Şedinţa publică din data de 7 septembrie 2024
Asupra contestaţiei de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată la data de 6 septembrie 2024, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2024, contestatorul A., în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central a formulat contestaţie împotriva Procesului-verbal încheiat cu ocazia constituirii Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024, înregistrat sub nr. x/05.09.2024, solicitând:
(i) anularea în parte a Procesului-verbal mai sus menţionat emis de Biroul Electoral Central, în ceea ce priveşte respingerea propunerii făcute de A., de completare a Biroului Electoral Central cu reprezentantul Partidului politic parlamentar, şi în consecinţă, (ii) să dispună completarea Biroului Electoral Central cu reprezentantul desemnat de A. prin cererea înaintată şi înregistrată la B.E.C. sub nr. x/04.09.2024.
În motivarea contestaţiei, s-a arătat că A. a dobândit calitatea de partid politic parlamentar în înţelesul Legii nr. 208/2015, având printre drepturile conferite de acest statut inclusiv dreptul de a avea reprezentant în cadrul Biroului Electoral Local, în temeiul art. 11 alin. (3) raportat la art. 1181 alin. (1) din cuprinsul legii antemenţionate.
A susţinut contestatorul că, la data de 01.09.2024, un număr de 10 deputaţi din cadrul Parlamentului României, au devenit membrii cu drepturi depline ai A., în acest sens fiind adoptată Hotărârea Biroului Naţional al A., prin care au fost aprobate cererile de înscriere în partid a respectivilor deputaţi.
Ulterior, la data de 02.09.2024, partidul contestator, prin reprezentant legal (Preşedintele formaţiunii) şi reprezentant convenţional (avocat) a notificat Autoritatea Electorală Permanentă, prin intermediul poştei electronice (Notificarea nr. x/02.09.2024), cu privire la lista cu cei 10 deputaţi membri în partid, primind numărul de înregistrare din partea Autorităţii Electorale Permanente x/03.09.2024.
Totodată, arată contestatorul că a transmis către Camera Deputaţilor, în data de 02.09.2024, adresa conţinând lista cu cei 10 deputaţi care califică A. şi A. drept partid politic parlamentar, aceasta fiind înregistrată sub nr. x/02.09.2024 de către Secretariatul General al Camerei Deputaţilor. Cu toate acestea, Camera Deputaţilor nu a informat Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor în legătură cu primirea acestei adrese, motiv pentru care contestatorul motiv a formulat şi transmis către Secretariatul General al Camerei Deputaţilor şi către Cabinetul Preşedintelui acestei Camere, în data de 02.09.2024, cererea nr. x/02.09.2024, prin intermediul căreia a solicitat Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor să înregistreze, la rândul său, adresa nr. x/02.09.2024. De asemenea, contestatorul a mai transmis către Camera Deputaţilor, cu titlu informativ şi în acelaşi timp cu transmiterea cererii nr. x/02.09.2024, şi Notificarea nr. x/02.09.2024, adresată Autorităţii Electorale Permanente, primind din partea Secretariatului General al Camerei Deputaţilor numărul de înregistrare 2/7966/03.09.2024.
Susţine contestatorul că aceste email-uri au fost trimise prin avocat, în termen legal, la data de 02.09.2024, ora 19:01, respectiv 19:18, în conformitate cu art. 116 coroborat cu art. 1181 din Legea nr. 208/2015, astfel cum rezultă din dovezile ataşate contestaţiei, chiar dacă Autoritatea Electorală Permanentă, respectiv Secretariatul General al Camerei Deputaţilor, au înţeles să le înregistreze cu data de 03.09.2024.
În raport de prevederile art. 116 şi art. 1181 din Legea nr. 208/2015, învederează contestatorul că data declanşării calendarului electoral este 02 septembrie 2024, având în vedere că Hotărârea de Guvern nr. 1034 din 21.08.2024, pentru aprobarea calendarului acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024 ce conţine ca Anexă Calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024, a intrat in vigoare la data de 02 septembrie 2024, astfel că la data declanşării calendarului electoral 10 deputaţi aveau calitatea de membri ai A.. La aceeaşi dată, cei 10 deputaţi au transmis Camerei Deputaţilor, cu bună-credinţă şi strict în scop informativ, existenţa partidului politic parlamentar. Această adresă cu lista celor 10 deputaţi şi declaraţia semnată a domnului deputat B. a fost înregistrată la Secretariatul General al Camerei Deputaţilor sub nr. x/02.09.2024.
În raport de aspectele anterior expuse, contestatorul consideră că:
- la data de 01.09.2024, ca efect al manifestării de voinţă a celor 10 deputaţi de înscriere în partid, A. şi A. a stabilit, prin Hotărârea Biroului Naţional din 01.09.2024, admiterea persoanelor ca membri ai partidului şi astfel a îndeplinit vocaţia de a fi un partid politic parlamentar în înţelesul art. 1181 din Legea nr. 208/2015;
- la data de 02.09.2024, A. şi A. a comunicat tuturor entităţilor interesate existenţa sa ca partid politic parlamentar în accepţiune art. 1181 din Legea nr. 208/2015, demers facultativ, efectuat în mod voluntar, partidul nefiind ţinut de nicio dispoziţie legală să realizeze această procedură.
