşte existenţa prejudiciului ori a vinovăţiei autorului faptei ilicite".
Prin urmare, statuarea definitivă a primei instanţe asupra laturii penale privind caracterul fictiv al reţetelor introduse în sistemul informatic şi ulterior decontate de partea civilă fără ca medicamentele respective să fi fost eliberate, constituie împrejurări factuale ce nu au fost contestate în apel şi care conferă întregii activităţi caracter ilicit, instanţa de apel urmând a evalua exclusiv existenţa şi întinderea prejudiciului de care inculpata se face vinovată.
Or, sub acest aspect, în raport de ceea ce se impută inculpatei, sunt incidente dispoziţiile art. 1369 alin. (1) din C. civ., potrivit cărora "Cel care l-a îndemnat sau l-a determinat pe altul să cauzeze un prejudiciu, l-a ajutat în orice fel să îl pricinuiască sau, cu bună ştiinţă, a tăinuit bunuri ce proveneau dintr-o faptă ilicită ori a tras foloase din prejudicierea altuia răspunde solidar cu autorul faptei."
Din această perspectivă se observă că participaţia inculpatei A. la fapta ilicită producătoare de prejudicii a constat atât în acţiuni de instigare, cât şi de complicitate, cu menţiunea că încadrarea juridică a faptei prin reţinerea incidenţei art. 47 din C. pen. reflectă absorbţia naturală a contribuţiei secundare sub forma complicităţii în contribuţia principală a instigării, fără însă ca prin aceasta să se înlăture actele concrete de participaţie în oricare dintre cele două forme.
În acest sens, probele atestă dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpata A. a efectuat activităţi concrete prin care a determinat pe C., administrator al S.C. B. S.R.L., să creeze un stoc scriptic de medicamente pentru ca ulterior prin înregistrarea unor reţete fictive să obţină decontarea acestora. Astfel, întregul mecanism ilicit a fost planificat de inculpata A., rezoluţia infracţională fiind inoculată autoarei de către aceasta prin expunerea schemei destinate obţinerii de beneficii materiale necuvenite, dar şi prin promisiunea de a sprijini activitatea ilicită din funcţia pe care o ocupa. Este probat, de asemenea, că pe parcursul activităţii ilicite inculpata A. a realizat şi acte specifice complicităţii, respectiv a identificat medicii dispuşi să prescrie medicamentele respective pe care i-a determinat prin diverse mijloace să participe la rândul lor la fraudarea casei de asigurări, a făcut demersuri pentru ca activitatea să nu fie descoperită de funcţionarii din subordinea sa, a avizat favorabil o parte din decontări etc.
Astfel, activitatea de instigare rezultă din declaraţiile date de martora C., care a detaliat modalitatea în care, după ce a deschis B. Pharm, a obţinut imediat contractul cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Brăila, cu sprijinul inculpatei A. care i-a propus o modalitate facilă de a obţine importante sume de bani, prin decontarea frauduloasă a unor medicamente oncologice, întreaga activitate infracţională fiind concepută de inculpata A..
Din declaraţiile aceleiaşi martore rezultă şi că, urmare a intervenţiei inculpatei A., au fost atraşi în colaborare medicii oncologi D. şi E., determinaţi de aceasta să emită în fals scrisori medicale, prin care recomandau tratamentul cu medicamentul Vfend, în timp ce martora i-a identificat pe medicii de familie I. şi H., pe listele cărora au fost înscrişi, prin transfer, mai mulţi pacienţi, pe numele cărora urmau a fi prescrise reţetele fictive şi că, odată stabilite sarcinile fiecăruia, la începutul anului 2011 s-a început emiterea, în fals, de către cei doi medici specialişti a scrisorilor medicale, utilizate drept justificare pentru prescrierea fictivă, de către cei doi medici de familie, a reţetelor pentru medicamentul Vfend.
Contribuţia inculpatei A. constând în conceperea mecanismului ilicit de fraudare a casei de asigurări este confirmată şi de declaraţiile martorilor D. şi J..
Martorul D. a declarat că A. l-a chemat la sediul CJAS Brăila, în biroul ei şi l-a rugat să ajute o prietenă numită C., fără a specifica numele de familie al acesteia, care deţinea o farmacie pe nume B. în Brăila. A. i-a precizat că aceasta are în stocurile farmaciei B. cantităţi mari din medicamentul Vfend şi l-a rugat să emită scrisori medicale pentru acesta.
Iniţial, înţelegerea a vizat identificarea unor pacienţi oncologici eligibili pentru acest tip de tratament, pe care martorul să-i direcţioneze către B.. Astfel, într-o primă etapă, colaborarea s-a derulat în acest mod.
Martorul a relatat că inculpata l-a chemat din nou pe acesta şi i-a solicitat să continue colaborarea, în sensul emiterii unor scrisori medicale antedatate (întrucât medicii de familie prescriseseră deja reţetele). Martorul nu a fost iniţial de acord însă, refuzul său a fost sancţionat, respectiv, timp de circa două luni, la nivelul CJAS Brăila nu s-a mai întrunit comisia care aproba tratamentele costisitoare al bolnavilor de cancer, ba mai mult, inculpata l-a ameninţat că va trimite şi un control la secţia unde îşi desfăşura activitatea. În cele din urmă, l-a chemat din nou şi i-a adus la cunoştinţă că nu va mai aloca fonduri pentru programul naţional pentru oncologie al cărui coordonator era, lucru care l-a determinat să cedeze presiunilor exercitate de A..
