Şedinţa publică din data de 17 septembrie 2024
Asupra conflictului negativ de competenţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
Obiectul acţiunii deduse judecăţii
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Giurgiu, secţia civilă reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I. şi J. a chemat în judecată pe pârâta Casa de Pensii Sectoriala a MAI, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa:
- Să constate vătămarea drepturilor şi intereselor legitime ale reclamanţilor, prin actualizarea în mod nelegal a pensiei de către pârâtă, în raport de reglementarea prevăzută de art. VII din O.U.G. nr. 59/2017;
- Obligarea pârâtei Casa de Pensii Sectorială a MAI ca, potrivit art. 65 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, să actualizeze şi să indexeze drepturile de pensie ale reclamanţilor conform Legii nr. 223/2015, rezultate de la data deschiderii drepturilor de pensie, fără a ţine cont de prevederile O.U.G. nr. 59/2017, în raport cu Legea nr. 152/2017 din 27.06.2017, prin care s-a majorat cu 10%, începând cu data de 01.10.2017, cuantumul brut al salariilor în funcţie ale poliţiştilor din Ministerul Afacerilor Interne şi art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin care s-a majorat cu 25%, începând cu 01.01.2018, cuantumul brut al salariilor în funcţie şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare, care fac parte din salariul lunar;
- Obligarea pârâtei Casa de Pensii Sectorială a MAI, potrivit art. 65 alin. (2) din Legea nr. 223/2015, la repararea pagubelor cauzate reclamanţilor, respectiv achitarea în totalitate a sumelor rezultate în plus în urma recalculărilor, în cadrul termenului general de prescripţie, la care se adauge majorările, actualizările şi indexările aplicate ulterior, potrivit Legii nr. 223/2015, nemodificată prin O.U.G. nr. 59/2017, precum şi dobânzile legale aferente, prevăzute de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011, de la data intrării în drepturile de pensie şi până în prezent;
- Obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă.
Prin sentinţa nr. 402/2023/CAF din data de 17 octombrie 2023, Tribunalul Giurgiu, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa soluţionării cauzei, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a pronunţa această sentinţă, Tribunalul Giurgiu, secţia civilă a reţinut dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ potrivit cărora acţiunea reclamanţilor are ca scop înlăturarea efectelor ordonanţei Guvernului, neavând importanţă care este obiectul ordonanţei vizate, astfel că prezenta acţiune este de competenţa instanţei de contencios administrativ.
Prin sentinţa civilă nr. 158 din 5 februarie 2024, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Giurgiu, secţia civilă. A constatat ivit conflict negativ de competenţă şi a înaintat cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.
Curtea de Apel a apreciat că litigiul de faţă este unul de asigurări sociale fiind vorba de drepturile de pensie ale reclamanţilor judecându-se conform procedurii determinate prin Legea nr. 263/2010 de către completul specializat pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă
Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.
Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între instanţele sesizate îl constituie problema instanţei competente material să soluţioneze cauza, în raport cu obiectul dedus judecăţii şi prevederile legale incidente în materie.
Înalta Curte reţine că obiectul cererii introductive îl reprezintă acordarea de despăgubiri în temeiul dispoziţiilor art. 9 din Legea nr. 554/2004, reclamanţii fiind nemulţumiţi că, în contextul emiterii O.U.G. nr. 59/2017, s-a modificat dreptul la actualizarea pensiei de serviciu a cărui beneficiar este, astfel cum era reglementat de dispoziţiile art. 59 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015.
Raportat la scopul urmărit de către reclamanţi prin introducerea acestei acţiuni pe rolul instanţei de judecată, respectiv la obiectul acţiunii, constând în obligarea autorităţilor pârâte la plata de despăgubiri şi la emiterea unui act administrativ prin care să dispună încetarea vătămării, competenţa materială şi teritorială de soluţionare a cauzei se stabileşte în conformitate cu dispoziţiile art. 9 alin. (5), coroborat cu art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004.
Prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, stabilesc două criterii pentru determinarea instanţei de contencios administrativ, respectiv pozitionarea autorităţii publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală/locală) şi valoarea impozitului, taxei, contribuţiei care face obiectul actului administrativ.
În speţă, este determinant criteriul rangului central al autorităţiilor publice pârâte (Casa de Pensii Sectorială din cadrul Ministerului Apărării Naţionale) faţă de care reclamanţii au solicitat acordarea de despăgubiri şi obligarea la emiterea unui act administrativ prin care să dispună încetarea vătămării, competenţa materială de soluţionare revenind secţiei de contencios administrativ a curţilor de apel.
În raport şi de dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, care prevăd că reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său, Înalta Curte constată potrivit dovezilor de la dosar că reclamanţii au domiciliul în judeţul Giurgiu aflat în circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Bucureşti, motiv pentru care reţine că instanţa competentă material şi teritorial să soluţioneze cauza în prima instanţă este Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I. şi J. şi pârâta Casa de Pensii Sectoriala a MAI în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 17 septembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.