În ceea ce priveşte rolul şi conduita Autorităţii Electorale Permanente şi a Biroului Electoral Central în implementarea procedurii electorale, contestatorul invocă dispoziţiile art. 11 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 91/2020, apreciind că din această normă rezultă voinţa legiuitorului de a reglementa exclusiv în competenţa Autorităţii Electorale Permanente obligaţia imperativă de a transmite, cu acurateţe şi în mod corect, către Biroul Electoral Central, lista partidelor politice parlamentare. De asemenea, legiuitorul a reglementat un rol activ al Autorităţii Electorale Permanente în exercitarea competenţei mai sus amintite, sens în care îi revine obligaţia de a stărui prin toate mijloacele ca procesul electoral, inclusiv implementarea calendarului electoral, să nu fie viciate ori afectate, în vederea desfăşurării cu respectarea prevederilor legale imperative aplicabile, în condiţii de transparenţă, celeritate şi cu respectarea principiilor democratice în procesul electoral.
În consecinţă, arată contestatorul, legiuitorul a înţeles să înlăture orice competenţe sau atribuţii pentru Secretariatul General al Camerei Deputaţilor în ceea ce priveşte stabilirea listei partidelor politice parlamentare şi, în aceeaşi măsură, Biroul Electoral Central, în calitate de organ decizional, avea atribuţia şi obligaţia de a verifica toate actele comunicate de entităţile vizate în vederea desemnării legale şi transparente a reprezentanţilor care intră în completarea acestui Birou.
În raport de aceste atribuţii legale ce revin Autorităţii Electorale Permanente şi văzând lipsa de reacţie faţă de adresa iniţială din data de 02.09.2024 (înregistrată la AEP sub nr. x/03.09.2024), la data de 03.09.2024 contestatorul a revenit către Autoritatea Electorală Permanentă şi a solicitat să fie informat dacă noul Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024, care urmează să fie constituit, va fi notificat cu privire la lista transmisă de partid, conţinând cel 10 membri deputaţi. Cererea a fost înregistrată la Autoritatea Electorală Permanentă sub nr. x/03.09.2024, însă contestatorul nu a primit răspuns cu privire la cele solicitate din partea Autoriăţii Electorale Permanente, motiv pentru care a revenit, la data de 05.09.2024, prin e-mail către această Autoritate, în vederea solicitării dovezii transmiterii către Biroul Electoral Central a listei cu cei 10 deputaţi din A. şi A..
Susţine contestatorul că, la data de 03.09.2024, a solicitat Parlamentului României, Camera Deputaţilor să comunice Autorităţii Electorale Permanente, în conformitate cu Legea nr. 208/2015, împrejurarea că partidul are înscrişi ca membri 10 deputaţi potrivit adresei înregistrate la Secretariatul General al Camerei Deputaţilor sub nr. x/02.09.2024, solicitare înregistrată la Cabinet Secretar General sub nr. x/03.09.2024, căreia nu i s-a dat un răspuns.
În continuarea acestor demersuri, la data de 04.09.2024, în urma constituirii Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din 1 decembrie 2024, contestatorul, în temeiul prevederile art. 11 alin. (3) coroborate cu art. 1181 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, a transmis cererea conţinând reprezentantul partidului şi a locţiitorului acestuia în cadrul BEC, însoţită de corespondenţa purtată cu Autoritatea Electorală Permanentă şi cu Camera Deputaţilor şi de tabelul conţinând cei 10 membri ce au şi calitatea de deputaţi.
Consideră că modalitatea prin care BEC a înţeles să soluţioneze cererea de desemnare a reprezentantului A., dând valoare probatorie absolută unei simple adrese administrative, care nu are forţa juridică a unei legi, reprezintă o adăugare la legislaţia existentă şi o depăşire nejustificată a competenţei legale. Deşi A. şi A. nu a fost înscris în adresa secretarului general al Camerei Deputaţilor nr. 2/7730/02.09.2024, transmisă de AEP prin adresa nr. x/05.09.2024, această operaţiune pur administrativă nu trebuia calificată de Biroul Electoral Central drept o confirmare a unei situaţii de fapt, în mod absolut, în contextul în care Biroul Electoral Central fusese informat în prealabil despre situaţia de fapt şi juridică a partidului. Această măsură administrativă, respectiv adresa AEP a fost folosită în mod greşit de către Biroul Electoral Central pentru a justifica respingerea reprezentantului partidului politic parlamentar Dreptate şi A. şi contravenind normelor fundamentale ce guvernează procesul electoral şi depăşeşte cadrul legal stabilit, în contextul în care Biroul Electoral Central avea obligaţia şi putea dispune orice măsură considerată a fi necesară în vederea clarificării situaţiei de fapt actuale şi stabilirii cadrului legal de desemnare a reprezentanţilor tuturor partidelor politice parlamentare. Calificarea unei operaţiuni pur administrative într-una cu efecte constitutive de drepturi, nu doar ca reprezintă o măsură disproporţionată raportat la scopul actului juridic, ci este şi o formă arbitrară şi nelegală care anulează, în fapt, dreptul unui partid politic parlamentar de a avea un reprezentant în componenţa Biroului Electoral Central.