Martora J., angajată ca farmacist în cadrul S.C. B. S.R.L. a declarat că în anul 2010, în contextul în care marfa din farmacie urma să expire, martora C. le-a spus angajatelor că a găsit o soluţie pentru a recupera o parte din pierderi. Aceasta le-a explicat modalitatea în care, prin intermediul preşedintelui Casei de Asigurări de Sănătate Brăila (inculpata A.), a reuşit să intre în legătură cu mai mulţi medici, astfel încât să obţină prescripţii medicale.
C. i-a mai spus că a făcut deja rost de scrisori medicale în acest sens, că pacienţii au fost deja înregistraţi la medic şi că se aşteaptă ca aceasta să o ajute, pentru a nu-şi pierde locul de muncă. Aceasta a mai asigurat-o că beneficiază de sprijinul lui A. în cazul în care vor apărea eventuale probleme cu respectivele prescripţii medicale.
Martora a precizat că inculpata A. a avut o contribuţie majoră în tot acest circuit, întrucât ea a coordonat efectiv tot acest mecanism care nu s-ar fi putut derula fără sprijinul ei.
Totodată, din coroborarea notelor de constatare nr. x/13.09.2011 şi nr. y/13.09.2011 întocmite de Serviciul medical din cadrul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Brăila şi a Raportului de control nr. x/05.05.2012 aprobat de inculpată în calitatea sa de preşedinte al instituţiei menţionate cu declaraţiile martorilor K., L., M. şi N., angajaţi în cadrul aceleiaşi instituţii, rezultă demersurile inculpatei efectuate în vederea împiedicării colectării de informaţii în legătură cu prescrierea medicamentului Vfend în legătură cu care se constatase o creştere nejustificată a consumului de către angajaţii instituţiei şi încălcări ale protocoalelor terapeutice de către Camera de Conturi Brăila.
Astfel, martora L. -inspector cu grad superior la Serviciul Contractare - Compartimentul farmacii în cadrul CJAS Brăila- a declarat că în anul 2011, în virtutea sarcinilor de serviciu (verificarea reţetelor şi monitorizarea consumului de medicamente), a observat că de la o lună la alta creştea semnificativ valoarea reţetelor privind medicamentul Vfend (substanţă activă voriconazolum). Acesta apăruse pe piaţă în anul 2002, în perioada 2008-2009 consumul acestui medicament era zero, în tot anul 2010 valoarea consumului de voriconazolum a fost de 28.819,78 RON, iar în luna aprilie 2011 valoarea de consum pe luna în cauză a fost de 230.841,28 RON. Ulterior, numai în luna iulie 2011 consumul a fost de 276.058 RON, iar în luna august 2011 de 381.151 RON. Practic în perioada ianuarie - iulie 2011 s-a înregistrat un consum de 1.001.136 RON.
În urma studierii, împreună cu martora M. -medic, a protocolului terapeutic pentru substanţa activă voriconazolum, a constatat că acest medicament trebuia prescris pentru bolnavii de cancer, respectiv pentru boala cronică G10 - tumori, limfoame (acest medicament potrivit protocolului trebuia prescris pentru pacienţii în sepsis sever şi trebuia făcut un scor carmeli), de către medicii specialişti oncologi.
Continuând monitorizarea acestor prescripţii în următoarele trei luni, în cazul reţetelor cu valorile cele mai mari (cam de 24.500 RON/prescripţie), a constatat că acestea erau prescrise de medicii de familie H. şi I. şi toate reţetele erau eliberate de o singură farmacie, respectiv B. S.R.L.. Atât martora, cât şi M., au încercat în repetate rânduri să îi aducă la cunoştinţă directorului casei, inculpata A., aceste aspecte însă inculpata a evitat discuţiile.
La data de 13.09.2011, martora a întocmit două note cu aspectele constatate (câte una pentru fiecare lună, respectiv pentru lunile iulie şi august 2011, perioade în care a arătat creşterea excesivă a consumului de Voriconazolum şi a condiţiilor de prescriere a acestor reţete, anexând şi reţetele în copie), contrasemnate de şefa sa, M., care au fost depuse la secretariat.
În chiar aceeaşi zi, inculpata A. i-a schimbat atribuţiile de serviciu, solicitându-i să predea dosarele legate de farmacii unei colege, pe nume S., fapt pentru care a încheiat un proces-verbal în acest sens. A doua zi, i-a fost retras accesul la modulul "farmacii" al sistemului informatic SIUI.
Aceste susţineri ale martorei sunt confirmate de relaţiile comunicate de CJAS Brăila la dosarul cauzei (adresa nr. x/14.10.2022) potrivit cărora L. a avut acces la modulul Farmacii din SIUI în perioada 01.01.2011-16.09.2011.
Întrucât inculpata A. nu a cunoscut modul în care funcţionează SIUI, martora şi-a păstrat accesul la anumite rapoarte care evidenţiau consumul de medicamente la nivelul C.J.A.S. Brăila, aceasta continuând, cu acordul martorei M., monitorizarea consumului de medicamente.
