Şedinţa publică din data de 30 octombrie 2024
Asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa la data de 7 iulie 2021 sub nr. x/2021, reclamantul MUNICIPIUL CONSTANŢA, prin Primar, a solicitat obligarea pârâtei A. S.R.L. la plata sumei de 1.000.000 RON, cu titlu de prejudiciu rezultat din desfăşurarea activităţii de afişaj, reclamă şi publicitate pe domeniul public şi privat al municipiului Constanţa, fără a fi îndreptăţită în acest sens, în perioada 02.07.2019 - prezent, şi la plata dobânzilor legale de la data realizării veniturilor din activitatea de afişaj, reclamă şi publicitate arătată la punctul 1 şi până la data plăţii efective.
Prin sentinţa civilă nr. 1456 din 23 decembrie 2021, Tribunalul Constanţa, secţia a II-a civilă a admis excepţia inadmisibilităţii, invocată din oficiu, şi, în consecinţă, a respins cererea de chemare în judecată, ca inadmisibilă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul, considerând-o netemeinică şi nelegală, solicitând admiterea apelului, schimbarea hotărârii pronunţate de instanţa de fond şi trimiterea cauzei pentru continuarea judecăţii.
Prin decizia civilă nr. 202 din 25 mai 2022, Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de Insolvenţă şi Litigii cu Profesionişti şi Societăţi a respins, ca nefondat, apelul promovat de apelantul-reclamant Municipiul Constanţa, prin Primar.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul, solicitând admiterea căii de atac formulate, casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
Prin decizia nr. 1448 din 14 iunie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a admis recursul declarat de recurentul-reclamant împotriva deciziei civile nr. 202 din 25 mai 2022, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de Insolvenţă şi Litigii cu Profesionişti şi Societăţi, a casat decizia atacată şi a trimis cauza spre o nouă judecată aceleiaşi instanţe.
Cauza a fost înregistrată, în rejudecare după casare, pe rolul Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de Insolvenţă şi Litigii cu Profesionişti şi Societăţi sub nr. x/2021*.
Prin încheierea din 16 februarie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de Insolvenţă şi Litigii cu Profesionişti şi Societăţi în dosarul nr. x/2021, instanţa de apel, în baza art. 242 C. proc. civ., a suspendat judecata apelului pentru neîndeplinirea de către apelantă a obligaţiei de formulare a precizărilor solicitate de instanţă.
Pârâta A. S.R.L. a declarat recurs împotriva acestei încheieri.
În susţinerea recursului declarat, recurenta-pârâtă a arătat că, prin decizia nr. 1448 din 14 iunie 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată în primul ciclu procesual, prin care s-a dispus admiterea recursului declarat de reclamantul MUNICIPIUL CONSTANTA, prin Primar, casarea deciziei recurate si trimiterea cauzei la aceeaşi instanţă, s-a dispus ca instanţa de apel, în virtutea rolului său activ, să aprecieze dacă se impune aplicarea dispoziţiilor art. 38 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Ca urmare a celor dispuse de instanţa de recurs, la primul termen de judecată acordat de instanţa de apel, Curtea, în temeiul art. 25 alin. (2) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013, a stabilit o taxă judiciară de timbru de 50 de RON în sarcina apelantului-reclamant MUNICIPIUL CONSTANŢA, prin Primar, prin aceeaşi încheiere fiind admisă cererea de amânare a cauzei, formulată de acesta, în vederea achitării taxei judiciare de timbru.
A mai arătat recurenta-pârâtă că, deşi această obligaţie era menţionată şi pe portalul instanţei de judecată, la termenul din 16 februarie 2024, instanţa de apel, cu nesocotirea prevederilor imperative privind taxele de timbru statuate sub sancţiunea expresă a nulităţii absolute, a procedat la suspendarea judecăţii cauzei pentru neîndeplinirea celorlalte obligaţii impuse în sarcina apelantului-reclamant (cele privitoare la precizarea acţiunii introductive), potrivit art. 242 alin. (1) C. proc. civ.
În aceeaşi ordine de idei, recurenta-pârâtă subliniază că între termenele de judecată din data de 10.11.2023 şi 16.02.2024, apelantul-reclamant nu a achitat taxa de timbru şi nu a depus la dosar nicio dovadă în acest sens.
