Şedinţa publică din data de 4 noiembrie 2024
Asupra contestaţiei de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Actul administrativ contestat
1.1 Prin Procesul Verbal nr. x din data de 30 octombrie 2024 emis de Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor din anul 2024 s-a dispus completarea BEC cu data de 30.10.2024 cu Doamna A. -B.; Domnul C.-D.; Domnul E.-F.; Domnul G.-H.; Doamna I. -J. şi Domnul K.-L..
S-a declarat ca fiind legal constituit şi completat Biroul Electoral Central, în formula prevăzută la art. 11 din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
2. Contestaţia exercitată în cauză
2.1. Prin cererea formulată la data de 2 noiembrie 2024, înregistrată sub numărul de dosar x/2024, contestatoarea M. a solicitat suspendarea executării Procesului Verbal nr. 6PVC BEC/SCD2024 încheiat în data de 30 octombrie 2024 cu ocazia completării Biroului Electoral Central pentru Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor din anul 2024.
În susţinerea cererii s-a arătat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 întrucât Legea nr. 208/2015, cu referire la art. 11 alin. (1) şi alin. (3), art. 13 alin. (5) şi art. 15 alin. (5), a fost adoptată cu încălcarea art. 2 alin. (2), art. 16, art. 55 alin. (1), art. 69 alin. (2) din Constituţia României, fiind introdus în procesul electoral Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale care nu este un partid politic, astfel fiind viciat întregul ciclu electoral prin participarea Camerei Deputaţilor în organizarea alegerilor.
Astfel, prin implicarea aparatului de lucru al Camerei Deputaţilor prin Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale se încalcă principiul democraţiei reprezentative şi se dă posibilitatea ingerinţei directe a unei instituţii publice pentru care se organizează scrutinul electoral, la controlul unui flux întreg de personal şi candidaţi, fiind încălcat art. 16 din Constituţia României cu privire la egalitatea în drepturi.
Legea nr. 208/2015 încălcă, totodată, principiul securităţii juridice prin inconsecvenţa legiuitorului de la o legislatură la alta şi prin introducerea unui organism pentru care se efectuează scrutinul electoral, cu încălcarea art. 1 alin. (4) din Constituţia României, cu referire la echilibrul democratic al puterilor statului şi art. 62 alin. (1), cu referire la votul universal.
De asemenea, desemnarea în cadrul Biroului Electoral Central a membrilor unui Grup Parlamentar încalcă şi dreptul de a alege şi de a fi ales potrivit prevederilor art. 39 şi 40 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
S-a solicitat să se aibă în vedere că există un conflict de funcţionare a Biroului Electoral din perspectiva Legii nr. 208/2015 şi cel prevăzut de H.G. nr. 1034/2024, unde componenţa nu mai este aceeaşi, astfel că termenele prevăzute de către cele două acte normative sunt intercalate, condiţii în care nu se poate vorbi despre îndeplinirea vreunui termen privind constituirea şi completarea Biroului Electoral Central.
De asemenea, s-a arătat că procesul-verbal contestat nu conţine date exacte pentru efectuarea procedurilor şi demersurilor în sensul statuat de lege, datorită formulărilor inexacte din acest înscris precum "sedinţa care a început aproximativ la ora", ceea ce denotă netemeinicie, neputând fi efectuat cu exactitate niciun act juridic, astfel că, potrivit art. 180 şi art. 181 din C. proc. civ., termenul socotit pe ore începe să curgă de la ora zero a zilei următoare.
Pentru aceste considerente, s-a solicitat admiterea contestaţiei şi suspendarea efectelor Procesului Verbal nr. 6PVC BEC/SCD2024 încheiat la data de 30.10.2024.
2.2. Contestatoarea a formulat şi contestaţie împotriva Procesului Verbal nr. 6PVC BEC/SCD2024 încheiat în data de 30 octombrie 2024 cu ocazia completării Biroului Electoral Central pentru Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor din anul 2024.
În cadrul contestaţiei, pe cale de excepţie, s-a invocat neconstituţionalitatatea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor.
Totodată, s-a invocat nulitatea procesului-verbal, prematuritatea constituirii Biroului Electoral Central şi nulitatea actelor emise de Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale în organizarea scrutinului privind alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor.