Mai subliniază contestatorul că a fost citat telefonic la data de 05.09.2024, ora 12:27, de către Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024, pentru data de 05.09.2024, ora 14:00, la şedinţa organizată cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central.
În ceea ce priveşte conţinutul Procesului-verbal nr. x/PVC/BEC/SCD2024/05.09.2024, contestat în cauză, susţine contestatorul că Biroul Electoral Central a respins nelegal desemnarea reprezentantului partidului politic parlamentar Dreptate şi A., deşi nu a contestat şi nici nu a infirmat explicit calitatea de partid politic parlamentar. Biroul Electoral Central a făcut o aplicare şi o interpretare nelegală a dispoziţiilor incidente, pare că a făcut trimite la o formă anterioară şi inaplicabilă legii şi, în mod esenţial, a înţeles să dea preeminenţă unei adrese de informare în faţa legii, mai exact:
- Biroul Electoral Central trimite la faptul că A. şi A. nu ar fi înscris "în adresa secretarului general al Camerei Deputaţilor nr. 2/7730/02.09.2024," element total nerelevant în contextul legislativ actual, care stabileşte excluderea oricărei competenţe ori prerogative a secretariatului general al Camerei Deputaţilor, această sarcină, respectiv rolul activ, revenind în mod exclusiv AEP;
- Biroul Electoral Central, deşi a dispus citarea telefonică a A., recunoscând implicit calitatea acestuia de partid politic parlamentar, element necontestat, a decis cu depăşirea legii că un înscris de natura adresei AEP nr. x/05.09.2024 poate să producă efecte juridice dincolo delege, respectiv de prevederile art. 1181 din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
În opinia contestatorului, rezultă o conduită inconsecventă, chiar contradictorie a Biroului Electoral Central în procedura de desemnare a reprezentanţilor partidelor politice parlamentare, în condiţiile citării partidului, ascultării reprezentantului/locţiitorului acestuia în şedinţă şi necontestării calităţii de partid politic parlamentar, pentru ca, ulterior, în mod nelegal să decidă în sensul anihilării dreptului de a desemna un reprezentant în Biroul Electoral Central, cu motivarea nu doar nelegală şi arbitrară, dar mai ales de un formalism excesiv şi neimputabil partidului, care nu a făcut altceva decât să îndeplinească cu stricteţe şi bună-credinţă prevederile relevante care reglementează procesul electoral, şi, mai mult decât atât, să depună toate diligentele necesare în vederea informării tuturor actorilor implicaţi în procesul electoral cu privire la situaţia sa juridică şi faptică.
Consideră contestatorul că respingerea nelegală a desemnării reprezentantului său în BEC aduce o gravă atingere procesului electoral democratic, bazat pe principiul egalităţii de şanse şi al pluralismului politic, compromite mecanismul de supraveghere a corectitudinii alegerilor, subminând încrederea electoratului în echitabilitatea procesului electoral. Decizia Biroului Electoral Central poate fi considerată discriminatorie deoarece toate partidele politice parlamentare trebuie tratate în mod egal în ceea ce priveşte participarea la organizarea şi supravegherea procesului electoral, mai ales raportat la faptul că A. şi A. a stăruit şi a depus toate diligentele în vederea aducerii la cunoştinţa Autorităţii Electorale Permanente a statutului său de partid politic parlamentar. Având în vedere că partidul avea capacitatea şi calitatea de a participa la constituirea Biroului Electoral Central, având calitatea de partid politic parlamentar, şi de a stimula participarea cetăţenilor la scrutinuri prin asigurarea votanţilor proprii de legalitatea activităţii BEC, se confirma inechivoc faptul ca procedura de formare a BEC este parte din exercitarea drepturilor electorale, drepturi electorale ce au fost încălcate.