Şi această susţinere este întărită de adresa nr. x/14.10.2022 prin care CJAS Brăila comunică instanţei faptul că L. a avut acces la modulele Farmacii cu circuit închis, respectiv Farmacii/Rapoarte în perioada 19.09.2011-26.02.2012.
La finalul anului financiar 2011, respectiv în luna februarie 2012, martora a întocmit un raport de monitorizare a consumului de medicamente la nivelul instituţiei pentru tot anul 2011, în care a arătat faptul că:
- au fost eliberate un număr de 191 de reţete, pentru 114 pacienţi, iar 90% din reţete au fost emise de medicii H. (51 de reţete în valoare totală de aproximativ 1.269.200 RON) şi I. (52 de reţete în valoare totală de aproximativ 1.319.00 RON)
- 92% dintre reţete erau eliberate de B. (142 de reţete)
- consumul total de Vfend pentru anul 2011 însuma 2.976.700 RON - media unei reţete fiind de 15.584 RON
- din cei 114 pacienţi care beneficiaseră scriptic de acest medicament, 84 de pacienţi nu erau înscrişi în Programul Naţional de Oncologie.
Martora a mai precizat că, din studiile sale, medicamentul era un antimicotic care însă se prescria pentru tratarea consecinţelor tratamentului cu chimioterapie şi radioterapie la bolnavii de cancer. De altfel, el era înscris în grupa G10, care se referea la tratamentele oncologice. Normal ar fi fost ca pacienţii cărora li se prescria acest tratament să fie persoane care să aibă afecţiuni oncologice.
Analizând reţetele (în perioada când o putea face), martora a mai constatat o serie de aspecte nefireşti:
- foarte mulţi pacienţi proveneau din aceleaşi familii (mamă, tată, copii, etc.). Astfel, s-a constatat existenţa a 14 familii cărora li s-a prescris preponderent acest medicament;
- a doua zi după ce un pacient era înscris la un medic de familie, primea reţetă pentru Vfend;
- pacienţii erau persoane care locuiau pe aceeaşi stradă, la pacient figura un nume, la împuternicit un alt nume, iar trei luni mai târziu rolurile se inversau.
La finalul raportului martora a propus întrunirea unei comisii mixte, care să analizeze situaţia, lucru care nu s-a întâmplat.
Studiind protocoalele, aceasta a descoperit că medicamentul respectiv trebuia prescris exclusiv de medic oncolog sau infecţionist. În protocolul terapeutic nu se menţiona că medicul de familie ar fi putut prescrie respectivul medicament în baza unei scrisori medicale. Or, 90% dintre reţete erau prescrise de medici de familie, mai exact de cei doi medici menţionaţi mai sus.
Martora M. a prezentat nota de constatare întocmită de ea directorului Casei, inculpata A..
Rezultatul a fost mutarea temporară a martorei L. la Serviciul Evidenţă Asiguraţi, unde a primit şi o normă de 120 de dosare pe zi şi ridicarea calculatorului. A urmat pentru martoră un regim de teroare - note explicative cu termen 10 minute, prezentări la Comisia de disciplină, izolarea faţă de colegi, etc.
La începutul anului 2012, când a fost efectuat un control din partea Curţii de Conturi, martorei i s-a interzis de către inculpată să se prezinte în faţa echipei de control pentru a da relaţii, deşi fusese chemată pentru a face acest lucru.
De asemenea, martora M. (director medical adjunct şi medic şef la C.J.A.S. Brăila) a confirmat în detaliu cele declarate de către martora L.. Aceasta a arătat că la un moment dat, L. a prezentat o reţetă care îi atrăsese atenţia în mod deosebit, întrucât valoarea acesteia depăşea suma de 20.000 RON.
Martora a precizat că după monitorizarea consumului de medicamente, în special voriconazolum, a suspectat o mare fraudă, de aproximativ 1.500.000 de euro. Martora a subliniat atitudinea abuzivă a inculpatei A., care a refuzat să-i semneze raportul prin care semnala neregularităţile constatate, iar cele două note de constatare (pentru lunile iulie şi august 2011) nu s-au mai regăsit la controlul efectuat de Curtea de Conturi - martorele L. şi M. fiind nevoite să prezinte echipei de control exemplarele proprii păstrate.
Martora a prezentat în luna februarie 2012, echipei de control din cadrul Curţii de Conturi, notele de constatare privind creşterea excesivă a consumului de voriconazolum, raportul de activitate pe semestrul I 2011 şi nota privind modificarea regulamentelor mai sus menţionate. Inculpata A. a încercat să o împiedice pe martoră să intre în contact cu membrii echipei de control, spunându-le acestora că este plecată în concediu de odihnă sau în control la Spitalul Judeţean Brăila. Când s-a impus prezenţa acesteia, i s-a repartizat de către A. un însoţitor, ca să nu fie lăsată singură cu echipa de control.