În susţinerea contestaţiei, s-a criticat modalitatea nelegală în care a fost retrasă calitatea de membru din Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale a reprezentantului minorităţii naţionale italiene.
În plus, s-a arătat că două organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, respectiv N. şi O., nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege pentru a înscrie candidaţi la alegerile din anul 2024, iar Uniunea Democrată Maghiară din România nu şi-a definit calitatea de participant, ca partid parlamentar, sau reprezentant al unei minorităţi.
S-a arătat că prin introducerea în procesul electoral central al Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale, s-a încălcat principiul democraţiei reprezentative şi egalităţii în drepturi, în primul rând prin atribuţiile pe care Legea nr. 208/2015 le creează unei singure persoane, respectiv liderului grupului.
De asemenea, prin aparatul de lucru al G.P.M.N., constituit din angajaţi ai Camerei Deputaţilor, aceasta din urma devine un participant în procesul electoral, cu implicaţii în ceea ce priveşte conflictul de interese.
A susţinut contestatoarea că, potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor, Grupurile Parlamentare sunt formate exclusiv din deputaţi, iar reprezentat, în sensul statuat de lege, nu poate fi decât un deputat sau un senator.
Prin excluderea reprezentantului minorităţii italiene, reprezentantul G.P.M.N. nu are legitimitate şi nici împuternicire din partea acestei organizaţii, astfel că, în ceea ce priveşte posibilitatea de formulare a contestaţiilor împotriva modului de completare a B.E.C., sunt încălcate prevederile 13 din C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 24 din Constituţia Românei.
S-a încălcat principiul egalităţii în drepturi din punctul de vedere al tratamentului aplicat contestatoarei, fiind privaţi de exercitarea drepturilor în comun cu celelalte organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, fiind pusă în situaţia de a fi tratată ca o organizaţie care nu are reprezentare parlamentară şi liste de candidaţi, contrar realităţii.
Astfel, s-a arătat că deşi Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale nu are candidaţi înscrişi în circumscripţiile electorale la nivelul fiecărui judeţ, beneficiază de câte un reprezentant în cadrul Birourilor electorale de circumscripţie judeţene, astfel că, inclusiv M. are dreptul de a-şi desemna reprezentanţi în toate organismele electorale prevăzute de Legea nr. 208/2015.
2.3. Cererea de repunere în termenul de exercitare a contestaţiei.
Contestatoarea a formulat cerere de repunere în termenul pentru exercitarea căii de atac, având în vedere că la data completării Biroului Electoral Central s-a aflat în imposibilitatea de a efectua demersuri în ceea ce priveşte componenţa acestuia datorită întreprinderii procedurilor de contestare a deciziilor de respingere a completării Birourilor de Circumscripţie Judeţeană la nivel naţional, în care au fost respinşi reprezentanţii asociaţiei.
Pentru aceste considerente, a solicitat admiterea cererii de repunere în termenul prevăzut de art. 19 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor.
Totodată, contestatoarea a invocat excepţia prematurităţii demersului de desemnare a reprezentantului Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale în B.E.C. şi excepţia prematurităţii constituirii Biroului Electoral Central.
3. Aspecte procedurale.
În temeiul art. 104 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu privire la excepţia de neconstituţionalitate invocată a fost format dosarul asociat cu nr. x/2024
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei
Înalta Curte reţine că a fost învestită cu o contestaţie formulată de contestatoarea M. cu privire la Procesul-verbal nr. xPVC/BEC/SCD2024/30.10.2024 încheiat cu ocazia completării Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024.
Prin Procesul Verbal nr. x din data de 30 octombrie 2024 emis de Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor din anul 2024 s-a dispus completarea B.E.C., cu data de 30.10.2024, cu doamna A. -B.; domnul C.-D.; domnul E.-F.; domnul G.-H.; doamna I. -J. şi domnul K.-L..