Aşadar, astfel cum susţine recurenta-pârâtă, termenul până la care apelantul-reclamant trebuia să achite taxa de timbru datorată pentru apel s-a împlinit la data de 16.02.2024, iar neîndeplinirea acestei obligaţii este sancţionată cu nulitatea absolută, expresă, asupra excepţiei, instanţa de apel ar fi trebuit să se pronunţe din oficiu şi cu prioritate, indiferent de orice alte incidente procesuale.
Apreciază recurenta-pârâtă că instanţa s-a pronunţat asupra suspendării cauzei cu încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii, Curtea dispunând în sarcina apelantului-reclamant achitarea taxei de timbru sub sancţiunea nulităţii.
Arată, de asemenea, recurenta-pârâtă că analiza excepţiei de netimbrare a apelului este prioritară faţă de caracterul său peremptoriu, în raport de dispoziţiile art. 1 alin. (1), art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 şi de prevederile art. 470 alin. (2) C. proc. civ.
Recurenta-pârâtă subliniază şi faptul că apelantul-reclamant a beneficiat de un termen pentru achitarea taxei judiciare de timbru, iar faptul că avea posibilitatea să formuleze cerere de reexaminare în condiţiile art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 i-a fost adus la cunoştinţă în şedinţa publică din data de 16.11.2023, însă până la termenul din data de 16.02.2024, nu a depus la dosar dovada îndeplinirii acestei obligaţii şi nu a formulat cerere de reexaminare.
Recurenta-pârâtă precizează că neplata taxei judiciare de timbru a fost apreciată de către legiuitor ca reprezentând o cauză de nulitate extrinsecă a actului de procedură, astfel cum reiese din conţinutul art. 174 alin. (1) din C. proc. civ., instanţa de apel având îndatorirea ca, la termenul de judecată din 16.02.2024, să verifice din oficiu şi cu prioritate îndeplinirea obligaţiei impuse în sarcina apelantului-reclamant cu privire la achitarea taxei de timbru, să acţioneze conform propriilor dispoziţii de la termenul anterior şi, constatând neîndeplinirea obligaţiei, să invoce din oficiu şi cu prioritate excepţia netimbrării căii de atac şi, pe cale de consecinţă, să facă aplicarea sancţiunii nulităţii prevăzute de art. 470 alin. (3) C. proc. civ., anulând apelul ca netimbrat.
Mai arată recurenta-pârâtă că, în cazul netimbrării apelului, este vorba despre o nulitate absolută, necondiţionată de existenţa unei vătămări, ce nu intervine de drept şi, ca atare, trebuie pronunţată de către instanţă şi că în această cauză nu pune problema unei ordini de analiză şi de soluţionare a excepţiilor, câtă vreme ne aflăm în faţa cazului facultativ de suspendare a judecăţii pricinii, dispuse în temeiul art. 242 alin. (1) C. proc. civ.
De asemenea, chiar în cazul unei suspendări voluntare obligatorii a pricinii (art. 411 C. proc. civ.), Curtea de apel ar fi fost datoare a constata că partea nu a timbrat cererea de apel până la termenul limită stabilit în acest scop (adică 16.02.2024), situaţie în care, din nou, instanţa avea obligaţia analizării cu prioritate, din oficiu, a excepţiei netimbrării şi de a dispune anularea apelului ca netimbrat.
Cu privire la excepţia netimbrării în concurenţă cu un caz de suspendare voluntară obligatorie (deşi în acest dosar este facultativă), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat, prin decizia nr. 922 din 22 februarie 2013, pronunţată în recurs de secţia I Civilă.
Potrivit recurentei-pârâte, suspendarea judecăţii cauzei justificată de faptul că niciuna dintre părţi nu s-a prezentat în faţa instanţei şi nici nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă reprezintă un incident procedural care se soluţionează cu prioritate faţă de excepţia netimbrării, per a contrario cazurile de suspendare voluntară facultativă nu se soluţionează cu prioritate faţă de excepţia netimbrării, cazul de faţă.
