Şedinţa publică din data de 10 octombrie 2024
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1.1. Obiectul litigiului
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, la data de 12.07.2023, reclamanta A. a solicitat anularea concursului organizat de către Camera Deputaţilor - Comisia Juridică, de Disciplină şi Imunităţi, în vederea ocupării postului de consilier parlamentar, concurs organizat în data de 05.05.2023, proba scrisă, respectiv 16.05.2023, proba orală şi reluarea concursului în concordanţă cu prevederile legale în vigoare, precum şi anularea actului de numire în funcţie a candidatului cu numărul 162.
1.2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
Prin sentinţa nr. 980 din 06 martie 2024 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal s-a admis excepţia necompetenţei materiale şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Camera Deputaţilor şi Secretarul General al Camerei Deputaţilor, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a constatat că obiectul principal al acţiunii nu este reprezentat de raportul de serviciu al funcţionarului public pentru a fi atrasă competenţa materială a tribunalului în virtutea art. 536 Cod administrativ. Astfel, a reţinut incidenţa art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi a constatat că, din punct de vedere material, este competentă să judece cauza secţia de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel, de la domiciliul reclamantei.
Prin sentinţa civilă nr. 818 din 17 mai 2024 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a instanţei, invocată din oficiu, cauza fiind declinată în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
S-a constatat conflictul negativ de competenţă şi s-a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, în vederea soluţionării acestuia.
În esenţă, în motivarea acestei soluţii, instanţa a reţinut că, în cauza dedusă judecăţii, concursul s-a desfăşurat în temeiul Legii nr. 7/2006 care priveşte statutul funcţionarului public parlamentar şi în baza Regulamentului intern al funcţionarilor publici parlamentari din serviciile Camerei Deputaţilor, astfel că instanţa trebuie să analizeze acte normative care reglementează funcţia publică.
Prin urmare, cererea reclamantei vizează cariera profesională a acesteia precum şi modul de contestare a unei proceduri de concurs, situaţie în care îşi găsesc aplicabilitatea dispoziţiile legale care vizează raportul de serviciu al funcţionarului public şi care sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului potrivit art. 536 din Codul administrativ.
A mai apreciat Curtea de Apel că primul capăt de cerere vizează acte premergătoare actului de numire în funcţia publică a candidaţilor şi, astfel, competenţa ar aparţine tot Tribunalului.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
2.1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.
Problema de drept care a generat conflictul negativ de competenţă priveşte norma de drept aplicabilă situaţiei deduse judecăţii, din perspectiva competenţei materiale de soluţionare a cauzei, instanţele aflate în conflict exprimând opinii diferite cu privire la obiectul dedus judecăţii, în sensul că acesta vizează sau nu raportul de serviciu al funcţionarului public.
Înalta Curte reţine că pârâta Camera Deputaţilor a organizat în luna mai 2023 un concurs pentru ocuparea unui post vacant de consilier parlamentar, pe durată determinată, la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, la care a participat şi reclamanta A.. Nemulţumită de modul de organizare şi desfăşurare a concursului, aceasta a investit instanţa de contencios administrativ cu o cerere prin care a solicitat anularea concursului organizat de către Camera Deputaţilor - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, precum şi anularea actului de numire în funcţie a candidatului cu numărul 162.
În materia raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici, competenţa materială de soluţionare a litigiului în primă instanţă revine secţiilor de contencios administrativ şi fiscal ale tribunalelor, potrivit dispoziţiilor exprese ale art. 536 din Codul administrativ care precizează:
"cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe".
În speţă însă, Înalta Curte constată că nu sunt incidente dispoziţiile art. 536 din Codul administrativ, anterior referite, întrucât litigiul nu se referă la raporturile reclamantei A. născute din funcţia de consilier parlamentar, ci vizează legalitatea unui concurs organizat pentru ocuparea unei funcţii publice vacante la care a participat şi reclamanta. Nu se poate reţine că participarea la un concurs de ocupare a unei funcţii publice vacante se subsumează, prin însăşi finalitatea urmărită de candidat, noţiunii de naştere a raportului juridic al funcţionarului public.
Prin urmare, având în vedere că reclamanta doar a participat la un concurs organizat pentru ocuparea unei funcţii publice, obiectul pricinii de faţă nu vizează raportul de serviciu al funcţionarului public pentru a fi incidente dispoziţiile speciale ale art. 536 din Codul administrativ.
În aceste condiţii, Înalta Curtea reţine că se aplică cu precădere dispoziţiile de drept comun ale art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, care stabilesc două criterii pentru determinarea instanţei de contencios administrativ, respectiv poziţionarea autorităţii publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală sau locală) şi valoarea impozitului, taxei, contribuţiei care face obiectul actului administrativ.
În speţă, este determinant criteriul rangului central al autorităţilor publice pârâte potrivit căruia:
"(...)litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, (...) se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."
Faţă de obiectul cererii de chemare în judecată prin care se solicită anularea unui act administrativ emis de o autoritate publică centrală, respectiv Camera Deputaţilor, competenţa materială de soluţionare a prezentei cauzei revine curţii de apel.
În raport şi de dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, care prevăd că reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său, Înalta Curte constată potrivit dovezilor de la dosar că reclamanta are domiciliul în Bucureşti, motiv pentru care reţine că instanţa competentă material şi teritorial să soluţioneze cauza în prima instanţă este Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Camera Deputaţilor şi Secretarul General al Camerei Deputaţilor în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 10 octombrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.