Martorul K. -fost angajat al C.J.A.S. Brăila, a arătat că în anul 2013, în urma dispoziţiei directorului A., a efectuat un control la B., unde trebuia să verifice aproximativ 1800-2000 de reţete emise cu multe luni anterior controlului. În urma verificării reţetelor decontate de B. într-o singură lună, a observat reţete cu sume mari (24.000 RON, respectiv 18.000 RON) prin care erau prescrise medicamentele epoetină şi voriconazolum de către medicii de familie I. şi H., deşi aceste medicamente trebuiau prescrise de medicii specialişti ori de medicii de familie, în baza unei scrisori medicale emise de medicul specialist.
Martorul a întocmit o notă de constatare în acest sens, pe care a prezentat-o directorului Casei, inculpata A., care i-a solicitat însă refacerea actului. Cu privire la aceasta martorul a arătat "Nota de constatare am dus-o la secretariat, mi-a dat număr de înregistrare şi a rămas la mapa doamnei A.. În ziua în care am dat-o sau ziua următoare, când a văzut mapa, A. m-a chemat şi mi-a aruncat nota şi m-a întrebat:"Cine ţi-a zis să faci aşa ceva?" Aceasta pusese o rezoluţie pe nota mea, dar a rupt colţul paginii unde o scrisese, după care a distrus-o într-un tocător. După această notă am făcut o copie xerox pe care am dat-o celor de la Curtea de Conturi."
Martorul a menţionat că la câteva zile de la întocmirea notei, la C.J.A.S. Brăila au apărut scrisori medicale emise de dr. D. şi dr. E. pentru voriconazolum şi pentru epoetină, pentru cel din urmă medicament existând şi scrisori medicale emise de alţi medici, cu specializarea medicină internă. Din declaraţia martorului a rezultat că inculpata A. i-a dat aceste scrisori medicale pentru a le "potrivi" cu reţetele.
Totodată, martorul a confirmat depoziţia numitei L. în sensul că, din dispoziţia directorului A., acesteia i-a fost luat calculatorul de serviciu, i s-a interzis accesul la SIUI, a fost scoasă din funcţia de şef şi mutată la alt serviciu, în locul ei fiind numită S. care, nefiind economist, nu deţinea calitatea necesară îndeplinirii acestei funcţii.
Martora N. (director la C.J.A.S. Brăila) a declarat că în luna martie 2012, a luat cunoştinţă despre problemele existente la nivelul Casei legate de prescrierea şi eliberarea abuzivă, prin B., a medicamentului Voriconazolum, cu prilejul unui control derulat de Curtea de Conturi. Din studierea protocolului de eliberare a acestui medicament, a aflat că acesta trebuia prescris doar bolnavilor de cancer din programul PNS3, de oncologie, şi că este vorba de un antimicotic, destinat tratării micozei apărute după chimioterapie. Acest medicament a fost prescris de doi medici de familie, I. şi H., cu încălcarea protocolului care prevedea prescrierea lui pe o perioadă de maxim 14 zile. Astfel, cei doi medici au prescris medicamentul chiar şi pe o perioadă de 90 de zile, valoarea unei reţete ajungând la 24.000 RON, situându-se în topul medicilor care prescriau acest medicament. În urma verificării documentelor solicitate cu ocazia controlului Curţii de Conturi, respectiv fişe medicale, copii de pe registrele de consultaţie şi scrisori medicale, martora a constatat că scrisorile medicale nu erau întocmite corect de medicii oncologi, respectiv dr. D. şi dr. E., în sensul că exista recomandarea pentru acest medicament, fără a fi precizată perioada pentru care urma a fi prescris şi doza recomandată. Cei doi medici de familie au prescris medicamentul pe baza scrisorii medicale de la medicii specialişti, cu încălcarea perioadei maxime prevăzute în protocol (14 zile), motivând lipsa menţionării, în scrisoarea medicală, a duratei tratamentului.
În privinţa pacienţilor, cei de la Curtea de Conturi descoperiseră faptul că unii dintre pacienţii care beneficiaseră de acel medicament nu erau înscrişi în programul naţional pe Oncologie, or acest medicament era un antimicotic care se prescria tocmai persoanelor cu afecţiuni oncologice şi care făceau chimioterapie şi care ar fi trebuit să fie înscrişi în acest program.
Martora a mai aflat faptul că medicul şef M. a fost demis de către inculpata A. pentru că a semnalat, împreună cu L. (persoana care se ocupa în acea perioadă de monitorizarea farmaciilor), faptul că a crescut consumul medicamentului Voriconazolum, iar situaţiile lunare întocmite de către acestea cu privire la consumul de medicamente şi topul medicilor emitenţi nu au fost luate în seamă de către A.. Martora a mai auzit şi faptul că A. a interzis accesul persoanelor care au constatat anumite nereguli în sistemul informatic SIUI, iar la un moment dat, a luat calculatorul numitelor L. şi M. şi l-a închis într-un dulap.
Raportul de control la CJAS Brăila pentru perioada 01.01.2010 - 30.06.2012, înregistrat sub nr. x/19.12.2012, întocmit de Camera de Conturi Brăila a relevat prescrierea neconformă a medicamentului Vfend unor pacienţi care nu sunt incluşi în Programul Naţional de Sănătate (PNS 3) şi care figurează cu diagnostice de micoză bucală, afte bucale şi candidoză bucală. S-a concluzionat că C.J.A.S. Brăila a validat nelegal prescripţiile medicale cuprinzând medicamente cu regim de compensare 100% din preţul de referinţă, la categoriile de boli G4, G10, G12 şi G15 din cadrul H.G. nr. 720/2008, prescripţii emise de către medicii de familie H. şi I., cu nerespectarea contractelor de furnizare servicii medicale în asistenţă primară încheiate cu C.J.A.S. Brăila.