În drept, cererea de recurs a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
La 19 iulie 2024, recurenta-pârâtă a depus la dosar erată la motivele de recurs, prin care a arătat că înţelege să corecteze eroarea prin omisiune din paragraful 2 teza finală fila x a recursului, partea finală a acestui paragraf fiind solicitarea de admitere a recursului, casarea în tot a încheierii recurate şi constatarea că apelul ar fi trebuit anulat ca netimbrat şi pronunţarea unei soluţii în acest sens.
Cererea de recurs a fost comunicată intimatului-reclamant la 08 august 2024, iar acesta nu a depus la dosar întâmpinare.
La 25 octombrie 2024, intimatul-reclamant a depus la dosar concluzii scrise, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând recursul declarat în cauză, Înalta Curte reţine următoarele:
Prin încheierea din 16 februarie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de Insolvenţă şi Litigii cu Profesionişti şi Societăţi în dosarul nr. x/2021, recurată în cauză, curtea de apel, în baza art. 242 C. proc. civ., a suspendat judecata apelului pentru neîndeplinirea de către apelantul-reclamant a obligaţiei de formulare a precizărilor solicitate de instanţă, în cauză, intervenind, aşadar, un caz de suspendare facultativă.
Suspendarea facultativă este lăsată la aprecierea instanţei, un astfel de caz fiind cel reglementat de dispoziţiile art. 242 C. proc. civ., care dispune în sensul că, atunci când constată că desfăşurarea normală a procesului este împiedicată din vina reclamantului, prin neîndeplinirea obligaţiilor stabilite în cursul judecăţii, potrivit legii, judecătorul poate suspenda judecata, arătând prin încheiere care obligaţii nu au fost respectate.
Conform art. 414 alin. (1) C. proc. civ., încheierea prin care instanţa s-a pronunţat asupra suspendării poate fi atacată cu recurs, în mod separat, la instanţa ierarhic superioară, cu excepţia cazului în care suspendarea a fost dispusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a cărei încheiere este definitivă.
Totodată, art. 414 alin. (2) C. proc. civ. prevede că recursul se poate declara cât timp durează suspendarea cursului judecării procesului, atât împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea, cât şi împotriva încheierii prin care s-a dispus respingerea cererii de repunere pe rol a cauzei.
Aşadar, termenul de exercitare a recursului împotriva încheierii de suspendare este instituit de art. 414 alin. (2) C. proc. civ., respectiv cât timp durează suspendarea judecării procesului.
Sub un alt aspect, se impune a se arăta că partea care promovează acţiunea şi/sau căile de atac este obligată să respecte condiţiile de exercitare a acţiunii, după caz, căile de atac prevăzute de lege.
Interesul reprezintă una dintre condiţiile necesare pentru existenţa dreptului la acţiune, adică folosul practic imediat pe care îl are o parte pentru a justifica punerea în mişcare a procedurii judiciare.
Conform dispoziţiilor art. 33 C. proc. civ., interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual, ultima condiţie nemaifiind îndeplinită în speţă, recurenta-pârâtă nemaiavând interes în susţinerea căii de atac promovate, întrucât, ulterior declarării recursului, s-a fixat termen de judecată de către instanţa de apel, fapt confirmat chiar de către parte, care a primit citaţia emisă de Curte.
Ca atare, în cauză fiind fixat de către instanţa de apel termen de judecată la data de 22 noiembrie 2024, nu mai este îndeplinită cerinţa instituită de art. 414 alin. (2) C. proc. civ., întrucât nu mai subzistă suspendarea cursului judecării procesului. Întrucât judecarea cauzei a fost reluată, recurenta-pârâtă nu mai justifică interes în susţinerea căii de atac declarate.
În consecinţă, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă A. S.R.L. împotriva încheierii din 16 februarie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de Insolvenţă şi Litigii cu Profesionişti şi Societăţi în dosarul nr. x/2021, ca lipsit de interes.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă A. S.R.L. împotriva încheierii din 16 februarie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de Insolvenţă şi Litigii cu Profesionişti şi Societăţi în dosarul nr. x/2021, ca lipsit de interes.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 30 octombrie 2024.