În acest sens, contestatorul face trimitere şi la considerentul nr. 69 din Decizia Curţii Constituţionale nr. 150/2020, precum şi la principiile cuprinse în Rezoluţia (77) 31 a Comitetului de miniştri al Consiliului European din 28 septembrie 1977, în concret la principiul expunerii de motive, enunţat la punctul IV, considerând că Biroul Electoral Central avea obligaţia de a motiva în mod complet şi corect în ceea ce priveşte soluţia pronunţată prin Procesul-Verbal nr. 1 al BEC din data de 05.09.2024 în cazul A.. Acest principiu este reluat în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, la art. 41 alin. (2) lit. c), care prevede în mod neechivoc ca orice cetăţean beneficiază de dreptul corelativ obligaţiei administraţiei de a-şi motiva actele adoptate, în mod temeinic şi legal. Or, actul administrativ contestat a fost emis cu încălcarea dispoziţiilor normative europene imperative, ceea ce atrage nulitatea sa, în ceea ce priveşte soluţia de respingere a cererii de desemnare a reprezentantului partidului contestator în Biroul Electoral Central. Această excludere discriminează şi dezavantajează un partid care îndeplineşte toate condiţiile de participare în cadrul Biroului Electoral Central şi creează un dezechilibru în reprezentarea politică la nivelul acestui for decizional.
Mai susţine contestatorul că respingerea cererii A. de a avea un reprezentant în cadrul Biroulului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024 din motive ce ţin de proceduri administrative minore sau de formalităţi neesenţiale constituie un formalism excesiv. Aceasta contravine principiului bunei-credinţe şi pune în pericol exercitarea unui drept electoral fundamental, precum acela de a avea un reprezentant în cadrul Biroului Electoral Central. O abordare formalistă extremă nu ar trebui să prevaleze asupra importanţei asigurării unei participări corecte şi echitabile în procesul electoral. Măsura dispusă de Biroul Electoral Central echivalează cu o încălcare a dreptului partidului de a participa activ şi de a-şi exercita calitatea de actor politic relevant în procesul electoral, în condiţiile în care chiar legiuitorul a acordat acest drept partidelor parlamentare conform art. 1181 din Legea nr. 208/2015. Deşi Biroul Electoral Central neagă efectele art. 1181 din legea ante-menţionată în baza unei adrese de la Autoritatea Electorală Permanentă care a cenzurat comunicările exprese efectuate de subscrisa şi a refuzat să recunoască că A. şi A. este un partid politic parlamentar, acest demers administrativ nu trebuie să prevaleze în faţa dispoziţiilor imperative ale legii.
Reiterează contestatorul că, în opinia sa, Biroul Electoral Central, în calitate de organ decizional, avea atribuţia şi obligaţia de a verifica toate actele comunicate de entităţile vizate în vederea desemnării legale, temeinice şi transparente a reprezentanţilor care intră în completarea acestui Birou şi consideră că necenzurarea, de către instanţa de judecată, a soluţiei adoptate de BEC prin Procesul-verbal nr. x/PVC/BEC/SCD2024/05.09.2024, ar reprezenta un precedent periculos, deoarece jurisprudenţă Biroului Electoral Central are un rol foarte important în procesele electorale viitoare.
2. Apărările formulate în cauză
Intimatul Biroul Electoral Central a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestaţiei ca neîntemeiată şi menţinerea în tot a Procesului-verbal nr. x/PVC/BEC/SCD2024/05.09.2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a camerei Deputaţilor din anul 2024.
Învederează intimatul că, în speţă, Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024 a fost constituit la data de 05.09.2024, în conformitate cu dispoziţiile art. 7 alin. (1) şi (2), art. 11 şi art. 1181 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, pentru organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor specifice perioadei electorale corespunzătoare scrutinului ce va avea loc la data de 1 decembrie 2024. Biroul Electoral Central îndeplineşte atribuţiile prevăzute de art. 12 din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, fiind un organism electoral colectiv care lucrează în prezenţa majorităţii membrilor săi şi adoptă hotărâri şi măsuri pentru buna desfăşurare a procesului electoral. În conformitate cu art. 11 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, Biroul Electoral Central este alcătuit din 5 judecători ai înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi din cel mult 12 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, conform legii, precum şi un reprezentant desemnat de grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor.
Referitor la susţinerile contestatorului cu privire la nelegalitatea completării Biroului Electoral Central cu partidele politice parlamentare, intimatul susţine că dispoziţiile art. 11 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, stabilesc că, în vederea completării Biroului Electoral Central cu reprezentanţii partidelor politice parlamentare, se procedează la stabilirea listei partidelor politice parlamentare şi a numărului cumulat de mandate obţinute la ultimele alegeri pentru Senat şi Camera Deputaţilor pe baza comunicării Autorităţii Electorale Permanente către preşedintele Biroului Electoral Central. La data constituirii Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024, definiţia partidelor politice parlamentare este prevăzută la art. 1181 din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, conform căruia prin partide politice parlamentare se înţelege partidele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care, la ultimele alegeri pentru Senat şi Camera Deputaţilor, au întrunit, individual sau într-o alianţă, pragul electoral şi au obţinut mandate de deputat sau de senator sau care nu au participat la ultimele alegeri parlamentare, dar la data declanşării calendarului electoral pentru alegerile parlamentare au ca membri 7 senatori sau 10 deputaţi, iar alianţele politice şi alianţele electorale care au în componenţă cel puţin un partid politic parlamentar sunt asimilate partidelor politice parlamentare.