Cu privire la scrisorile medicale utilizate drept justificare a prescrierilor nelegale, s-a stabilit că cele pentru medicamentul Vfend (voriconazolum) au fost emise de medicii specialişti oncologi D. şi E..
Ca atare, deşi prima instanţă a reţinut corect contribuţia concretă a inculpatei A. la săvârşirea faptei ilicite, în mod eronat s-a raportat atunci când a statuat asupra răspunderii civile delictuale exclusiv la actele de complicitate constând în avizarea decontărilor, acţiuni ce au fost realizate doar în legătură cu o parte din actele materiale.
De altfel, în cazul infracţiunilor continuate, reprezentarea participanţilor asupra infracţiunii comise de către autor trebuie să poarte asupra aspectelor de care depinde tipicitatea faptei acestuia, chiar dacă nu sunt cunoscute toate actele materiale şi chiar dacă participaţia îmbracă în concret forme diferite.
În contextul în care activitatea de instigare constând în stabilirea planului infracţional a determinat săvârşirea unor acte materiale repetate, instigatorul cunoscând caracterul continuat pe care activitatea la care a instigat o presupunea, având aşadar reprezentarea de ansamblu a activităţii la care a înţeles să participe, este nerelevant că participaţia sa concretă a îmbrăcat diverse forme sau că s-a realizat doar în legătură cu unele acte materiale comise de către autor, câtă vreme a cunoscut şi a urmărit ca instigarea să aibă ca rezultat tocmai acte ilicite repetate.
Astfel, existenta participaţiei în forma instigării este nu doar necesară, ci şi suficientă pentru a concluziona în sensul că instigatorul a acţionat cu vinovăţie în forma intenţiei directe sau indirecte atunci când a îndemnat/determinat autorul la comiterea faptei ilicite. Sub aspect subiectiv, inculpata a cunoscut că prin planificarea activităţii ilicite şi prezentarea acesteia autorului ca o sursă de venituri facile, contribuie la fraudarea repetată a casei de asigurare şi a urmărit derularea activităţii ilicite prin acte materiale repetate în scopul de a obţine ea însăşi o parte din beneficiile materiale, aceasta primind, de altfel, o cotă parte substanţială din sumele decontate.
Ca atare, reţinerea participaţiei sale la întreaga activitate ilicită cauzatoare de prejudicii nu este condiţionată de existenţa unei înţelegeri anterioare cu privire la fiecare act material şi nici de contribuţia sa efectivă la avizarea fiecărui decont, ci presupune exclusiv săvârşirea activităţii de determinare cu intenţie, respectiv prevederea faptelor ilicite şi a consecinţelor acestora -cauzarea unei pagube părţii civile, precum şi a împrejurării că fapta sa este de natură să determine săvârşirea de acte ilicite repetate, motiv pentru care inculpata este responsabilă pentru întreg prejudiciul cauzat părţii civile prin actele materiale săvârşite de autor la îndemnul său chiar dacă în concret a participat numai la unele dintre acestea, în considerarea coeziunii subiective cu autorul care a acţionat la îndemnul său, inculpata A. fiind "autorul moral" al întregii activităţi frauduloase derulate prin B., activitate care a cauzat un prejudiciu părţii civile Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Brăila, constând în valoarea decontărilor acordate pentru medicamentul Vfend în perioada 01.01.2011-19.07.2013, în integralitate, şi nu doar pentru perioadele în care a lucrat efectiv şi a avizat plăţile, contribuţia sa nefiind limitată la această activitate de înlesnire.
Odată statuat asupra vinovăţiei inculpatei în producerea prejudiciului, respectiv a legăturii de cauzalitate între acţiunile concrete ale acesteia şi prejudiciul produs, Înalta Curte constată caracterul cert al acestuia ca fiind dovedit în principal cu mijloacele de probă tehnico-ştiinţifice administrate şi necontestat sub aspectul întinderii de inculpată sau de partea civilă.
Verificând condiţia negativă ca prejudiciul să nu fi fost reparat încă, Înalta Curte constată că o parte din pagubă a fost recuperată prin plata despăgubirilor efectuată de un alt participant urmare a parcurgerii altor proceduri judiciare.
Astfel, în conformitate cu relaţiile comunicate de partea civilă prin adresa nr. x emisă la data de 1 februarie 2024, Casa de Asigurări de Sănătate a judeţului Brăila, subsecvent acordului de recunoaştere a vinovăţiei încheiat de D., a exercitat dreptul la acţiune civilă împotriva acestuia, iar prin sentinţa civilă nr. 7596 pronunţată la data de 28 noiembrie 2017 de Judecătoria Galaţi, astfel cum a fost modificată prin decizia civilă nr. 1446/2018 pronunţată de Tribunalul Galaţi, D. a fost obligat la plata sumei de 156.724,40 RON, către partea civilă Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Brăila, reprezentând prejudiciu, precum şi la plata dobânzilor şi penalităţilor aferente.
