Şedinţa publică din data de 31 octombrie 2024
Asupra recursului civil de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 6 ianuarie 2014 pe rolul Tribunalului Argeş, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, sub nr. x/2014, contestatorul A. a chemat în judecată pe intimata B. S.R.L., contestând decizia nr. 349/09.12.2013 şi solicitând anularea acesteia. A mai solicitat anularea deciziei nr. 325/14.11.2013, reintegrarea sa în funcţia deţinută anterior concedierii, obligarea intimatei la plata unei despăgubiri egale cu drepturile salariale majorate şi a tuturor drepturilor băneşti indexate şi actualizate ce i se cuvin până la reintegrarea efectivă, precum şi obligarea intimatei la plata daunelor morale/profesionale, în cuantum de 20.000 RON.
Tribunalul Argeş, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, prin sentinţa civilă nr. 684/2015 din 24 martie 2015, a respins contestaţia formulată de contestatorul A., în contradictoriu cu intimata B. S.R.L.
La data de 2 decembrie 2020 s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Argeş, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, sub nr. x/2020, cererea de revizuire formulată de revizuentul A., întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 3 şi pct. 5 din C. proc. civ., împotriva sentinţei civile nr. 684/2015 din 24 martie 2015 a Tribunalului Argeş, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Prin sentinţa civilă nr. 3337/2021 din 18 iunie 2021, pronunţată de Tribunalul Argeş, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2020, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A., în contradictoriu cu intimata C. S.R.L. (fostă B. S.R.L.).
Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, prin decizia civilă nr. 237/2022 din 18 ianuarie 2022, a admis apelul declarat de revizuentul A., împotriva sentinţei civile nr. 3337/2021 din 18 iunie 2021 a Tribunalului Argeş, a anulat sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecarea cererii de revizuire la Tribunalul Argeş.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Argeş, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, sub nr. x/2020*, la data de 1 februarie 2022.
Prin sentinţa civilă nr. 3529/2022 din 16 iunie 2022, pronunţată de Tribunalul Argeş, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2020, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A., în contradictoriu cu intimata C. S.R.L. (fostă B. S.R.L.).
Împotriva acestei sentinţe, revizuentul A. a declarat apel, înregistrat pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă, sub nr. x/2020*, la data de 10 august 2022.
În faza procesuală a apelului, la termenul din 26 aprilie 2023, Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă a dispus, în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., suspendarea judecăţii cauzei până la o nouă stăruinţă a părţilor.
Prin decizia civilă nr. 5554/2023 din 1 noiembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020, s-a admis excepţia perimării şi s-a constatat perimat apelul declarat de revizuentul A. împotriva sentinţei civile nr. 3529 din 16 iunie 2022 a Tribunalului Argeş, intimată fiind C. S.R.L. (fostă B. S.R.L.).
La data de 29 noiembrie 2023 s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, sub nr. x/2020*, recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 5554/2023 din 1 noiembrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă.
Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate şi trimiterea dosarului la Curtea de Apel Piteşti, în vederea repunerii cauzei pe rol şi continuării judecăţii.
Decizia recurată a fost criticată sub aspectul nelegalităţii, pentru următoarele motive:
Instanţa de judecată a încălcat regulile de procedură şi a aplicat greşit normele de drept material.
A fost întrerupt cursul perimării, potrivit dispoziţiilor art. 417 din C. proc. civ., în condiţiile în care apelantul a solicitat repunerea cauzei pe rol.
În fapt, apelantul a solicitat strigarea cauzei mai târziu, fiind prezent la instanţa penală. Apelantul a ajuns în timpul desfăşurării şedinţei de judecată, însă instanţa nu a fost de acord cu reluarea cauzei pentru motivul că este o altă compunere a completului.
În realitate, completul de recurs era compus din aceeaşi membri. Recurentul din prezenta cauză menţionează că a solicitat să semneze cererea, însă instanţa nu i-a pus la dispoziţie dosarul. Mai mult, nici nu a fost citat cu această menţiune, conform art. 420 alin. (1) din C. proc. civ.
Autorul căii de atac susţine faptul că nu se cuvine aplicarea sancţiunii perimării în lipsa unei conduite procesuale culpabile a părţii.
A mai arătat că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 416, întrucât cererea nu a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, cu referire la faptul că nu au trecut 6 luni de la ultimul act de procedură îndeplinit de reclamant.
Recurentul a evocat prevederile art. 242 alin. (2) din C. proc. civ., conform cărora judecata va fi reluată dacă obligaţiile au fost îndeplinite. Aşadar, instanţa este obligată să constate că nu mai există un impediment în calea soluţionării cauzei şi să dispună, din oficiu, continuarea judecăţii.
Pentru aceste argumente, recurentul a solicitat casarea hotărârii atacate şi repunerea pe rol a cauzei, nemaifiind incident motivul de suspendare, respectiv lipsa de stăruinţă a părţilor.