În acest sens, învederează intimatul BEC că, întrucât nici Autoritatea Electorală Permanentă şi nici Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024 nu deţin competenţa legală sau instrumentele necesare gestionării şi actualizării unor evidenţe ale membrilor formaţiunilor politice şi, implicit, nici a unor evidenţe privind numărul de senatori şi de deputaţi care fac parte din fiecare formaţiune politică, la data constituirii Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024, în vederea asigurării efectivităţii dispoziţiilor art. 1181 din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, s-au avut în vedere comunicările secretarului general al Camerei Deputaţilor, respectiv ale secretarului general al Senatului, ca fiind entităţile cu competenţă legală de a gestiona evidenţe privind membrii acestora, colectate de AEP şi remise BEC prin adresa cu nr. x/05.09.2024, înregistrată la BEC sub nr. x/05.09.2024, în vederea satisfacerii pasului procedural obligatoriu prevăzut la art. 11 alin. (3) din Legea nr. 208/2015.
Astfel, prin adresa secretarului general al Camerei Deputaţilor nr. 2/7730/02.09.2024, transmisă de AEP prin adresa nr. x/05.09.2024, înregistrată la BEC sub nr. x/05.09.2024, au fost comunicate, în anexe, lista partidelor politice şi a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au deputaţi ca membri, precum şi numărul deputaţilor aferent fiecărei formaţiuni politice, pe baza apartenenţei politice a deputaţilor la data de 2 septembrie 2024, precum şi lista partidelor politice şi a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au obţinut reprezentare în Camera Deputaţilor la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2020. De asemenea, în adresa mai sus menţionată, secretarul general al Camerei Deputaţilor a menţionat şi faptul că la data de 2 septembrie 2024, 12 deputaţi au informat plenul Camerei Deputaţilor că sunt membri ai C., însă nu face nicio menţiune privitoare la A. şi A..
În cazul contestatorului, menţionează că, prin adresa înregistrată la BEC cu nr. x/04.09.2024, acesta a informat că la data declanşării Calendarului acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024 aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1034/2024, respectiv data de 2 septembrie 2024, data intrării în vigoare a respectivei hotărâri a Guvernului, au ca membri 10 deputaţi. În considerarea faptului că, în speţă, informaţiile valide şi care fac dovada existenţei partidelor politice parlamentare care nu au participat la ultimele alegeri parlamentare, dar Ia data declanşării calendarului electoral pentru alegerile parlamentare au ca membri 10 deputaţi, provin doar de la secretarului general al Camerei Deputaţilor, Biroul Electoral Central a constatat că "respectiva formaţiune politică nu este înscrisă în adresa secretarului general al Camerei Deputaţilor nr. 2/7730/02.09.2024, transmisă de AEP prin adresa nr. x/05.09.2024, iar dispoziţiile art. 11 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, prevăd că stabilirea listei partidelor politice parlamentare şi a numărului cumulat de mandate obţinute la ultimele alegeri pentru Senat şi Camera Deputaţilor se face pe baza comunicării AEP către preşedintele BEC", arătând că, "în deliberarea privind completarea BEC cu reprezentantul DREPT, se are în vedere că, sub aspectul probaţiunii, este relevantă condiţia mai sus amintită, şi nu definiţia furnizată la art. 1181 din aceeaşi lege."
Subliniază intimatul că Biroul Electoral Central nu s-a pronunţat asupra calităţii de partid politic parlamentar a contestatorului, invitaţia acestuia la şedinţa BEC din data de 05.09.2024 neimplicând o recunoaştere a acestei calităţi, ci o respectare a transparenţei care caracterizează activitatea BEC. Totodată, o interpretare per a contrario a prevederilor art. 11 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, prin reducerea la absurd, ar conduce la situaţia în care orice formaţiune politică care declară că este partid parlamentar în sensul art. 1181 din aceeaşi lege, ar intra în componenţa Biroului Electoral Central, fără a exista o certificare din partea autorităţii competente a acestei condiţii de accedere.
Contrar susţinerilor din cuprinsul contestaţiei, intimatul BEC consideră că Procesul-verbal nr. x/PVC/BEC/SCD2024/05.09.2024 îndeplineşte cerinţele motivării actelor administrative. Din examinarea conţinutului procesului-verbal emis de Biroul Electoral Central rezulră că sunt arătate motivele de fapt şi de drept ce justifică soluţia dispusă, constând în analiza dispoziţiilor art. 11 alin. (3) şi ale art. 1181 din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, chiar şi în contextul unei motivări succinte, este prezentat raţionamentul emitentului care justifică soluţia dispusă, astfel încât, orice persoană care examinează conţinutul procesului-verbal, poate înţelege motivele de fapt şi de drept avute în vedere. Motivarea succintă a procesului-verbal, care în esenţă se circumscrie ideii că dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 1181 din Legea nr. 208/2015 trebuia făcută de către formaţiunea politică petentă, căreia îi revenea sarcina probei, în condiţiile art. 11 alin. (3) din aceeaşi lege, şi care nu s-a materializat în şedinţa de constituire a BEC din 05.09.2024, nu echivalează eu nemotivarea procesului-verbal contestat. Esenţial în cauză era dovada că A. şi A. este un partid cu reprezentare în Parlament, care, la data de 2 septembrie 2024, are 7 senatori sau 10 deputaţi, făcută în condiţiile art. 11 alin. (3), iar nu că în Parlament există 7 senatori sau 10 deputaţi.