S-a declarat ca fiind legal constituit şi completat Biroul Electoral Central, în formula prevăzută la art. 11 din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
Reţine Înalta Curte că, potrivit dispoziţiilor art. 248 din C. proc. civ., instanţa se pronunţă cu prioritate asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
Din interpretarea dispoziţiilor alin. (2) ale aceluiaşi articol, rezultă că în situaţia invocării simultane a mai multor excepţii, se impune ca instanţa să le analizeze în raport de efectele pe care soluţionarea acestora le-ar avea asupra soluţionării cauzei, impunându-se în mod natural, ca în rezolvarea excepţiilor astfel invocate, să fie examinate, mai întâi, cele legate de învestirea instanţei şi doar după aceea, celelalte excepţii procesuale, cum sunt cele care privesc fondul raportului juridic dedus judecăţii.
Din această perspectivă, Înalta Curte constată că verificarea condiţiilor de sesizare a instanţei, din perspectiva termenului de formulare a contestaţiei, ca excepţie de procedură, primează faţă de excepţii de fond cum sunt excepţia prematurităţii demersului de desemnare a reprezentantului Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale în B.E.C. şi excepţia prematurităţii constituirii Biroului Electoral Central.
Legat astfel de condiţiile de sesizare a instanţei de contencios administrativ, condiţii ce urmează a fi analizate cu precădere, se reţine că procedura de completare a Biroului Electoral Central este reglementată de dispoziţiile Legii nr. 208/2015, lege specială în materia electorală, care reglementează atât competenţa specială materială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cât şi termenele de contestare şi, respectiv, de soluţionare a căilor de atac împotriva actelor emise în această materie.
Se reţine că atunci când se instituie, prin norme speciale, unele derogări de la normele generale în materie de procedură, stabilind că judecata anumitor categorii de contestaţii aparţine altor instanţe decât cele la care se referă normele de drept comun cuprinse în Legea contenciosului administrativ şi în alte termene, acestea, în considerarea caracterului lor de norme de excepţie, se vor aplica în mod prioritar, ca formă de manifestare a regulii specialia generalibus derogant (legea specială derogă de la cea generală).
Are în vedere astfel Înalta Curte că, potrivit dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente:
"(1) Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri conform prezentei legi, precum şi candidaţii independenţi pot contesta modul de formare şi componenţa birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri".
Prin Procesul Verbal nr. x din data de 30 octombrie 2024 emis de Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor din anul 2024 s-a dispus completarea BEC cu data de 30.10.2024, declarându-se ca fiind legal constituit şi completat Biroul Electoral Central, în formula prevăzută la art. 11 din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
Acesta fost adoptat şi publicat pe site-ul instituţiei la data de 30.10.2024, astfel cum rezultă chiar din denumirea sa, dată în raport de care curge termenul de 48 de ore, care în cauză a fost depăşit.
În speţă, contestatoarea a formulat cerere de repunere în termenul pentru exercitarea căii de atac, susţinând faptul că la data completării Biroului Electoral Central s-a aflat în imposibilitatea de a efectua demersuri în ceea ce priveşte componenţa acestuia din cauza întreprinderii procedurilor de contestare a deciziilor de respingere a completării Birourilor de Circumscripţie Judeţeană la nivel naţional, în care au fost respinşi reprezentanţii asociaţiei.
În acest sens, contestatoarea a depus în şedinţa publică înscrisuri din care rezultă complexitatea demersurilor pe care le-a realizat.
Făcând aplicarea dispoziţiilor art. 2 din C. proc. civ., în absenţa unor dispoziţii contrare din legea specială invocată, Înalta Curte apreciază că sancţiunea decăderii putea fi evitată în condiţiile în care partea împotriva căreia curge termenul dovedea că a fost împiedicată să efectueze actul de procedură în termenul legal şi că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate, sens în care dispune art. 186 din C. proc. civ.
Potrivit art. 186 alin. (1) din C. proc. civ. "(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedeşte că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate".
În literatura de specialitate, s-a precizat că prin "motive temeinic justificate" trebuie să se înţeleagă numai acele împrejurări care, fără a avea gravitatea forţei majore, sunt exclusive de culpă, fiind piedici relative, iar nu absolute.