Din considerentele hotărârilor civile rezultă că obiectul judecăţii a constat în chiar soluţionarea acţiunii civile alăturată acţiunii penale, lăsată nesoluţionată prin sentinţa penală nr. 820 din 8 aprilie 2016 pronunţată de Tribunalul Bucureşti în cauza având ca obiect acordul de recunoaştere încheiat de D. cu privire la acuzaţia adusă acestuia constând în aceea că în perioada 09.02.2011-02.06.2014, în calitate de medic oncolog, a emis un număr de 44 de reţete fictive pentru Vfend decontate farmaciei B. prin Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Brăila.
Rezultă, aşadar, că suma de 156.724,40 RON, recuperată în baza sentinţei civile amintite constituie o parte din prejudiciul de care inculpata A. este responsabilă, inclus în pretenţiile din prezenta cauză.
Din conţinutul expertizei contabile, dar şi din relaţiile comunicate de partea civilă rezultă că pe rolul Tribunalului Brăila, secţia penală se află în curs de soluţionare dosarul nr. x/2016 în care Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Brăila s-a constituit parte civilă prin adresa nr. x/2016 cu suma 7.027.113,74 RON, reprezentând prejudiciul cauzat de inculpaţii I. (4.055.422,90 RON), H. (2.740.182,61 RON), D. (156.724,40 RON) şi E. (74.783,83 RON), prin emiterea de prescripţii fictive, sumă din care partea civilă a recuperat 58.296 RON, respectiv 14.683 RON, de la medicii de familie I. şi H.. Pretenţiile ce fac obiectul acţiunii civile în prezenta cauza reprezintă o parte din prejudiciul reclamat în cauza menţionată, iar faţă de stadiul dosarului respectiv şi faţă de faptul că prejudiciul şi structura acestuia reprezintă încă o chestiune litigioasă, sumele recuperate nu pot fi imputate asupra obligaţiei de a repara prejudiciul reţinută în sarcina inculpatei A., partea civilă fiind îndreptăţită să urmărească pe oricare dintre cei responsabili pentru o parte sau pentru întreg prejudiciul.
Cu alte cuvinte, spre deosebire de suma de 156.724,40 RON, recuperată de la D. în executarea unei hotărâri judecătoreşti care statuează definitiv că aceasta reprezintă o parte din prejudiciul cauzat prin fapta ilicită la care inculpata A. a participat, fiind, aşadar, inclus în pretenţiile părţii civile din prezenta cauză, sumele recuperate de la I. şi H. fac parte dintr-un prejudiciu cauzat de cei doi care îl include pe cel din prezenta cauză, fără însă a se limita la acesta. Astfel, conform situaţiei prezentate de partea civilă, prejudiciul defalcat aferent faptelor imputate în dosarul aflat pe rolul Tribunalului Brăila este de 4.055.422,90 RON în cazul medicului I. şi de 2.740.182,61 RON în cazul medicului H., net superior celui reţinut în prezenta cauză. Or, aşa cum am arătat, în considerarea caracterului solidar al obligaţiei de a repara prejudiciul cauzat urmare a unei fapte civile delictuale, opţiunea de a solicita şi de a executa repararea pagubei aparţine exclusiv părţii civile, aceasta putând urmări pe oricare dintre persoanele responsabile pentru o parte sau pentru întreg prejudiciul. Ca atare, în lipsa unei manifestări exprese de voinţă a părţii civile privind imputaţia plăţii efectuate de I. şi H. asupra prejudiciului solicitat în prezenta cauză de la inculpata A., sumele recuperate de la cei doi nu pot fi considerate ca prejudiciu reparat în prezenta cauză.
Înalta Curte constată că prima instanţă a obligat pe inculpată la plata penalităţilor de întârziere, deşi partea civilă Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Brăila a arătat în cursul urmăririi penale că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 3.975.011,77 RON, la care să fie calculate dobânzi până la data plăţii efective, ulterior a majorat pretenţiile civile cu suma de 3.917,72 RON şi dobânda calculată până la data plăţii efective, iar în faţa primei instanţe a arătat că îşi menţine constituirea de parte civilă în sumă de 3.978.929,49 RON, la care se adaugă dobânzi până la data plăţii efective . Ca atare, prima instanţă a obligat inculpata la plata penalităţilor de întârziere în lipsa unei astfel de cereri, or, acţiunea civilă în procesul penal este guvernată de principiul disponibilităţii, această obligaţie excedând limitelor în care instanţa a fost învestită, fără a se impune o analiză asupra caracterului fondat al penalităţilor solicitate.