Prin urmare, concluzionează intimatul, reiese cu evidenţă din cuprinsul procesului-verbal că BEC se raportează la probele administrate, la criteriile impuse de art. 11 alin. (3) şi ale art. 1181 din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, prezentând într-un mod adecvat unui act administrativ de acest tip, raţionamentul pentru care a ajuns la concluzia privind necompletarea BEC cu reprezentantul partidul DREPT.
3. Alte aspecte procesuale
Contestatorul A. şi A. a depus înscrisuri în copie în susţinerea cererii sale, respectiv: Procesul-Verbal al Biroului Electoral Central înregistrat sub nr. x/05.09.2024; Hotărârea Biroului National al A. din data de 01.09.2024; Extras E-mail - dovadă transmitere către Autoritatea Electorală Permanentă, prin e-mail, a Notificării nr. x/02.09.2024 privind informarea asupra listei cu cei 10 deputaţi, membri în A. şi. răspunsul Autorităţii privind înregistrarea în evidenţele proprii a Notificării transmise, sub nr. x/03.09.2024; Adresa înregistrată de către Secretariatul General al Camerei Deputaţilor sub nr. x/02.09.2024, conţinând lista cu deputaţii semnatari care califică A. ca partid politic parlamentar şi împreună cu declaraţia semnată a domnului deputat B.; Extras E-mail - dovadă transmitere către Camera Deputaţilor, prin e-mail, a Cererii nr. x/02.09.2024 privind solicitarea de înregistrare la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a listei cu cei 10 deputaţi care califică A. ca partid politic parlamentar; Extras E-mail - dovadă transmitere către Autoritatea Electorală Permanentă a Cererii din data de 03.09.2024 de comunicare a informaţiilor privind informarea Biroului Electoral Central cu privire la calitatea A. de partid politic parlamentar; Extras E-mail - Cerere din dala 05.09.2024, formulată de A., privind solicitarea de comunicare a Adresei transmise de AEP către BEC, referitoare la A.; Extras E-mail - Cerere din data 03.09.2024, adresată Camerei Deputaţilor, privind solicitarea de informare a AEP cu privire la lista cu cei 10 deputaţi, membri ai A.; Extras E-mail - Cerere din data 04.09.2024, adresată BEC de către A., privind numirea reprezentaţilor A. în BEC; Extras Registrul Partidelor Politice privind înregistrarea A.
Intimatul Biroul Electoral Central a depus la dosar, în copie, procesul-verbal contestat şi documentaţia care a stat la baza emiterii sale .
Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Analizând contestaţia formulată de A. şi A., în raport cu motivele de fapt şi de drept invocate şi cu probele administrate în cauză, luând în considerare apărările intimatului Biroul Electoral Central (BEC) precum şi concluziile reprezentantului Ministerului Public, Înalta Curte reţine următoarele:
4. În fapt, contestatorul este un partid politic înregistrat în Registrul Partidelor Politice aflat la Tribunalul Bucureşti în baza sentinţei civile nr. 98/DEC/P pronunţată la data de 11.12.2023 de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV/a civilă, definitivă (aspect necontestat şi conform înregistrărilor din sistemul ECRIS).
La data de 01.09.2024 Biroul Naţional al A. a aprobat înscrierea în partid a 10 membri (cf. Hotărârii de la dosar). Toţi cei 10 membri sunt deputaţi în Parlamentul României (aspect necontestat şi conform cu lista deputaţilor aflată pe site-ul Parlamentului României).
La data de 02.09.2024 contestatorul a notificat prin intermediul poştei electronice Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) cu privire la îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 1181 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, pentru ca AEP să reţină calitatea sa de partid politic parlamentar; în acest sens a fost ataşată lista celor 10 membri şi semnăturile acestora . Demersuri asemănătoare au fost făcute la aceeaşi dată şi de cei 10 deputaţi care au depus o notificare înregistrată la Secretariatul general al Camerei Deputaţilor sub nr. x/02.09.2024 . De asemenea, printr-o adresă înregistrată la BEC sub nr. x/04.09.2024, contestatorul A. a înştiinţat intimatul despre faptul că la data de 02.09.2024 era partid politic parlamentar în sensul art. 1181 alin. (1) din Legea nr. 208/2015.
