Şedinţa publică din data de 14 iunie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 07.05.2024, reclamantul A.. a solicitat anularea procesului-verbal încheiat în data de 29.04.2024 cu ocazia prezentării machetei buletinului de vot care va fi folosit la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 974 din 30 mai 2024, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active, ca neîntemeiată;
A respins cererea de suspendare a executării actului administrativ formulată de reclamantul A., ca neîntemeiată;
A respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, ca neîntemeiată.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 974 din 30 mai 2024, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs recurentul-reclamant A., întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
În motivarea recursului arată că prin respingerea cererii sale se ajunge la influenţarea într-o manieră negativă a alegerilor europarlamentare datorită comasării acestora cu alegerile locale, încălcând principiul democraţiei reprezentative prin ingerinţa directă a instituţiei publice pentru care se organizează scrutinul electoral.
Susţine că Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale, în cadrul alegerilor privind administraţia publică locală, nu justifică un interes legitim pentru a desemna reprezentanţi în organismele electorale, respectiv în Biroul Electoral Central, aspect necercetat de către instanţa de fond, fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Arată că Legea nr. 115/2015 încalcă principiul securităţii juridice şi echilibrul democratic al puterilor statului, întrucât în procesul electoral, unor membri ai puterii legislative li se creează un statut inferior faţă de cei ai puterii executive şi un statut superior puterii judecătoreşti.
Invocă art. 3 din Legea nr. 33/2007, referitor la principiul reprezentativităţii în Parlamentul European şi arată că Decretul de promulgare nr. 278/14.03.2022 al Legii nr. 53/2022 nu respectă votul Parlamentului României, întrucât Regatul Unit al Marii Britanii, potrivit legii româneşti, nu a ieşit din Uniunea Europeană, iar numărul membrilor proveniţi din România pentru Parlamentul European trebuie stabilit numai după clarificarea statutului juridic al Regatul Unit al Marii Britanii.
Precizează că prin Legea nr. 115 din 19 mai 2015 a fost introdus în procesul electoral, Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale, iar potrivit O.U.G. nr. 21/2024, a rezultat un organism electoral din care fac parte 21 de membri, act cu putere inferioară faţă de Legea nr. 115/2015 şi faţă de Legea nr. 33/2007, acte ce prevăd că Biroul Electoral Central este compus din 19, respectiv 15 membri.
În acest sens, consideră că au fost încălcate prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
Arată că prin desemnarea în organismele electorale a reprezentanţilor Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale, care nu este un partid politic, se introduce în procesul de organizare a alegerilor, Camera Deputaţilor, încălcându-se art. 12 alin. (2) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, aşa încât începând cu data de 11.03.2024 când a fost constituit Biroul Electoral Central, lucrările Camerei Deputaţilor nu se mai desfăşoară în condiţii de legalitate, fiind încălcat principiul subsidiarităţii, potrivit art. 3b din Tratatul de la Lisabona ratificat de România în anul 2007, în condiţiile în care funcţionarea Uniunii se întemeiază pe principiul democraţiei reprezentative,
Susţine că Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale în cadrul alegerilor privind desemnarea membrilor din România ai Parlamentului European, nu justifică un interes legitim pentru a desemna reprezentanţi în organismele electorale.
De asemenea, susţine că aparatul de lucru al Camerei Deputaţilor prin Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale, în calitate de angajaţi ai Camerei Deputaţilor, ce sunt implicaţi în procesul electoral, se află tot în stare de conflict de interese în condiţiile încălcării prevederilor art. 14 alin. (1) şi (2) din Legea 334/2006.
Mai arată că în condiţiile prezenţei unui grup parlamentar în procesul electoral prin desemnarea unor reprezentanţi în Biroul Electoral Central, se încalcă în primul rând egalitatea în drepturi a fiecărui competitor electoral şi dreptul de a alege şi de a fi ales potrivit prevederilor art. 39 şi art. 40 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene.
