Şedinţa publică din data de 20 martie 2024
Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 25 din data de 01 martie 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2024, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia penală, în baza art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004, republicată, a constatat întrunite condiţiile extrădării şi în consecinţă:
În baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, republicată, a admis cererea de extrădare formulată de Ministerul Afacerilor Interne din Nepal privind persoana extrădabilă A., deţinut în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă din cadrul IPJ Alba.
A menţinut arestarea provizorie a persoanei extrădabile A. până la predarea acesteia, conform art. 57 din Legea nr. 302/2004, republicată.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel Alba-Iulia a reţinut următoarele:
La data de 23.02.2024, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iuia a sesizat instanţa competentă pentru a aprecia asupra luării măsurii arestării provizorii în vederea extrădării şi continuării procedurii judiciare de soluţionare a cererii de extrădare a persoanei extrădabile A..
Din cererea de extrădare a rezultat că, la data de 04.02.2022, împotriva persoanei extrădabile a fost emis un mandat de arestare preventivă de autorităţile judiciare din Nepal, fiind acuzat de comiterea infracţiunii de viol, prevăzută de art. 219 alin. (1), (2), (3) lit. e) şi alin. (8) şi art. 220 din C. pen. din Nepal.
Fapta pentru care a fost emis mandatul de arestare preventivă constă în aceea că, în data de 19.01.2022, a ameninţat victima (care este sora sa maternă) cu o sabie, spunându-i că o omoară dacă va accepra propunerea de căsătorie formulată de partenerul acesteia şi nu se va căsători cu el, iar apoi, folosind violenţa fizică, a violat-o, întreţinând cu aceasta un raport sexual complet. În urma violului şi a violenţelor exercitate asupra sa, victima şi-a pierdut cunoştinţa.
La termenul din 23.02.2024, fiind audiată în conformitate cu dispoziţiile art. 46 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, persoana extrădabilă a declarat că nu este de acord cu cererea de extrădare, acuzaţiile ce i se aduc nefiind adevărate.
Având în vedere că persoana extrădabilă nu a optat pentru extrădarea voluntară, în dosarul nr. x/2024, Curtea a dispus amânarea cauzei pentru ca apărătorul acesteia să prezinte, în scris, opoziţia motivată la cererea de extrădare şi pentru a indica mijloacele de probă pe care doreşte să le propună în susţinerea respectivei opoziţii.
Luând în considerare cererea de extrădare, materialului probator şi concluziile prezentate de persoana extrădabilă şi de procuror, Curtea a constatat următoarele:
Curtea a fost legal învestită cu cererea de extrădare formulată de Ministerul Afacerilor Interne din Nepal, persoana extrădabilă A., cetăţean al acestui stat, fiind identificată şi localizată pe teritoriul României, respectiv în municipiul Alba-Iulia, jud. Alba.
Persoana extrădabilă este urmărită penal în statul solicitant pentru săvârşirea infracţiunii de viol, prevăzută de art. 219 alin. (1), (2), (3) lit. e) şi alin. (8) şi art. 220 din C. pen. din Nepal, împotriva acesteia fiind emis şi un mandat de arestare preventivă.
Prin urmare, Curtea a constatat incidenţa dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 302/2004, republicată, precum şi faptul că persoana extrădabilă nu se regăseşte în niciuna dintre situaţiile prevăzute la art. 19 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată.
Mai departe, Curtea a observat că nu se poate reţine că persoanei extrădabile nu i-ar fost respectat dreptul la un proces echitabil în sensul art. 6 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, mai ales că procesul pornit împotriva sa se află în faza de urmărire penală, asupra vinovăţiei sale urmând a se pronunţa instanţa de judecată, după sesizarea acesteia, potrivit legii statului solicitant.
Totodată, în raport cu infracţiunea şi situaţia de fapt reţinute în sarcina inculpatului, Curtea a constatat că nu există motive să se creadă că extrădarea este solicitată în scopul urmăririi sau pedepsirii unei persoane pe motive de rasă, religie, sex, naţionalitate, limbă, opinii politice sau ideologice ori de apartenenţă la un anumit grup social sau că situaţia acesteia ar risca să se agraveze din unul dintre aceste motive.
Cauza în care este vizată persoana extrădabilă se află în curs de cercetare în faţa organelor de poliţie, sub supravegherea procurorului, astfel cum reiese din înscrisurile din dosar, astfel că nu se poate reţine că cererea este formulată într-o cauză aflată pe rolul unor tribunale extraordinare, altele decât cele constituite prin instrumentele internaţionale pertinente sau în vederea executării unei pedepse aplicate de un asemenea tribunal.
Având în vedere infracţiunea ce face obiectul acuzaţiei aduse persoanei extrădabile, respectiv viol, prevăzută de art. 219 alin. (1), (2), (3) lit. e) şi alin. (8) şi art. 220 din C. pen. din Nepal, Curtea a constatat că este exclusă asimilarea acesteia cu o infracţiune de natură politică sau o infracţiune conexă unei infracţiuni politice ori cu o infracţiune militară care nu constituie infracţiune de drept comun.
Faţă de cele reţinute în precedent, Curtea a concluzionat că nu există în cauză niciunul dintre motivele obligatorii de refuz al extrădării, prevăzute la art. 21 din Legea nr. 302/2004, republicată.
În raport cu informaţiile din cazierul judiciar al persoanei extrădabile, Curtea a constatat că fapta care motivează cererea de extrădare nu face obiectul unui proces penal în curs şi, faţă de dispoziţiile art. 8 - 10 din C. pen., nici nu poate face obiectul unui proces penal în România. Prin urmare, nu s-a constatat existenţa vreunui motiv opţional de refuz al extrădării, dintre cele prevăzute la art. 22 din Legea nr. 302/2004, republicată.
În legătură cu opoziţia persoanei extrădabile le cererea statului solicitant, Curtea a făcut trimitere la dispoziţiile art. 49 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, republicată, conform cărora opoziţia nu poate fi întemeiată decât pe faptul că persoana arestată nu este persoana urmărită sau că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru extrădare.
Referitor la identitatea dintre persoana extrădabilă şi persoana urmărită penal în statul solicitant, Curtea a reţinut că în timpul audierii conform art. 46 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, persoana extrădabilă nu a ridicat obiecţii cu privire la această identitate, reieşind că o cunoaşte pe victimă, însă acuzaţiile ce i se aduc nu sunt reale.
În motivarea opoziţiei la extrădare, s-a arătat că persoana extrădabilă face referire la un înscris unde s-ar menţiona un inculpat cu alt nume decât al său. Într-adevăr, în înscrisul aflat la filele x se face referire la inculpatul "B.", însă rezultă că este vorba despre un nume schimbat, probabil pentru a proteja victima infracţiunii, în raport cu natura acesteia. Aşadar, Curtea a constatat că nu există niciun echivoc cu privire la identitatea dintre persoana extrădabilă A. şi persoana urmărită penal în statul solicitant, care este tot A..
În legătură cu celelalte aspecte menţionate în motivarea opoziţiei la extrădare (privind data comiterii faptei, calitatea de fugar a persoanei extrădabile, lipsa urmelor agresiunii pe corpul victimei sau situaţia familială a persoanei extrădabile), instanţa a făcut trimitere la dispoziţiile art. 52 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, potrivit cărora curtea de apel nu este competentă să se pronunţe asupra temeiniciei urmăririi penale pentru care autoritatea străină cere extrădarea, nici asupra oportunităţii extrădării. Or, aspectele menţionate sunt, practic, apărări ale persoanei extrădabile ce nu pot fi luate în considerare în această procedură.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat contestaţie persoana extrădabilă A., contestaţia nefiind motivată în scris.
Examinând contestaţia declarată de persoana extrădabilă A., în baza actelor şi lucrărilor din dosar, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată şi o va respinge, pentru următoarele considerente:
Examinând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că, în mod judicios şi temeinic, prima instanţă a constatat că sunt întrunite condiţiile extrădării şi, în temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, a dispus extrădarea persoanei extrădabile A..
Se constată că prima instanţă a făcut o analiză minuţioasă a condiţiilor de formă şi de fond ale cererii de extrădare, atât din oficiu, cât şi prin prisma criticilor formulate de apărare, la acestea din urmă referindu-se în mod punctual.
În baza examenului propriu, în raport cu dispoziţiile Legii nr. 302/2004, republicată, Înalta Curte constată că, în cauză, sunt îndeplinite condiţiile de fond şi de formă pentru a se dispune extrădarea contestatorului către autorităţile judiciare nepaleze.
Astfel, urmare a examenului de regularitate internaţională efectuat de Ministerul Justiţiei, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 38 din Legea nr. 302/2004, republicată, s-au constată următoarele:
1.persoana a cărei extrădare se solicită este cetăţean nepąlez şi figurează cu permis de şedere temporară în România;
2.între România şi Republica Federală Democratică Nepal nu se aplică dispoziţiile unei convenţii internaţionale multilaterale sau bilaterale care să constituie temeiul unei cereri de extrădare, însă autorităţile nepaleze prin cererea de extrădare au dat asigurarea reciprocităţii în privinţa procedurii de extrădare în raport cu Statul român.
3.la cererea de extrădare au fost ataşate documentele prevăzute de art. 36 din Legea nr. 302/2004, însoţite de traduceri în limba engleză;
4.nu este incidentă niciuna din limitele acordării cooperării judiciare prevăzute la art. 3 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată.
Din cererea de extrădare rezultă că, la data de 04.02.2022, împotriva persoanei extrădabile a fost emis un mandat de arestare preventivă de autorităţile judiciare din Nepal, fiind acuzat de comiterea infracţiunii de viol, prevăzută de art. 219 alin. (1), (2), (3) lit. e) şi alin. (8) şi art. 220 din C. pen. din Nepal.
Sub aspectul situaţiei de fapt, s-a arătat că fapta pentru care a fost emis mandatul de arestare preventivă constă în aceea că, în data de 19.01.2022, a ameninţat victima (care este sora sa maternă) cu o sabie, spunându-i că o omoară dacă va accepra propunerea de căsătorie formulată de partenerul acesteia şi nu se va căsători cu el, iar apoi, folosind violenţa fizică, a violat-o, întreţinând cu aceasta un raport sexual complet. În urma violului şi a violenţelor exercitate asupra sa, victima şi-a pierdut cunoştinţa.
Înalta Curte constată că persoana extrădabilă A. nu are calitatea de persoană exceptată de la extrădare, în conformitate cu dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 302/2004, republicată, întrucât nu are cetăţenie română, nu are domiciliul şi nici reşedinţa pe teritoriul României, nu i s-a acordat dreptul de azil în România şi nu beneficiază de statutul de refugiat pe teritoriul statului român.
De asemenea, Înalta Curte constată îndeplinită în cauză şi condiţia referitoare la dubla incriminare, prevăzută de art. 24 din Legea nr. 302/2004, republicată, faptele pentru care este solicitată extrădarea contestatorului având corespondent în legislaţia penală română, întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de viol, prevăzute de art. 218 alin. (1) şi alin. (3) lit. b) C. pen. român.
Deopotrivă, se constată că este îndeplinită şi condiţia referitoare la gravitatea pedepsei, prevăzută de art. 26 din Legea nr. 302/2004, republicată, ţinând seama că pedeapsa aplicabilă este de la 7 la 12 ani închisoare.
Totodată, Înalta Curte constată că nu există niciun motiv de refuz al extrădării dintre cele obligatorii, prevăzute de art. 21 din Legea nr. 302/2004, republicată, şi nici dintre cele prevăzute de art. 33 şi art. 34 din aceeaşi lege, privind prescripţia sau amnistia; deopotrivă, nu se constatată existenţa vreunui motiv opţional de refuz al extrădării, dintre cele prevăzute la art. 22 din Legea nr. 302/2004, republicată.
Astfel, Înalta Curte reţine că infracţiunea pentru care este cercetat contestatorul şi situaţia de fapt reţinută în sarcina acestuia nu pot conduce la concluzia că acesta ar putea fi solicitat în scopul urmăririi sau pedepsirii sale pe motive de rasă, religie, sex, naţionalitate, limbă, opinii politice sau ideologice ori de apartenenţă la un anumit grup social sau că situaţia acestuia ar risca să se agraveze din unul dintre aceste motive.
În ceea ce priveşte respectarea dreptului la un proces echitabil în sensul Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Înalta Curte constată că nu se poate aprecia că acesta ar fi fost încălcat, având în vedere că procesul penal pornit împotriva contestatorului se află într-o fază incipientă, faza de urmărire penală, asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei sale a se pronunţa ulterior instanţele de judecată din Nepal.
Totodată, raportat la infracţiunea ce face obiectul acuzaţiei aduse persoanei extrădabile, respectiv cea de viol, prevăzută de art. 219 alin. (1), (2), (3) lit. e) şi alin. (8) şi art. 220 din C. pen. din Nepal, Înalta Curte constată că aceasta nu este o infracţiune de natură politică sau o infracţiune conexă unei infracţiuni politice.
Referitor la opoziţia la extrădare, formulată de persoana extrădabilă, după cum prevăd dispoziţiile art. 49 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, republicată, aceasta nu poate fi întemeiată decât pe faptul că persoana arestată nu este persoana urmărită sau că nu sunt întrunite condiţiile pentru extrădare.
Înalta Curte constată că în timpul audierii, conform art. 46 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, persoana extrădabilă nu a ridicat obiecţii cu privire la identitatea sa, iar procedând la compararea datelor de identificare ale persoanei transferabile din fişa DEPABD cu cele transmise de autorităţile nepaleze, se observă că acestea coincid, persoana extrădabilă A., depistată pe teritoriul României, şi persoana urmărită penal în statul solicitant, A., fiind una şi aceeaşi.
Cu privire la faptul că, în motivarea opoziţiei la extrădare, persoana extrădabilă face referire la un înscris unde ar fi menţionat un inculpat cu alt nume decât al său, Înalta Curte constată că este real faptul că într-unul din înscrisurile înaintate de autorităţile nepaleze se face referire la inculpatul "B.", însă în paranteză este făcută precizarea name changed, la fel procedându-se şi cu numele victimei şi al celorlaţi membri ai familiei, numele acestora fiind schimbate cel mai probabil pentru a proteja victima infracţiunii, în raport cu natura acesteia, după cum a reţinut şi instanţa de fond.
Cu privire la susţinerile persoanei extrădabile care fac referire la nevinovăţia sa în comiterea infracţiunii de viol, dar şi în ceea ce priveşte invocarea unor aspecte care ţin de temeinicia acuzaţiei, Înalta Curte arată că, în cadrul procedurii de extrădare, nu poate fi analizat fondul cauzei, având în vedere dispoziţiile art. 52 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, potrivit cărora curtea de apel nu este competentă să se pronunţe asupra temeiniciei urmăririi sau condamnării pentru care autoritatea străină cere extrădarea, nici asupra oportunităţii extrădării.
Având în vedere toate aceste considerente, Înalta Curte constată că, în mod corect, instanţa de fond a apreciat întrunite condiţiile extrădării privind persoana extrădabilă A. şi a admis cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare din Nepal.
Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 53 din Legea nr. 302/2004, republicată, va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinţei penale nr. 25 din data de 01 martie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia penală, în dosarul nr. x/2024.
În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în cuantum de 1.098 RON, va rămâne în sarcina statului.
Onorariul cuvenit interpretului de limbă nepaleză se va plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinţei penale nr. 25 din data de 01 martie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia penală, în dosarul nr. x/2024.
Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în cuantum de 1.098 RON, rămâne în sarcina statului.
Onorariul cuvenit interpretului de limbă nepaleză se plăteşte din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 martie 2024.