Şedinţa publică din data de 7 septembrie 2024
Asupra contestaţiei de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii deduse judecăţii
Prin cererea înregistrată la data de 6 septembrie 2024 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2024, contestatoarea A. SPRL, în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, a formulat contestaţie împotriva Procesului-verbal nr. x/PVC/05.09.2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor din anul 2024, solicitând desfiinţarea acestui act şi sesizarea Parchetului General.
În motivarea contestaţiei, a învederat că, în urma alegerilor parlamentare din anul 2020, a fost format Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale, în compunerea căruia au intrat un număr de 18 deputaţi reprezentând 18 organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, printre care şi reprezentantul B., potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 7614 din 03.08.2023, art. 56 alin. (2) coroborat cu art. 56 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, precum şi art. 62 alin. (2) din Constituţia României.
Arată contestatoarea că în cadrul unei şedinţe de Grup din data de 09.06.2022, a fost retrasă nelegal calitatea de membru al Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale a reprezentantului minorităţii naţionale italiene, respectiv excluderea din cadrul Grupului Parlamentar.
Învederează contestatoarea că împotriva hotărârii Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale a fost înaintată, potrivit prevederilor art. 32 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, o contestaţie împotriva măsurii de excludere din cadrul Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale, precum şi pentru rezolvarea unor alte aspecte ce ţin de funcţionarea Camerei Deputaţilor în urma acţiunilor unui grup de deputaţi.
Biroul Permanent doar a luat act de aceste solicitări în cadrul şedinţei din data de 15.06.2022.
În şedinţa plenului Camerei Deputaţilor din data de 01.02.2024, liderul Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale, cu încălcarea art. 15 alin. (3) lit. a) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, anunţă din nou Plenului Camerei Deputaţilor că atât denumirea, cât şi componenţa numerică a acestuia nu s-au modificat, în condiţiile în care, prin comunicarea efectuată potrivit adresei cu nr. x/10.06.2022 a Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale, reprezentantul minorităţii italiene a fost exclus din cadrul acestui Grup în mod nelegal şi nejustificat.
Consideră contestatoarea că, odată cu introducerea în procesul electoral a Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale, care nu este competitor electoral şi care nu are personalitate juridică distinctă, se încalcă în primul rând principiul democraţiei reprezentative si al egalităţii în drepturi, prin implicarea funcţională a Camerei Deputaţilor şi angajaţilor acesteia în aceste procese electorale destinate exclusiv competitorilor electorali şi reprezintă un proces electoral nedemocratic.
De asemenea, susţine contestatoarea, cadrul normativ reprezentat de Legea nr. 208/2015 creează unei singure persoane precum liderul Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale mai multe calităţi precum: calitatea de participant la procesul electoral pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, fără a fi el însuşi un competitor electoral distinct; calitatea de semnatar al actului de desemnare a reprezentantului în Biroul Electoral Central din partea Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale la alegerile privind autorităţile administraţiei publice locale; calitatea de semnatar al mandatului pentru reprezentanţii în organismele electorale la alegerile locale din partea Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale; calităţi multiple în procesul electoral, în deplina cunoaştere a neregulilor intervenite în activitatea unor competitori electorali precum fraudarea bugetului statului şi lipsa capacităţii de exerciţiu a unora dintre aceştia; calitatea de semnatar al adresei din partea Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale prin care este exclus reprezentantul minorităţii naţionale italiene din partea organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţii naţionale italiene ca şi competitor electoral; calitatea de reprezentant al Camerei Deputaţilor respectiv demnitar ales şi lider de Grup parlamentar.
Contestatoarea apreciază şi argumentează că şi la alegerile locale şi europarlamentare din anul 2024, Biroul Electoral Central a fost în mod nelegal constituit şi a funcţionat de asemenea în mod nelegal.
Precizează contestatoarea că prin cererea adresată Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2024, a solicitat anularea actului administrativ emis de către liderul Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale, prin care s-a dispus retragerea calităţii de membru al Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale reprezentantului comunităţii naţionale italiene, cererea fiind respinsă prin decizia nr. 962/05.06.2024, aflată în recurs pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Consideră contestatoarea că aspectele ce atrag nelegalitatea compunerii Biroului Electoral Central pentru alegerile privind Senatul şi Camera Deputaţilor din anul 2024 se fundamentează în primul rând prin faptul că, aşa cum prevede Legea nr. 208/2015, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, cu excepţia C., li se suspendă de fapt drepturile de a se organiza independent, aceste drepturi care ar fi trebuit să fie egale cu cele ale celorlalţi competitori fiind suprimate prin acţiunile liderului Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale.