Tot în data de 02.09.2024, Secretariatul general al Camerei Deputaţilor a comunicat adresa nr. x către AEP, în temeiul dispoziţiilor art. 11 alin. (3) şi art. 1181 din Legea nr. 208/2015, lista partidelor politice parlamentare şi a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au deputaţi ca membri, precum şi numărul deputaţilor aferent fiecărei formaţiuni politice, pe baza apartenenţei politice a deputaţilor la data de 2 septembrie 2024. Lista enumeră cinci partide şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor; de asemenea, într-o notă de subsol se face referire că la data de 2 septembrie 2024, 12 deputaţi au informat că sunt membri unui partid politic, altul decât cele enumerate în listă . Contestatorul nu figurează nici în listă şi nici în notă. O listă asemănătoare, dar care nu prezintă relevanţă în litigiu, a fost emisă şi de Secretariatul general al Senatului.
Această listă a Secretariatul general al Camerei Deputaţilor a fost înaintată la data de 05.09.2024 de AEP către Biroul Electoral Central (BEC), intimat în prezenta cauză, prin adresa din 05.09.2024 .
Prin Procesul-verbal nr. x/PVC/BEC/SCD2024/05.09.2024 ce face obiectul judecăţii (numit în continuare Procesul-verbal), intimatul a completat BEC cu reprezentanţii partidelor politice şi cu reprezentantul Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor. Completarea a inclus reprezentanţi ai celor 6 partide enumerate în lista mai sus amintită (inclusiv în nota la listă) şi un reprezentant al Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor. Completarea nu a inclus niciun reprezentant al contestatorului A.
Din cuprinsul Procesului-verbal rezultă că pentru completarea BEC a fost avută în vedere adresa AEP amintită şi, implicit, listele comunicate AEP de către Secretariatele generale ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. Drept urmare, BEC nu a fost completat şi cu un reprezentant al contestatorului. Motivul determinant pentru care s-a respins cererea de includere în BEC a unui reprezentant al A. a fost acela că, sub aspect probator este relevantă comunicarea AEP făcută în temeiul art. 11 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 şi nu definiţia dată "partidului politic parlamentar" de art. 1181 alin. (1) din aceeaşi lege. Acest argument a fost reiterat şi dezvoltat în întâmpinare.
5. În drept, dispoziţiile legale relevante sunt date de art. 11 alin. (3) şi art. 1181 alin. (1) din Legea nr. 208/2015.
Potrivit art. 11 alin. (3) din lege:
În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnaţi aleg din rândul lor, prin vot secret, preşedintele Biroului Electoral Central şi locţiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea preşedintelui Biroului Electoral Central, biroul se completează cu preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente, cu câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare, precum şi cu reprezentantul desemnat de Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor în numele organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale membre ale acestuia, comunicaţi în scris de către acestea. Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanţii partidelor politice parlamentare se face în ordinea descrescătoare a numărului cumulat de mandate obţinute la ultimele alegeri pentru Senat şi Camera Deputaţilor, în limita numărului maxim de 12 reprezentanţi prevăzut la alin. (1). Stabilirea listei partidelor politice parlamentare şi a numărului cumulat de mandate obţinute la ultimele alegeri pentru Senat şi Camera Deputaţilor se face pe baza comunicării Autorităţii Electorale Permanente către preşedintele Biroului Electoral Central. Completarea Biroului Electoral Central se consemnează într-un proces-verbal, care constituie actul de învestire. În această organizare, Biroul Electoral Central îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi. (sublinierea ÎCCJ; teza stă la baza motivului determinant pentru care BEC a refuzat completarea cu un reprezentant).
Potrivit art. 1181 alin. (1) din Legea nr. 208/2015:
În sensul prezentei legi, prin partide politice parlamentare se înţelege partidele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care, la ultimele alegeri pentru Senat şi Camera Deputaţilor, au întrunit, individual sau într-o alianţă, pragul electoral şi au obţinut mandate de deputat sau de senator sau care nu au participat la ultimele alegeri parlamentare, dar la data declanşării calendarului electoral pentru alegerile parlamentare au ca membri 7 senatori sau 10 deputaţi.
6. Rezultă din coroborarea dispoziţiilor legale de mai sus că pentru completarea BEC cu câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare, trebuie îndeplinite următoarele două condiţii: reprezentantul să fie propus de un partid politic parlamentar şi să fie respectată limita maximă de 12 reprezentanţi. Verificarea primei condiţii, singura în legătură cu prezentul litigiu, revine intimatului BEC şi se realizează prin întocmirea unei liste pe baza comunicării Autorităţii Electorale Permanente.
Această comunicare reprezintă mijloc de probă în cadrul unei proceduri administrative necontencioase destinate să conducă la formarea BEC. Pentru că Legea nr. 208/2015 nu reglementează regimul juridic al acestui mijloc de probă el va fi dat de dispoziţiile generale stabilite de C. proc. civ.. Într-adevăr, potrivit art. 2 alin. (2) din C. proc. civ., dispoziţiile acestui cod se aplică şi în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziţii contrare. Or, Legea nr. 208/2015 nu cuprinde dispoziţii contrare.