Totodată, susţine că există un conflict de funcţionare a Biroului Electoral Central din perspectiva Legii nr. 115/2015 a Legii 33/2007 şi a O.U.G. nr. 21/2024, unde componenţa nu mai este aceeaşi.
Cu privire la nelegalitatea compunerii Biroului Electoral Central, susţine că prin comunicarea nr. 3b-19/85/10.06.2022 i s-a adus la cunoştinţă că în cadrul unei şedinţe de Grup din data de 09.06.2022, i-a fost retrasă calitatea de membru al Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale, aspect ce face obiectul dosarului nr. x/2024 al Curţii de Apel Bucureşti.
Precizează că odată cu introducerea în procesul electoral a Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale, potrivit art. 26 alin. (14) din Legea nr. 115/2015, care nu este competitor electoral şi nici nu are personalitate juridică, se încalcă inclusiv principiul libertăţii de a alege şi a corectitudinii scrutinului electoral, prin implicarea funcţională a Camerei Deputaţilor şi angajaţilor acesteia în procesul electoral destinat exclusiv competitorilor electorali, instituind un procesului electoral nedemocratic.
De la data de 11.03.2024, când s-a format Biroul Electoral Central, nu numai procesul electoral a fost viciat, prin încălcarea interdicţiei prevăzute de art. 14 alin. (1), (2) şi (3), ci şi art. 33 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.
Susţine că aceste aspecte reprezintă vulnerabilităţi sistemice instituite prin legile electorale începând cu anul 2015, fiind viciată inclusiv activitatea de adoptare a actelor normative de către Parlament.
În acest sens, invocă art. 6, art. 9, art. 10 şi art. 12 din Tratatul privind Uniunea Europeană, precum şi art. 69 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, susţinând că astfel, prin implicarea funcţională a Camerei Deputaţilor în alegerile locale şi cele europarlamentare, se încalcă cele două principii instituite în România începând cu aderarea la Uniunea Europeană prin ratificarea Tratatului de la Lisabona în anul 2007, cel al subsidiarităţii şi cel al proporţionalităţii, cu consecinţa unui atac la adresa democraţiei şi a obligaţiilor asumate prin tratatele menţionate anterior, precum şi cele prevăzute de art. 39 şi 40 din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene cu privire la drepturile electorale.
Pe de altă parte, invocă prematuritatea compunerii Biroului Electoral Central faţă de existenţa pe rolul Curţii de Apel Bucureşti a dosarului nr. x/2024, având ca obiect anularea raportului Comisiei Juridice de Disciplină şi Imunităţi a Camerei Deputaţilor şi a adresei din partea Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale, prin care i-a fost retrasă calitatea de membru al acestui grup, înscrisuri ce sunt hotărâtoare în ceea ce priveşte legalitatea desemnării membrului Grupului Minorităţilor în acest organism electoral, dosar ce a avut un prim termen de judecată la data de 22.05.2024, cu mult după constituirea Biroului Electoral Central, astfel că nu s-a putut pune în aplicare decizia de desemnare a unui reprezentant în Biroul Electoral Central, câtă vreme Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale a fost desfiinţat.
Menţionează că o altă critică de nelegalitate a procesului-verbal atacat vizează netemeinicia acestuia în raport de lipsa datelor exacte pentru efectuarea procedurilor şi demersurilor statuate atât prin O.U.G. nr. 21/2024, dar şi prin Legea nr. 115/2015 şi Legea nr. 33/2007, formulările din cuprinsul acestuia fiind inexacte în privinţa orei la care a început şi îndeplinirea actelor de procedură.
De asemenea, susţine că instanţa de fond nu a efectuat cercetarea judecătorească sub toate aspectele, potrivit obligaţiilor statuate în art. 5 C. proc. civ., în vederea stabilirii adevărului, vătămarea fiind evidentă din aceasă perspectivă.
4. Apărările formulate în recurs
Deşi a fost legal citat, intimatul-pârât Biroul Electoral Central nu a formulat întâmpinare
5. Procedura de soluţionare a recursului
În cauză a fost parcursă procedura de comunicare a cererii de recurs.