În drept, recursul a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi pct. 8 din C. proc. civ.
Prin rezoluţia de primire din 7 decembrie 2023, s-a stabilit în sarcina recurentului A. obligaţia de a depune la dosar un exemplar semnat al cererii de recurs, însă acesta nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei de judecată .
Recursul declarat în cauză de recurentul A. a fost comunicat intimatei C. S.R.L. (fostă B. S.R.L.) la data de 26 februarie 2024, cu menţiunea că are obligaţia de a depune întâmpinare, în termen de cel mult 30 de zile de la comunicare.
Intimata C. S.R.L. (fostă B. S.R.L.) nu a formulat întâmpinare în cauză.
În temeiul art. 493 din C. proc. civ., Înalta Curte a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în cuprinsul căruia s-a reţinut că recursul declarat în cauză se impune a fi anulat pentru lipsa semnăturii, în completul de filtru, conform art. 493 alin. (5) din C. proc. civ.
Raportul a fost depus la dosar şi, în urma analizării lui, a fost comunicat părţilor, care au fost înştiinţate asupra faptului că în termen de 10 zile de la comunicare pot depune puncte de vedere la raport; niciuna dintre părţi nu şi-a exprimat punctul de vedere.
Prin rezoluţia din 24 iulie 2024 s-a fixat termen pentru examinarea stadiului recursului, în completul de filtru, la data de 31 octombrie 2024.
Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (2) din C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului determinată de lipsa semnăturii, întrucât această excepţie vizează legala învestire a instanţei, Înalta Curte reţine următoarele:
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. e) din C. proc. civ., "cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: semnătura părţii sau, după caz, a mandatarului părţii, a reprezentantului legal al părţii sau a consilierului juridic", iar conform art. 486 alin. (3) teza I din acelaşi act normativ, "menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) - e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii".
Norma legală enunţată se corelează cu dispoziţiile generale în materia depunerii cererilor adresate instanţelor de judecată, art. 148 alin. (1) din C. proc. civ. reglementând că "orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie formulată în scris şi să cuprindă (…) semnătura".
Semnătura nu reprezintă doar o simplă formalitate pe înscris, ci exprimă consimţământul părţii în numele căreia este întocmit, dar şi faptul certificării conţinutului său, iar sancţiunea care intervine în cazul nesemnării memoriului de recurs este nulitatea, conform art. 486 alin. (3) din C. proc. civ.
Articolul 174 alin. (1) din C. proc. civ. defineşte nulitatea ca fiind sancţiunea care lipseşte total sau parţial de efecte actul de procedură întocmit cu nerespectarea cerinţelor legale, de fond sau de formă, iar art. 175 alin. (2) din C. proc. civ. prevede că "în cazul nulităţilor expres prevăzute de lege, vătămarea este prezumată, partea interesată putând face dovada contrară".
Legiuitorul a reglementat însă şi obligaţia instanţei de a pune în vedere părţii că are posibilitatea ca, într-un anumit termen, să îndrepte neregularităţile actului de procedură; în acest sens, art. 177 din C. proc. civ. stabileşte că, ori de câte ori este posibilă înlăturarea vătămării fără anularea actului, judecătorul va dispune îndreptarea neregularităţilor actului de procedură.
În cauză, recursul transmis la data de 3 noiembrie 2023, prin e-mail, către Registratura Curţii de Apel Piteşti nu a fost semnat, motiv pentru care instanţa supremă i-a pus în vedere recurentului A., prin adresa comunicată la 14 decembrie 2023, că are obligaţia de a depune la dosar un exemplar semnat al cererii de recurs, sub sancţiunea anulării, fără ca autorul demersului judiciar să se conformeze obligaţiei stabilite.
Aspectul referitor la neîndeplinirea obligaţiei de a semna cererea de recurs a fost semnalat şi prin raportul asupra admisibilităţii acestuia, comunicat recurentului A. la data de 10 iunie 2024, acesta rămânând în pasivitate în executarea obligaţiei sale legale.
Înalta Curte constată că prezenta cerere de recurs nu îndeplineşte condiţiile de formă stabilite sub sancţiunea nulităţii; în lipsa semnăturii părţii, o atare cerere, privată de unul dintre elementele necesare şi esenţiale pentru asigurarea unei minime discipline procesuale, nu poate determina o legală învestire a instanţei.
În aceste condiţii, întrucât cererea de recurs nu conţine semnătura olografă a recurentului, devine incidentă sancţiunea nulităţii căii de atac.
Faţă de considerentele expuse, întrucât accesul la justiţie presupune respectarea cerinţelor formale în legătură cu promovarea căii de atac, dând eficienţă prevederilor art. 486 alin. (1) lit. e) şi alin. (3) din C. proc. civ., în temeiul art. 495 alin. (5) din acelaşi cod, Înalta Curte va anula recursul declarat în cauză de către recurentul A..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 5554/2023 din 1 noiembrie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă.
Fără nicio cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 31 octombrie 2024.