Potrivit art. 264 alin. (2) C. proc. civ., probele se apreciază în mod liber, în afară de cazul când legea stabileşte puterea lor doveditoare. Deşi textul se referă la aprecierea judecătorului într-o procedură contencioasă, mutatis mutandis el se aplică şi unei proceduri administrative necontencioase urmate de autorităţi publice, aşa cum este şi intimatul BEC. Raţiunea acestei puteri de apreciere, făcută în limitele legii (adică atunci când legea nu stabileşte ea puterea doveditoare a mijlocului de probă), este aceea de a sprijini aflarea adevărului, cerinţă de principiu aplicabilă oricărei proceduri, contencioase sau necontencioase, administrative sau judiciare.
În acest context, se observă, pe de o parte, că intimatul BEC a absolutizat valoarea probatorie a comunicării AEP, chiar dacă din alte înscrisuri aflate la dosarul aferent Procesului-verbal nr. x/PVC/BEC/SCD2024/05.09.2024 rezulta că A. îndeplinea condiţiile legale pentru a avea un reprezentant în BEC. Procedând astfel, intimatul a adus atingere principiului aflării adevărului şi nu a acordat nicio valenţă juridică îndeplinirii condiţiei de fond reglementate în art. art. 1181 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, în numele unui formalism fără bază legală, deoarece Legea nr. 208/2015 nu stabileşte puterea doveditoare a comunicării AEP şi nu exclude posibilitatea coroborării ei cu alte probe.
Pe de altă parte, Înalta Curte constată că în conţinutul adresei nr. x/05.09.2024, înregistrată la BEC cu nr. x, Autoritatea Electorală Permanentă menţionează, alături de adresele secretariatelor generale ale camerelor Parlamentului României, că transmite BEC "în forma primită via e-mail, informarea C., înregistrată la Autoritatea Electorală Permanentă cu nr. x/02.09.2024 precum şi informările A., înregistrate la Autoritatea Electorală Permanentă cu nr. x/03.09.2024 şi nr. 26785/04.09.2024." Din documentaţia ataşată adresei reiese că sub numărul x/03.09.2024 a fost înregistrată o comunicare transmisă prin e-mail la 2 septembrie 2024 (data declanşării calendarului electoral), prin care A. informa cu privire la îndeplinirea condiţiei prevăzute în art. 1181 alin. (1) din Legea nr. 208/2015
Luând în considerare înscrisurile menţionate la pct. 4 din prezenta hotărâre judecătorească, Înalta Curte reţine ca fiind neîndoielnic că la data de 02.09.2024, când a intrat în vigoare Calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024, contestatorul A. era partid politic parlamentar în sensul art. 1181 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 şi, drept urmare este îndreptăţit să aibă un reprezentant în BEC, de vreme ce limita de 12 reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare este respectată.
7. Distinct de considerentele de mai sus, Înalta Curte observă, aşa cum bine sesizează şi contestatorul, că în cuprinsul listei înaintate de Secretariatul general al Camerei Deputaţilor către AEP (adresa nr. x aflată la dosar) sunt menţionate un număr de cinci partide care la data de 2 septembrie îndeplineau condiţia de partide politice parlamentare, un al şaselea partid fiind trecut într-o notă de subsol în baza faptului că un număr de 12 deputaţi au informat Camera Deputaţilor la data de 2 septembrie că sunt membrii partidului respectiv. Intimatul a acceptat completarea BEC cu un reprezentant al acestui partid deşi el nu se găsea în lista propriu-zisă transmisă AEP, ci în notă, făcând o abatere de la propriul formalism.
În acest context, completarea BEC cu un reprezentant al A. pune contestatorul în poziţie de egalitate cu acel partid, în condiţiile în care din probele administrate în cauză rezultă că situaţiile celor două formaţiuni politice sunt similare.
8. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 57 alin. (6) din Legea nr. 208/2025, Înalta Curte va admite contestaţia, va anula în parte Procesul-verbal nr. x/PVC/BEC/SCD2024/05.09.2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor din anul 2024 în ceea ce priveşte respingerea propunerii de completare a Biroului Electoral Central cu reprezentantul A. şi va obliga intimatul să completeze componenţa Biroului Electoral Central cu reprezentantul desemnat de A. şi A..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite contestaţia formulată de contestatorul A. şi A. în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central.
Anulează în parte Procesul-verbal nr. x/PVC/BEC/SCD2024/05.09.2024 încheiat cu ocazia constituirii Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor din anul 2024, în ceea ce priveşte respingerea propunerii de completare a Biroului Electoral Central cu reprezentantul A..
Obligă intimatul să completeze componenţa Biroului Electoral Central cu reprezentantul desemnat de A. şi A..
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 7 septembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.