Prin rezoluţia din data de 10 iunie 2024, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 14 iunie 2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.
6. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând legalitatea sentinţei recurate prin prisma criticilor formulate prin cererea de recurs şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
În cauză, reclamantul A.. a învestit instanţa de contencios administrativ şi fiscal cu o acţiune prin care a solicitat anularea procesului-verbal încheiat în data de 29.04.2024 cu ocazia prezentării machetei buletinului de vot care va fi folosit la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024.
Prin sentinţa recurată, instanţa de fond a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active, ca neîntemeiată; a respins cererea de suspendare a executării actului administrativ formulată de reclamantul A., ca neîntemeiată; a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, ca neîntemeiată.
Împotriva sentinţei instanţei de fond a declarat recurs recurentul-reclamant A., întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ.
În ceea ce priveşte motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte constată că nu este fondat.
Înalta Curte constată că potrivit art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., casarea hotărârii se poate cere când "prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii".
Înalta Curte reţine că, sub imperiul acestei norme de drept, se pot include doar neregularităţi de ordin procedural, care atrag sancţiunea nulităţii sentinţei în condiţiile art. 174 C. proc. civ., altele decât cele prevăzute expres în cazurile de casare reglementate de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.
Sub un prim aspect, circumscris de către recurent acestui motiv de casare, acesta susţine că Biroul Electoral Central a avut un număr diferit de membri prin Legea nr. 115 din 19 mai 2015 faţă de O.U.G. nr. 21/2024, precum şi faţă de Legea nr. 33/2007.
Critica este nefondată câtă vreme obiectul cauzei este reprezentat de anularea procesului-verbal încheiat la data de 29 aprilie 2024 cu privire la macheta buletinului de vot ce urma a se folosi la Alegerile europarlamentare din iunie 2024, şi nu vizează componenţa Biroului Electoral Central, astfel că această critică nu are legătură cu aspectele deduse judecăţii.
În plus, se constată că Legea nr. 115/2015, invocată de către recurentul-reclamant, vizează alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, or, în speţă, se contestă macheta buletinului de vot de la Alegerile europarlamentare din iunie 2024.
Aceeaşi este raţiunea pentru care nu poate fi primită nici critica privind prematuritatea compunerii Biroului Electoral Central faţă de existenţa pe rolul Curţii de Apel Bucureşti a dosarului nr. x/2024, în condiţiile în care legalitatea compunerii Biroului Electoral Central nu face obiectul prezentei cauze.
Tot nefondat se constată a fi şi motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Astfel, recurentul-reclamant a înţeles să conteste procesul-verbal încheiat în data de 29.04.2024 cu ocazia prezentării machetei buletinului de vot care va fi folosit la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024.
Modalitatea de contestare a acestui proces-verbal este prevăzută de art. 18 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024, potrivit căruia:
"(3) Prin derogare de la prevederile art. 42 alin. (3) din Legea nr. 33/2007, republicată, cu modificările ulterioare, cu cel puţin 25 de zile înaintea zilei votării, macheta buletinului de vot pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2024 se prezintă membrilor Biroului Electoral Central de către Regia Autonomă "Monitorul Oficial". La prezentarea machetei buletinului de vot sunt invitaţi şi delegaţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi nu au reprezentanţi în Biroul Electoral Central, precum şi candidaţii independenţi. Operaţiunea de prezentare a buletinului de vot se consemnează într-un proces-verbal care se semnează de toate persoanele prezente. Eventualele obiecţii se formulează pe loc, obiecţiile ulterioare nemaifiind luate în considerare. Membrii Biroului Electoral Central şi delegaţii împuterniciţi au dreptul să solicite Regiei Autonome "Monitorul Oficial" modificarea machetei şi tipărirea corectă a buletinelor de vot, dacă numele candidaţilor, semnul electoral, denumirea partidelor politice, a alianţelor politice, a alianţelor electorale sau a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale sunt incorect imprimate ori nu sunt vizibile".