În ceea ce priveşte posibilitatea de formulare a contestaţiilor împotriva modului de completare a Biroului Electoral Central cu preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente, cu câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare, precum şi cu reprezentantul desemnat de Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor în numele organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale membre ale acestuia numai de către partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi candidaţii independenţi, după cum este menţionat în Hotărârea Guvernului nr. 1034/2024 respectiv calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024, contestatoarea solicită a se avea în vedere că se încalcă dreptul la apărare, potrivit art. 13 din C. proc. civ. coroborat cu art. 24 din Constituţia României. Potrivit Art. 21 din Constituţia României orice persoana se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor si a intereselor sale legitime, iar potrivit art. 11 din C. proc. civ., sprijinirea înfăptuirii justiţiei este o obligaţie legală.
Pentru toate aceste motive, solicită admiterea contestaţiei împotriva Procesului Verbal nr. x/05.09.2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024, constatarea nulităţii adresei de numire nr. 3b-19/82/08.07.2024 şi excluderea din acest organism a reprezentantului Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale, precum şi respingerea oricărui document provenit de la instituţia publică a Camerei Deputaţilor prin intermediul Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale şi sesizarea Parchetului General în ceea ce priveşte săvârşirea atât de către liderul Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale a infracţiunilor de abuz în serviciu, prevăzută şi pedepsită de art. 297 C. pen., înşelăciune prevăzută şi pedepsită de art. 244 C. pen. şi uzurpare a funcţiei prevăzută şi pedepsită de art. 300 C. pen., dar şi cele de împiedicare a exercitării drepturilor electorale prevăzută şi pedepsită de art. 385 din C. pen. şi, pe cale de consecinţă, desfiinţarea Procesului-verbal de constituire al Biroului Electoral Central pentru alegerile privind Senatul şi Camera Deputaţilor din anul 2024.
2. Apărările formulate în cauză
Intimatul Biroul Electoral Central nu a depus întâmpinare faţă de contestaţia formulată de contestatoarea A. SPRL împotriva Procesului-verbal nr. x/PVC/05.09.2024.
3. Alte aspecte procesuale
Contestatoarea A. SPRL a depus înscrisuri în susţinerea cererii sale, iar intimatul Biroul Electoral Central a depus documentaţia care a stat la baza emiterii procesului-verbal contestat în cauză .
La termenul de judecată fixat, Înalta Curte a invocat din oficiu excepţia lipsei calităţii procesuale active a contestatoarei, conform menţiunilor din practicaua prezentei decizii şi a rămas în pronunţare asupra acestei excepţii.
II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., instanţa trebuie să se pronunţe mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
Aşa fiind, Înalta Curte urmează a analiza mai întâi excepţia lipsei calităţii procesuale active a contestatoarei, cu privire la care reţine următoarele:
Potrivit art. 32 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., una dintre condiţiile de exercitare a oricărei acţiuni civile este ca autorul acesteia să aibă calitate procesuală.
Calitatea procesuală este definită de articolul 36 din acelaşi act normativ ca rezultând din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii.
În cazul particular al unei contestaţii în materie electorale, calitatea procesuală rezultă din prevederile specifice ale actului normativ incident.
În prezenta cauză se contestă Procesul-verbal nr. x/PVC/05.09.2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor din anul 2024, actul normativ aplicabil fiind Legea nr. 208/2015.
În conformitate cu art. 11 din lege, la data de 05 septembrie 2024 s-a constituit Biroul Electoral Central, format din 5 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi din cel mult 12 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, conform legii, precum şi un reprezentant desemnat de grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor.
În acest sens a fost încheiat Procesul-verbal nr. x/PVC/05.09.2024, contestat în cauză.
Modul de formare şi componenţa Biroului electoral Central pot fi contestate în condiţiile art. 19 din Legea nr. 208/2015, potrivit căruia:
"(1) Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri conform prezentei legi, precum şi candidaţii independenţi pot contesta modul de formare şi componenţa birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri.
(2) Contestaţiile se depun la şi se soluţionează de către organismul electoral constituit la nivelul imediat superior celui la care funcţionează biroul la care se referă contestaţia sau de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cazul în care contestaţia se referă la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia organismului electoral sau, după caz, hotărârea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este definitivă".
Textul de lege citat instituie aşadar reguli clare atât cu privire la obiectul contestaţiei, termenul de exercitare, instanţa competentă, cât mai ales cu privire la persoana/entitatea care poate formula contestaţie.
Sub acest ultim aspect, se observă că legea conferă legitimare procesuală activă doar partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri conform prezentei legi, precum şi candidaţilor independenţi.
În cauză, însă, contestaţia nu este formulată de vreuna dintre entităţile prevăzute de lege, ci este formulată de o societate de avocatură, în nume propriu, aceasta neavând calitate procesuală activă în cauză.
În consecinţă, excepţia lipsei calităţii procesuale active invocată din oficiu este întemeiată, urmând a fi admisă, cu consecinţa respingerii contestaţiei ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia lipsei calităţii procesuale active.
Respinge contestaţia formulată de contestatoarea A. SPRL, împotriva Procesului-verbal nr. x/PVC/05.09.2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor din anul 2024, în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 7 septembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.