Criticile apelantei inculpate A. subsumate unor pretinse nelegalităţi în faza de urmărire penală -nulitatea sesizării, lipsa specializării procurorului de caz, lipsa comunicării actelor de urmărire penală, nelegalitatea administrării probelor sau caracterul incomplet al acestora, etc.- se circumscriu obiectului procedurii în camera preliminară, astfel cum este delimitat de dispoziţiile art. 342 din C. proc. pen., neputând fi examinate în apel. De altfel, legalitatea actelor de urmărire penală şi a mijloacelor de probă a fost examinată de judecătorul de cameră preliminară prin raportare la excepţiile formulate fiind constatată nulitatea absolută a măsurilor de supraveghere tehnică încuviinţate pentru perioada 25.09.2014-24.10.2014 şi ulterior prelungite pentru 25.10.2014-23.11.2014, constând în interceptarea şi înregistrarea convorbirilor şi comunicărilor şi a traficului de internet purtate de la postul telefonic aparţinând numitei A.; localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice, supravegherea audio-video a conversaţiilor purtate de aceasta şi supravegherea prin fotografiere, a mandatelor emise, a încheierilor prin care au fost încuviinţate şi a ordonanţelor de punere în aplicare a acestora, aşa cum rezultă din încheierea pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2019, la data de 3 decembrie 2019, menţinută prin încheierea nr. 80, pronunţată la data de 5 februarie 2020, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Motivele de apel constând în lipsa imparţialităţii judecătorului de primă instanţă argumentat de modalitatea în care a decurs cercetarea judecătorească, nu sunt apte a fundamenta nulitatea hotărârii atacate, cu atât mai mult cu cât inculpata nu a formulat cereri de recuzare, deşi a fost prezentă la judecată.
De asemenea, susţinerile inculpatei privind culpa părţii civile şi a parchetului constând în aceea că nu au întreprins demersuri pentru a stopa fapta prejudiciabilă de care au luat cunoştinţă, precum şi pretinsa omisiune a părţii civile de a proceda la recuperarea prejudiciului prin exercitarea tuturor căilor legale nu constituie veritabile critici în apel având în vedere că nu vizează niciuna dintre condiţiile răspunderii civile delictuale şi nici nu pot fi circumscrise unei culpe comune astfel cum sugerează inculpata, temeinicia acestora excedând prezentei căi de atac.
Nemulţumirea inculpatei privind tragerea sa la răspundere pentru întreg prejudiciul nu poate fi circumscrisă vreunui motiv de nelegalitate sau netemeinicie, dimpotrivă, solidaritatea răspunderii civile delictuale instituită de art. 1369 alin. (1) din C. civ., potrivit căruia "Cel care l-a îndemnat sau l-a determinat pe altul să cauzeze un prejudiciu, l-a ajutat în orice fel să îl pricinuiască sau, cu bună ştiinţă, a tăinuit bunuri ce proveneau dintr-o faptă ilicită ori a tras foloase din prejudicierea altuia răspunde solidar cu autorul faptei." şi art. 1382 din C. civ., potrivit căruia "Cei care răspund pentru o faptă prejudiciabilă sunt ţinuţi solidar la reparaţie faţă de cel prejudiciat", fundamentează legalitatea obligării acesteia la repararea întregului prejudiciu cauzat prin fapta ilicită la comiterea căreia au participat mai multe persoane.
Astfel, în cazul unei obligaţii solidare fiecare dintre debitori poate să fie ţinut separat pentru întreaga obligaţie -art. 1443 din C. civ. iar potrivit art. 1447 din acelaşi cod "(1)Creditorul poate cere plata oricăruia dintre debitorii solidari, fără ca acesta să îi poată opune beneficiul de diviziune. (2) Urmărirea pornită contra unuia dintre debitorii solidari nu îl împiedică pe creditor să se îndrepte împotriva celorlalţi codebitori...".
În ce priveşte împlinirea termenului de prescripţie pentru exercitarea acţiunii civile în răspundere civilă delictuală, în ce priveşte durata acestuia se observă că potrivit art. 1394 din C. civ. "În toate cazurile în care despăgubirea derivă dintr-un fapt supus de legea penală unei prescripţii mai lungi decât cea civilă, termenul de prescripţie a răspunderii penale se aplică şi dreptului la acţiunea în răspundere civilă.". Totodată, reţinem că potrivit art. 2537 alin. (1) pct. 3 din C. civ., curgerea termenului de prescripţie se întrerupe prin constituirea ca parte civilă pe parcursul urmăririi penale sau în faţa instanţei de judecată până la începerea cercetării judecătoreşti. Ca atare, observând că termenul general de prescripţie a răspunderii penale de 10 ani pentru infracţiunea de fraudă informatică, calculat de la data săvârşirii faptei ilicite - 28.09.2012, a fost întrerupt prin constituirea de parte civilă în procesul penal prin adresa nr. x/2019, înainte de împlinirea acestuia, Înalta Curte constată că acţiunea civilă a fost exercitată în termenul de prescripţie aplicabil, critica inculpatei sub acest aspect fiind nefondată.
Având în vedere soluţia dispusă asupra laturii civile, Înalta Curte apreciază nefondată solicitarea apelantei de ridicare a măsurilor asigurătorii instituite prin ordonanţele nr. 678/D/P/2015 din data de 23.04.2018 şi din data de 15.02.2016 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, măsuri ce vor fi menţinute până la concurenţa valorii obligaţiei stabilite în sarcina inculpatei de reparare a prejudiciului cauzat părţii civile.