Înalta Curte reţine însă că o astfel de dovadă nu s-a făcut, contestatoarea invocând propria culpă în gestionarea acestor demersuri şi prioritizarea unor contestaţii formulate împotriva unor hotărâri ale Birourilor de circumscripţie judeţeană în detrimentul prezentei acţiuni, împrejurare care nu poată fi acceptată ca întrunind condiţiile unui motiv temeinic justificat în sensul legii
Termenele pentru exerciţiul drepturilor procesuale nu au ca scop îngrădirea dreptului la un proces echitabil şi efectiv, ci stimularea activităţii procesuale a părţilor prin sancţiunea instituită pentru nerespectarea lor.
Or, contestatoarea nu prezintă şi nu dovedeşte instanţei care au fost motivele întemeiate, în sensul legii, ce au împiedicat-o să declare calea de atac în termen, lipsa de diligenţă neputând fi asimilată unei împrejurări mai presus de voinţa părţii, în sensul textului de lege citat anterior, care să o fi împiedicat pe aceasta să exercite calea de atac înăuntrul termenului stabilit de lege, partea având la dispoziţie multiple mijloace de a înregistra, pe rolul instanţei, contestaţia, reţinându-se şi faptul că aceasta a fost totuşi formulată prin poştă electronică.
Constată Înalta Curte că termenul de 48 de ore calculat potrivit dispoziţiilor art. 181 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. de la ora zero a zilei următoare, s-a împlinit la ora zero a zilei de 2 noiembrie 2024, în timp ce contestaţia şi cererea de suspendare au fost depuse prin poştă electronică în data de 2 noiembrie 2024 ora 22:47.
Legea prevede în raport de caracterul urgent al procedurii şi de calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024 adoptat prin Hotărârea de Guvern nr. 1034/2024, atât un termen scurt de formulare a contestaţiei, cât şi un termen pentru instanţa de judecată de cel mult 2 zile de soluţionare a contestaţiei, în considerarea urgenţei şi a celerităţii impuse de procesul electoral.
Potrivit dispoziţiilor art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., nerespectarea termenului în care trebuie exercitat un drept procesual atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel, iar actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
Această sancţiune se aplică şi în cazul nerespectării termenului de declarare a contestaţiei prevăzut de art. 19 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, dat fiind că este vorba despre exercitarea unui drept procesual, fiind un termen imperativ şi absolut.
Totodată, în virtutea caracterului de normă specială, aceste dispoziţii se aplică cu prioritate şi în ceea ce priveşte cererea de suspendare a executării actului administrativ contestat, formulate în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004, natura şi efectele cererii de suspendare impunând formularea acesteia chiar anterior judecării fondului contestaţiei.
Contrar apărării contestatoarei cu privire la presupusa existenţă a unui conflict de funcţionare a Biroului Electoral din perspectiva Legii nr. 208/2015 şi a H.G. nr. 1034/2024, precum şi a unei necorelări a termenelor prevăzute de cele două acte normative, Înalta Curte constată că aspectele expuse în prezentele considerente se coroborează cu calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024 adoptat prin Hotărârea de Guvern nr. 1034/2024.
În acest sens, H.G. nr. 1034/2024 prevede data de 30 octombrie 2024, ca dată limită pentru completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanţii partidelor politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, altele decât partidele politice parlamentare şi Grupul parlamentul al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor, precum şi termenul de 48 de ore de la expirarea termenului de completare a B.E.C. pentru formularea contestaţiilor privind modul de completare, cu dată limită 1 noiembrie 2024, potrivit art. 19 alin. (1) din Legea nr. 208/2015.
Având în vedere că termenul pentru exercitarea contestaţiei are un caracter imperativ şi este sancţionat cu decăderea şi cum contestatoarea a sesizat instanţa după împlinirea acestuia, sancţiunea decăderii nu poate fi evitată, astfel încât Înalta Curte va face aplicarea prevederilor exprese ale art. 185 alin. (1) teza finală din C. proc. civ.
Temeiul legal al soluţiei adoptate
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge cererea de repunere în termen şi în temeiul dispoziţiilor art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., va respinge contestaţia şi cererea de suspendare, ca tardiv formulate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de repunere în termen formulată de contestatoarea M..
Respinge contestaţia şi cererea de suspendare formulată de contestatoarea M. în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central împotriva Procesului-verbal nr. x/30.10.2024, încheiat cu ocazia completării Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024, ca tardiv formulate.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 4 noiembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.