Şedinţa publică din data de 31 octombrie 2024
Asupra recursului civil de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 14 februarie 2022 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, sub nr. x/2022, astfel cum a fost precizată, reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta B. PRIN C. S.R.L. şi cu intervenientul forţat D., a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 212.175,46 RON, reprezentând despăgubire datorată pentru producerea riscului asigurat, aferentă reparaţiilor autovehiculului marca Mercedes Benz, având număr de înmatriculare x, care aparţine reclamantei; în temeiul art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011 coroborat cu art. 1381 din C. civ., a solicitat obligarea pârâtei la plata dobânzii legale penalizatoare, ce urmează să fie calculată de la data producerii accidentului (15 iunie 2021) şi până la momentul plăţii efective; a mai cerut obligarea pârâtei la plata penalităţilor de întârziere, în temeiul art. 21 alin. (5) din Legea nr. 132/2017.
Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, prin sentinţa civilă nr. 1780 din 30 iunie 2023, a admis în parte cererea astfel cum a fost precizată privind pe reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta B. PRIN C. S.R.L. şi cu intervenientul D.; pârâta a fost obligată la plata către reclamantă a sumei de 212.175,46 RON (cu titlu de despăgubiri) şi la plata penalităţilor de întârziere în valoare de 0,2% pe zi de întârziere, calculate începând cu a 11-a zi de la data comunicării hotărârii definitive şi până la momentul achitării efective a debitului principal; a respins cererea de obligare a pârâtei la plata dobânzii legale penalizatoare, ca neîntemeiată; de asemenea, pârâta a fost obligată la plata către reclamantă a sumei de 19.160,95 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru, onorariul de avocat, onorariul expertului desemnat şi onorariul expertului parte.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, prin decizia civilă nr. 464/2024 din 14 martie 2024, a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelanta-reclamantă A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 1780 din 30 iunie 2023 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă B., prin C. şi cu intimatul-intervenient D.; a respins cererea intimatei de acordare a cheltuielilor de judecată, ca nefondată.
Împotriva acestei decizii, recurenta-reclamantă A. S.R.L. a declarat recurs, întemeiat pe motivele de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5, pct. 6 şi pct. 8 din C. proc. civ.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, sub nr. x/2022, la data de 28 mai 2024.
În accepţiunea recurentei, caracterul admisibil al unei cereri de recurs se determină prin raportare la dispoziţiile art. 483 din C. proc. civ.. Fiind vorba de o hotărâre pronunţată în apel, consideră că sunt incidente dispoziţiile art. 483 alin. (1) din C. proc. civ.. Aşadar, situaţia din speţă nu se încadrează în niciuna dintre ipotezele menţionate la alin. (2) al aceluiaşi text legal.
Instanţa de apel a statuat în sensul existenţei căii de atac a recursului potrivit celor menţionate în cuprinsul minutei, iar ulterior, la data de 11 aprilie 2024, la momentul redactării hotărârii judecătoreşti, a revenit, din oficiu, asupra acestei menţiuni stabilind că decizia are caracter definitiv.
Pentru motivele arătate în scris, recurenta a solicitat casarea deciziei civile nr. 464/2024 din 14 martie 2024 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă şi trimiterea cauzei, spre rejudecare, potrivit prevederilor art. 497 din C. proc. civ.
Intimata-pârâtă B. prin corespondentul pe teritoriul României C. S.R.L. a transmis la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului.
Intimatul-intervenient D. nu a depus întâmpinare.
În cauză, nu s-a formulat răspuns la întâmpinare.
Prin rezoluţia din 19 septembrie 2024 s-a fixat termen la data de 31 octombrie 2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, întrucât procesul este guvernat de dispoziţiile C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, nefiind supus procedurii filtrului.
Examinând cu prioritate, potrivit art. 494 din C. proc. civ., raportat la art. 482 şi la art. 248 din acelaşi cod, excepţia inadmisibilităţii recursului invocată de intimata-pârâtă B. prin corespondentul pe teritoriul României C. S.R.L., Înalta Curte constată că se impune a fi admisă, pentru următoarele considerente:
Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi el presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege şi, astfel, nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.
Principiul enunţat este consacrat la nivel constituţional în art. 129 din Constituţia României, iar în C. proc. civ., în art. 457.
Potrivit art. 24 din C. proc. civ., dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor începute după intrarea acesteia în vigoare, iar potrivit art. 27 din acelaşi cod, hotărârile rămân supuse căilor de atac prevăzute de legea sub care a început procesul.
Înalta Curte va reţine că acţiunea introductivă este circumscrisă unei cereri în materia asigurărilor, iar potrivit art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., modificat prin art. I pct. 49 Legea nr. 310/2018, în vigoare la data sesizării instanţelor în cauza de faţă, 14 februarie 2022, "nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în (...) materia asigurărilor (...)".
Dispoziţiile legale enunţate denotă că legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului pentru hotărârile pronunţate în materia asigurărilor, care, potrivit textului de lege evocat anterior, pot fi atacate numai cu apel.
În acest cadru, Înalta Curte constată că excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată de intimata-pârâtă B. prin corespondentul pe teritoriul României C. S.R.L. este întemeiată, întrucât decizia civilă nr. 464/2024 din 14 martie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, recurată în cauză, este o hotărâre definitivă, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ., fiind exclusă din sfera controlului de legalitate în recurs.
Cum recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală este de natură să încalce principiul legalităţii căilor de atac consacrat de art. 457 din C. proc. civ., Înalta Curte, dând eficienţă textelor de lege sus-menţionate, în temeiul art. 496 alin. (1) din acelaşi cod, va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 464/2024 din 14 martie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 31 octombrie 2024.