Din formularea textului de lege de mai sus, reiese că legiuitorul a prevăzut în mod expres persoanele care participă la prezentarea machetei buletinului de vot, precum şi faptul că eventualele obiecţii se formulează pe loc, obiecţiile ulterioare nemaifiind luate în considerare.
Prin urmare, dată fiind modalitatea în care legiuitorul a prevăzut posibilitatea de formulare a obiecţiilor cu privire la macheta buletinelor de vot, este evident că prerogativa contestării acesteia a fost recunoscută doar persoanelor prezente la prezentarea machetei, care, de altfel, şi semnează respectivul proces-verbal.
Astfel fiind, instanţa de fond a constatat în moc corect că prin raportare la acest text legal, doar persoanele invitate la prezentarea machetei, respectiv delegaţii partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi nu au reprezentanţi în Biroul Electoral Central, precum şi candidaţii independenţi, pot pretinde că ar fi fost vătămaţi de modalitatea de realizare a machetei buletinului de vot, având în vedere calitatea acestora de participanţi la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024.
Cum recurentul-reclamant nu face parte dintre persoanele indicate în mod expres în art. 18 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă nr. 21/2024 şi, respectiv, nu a participat la prezentarea machetei buletinului de vot, este evident că nu poate contesta procesul-verbal din litigiu, în condiţiile în care textul de lege stabileşte persoanele ce participă la şedinţa de prezentare, acestea având legătură directă cu participarea la alegerile pentru Parlamentul European din anul 2024, sens în care pot pretinde că ar fi fost vătămaţi de modalitatea de realizare a machetei buletinului de vot.
Or, recurentul-reclamant nu se află între-o asemenea situaţie.
Referitor la excepţiile invocate în şedinţa publică din data de 14 iunie 2024, respectiv excepţia de prematuritate a constituirii Biroul Electoral Central, excepţia de nelegalitate a constituirii Biroului Electoral Central, excepţia lipsei de interes a Grupului minorităţilor naţionale în ceea ce priveşte organizarea procesului electoral pentru administraţia locală şi pentru europarlamentare, excepţia lipsei capacităţii de exerciţiu a Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a Grupului minorităţilor naţionale, excepţia de nelegalitate a desemnării reprezentantului din partea Grupului în Biroul Electoral Central, excepţia de prematuritate a desemnării acestuia de către Grupul minorităţilor naţionale în Biroul Electoral Central şi excepţia nulităţii absolute a actelor emise de către Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale în organizarea procesului electoral, Înalta Curte constată că recurentul-reclamant nu a arătat argumentele care au stat la baza fiecăreia dintre aceste excepţii şi nici relevanţa acestora asupra soluţionării cauzei de faţă.
Or, în lipsa unor argumente concrete, care să poată fi analizate de către instanţa de recurs, aceasta se află în imposibilitatea de a le examina, simpla expunere formală a respectivelor excepţii nefiind suficientă pentru ca instanţa să poată proceda la o analiză efectivă a acestora, în lipsa argumentelor părţii.
Sub acest aspect, se reţin dispoziţiile art. 237 alin. (2) pct. 3, potrivit cărora:
"(2) În vederea realizării scopului prevăzut la alin. (1), instanţa: (...) 3. va examina fiecare pretenţie şi apărare în parte, pe baza cererii de chemare în judecată, a întâmpinării, a răspunsului la întâmpinare şi a explicaţiilor părţilor, dacă este cazul."
Prin urmare, aspectele invocate de către recurentul-reclamant prin cererea de recurs nu sunt de natură să conducă la reformarea hotărârii recurate, legalitatea soluţiei pronunţate fiind confirmată de către instanţa de control judiciar, aceasta reflectând interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale incidente cauzei.
7. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A.. împotriva sentinţei civile nr. 974 din 30 mai 2024, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A.. împotriva sentinţei civile nr. 974 din 30 mai 2024, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 14 iunie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.