Şedinţa publică din data de 3 octombrie 2024
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Hotărârea atacată cu contestaţie în anulare
Prin decizia nr. 5795 pronunţată la data de 6 decembrie 2022 în dosarul nr. x/2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins recursul formulat de revizuentul A. împotriva sentinţei civile nr. 581 din 2 noiembrie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
2. Contestaţia în anulare
Împotriva acestei decizii a formulat contestaţie în anulare revizuentul A., susţinând că decizia atacată este nelegală, întrucât instanţa i-a respins acţiunea reţinând că nu a invocat art. 21 din Legea nr. 554/2004 şi fără a analiza motivele invocate în calea de atac.
Mai arată că această hotărâre este în contradicţie cu Decizia nr. 45/2016, potrivit căreia cererea de revizuire este admisibilă indiferent de momentul pronunţării deciziei CJUE care are incidenţă în cauză.
Contestaţia în anulare a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 2, 3 şi 4 C. proc. civ., contestatorul solicitând anularea deciziei atacate şi rejudecare recursului.
5. Apărările formulate în cauză
Prin întâmpinare, intimatul Ministerul Apărării Naţionale a invocat excepţia tardivităţii, excepţia inadmisibilităţii şi excepţia nulităţii contestaţiei în anulare.
II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal
Examinând, cu prioritate, excepţia tardivităţii formulării contestaţiei în anulare, în raport de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 506 C. proc. civ.:
"Contestaţia în anulare poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas definitivă."
Înalta Curte reţine că termenul de 15 zile, respectiv termenul de un an, prevăzute de textul de lege anterior citat, deşi curg de la momente diferite, nu se aplică alternativ, la alegerea părţii care formulează contestaţia în anulare. Termenul de 15 zile, calculat de la data comunicării hotărârii care se atacă, reprezintă termenul general, înăuntrul căruia trebuie introdusă contestaţia în anulare, pe când termenul de un an este aplicabil exclusiv pentru cazul în care comunicarea hotărârii are loc într-o perioadă care depăşeşte un an de la data la care hotărârea a rămas definitivă.
În cauză, decizia nr. 5795 din 6 decembrie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a fost comunicată contestatorului A. la data de 26 ianuarie 2024, conform dovezii de înmânare aflate la dosarul Înaltei Curţi nr. 918/59/2021.
Termenul de 1 an, prevăzut de art. 506 C. proc. civ., înăuntrul căruia trebuia declarată calea de atac a contestaţiei în anulare, începea să curgă de la data de 6 decembrie 2022 şi se împlinea la data de 6 decembrie 2023, potrivit dispoziţiilor art. 181 raportat la art. 184 din C. proc. civ.
Contestaţia în anulare a fost depusă prin poştă, la data de 29 ianuarie 2024 (astfel cum rezultă din ştampila aplicată pe plicul aflat la fila x), împrejurare faţă de care Înalta Curte constată că această cale de atac a fost depusă cu nerespectarea termenului de 1 an, prevăzut de art. 506 C. proc. civ.
Înalta Curte precizează că hotărârea atacată a fost comunicată ulterior împlinirii termenului de 1 an, astfel că nu mai contează dacă a fost respectat termenul de 15 zile de la comunicarea deciziei pentru declararea căii de atac, întrucât devin incidente prevederile celei de-a doua teze a art. 506 C. proc. civ., contestatorul având obligaţia depunerii contestaţiei în anulare nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas definitivă.
Prin urmare, cum decizia nr. 5795/2022 este definitivă de la data pronunţării sale - 6 decembrie 2022 [conform art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ..], termenul de un an s-a împlinit la data de 6 decembrie 2023, astfel că depunerea contestaţiei în anulare la data de 29 ianuarie 2024 este tardivă.
Pentru considerentele arătate, Înalta Curte constată că excepţia tardivităţii este întemeiată şi, pe cale de consecinţă, în temeiul dispoziţiilor art. 508 C. proc. civ., va respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 5795 pronunţată la 6 decembrie 2022 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2021, ca tardiv formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestaţia în anulare formulată de A. împotriva deciziei nr. 5795 pronunţată la 6 decembrie 2022 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2021, ca tardiv formulată.
Definitivă.
Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Pronunţată astăzi, 3 octombrie 2024.