Astfel, menţinerea măsurilor asigurătorii luate în vederea reparării pagubei produse prin fapta delictuală dedusă judecăţii respectă atât rigorile legii procesual penale, cât şi cele convenţionale, măsurile fiind luate în baza unei legi accesibile, previzibile şi precise cu respectarea condiţiilor şi modalităţii măsurilor care grevează bunurile şi cu respectarea scopului legitim. De altfel, inculpata nu a expus niciun argument în susţinerea cererii sale cu excepţia greşitei soluţionări a laturii civile.
Cât priveşte criticile inculpatei privind obligarea sa la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, Înalta Curte menţionează prioritar că, potrivit art. 275 alin. (1) pct. 3. lit. b) din C. proc. pen., atunci când se dispune încetarea procesului penal, cheltuielile judiciare sunt suportate de inculpat în ipoteza în care acesta cere continuarea procesului penal, obligarea inculpatei fiind, aşadar, în conformitate cu dispoziţiile procesual penale.
Referitor la cuantumul acestora, se reţine că potrivit art. 272 alin. (1) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat includ costurile cu efectuarea actelor de procedură, administrarea probelor, conservarea mijloacelor de probă, precum şi cheltuielile ocazionate de desfăşurarea procesului penal, al căror cuantum este determinat sau determinabil atunci când acestea sunt stabilite sau există criterii în acte administrative cu caracter normativ -de ex. onorariile experţilor, însă de cele mai multe ori sunt stabilite de către organul judiciar care efectuează sau dispune efectuarea actului de procedură.
Or, sub acest aspect se constată că prin rechizitoriu au fost stabilite cheltuieli judiciare în cuantum de 25.000 de RON, reprezentând sume necesare pentru efectuare actelor de procedură, administrarea probelor, conservarea mijloacelor materiale de probă şi celelalte cheltuieli generate de desfăşurarea urmăririi penale, sumă rezonabilă în raport cu volumul şi de complexitatea acestora, astfel cum a fost evidenţiat în actul de sesizare, în principal costurile măsurilor de supraveghere tehnică, constatarea tehnico-ştiinţifică, dar şi cele privind demersurile necesare administrării probei testimoniale (fiind audiate numeroase persoane) şi percheziţiilor informatice. Cu toate acestea, în raport de faptul că în procedura de cameră preliminară s-a constatat nulitatea absolută a măsurilor de supraveghere tehnică, cheltuielile avansate de stat pentru administrarea probelor obţinute prin aceste procedee nu pot fi imputate inculpatei, cuantumul cheltuielilor judiciare avansate de stat în cursul urmăririi penale la care inculpata a fost obligată urmând a fi redus la suma de 12.000 RON.
În mod similar, prima instanţă a evaluat cheltuielile judiciare avansate de stat la suma de 15.000 de RON. În considerarea actelor de procedură derulate având în vedere în principal, demersurile necesare administrării probei testimoniale, dar şi faptul că inculpata a achitat expertiza dispusă încă din cursul judecăţii în primă instanţă, Înalta Curte va reduce şi acest cuantum la suma de 8000 de RON, apreciind apelul inculpatei ca fiind fondat sub acest aspect.
Pentru considerentele expuse, în baza dispoziţiilor art. 421 pct. 2) lit. a) din C. proc. pen., Înalta Curte va admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Galaţi, inculpata A. şi partea civilă Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Brăila împotriva sentinţei penale nr. 83/F din data de 29 iunie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Va desfiinţa în parte, sentinţa penală apelată, sub aspectul laturii civile şi al cheltuielilor judiciare şi rejudecând:
Va obliga pe inculpata A. la plata sumei de 3.822.205,09 RON la care se adaugă dobânda legală calculată până la data plăţii efective, către partea civilă Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Brăila.
Va reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligată inculpata în primă instanţă de la 40.000 de RON la 20.000 RON.
Va menţine măsurile asigurătorii dispuse prin ordonanţele nr. 678/D/P/2015 din data de 23.04.2018 şi nr. 678/D/P/2015 din data de 15.02.2016 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism în vederea reparării pagubei produse până la concurenţa sumei de 3.842.205,09 RON.
Va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.
Văzând dispoziţiile art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia, iar în raport cu alin. (6) al aceluiaşi articol, onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelanta A., în cuantum de 998 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Galaţi, inculpata A. şi partea civilă Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Brăila împotriva sentinţei penale nr. 83/F din data de 29 iunie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Desfiinţează în parte, sentinţa penală apelată, sub aspectul laturii civile şi al cheltuielilor judiciare şi rejudecând:
Obligă pe inculpata A. la plata sumei de 3.822.205,09 RON la care se adaugă dobânda legală calculată până la data plăţii efective, către partea civilă Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Brăila.
Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care a fost obligată inculpata în primă instanţă de la 40.000 de RON la 20.000 RON.
Menţine măsurile asigurătorii dispuse prin ordonanţele nr. 678/D/P/2015 din data de 23.04.2018 şi nr. 678/D/P/2015 din data de 15.02.2016 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism în vederea reparării pagubei produse până la concurenţa sumei de 3.842.205,09 RON.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
Onorariul cuvenit apărătorului din oficiu desemnat pentru apelanta A., în cuantum de 998 RON, rămâne în sarcina statului şi se suportă din fondurile Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, conform art. 405 alin. (1) din C. proc. pen., astăzi, 19 septembrie 2024, prin punerea hotărârii la dispoziţia părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei.