Hearings: March | | 2026
You are here: Home » Jurisprudence - details

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
The Criminal Chamber

Decizia nr. 321/A/2024

Decizia nr. 321/A

Şedinţa publică din data de 03 decembrie 2024

Deliberând asupra apelului formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Craiova împotriva sentinţei penale nr. 63 din data de 04 aprilie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2020, privind pe inculpatul A., constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 63 din data de 04 aprilie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2020,

1. În baza art. 396 alin. (7) din C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. b) teza I din C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (7) din C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. b) teza I din C. proc. pen. achită pe inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 269 din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (7) din C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. b) teza I din C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 272 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen.

S-a constatat că inculpatul A. a fost reţinut pe o durată de 24 ore la data de 10.10.2018.

2. În baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. şi art. 17 alin. (2) din C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului B. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. şi art. 17 alin. (2) din C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului B. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 269 din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. şi art. 17 alin. (2) din C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului B. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 272 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen.

Constată că inculpatul B. a fost reţinut pe o durată de 24 ore la data de 10.10.2018.

3. În baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. şi art. 17 alin. (2) din C. proc. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatei C. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. şi art. 17 alin. (2) din C. proc. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatei C. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 269 din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. şi art. 17 alin. (2) din C. proc. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatei C. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 272 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen.

4. În baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. şi art. 17 alin. (2) din C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului D. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. şi art. 17 alin. (2) din C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului D. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 269 din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. şi art. 17 alin. (2) din C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului D. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 272 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen.

5. În baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. şi art. 17 alin. (2) din C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului E. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 272 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen.

6. În baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. şi art. 17 alin. (2) din C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului F. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 272 alin. (1) din C. pen.

7. În baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. şi art. 17 alin. (2) din C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatei G. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 269 din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. şi art. 17 alin. (2) din C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatei G. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 272 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen.

8. În baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. şi art. 17 alin. (2) din C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatei H. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 269 din C. pen.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a dispune astfel, s-a reţinut că prin rechizitoriul nr. x/2017 din 06.04.2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Craiova s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

- A., în stare de libertate, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de: constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen. favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.. influenţarea declaraţiilor, prev. de art. 272 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

- B., în stare de libertate, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de: constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen. favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.. influenţarea declaraţiilor, prev. de art. 272 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

- C. zisă Ani, în stare de libertate, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de: constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen. favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.. influenţarea declaraţiilor, prev. de art. 272 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

- D., în stare de libertate, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de: constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen. favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. influenţarea declaraţiilor, prev. de art. 272 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

- E., deţinut în altă cauză, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de influenţarea declaraţiilor, prev. de art. 272 alin. (1) din C. pen.

- F., deţinut în altă cauză, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de influenţarea declaraţiilor, prev. de art. 272 alin. (1) din C. pen.

- G., în stare de libertate, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de: favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. influenţarea declaraţiilor, prev. de art. 272 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

- H., în stare de libertate, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 din C. pen.

În fapt, prin actul de sesizare a instanţei s-au reţinut următoarele:

Referitor la inculpatul A. s-a arătat că în perioada iulie - septembrie 2016, a constituit, împreună cu inculpaţii B., zis "B.", C., zisă "Ani" şi D., un grup infracţional organizat în scopul comiterii unor infracţiuni de favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 din C. pen. şi influenţarea declaraţiilor, prev. de art. 272 alin. (1) din C. pen. în perioada iulie - septembrie 2016, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, având calitatea de avocat în cadrul Baroului Dolj, a acordat asistenţă juridică inculpatelor H., G., precum şi martorilor I. şi J. în dosarul nr. x/2015 (în care erau victime ale traficului de persoane/minori), cu încălcarea dispoziţiilor legale, în sensul că, în baza înţelegerii prealabile cu inculpaţii B. (care i-a plătit onorariile aferente contractelor de asistenţă juridică încheiate cu ele în dosarul nr. x/2015) şi C., a încercat să le determine sau le-a determinat să dea declaraţii mincinoase în cauza penală nr. 152/D/P/2015, cu promisiunea oferirii unor sume de bani (corupere) de către rudele/persoanele din anturajul inculpaţilor, toate acestea în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor, tragerii la răspunderea penală, executării unor pedepse sau măsuri privative de libertate cu privire la faptele de trafic de persoane/minori comise de inculpaţii E. şi F..

Cu privire la inculpatul B. s-a reţinut că în perioada iulie - septembrie 2016, a constituit, împreună cu inculpaţii A., C., zisă Ani şi D., un grup infracţional organizat în scopul comiterii unor infracţiuni de favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 din C. pen. şi influenţarea declaraţiilor, prev. de art. 272 alin. (1) din C. pen., grup infracţional pe care l-a coordonat; în perioada iulie 2016 - septembrie 2017, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a promis diferite sume de bani (corupere), direct sau indirect (prin intermediul inculpatei G.), inculpatelor H. şi G., respectiv martorilor I. şi J. (care aveau calitatea de persoane vătămate ale traficului de persoane/minori în dosarul nr. x/2015), a recurs la fapte cu efect vădit intimidant (a căutat-o în mod repetat la domiciliu pe inculpata H.; a contactat telefonic pe martorul I.), respectiv acte de constrângere (agresarea inculpatei G.) încercând să le determine sau determinându-le, în baza înţelegerii prealabile cu inculpaţii C., zisă Ani, D. şi A. (avocat în cadrul Baroului Dolj, ale căror onorarii aferente contractelor încheiate cu cele patru victime din dosarul nr. x/2015, le-a plătit), să dea declaraţii mincinoase în cauza penală nr. 152/D/P/2015, toate acestea în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor, tragerii la răspunderea penală, executării unor pedepse sau măsuri privative de libertate cu privire la faptele de trafic de persoane/minori comise de inculpaţii E. şi F..

În legătură cu inculpata C. zisă "Ani" s-a arătat că în perioada iulie - septembrie 2016, a constituit, împreună cu inculpaţii A., B. şi D., un grup infracţional organizat în scopul comiterii unor infracţiuni de favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 din C. pen. şi influenţarea declaraţiilor, prev. de art. 272 alin. (1) din C. pen. în perioada iulie 2016 - septembrie 2017, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi a înţelegerii prealabile cu inculpaţii B. (care a recurs şi la fapte cu efect vădit intimidant: a căutat-o în mod repetat la domiciliu pe inculpata H.; a contactat telefonic pe martorul I., respectiv acte de constrângere - agresarea inculpatei G.), A. (avocat în cadrul Baroului Dolj, ale cărei onorarii aferente contractelor încheiate cu cele patru victime din dosarul nr. x/2015, le-a plătit inculpatul B.) şi D., a promis diferite sume de bani (corupere), direct sau indirect (prin intermediul inculpatei G.), inculpatelor H. şi G., precum şi martorilor I. şi J. (care aveau calitatea de persoane vătămate ale traficului de persoane/minori în dosarul nr. x/2015), încercând să le determine sau determinându-le, să dea declaraţii mincinoase în cauza penală nr. 152/D/P/2015, toate acestea în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor, tragerii la răspunderea penală, executării unor pedepse sau măsuri privative de libertate cu privire la fapte de trafic de persoane/minori comise de inculpaţii E. şi F..

Referitor la inculpatul D. s-a reţinut prin rechizitoriu că în perioada iulie - septembrie 2016, a constituit, împreună cu inculpaţii C., B. şi A., un grup infracţional organizat în scopul comiterii unor infracţiuni de favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 din C. pen. şi influenţarea declaraţiilor, prev. de art. 272 alin. (1) din C. pen. în perioada iulie 2016 - septembrie 2017, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi a înţelegerii prealabile cu inculpaţii B. (care a recurs şi la fapte cu efect vădit intimidant: a căutat-o în mod repetat la domiciliu pe inculpata H.; a contactat-o telefonic pe martorul I., respectiv acte de constrângere - agresarea inculpatei G.) şi C., a remis suma de 5000 euro (corupere) martorului I., respectiv a recurs la fapte cu efect vădit intimidant asupra inculpatei G. (ambele aveau calitatea de persoane vătămate ale traficului de persoane/minori în dosarul nr. x/2015), încercând să le determine sau determinându-le, să dea declaraţii mincinoase în cauza penală nr. 152/D/P/2015, toate acestea în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor, tragerii la răspunderea penală, executării unor pedepse sau măsuri privative de libertate cu privire la faptele de trafic de persoane/minori comise de inculpaţii E. şi F..

Cu privire la inculpatul E. s-a arătat că în perioada august - septembrie 2016, în baza înţelegerii prealabile cu inculpaţii B., C. şi D., a promis diferite sume de bani (corupere), direct sau indirect (prin intermediul inculpaţilor B., C.), inculpatelor G. şi H., precum şi martorilor I. şi J. (care aveau calitatea de persoane vătămate ale traficului de persoane/minori în dosarul nr. x/2015), încercând să le determine sau determinându-le, să dea declaraţii mincinoase în cauza penală nr. 152/D/P/2015.

În legătură cu inculpatul F. s-a reţinut că în perioada august - septembrie 2016, în baza înţelegerii prealabile cu inculpaţii B., C. şi D., a promis suma de 30.000 euro (corupere), direct sau indirect (prin intermediul inculpaţilor B. şi C.), martorului I. (care avea calitatea de persoană vătămată a traficului de minori în dosarul nr. x/2015), încercând să o determine să dea declaraţii mincinoase în cauza penală nr. 152/D/P/2015.

De asemenea, în sarcina inculpatei G. s-a reţinut că în perioada iulie - septembrie 2016, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi a înţelegerii cu inculpaţii B., C. şi A. a încercat să le determine sau le-a determinat pe martorii I. şi J., respectiv inculpata H. să dea declaraţii mincinoase în cauza penală nr. 152/D/P/2015, în schimbul unor sume de bani (corupere) toate acestea în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor, tragerii la răspunderea penală, executării unor pedepse sau măsuri privative de libertate cu privire la fapte de trafic de persoane/minori comise de inculpaţii E. şi F.; la termenul de judecată din data de 10.07.2017 din dosarul nr. x/2017 al Tribunalului Dolj, fiind audiată în calitate de persoană vătămată, a dat declaraţii contradictorii în raport cu cele din cursul urmăririi penale (declaraţiile din datele de 20.07.2016 şi 21.07.2016, în dosarul nr. x/2015), fapt de natură să zădărnicească aflarea adevărului.

Totodată, s-a reţinut cu privire la inculpata H. că la termenul de judecată din data de 27.09.2017 din dosarul nr. x/2017 al Tribunalului Dolj, fiind audiată în calitate de persoană vătămată, a dat declaraţii contradictorii în raport cu cele din cursul urmăririi penale (declaraţia din data de 04.06.2015, în dosarul nr. x/2015), fapt care este de natură să zădărnicească aflarea adevărului.

Prin încheierea nr. 4 din data de 04 noiembrie 2020 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Craiova în dosarul nr. x/2020, au fost respinse cererile şi excepţiile formulate de inculpaţii: A., B., C., D., E. şi F..

În baza art. 346 alin. (2) din C. proc. pen., s-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. x/2017 emis la data de 06.04.2020 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Craiova privind pe inculpaţii: A., B., C., D., E., F., G. şi H., a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.

S-a dispus începerea judecăţii cauzei privind pe inculpaţii A., B., C., D., E., F., G. şi H..

Împotriva acestei încheieri au formulat contestaţii inculpaţii E. şi F., acestea fiind respinse prin încheierea nr. 117 din data de 11 februarie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În cursul cercetării judecătoreşti au fost audiaţi inculpaţii: E., H., G., C., B., F. şi A., martorii K., L., M., N., J. şi O., declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosar.

La termenul din data de 24 mai 2022, inculpatul A., prin intermediul apărătorului ales, avocat P., a depus la dosar înscrisuri constând în copii ale delegaţiilor emise de inculpat, în calitate de avocat, în perioada iunie - august 2016, precum şi din prezent, înscrisuri care poartă menţiunea "asistenţă şi reprezentare juridică".

La acelaşi termen de judecată inculpatul A. a depus la dosar un memoriu scris prin care critică modalitatea de audiere şi de consemnare a declaraţiilor date de inculpatele G., H. şi de martora I., la urmărirea penală.

Prin încheierea din data de 03.11.2022 s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care inculpatul E. a fost trimis în judecată din infracţiunea prev. de art. 272 alin. (1) din C. pen., în infracţiunea prev. de art. 272 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen., având în vedere că prin rechizitoriu s-a reţinut în sarcina inculpatului că a promis diferite sume de bani inculpatelor G., H. şi martorilor I. şi J., încercând să le determine să dea declaraţii mincinoase în cauza penală nr. 152D/P/2015, forma continuată fiind reţinută raportat la numărul persoanelor ale căror declaraţii au fost influenţate sau s-a încercat influenţarea lor.

La ultimul termen de judecată din 23 noiembrie 2022, instanţa, constatând imposibilitatea audierii martorei I., a procedat potrivit dispoziţiilor art. 381 alin. (7) din C. proc. pen. dând citire declaraţiei dată de aceasta în faza de urmărire penală.

Analizând întregul material probator administrat atât în faza de urmărire penală cât şi în faza de cercetare judecătorească, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin actul de sesizare a instanţei s-a reţinut că în perioada iulie - septembrie 2016, inculpaţii B., A., C. şi D., au constituit un grup infracţional organizat, iar în perioada iulie 2016 - septembrie 2017, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpaţii B., C. şi D. au promis diferite sume de bani, direct sau indirect, au recurs la fapte cu efect vădit intimidant, respectiv acte de constrângere, încercând să le determine sau determinându-le pe inculpatele G. şi H., precum şi pe martorele I. şi J. să dea declaraţii mincinoase în cauza penală nr. 152/D/P/2015 a DIICOT - Serviciul Teritorial Craiova.

În legătură cu inculpatul E. s-a arătat prin rechizitoriu că în perioada august - septembrie 2016, a promis diferite sume de bani, direct sau indirect, inculpatelor G. şi H., precum şi martorilor I., şi J., încercând să le determine sau determinându-le, să dea declaraţii mincinoase în cauza penală nr. 152/D/P/2015.

De asemenea, în sarcina inculpatului F. s-a reţinut că în perioada august - septembrie 2016, a promis suma de 30.000 euro, direct sau indirect, martorului I., încercând să o determine să dea declaraţii mincinoase în cauza penală nr. 152/D/P/2015.

Cu privire la inculpata G. s-a reţinut că în perioada iulie- septembrie 2016, a încercat să îi determine sau i-a determinat pe martorii I. şi J., respectiv inculpata H., să dea declaraţii mincinoase în cauza penală nr. 152/D/P/2015, în schimbul unor sume de bani; la termenul de judecată din data de 10.07.2017 din dosarul nr. x/2017 al Tribunalului Dolj, fiind audiată în calitate de persoană vătămată, a dat declaraţii contradictorii în raport cu cele din cursul urmăririi penale, fapt de natură să zădărnicească aflarea adevărului.

Totodată, s-a arătat cu privire la inculpata H. că la termenul de judecată din data de 27.09.2017 din dosarul nr. x/2017 al Tribunalului Dolj, fiind audiată în calitate de persoană vătămată, a dat declaraţii contradictorii în raport cu cele din cursul urmăririi penale, fapt care este de natură să zădărnicească aflarea adevărului.

Cu privire la infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen., favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 din C. pen. şi influenţarea declaraţiilor prev. de art. 272 alin. (1) din C. pen., deduse judecăţii, prima instanţă a reţinut că acestea sunt sancţionate cu o pedeapsă care nu depăşeşte 5 ani închisoare, iar de la data săvârşirii faptelor (anii 2016 - 2017) şi până în prezent au trecut mai mult de 5 ani, termenul de prescripţie generală prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., motiv pentru care acţiunea penală nu mai poate fi exercitată.

S-a apreciat că în cauză, nu sunt incidente dispoziţiile art. 155 din C. pen. privind întreruperea cursului prescripţiei penale, având în vedere decizia nr. 358/26.05.2022 a Curţii Constituţionale prin care s-a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din C. pen., precum şi decizia nr. 67/25.10.2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care a stabilit că normele referitoare la întreruperea cursului prescripţiei sunt norme de drept penal material supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activităţii legii penale, cu excepţia dispoziţiilor mai favorabile, potrivit principiului prevăzut de art. 5 din C. pen.

Astfel, în considerentele Deciziei nr. 358/26.05.2022 a Curţii Constituţionale s-a reţinut că pe perioada cuprinsă între data publicării deciziei nr. 297/2018 şi până la intrarea în vigoare a unui act normativ care să clarifice norma, prin reglementarea expresă a cazurilor apte să întrerupă cursul termenului prescripţiei răspunderii penale, fondul activ al legislaţiei nu conţine vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale.

Totodată, prin decizia nr. 67/25.10.2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a stabilit că normele referitoare la întreruperea cursului prescripţiei sunt norme de drept penal material (substanţial) supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activităţii legii penale prevăzut de art. 3 din C. pen., cu excepţia dispoziţiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie şi art. 5 din C. pen.

S-a reţinut în considerentele acestei decizii că, fiind o instituţie de drept penal, se vor aplica în privinţa prescripţiei răspunderii penale regulile legii penale mai favorabile atât în ceea ce priveşte termenele, cât şi în ceea ce priveşte cauzele de întrerupere sau suspendare. Pentru stabilirea, aşadar, a legii penale mai favorabile, se va compara încadrarea faptei potrivit unei legi şi termenul de prescripţie respectiv potrivit aceleiaşi legi cu încadrarea faptei potrivit celeilalte legi şi cu termenul de prescripţie din această lege. Va fi aplicabilă legea care va oferi rezultatul mai favorabil.

Raportând aceste consideraţii la prezenta cauză, prima instanţă a constatat că legea mai favorabilă inculpaţilor este C. pen. în vigoare în perioada cuprinsă între data de 25.06.2018 şi data de 30.05.2022, care a prevăzut un termen de prescripţie a răspunderii penale mai redus, egal cu termenul general de prescripţie, nesusceptibil a fi întrerupt şi nici majorat încă o dată, astfel că, în raport cu data săvârşirii infracţiunilor, termenul de prescripţie s-a împlinit până în prezent.

Pentru aceste considerente, având în vedere că inculpaţii B., C., D., E., F. şi G. au arătat, prin intermediul apărătorilor aleşi, că nu solicită continuarea procesului penal şi sunt de acord cu încetarea procesului penal în legătură cu infracţiunile cu privire la care s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale, iar inculpata H. nu s-a prezentat în faţa instanţei şi nu a solicitat în mod expres continuarea procesului penal, Curtea, în baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. şi art. 17 alin. (2) din C. proc. pen., a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpaţilor menţionaţi anterior sub aspectul săvârşirii infracţiunilor reţinute în actul de sesizare a instanţei.

Deşi termenele de prescripţie a răspunderii penale s-au împlinit şi cu privire la infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului A., având în vedere că inculpatul a solicitat continuarea procesului penal, conform art. 18 din C. pen., Curtea a dispus analiza probatoriul administrat în cauză în legătură cu aceste infracţiuni, reţinând următoarea stare de fapt:

În vara anului 2016 inculpaţii E. şi F. erau cercetaţi penal în dosarul nr. x/2015 al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Craiova pentru săvârşirea unor infracţiuni de trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism, fiind arestaţi preventiv, în lipsă, în cauza respectivă.

În aceste împrejurări, în perioada iulie- septembrie 2016, inculpatul B. a fost rugat de părinţii inculpatului E. să ia legătura cu persoanele vătămate din cauza instrumentată de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi să le convingă să îşi schimbe declaraţiile, oferindu-le în acest sens sume importante de bani.

Inculpatul B. a fost de acord cu această propunere şi a primit mai multe sume de bani de la părinţii inculpatului E., pe care urma să le remită persoanelor vătămate în vederea schimbării declaraţiilor date la Parchet în favoarea inculpaţilor.

Inculpatul A., avocat în cadrul Baroului Dolj, a fost contactat telefonic de inculpatul B. şi a acceptat să se întâlnească la sediul profesional în vederea discutării încheierii unui contract de asistenţă juridică.

Cu ocazia întrevederii, inculpatul B. a fost însoţit de inculpata G., iar cei doi au adus la cunoştinţă avocatului că G. are calitatea de persoană vătămată într-un dosar având ca obiect infracţiunea de trafic de persoane, aflat în faza de urmărire penală şi doreşte să fie reaudiată pentru a-şi schimba declaraţia dată anterior.

Între inculpaţii A. şi G. a fost încheiat contractul de asistenţă juridică nr. x/28.07.2016 în care s-a consemnat ca obiect asistenţa şi reprezentarea juridică, precum şi chitanţa nr. x/28.07.2016 care atestă primirea sumei de 100 RON cu titlu de onorariu avocat. Banii au fost înmânaţi de inculpatul B., în prezenţa inculpatei G..

Inculpatul A. le-a comunicat că va face o cerere la Parchet în vederea reaudierii persoanei vătămate şi a răspuns la întrebarea inculpatei G. despre ce i se poate întâmpla dacă îşi va schimba declaraţia, afirmând că este posibil să primească o amendă.

Ulterior, la datele de 08.08.2016, 11.08.2016 şi 07.09.2016 inculpatul B., însoţit pe rând de inculpata H. şi martorele I. şi J. s-au prezentat la cabinetul avocatului A., fiind încheiate contracte de asistenţă juridică şi chitanţe care atestă plata unui onorariu în cuantum de 100 RON .

La data de 09.09.2016 inculpatul A. a înregistrat la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Craiova o cerere prin care a solicitat, în calitate de avocat în cauza penală nr. 152D/P/2015, reaudierea persoanelor vătămate G., H., I. şi J., precizând expres că respectiva cerere este depusă la solicitarea persoanelor vătămate.

Cererea de reaudiere a fost respinsă prin ordonanţă de către procuror la data de 14.09.2016, constatându-se că persoanele vătămate au fost audiate în cauză cu respectarea dispoziţiilor legale, fiind lămurite faptele şi împrejurările cauzei.

Ulterior respingerii cererii, inculpatul A. a purtat o discuţie telefonică cu inculpata G. din care rezultă că i-a adus acesteia la cunoştinţă că nu poate aprecia când va fi reaudiată, nu ştie în cât timp va fi emis rechizitoriul, iar după trimiterea în judecată mai durează circa 25 zile pentru depunerea de cereri şi excepţii şi doar după acel moment vor fi audiate din nou persoanele vătămate de instanţa de judecată.

Curtea a constatat că probele administrate atât în cursul urmăririi penale, cât şi al cercetării judecătoreşti confirmă că discuţiile purtate de inculpatul A. cu inculpatul B. şi cu cele patru persoane vătămate s-au circumscris atribuţiilor ce privesc exercitarea profesiei de avocat, acesta angajându-se să formuleze o cerere de reaudiere, comunicându-le eventualele sancţiuni ce li se pot aplica în măsura în care intenţionează să schimbe declaraţiile, fără a încerca să le sfătuiască sau să le determine să-şi retragă declaraţiile date anterior la urmărirea penală.

S-a apreciat că sunt neîntemeiate acuzaţiile formulate de Parchet, în sensul că inculpatul A. a folosit calitatea sa de avocat şi cunoştinţele juridice în scopul de a împiedica sau îngreuna cercetările penale în cauza nr. 152D/P/2015, tragerea la răspunderea penală, executarea unei pedepse sau măsuri privative de libertate a inculpaţilor E. şi F..

Din probele administrate a rezultat că persoanele vătămate s-au prezentat în cabinetul inculpatului A., au încheiat contracte de asistenţă juridică, i-au adus acestuia la cunoştinţă că doresc să fie reaudiate pentru a-şi schimba declaraţiile şi singurele întrebări pe care i le-au adresat inculpatului au privit consecinţele juridice ale schimbărilor declaraţiilor în cursul procesului penal.

Deşi inculpatul B., luându-şi angajamentul faţă de părinţii inculpatului E. să determine persoanele vătămate să dea declaraţii favorabile inculpaţilor, a încercat să convingă pe inculpatul A. să dea indicaţii în legătură cu ceea ce ar trebui declarat astfel încât să fie în folosul inculpaţilor, aceste aspecte nu s-au materializat.

Astfel, martora I., audiată în cursul urmăririi penale, a arătat că a insistat ca avocatul să o înveţe ce să spună când îşi va schimba declaraţia, însă inculpatul A. a refuzat, aspecte confirmate şi de martora J., care în declaraţia dată în faza cercetării judecătoreşti a precizat că a întrebat avocatul ce se poate întâmpla dacă îşi schimbă declaraţia, acesta fiind şi scopul pentru care s-a dus la avocat. Martora a mai afirmat că nu ştie ce urma să facă avocatul pentru ele în cauza respectivă şi după ce a plecat de la avocat nu a mai luat legătura telefonic sau în vreun alt fel cu acesta, fiind hotărâtă să nu îşi schimbe declaraţia.

Inculpata H. a arătat în declaraţia din faza urmăririi penale că l-a însoţit pe inculpatul B. la cabinetul unui avocat în zona Pieţei, însă avocatul respectiv a vorbit mai mult cu inculpatul B. şi nu a învăţat-o nimic, spunându-i că va rezolva G., cu care trebuie să se întâlnească.

În declaraţia dată în instanţă de inculpatul B., acesta a confirmat că discuţiile între avocat şi persoanele vătămate au privit consecinţele schimbării declaraţiilor, singura care a formulat mai multe întrebări a fost I., care priveau însă aceleaşi aspecte.

S-a apreciat că apărările inculpatului A., în sensul că nu s-a aflat niciodată în posesia declaraţiilor date de persoanele vătămate în dosarul instrumentat de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, sunt susţinute de faptul că persoanele vătămate nu au afirmat că ar fi primit sfaturi concrete cu privire la declaraţii, raportate la activitatea infracţională reţinută în sarcina inculpaţilor. Chiar şi inculpatul B. a susţinut doar că ar fi prezentat avocatului nişte foi care i-au fost predate de părinţii inculpatului E., pe care inculpatul A. le-a răsfoit rapid, fără să le păstreze. După cum se poate observa, în cererea de reaudiere depusă de inculpat la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism numărul dosarului de urmărire penală a fost completat cu pixul, nefiind cunoscut la momentul tehnoredactării cererii, aspect care susţine ideea că avocatul nu a deţinut acte din dosarul în care persoanele respective aveau calitatea de persoane vătămate.

Inculpatul B. a mai arătat că după ce a fost respinsă de parchet cererea de reaudiere a persoanelor vătămate, părinţii inculpatului E. au fost nemulţumiţi de serviciile inculpatului A., motiv pentru care au apelat la alţi avocaţi pentru asistenţă juridică.

În legătură cu infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat reţinută prin rechizitoriu în sarcina inculpatului A., prima instanţă a constatat că nu sunt întrunite elementele de tipicitate ale infracţiunii prev. de art. 367 din C. pen., în cauză nefiind făcută dovada existenţei unui grup structurat, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi roluri determinate în executarea planului infracţional, în scopul comiterii infracţiunilor de favorizarea făptuitorului şi influenţarea declaraţiilor.

În prezenta cauză, prima instanţă a reţinut că acuzaţiile în legătură cu infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, privind pe inculpatul A. nu sunt confirmate de probe, care nu au relevat existenţa unei structuri organizatorice, o anumită planificare, structură ierarhică în realizarea activităţilor care reprezintă elementele de tipicitate ale infracţiunii de favorizarea făptuitorului şi influenţarea declaraţiilor.

În realitate, inculpatul A. l-a cunoscut doar pe inculpatul B., nu i-a întâlnit niciodată pe inculpaţii C. şi D., nici nu a ştiut cine sunt aceştia anterior cercetărilor penale din prezenta cauză. Deşi inculpatul A. s-a întâlnit de câteva ori cu B., după cum s-a arătat anterior, în vederea încheierii unor contracte de asistenţă juridică privind persoanele vătămate, din probe nu au rezultat împrejurări de fapt din care să rezulte comiterea de către inculpat a unei acţiuni ce ar putea fi circumscrise noţiunilor de iniţiere/constituire sau aderare la un grup infracţional organizat, precum şi modalitatea de funcţionare, structura, practicile, regulile de acţiune şi eventualele roluri îndeplinite de membrii săi, motiv pentru care prima instanţă a dispus, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. achitarea inculpatului sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen.

Cu privire la infracţiunea prev. de art. 272 alin. (1) din C. pen., prima instanţă a apreciat că Parchetul nu a probat şi nici măcar nu a invocat exercitarea de către inculpatul A. a unor acte de corupere, constrângere sau alte fapte cu efect vădit intimidant asupra vreuneia dintre persoanele vătămate cu care a purtat discuţii la momentul încheierii contractelor de asistenţă juridică, prin care să fie afectată libertatea psihică a acestora în scopul schimbării declaraţiilor, nefiind întrunite astfel elementele de tipicitate ale infracţiunii. Eventualele acte de corupere sau constrângere a persoanelor vătămate au provenit din partea altor persoane, care nu aveau nicio legătură cu inculpatul A., acesta din urmă neavând cunoştinţă despre aceste influenţe exercitate asupra persoanelor vătămate.

Pentru aceste considerente, în baza art. 396 alin. (7) din C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. b) teza I din C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 272 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen.

Cu privire la infracţiunea prev. de art. 269 alin. (1) din C. pen., pentru care inculpatul A. a fost trimis în judecată, prima instanţă a constatat că, pentru a se reţine în cauză comiterea infracţiunii de favorizarea făptuitorului, parchetul trebuia să dovedească dincolo de orice îndoială rezonabilă atât elementul material al infracţiunii, respectiv existenţa unor acte de favorizare comise de inculpat, cât şi scopul urmărit, în sensul ca acele acte de ajutorare să fi fost comise în scopul împiedicării tragerii la răspundere penală a inculpaţilor E. şi F..

După cum s-a menţionat anterior, probele administrate în cauză au confirmat că discuţiile purtate de inculpatul A. cu inculpatul B. şi cu cele patru persoane vătămate s-au circumscris atribuţiilor ce privesc exercitarea profesiei de avocat, inculpatul angajându-se să formuleze o cerere de reaudiere, comunicându-le eventualele sancţiuni ce li se pot aplica în măsura în care intenţionează să schimbe declaraţiile, fără a încerca să le sfătuiască sau să le determine să-şi retragă declaraţiile date anterior la urmărirea penală, astfel încât aceste împrejurări nu pot fi calificate drept un ajutor dat inculpaţilor în scopul împiedicării tragerii acestora la răspundere penală.

În aceste condiţii, s-a dispus achitarea inculpatului A., în baza art. 16 lit. b) teza I din C. proc. pen., sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 269 din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen.

Cu privire la măsurile preventive dispuse în cauză, prima instanţă a constatat că inculpaţii A. şi B. au fost reţinuţi pe o durată de 24 ore la data de 10.10.2018.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

***

Împotriva sentinţei penale nr. 63 din data de 04 aprilie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2020, a formulat apel, în termenul legal, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Craiova cu privire la inculpatul A..

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Craiova, în motivele formulate, a susţinut că hotărârea instanţei de fond de achitare a inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen., favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., influenţarea declaraţiilor, prev. de art. 272 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen., este netemeinică.

Astfel, potrivit considerentelor hotărârii, în legătură cu infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat reţinută prin rechizitoriu în sarcina inculpatului A., Curtea a constatat că nu sunt întrunite elementele de tipicitate ale infracţiunii prev. de art. 367 din C. pen., în cauză nefiind făcută dovada existentei unui grup structurat, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi roluri determinate în executarea planului infracţional, în scopul comiterii infracţiunilor de favorizarea făptuitorului şi influenţarea declaraţiilor motiv pentru care a dispus achitarea inculpatului A., în baza art. 16 lit. b) teza I din C. proc. pen., sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen.

În realitate, referitor la inculpatul A. corect s-a reţinut de către procuror că în perioada iulie - septembrie 2016, a constituit, împreună cu inculpaţii B., zis "B.", C., zisă "Ani" şi D., un grup infracţional organizat în scopul comiterii unor infracţiuni de favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 din C. pen. şi influenţarea declaraţiilor, prev. de art. 272 alin. (1) din C. pen. respectiv în perioada iulie - septembrie 2016, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, având calitatea de avocat în cadrul Baroului Dolj, a acordat asistenţă juridică inculpatelor H., G., precum şi martorilor I., şi J. în dosarul nr. x/2015 (în care erau victime ale traficului de persoane/minori), cu încălcarea dispoziţiilor legale, în sensul că, în baza înţelegerii prealabile cu inculpaţii B. (care i-a plătit onorariile aferente contractelor de asistenţă juridică încheiate cu ele în dosarul nr. x/2015) şi C., a încercat să le determine sau le-a determinat să dea declaraţii mincinoase în cauza penală nr. 152/D/P/2015, cu promisiunea oferirii unor sume de bani (corupere) de către rudele/persoanele din anturajul inculpaţilor, toate acestea în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor, tragerii la răspunderea penală, executării unor pedepse sau măsuri privative de libertate cu privire la faptele de trafic de persoane/minori comise de inculpaţii E. şi F..

Activitatea grupului infracţional a fost coordonată de inculpatul B. care a efectuat demersuri atât în contactarea părţilor vătămate din dosarul precizat anterior cât şi pentru angajarea unui avocat ales în persoana inculpatului A., dispus ca, în cadrul asistentei juridice acordate acestora, să le consilieze pe acestea în sensul alterării probatoriului din dosar.

Inculpaţii B., D. si C. aveau rolul de a contacta părţile vătămate şi a le determina prin corupere, în sensul plăţii unor sume de bani sau ameninţări, să-şi schimbe declaraţiile date la procuror incriminatoare pentru inculpaţi.

Inculpatul A. a folosit calitatea sa de avocat şi cunoştinţele juridice în scopul de a împiedica sau îngreuna cercetările penale în cauza nr. 152D/P/2015, tragerea la răspunderea penală, executarea unei pedepse sau măsuri privative de libertate a inculpaţilor E. şi F..

În aceeaşi ordine de idei, curtea de apel a constatat că probele administrate atât în cursul urmăririi penale, cât şi al cercetării judecătoreşti au confirmat că discuţiile purtate de inculpatul A. cu inculpatul B. şi cu cele patru persoane vătămate s-au circumscris atribuţiilor ce privesc exercitarea profesiei de avocat, inculpatul angajându-se să formuleze o cerere de reaudiere, comunicându-le eventualele sancţiuni ce li se pot aplica în măsura în care intenţionează să schimbe declaraţiile, fără a încerca să le sfătuiască sau să le determine să-şi retragă declaraţiile date anterior la urmărirea penală, astfel încât aceste împrejurări nu pot fi calificate drept un ajutor dat inculpaţilor în scopul împiedicării tragerii acestora la răspundere penală, motiv pentru care Curtea a dispus achitarea inculpatului A., în baza art. 16 lit. b) teza I din C. proc. pen., sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 269 din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen.

De asemenea, cu privire la infracţiunea prev. de art. 272 alin. (1) din C. pen., Curtea a apreciat că Parchetul nu a probat şi nici măcar nu a invocat exercitarea de către inculpatul A. a unor acte de corupere, constrângere sau alte fapte cu efect vădit intimidant asupra vreuneia dintre persoanele vătămate cu care a purtat discuţii la momentul încheierii contractelor de asistenţă juridică, prin care să fie afectată libertatea psihică a acestora în scopul schimbării declaraţiilor, nefiind întrunite astfel elementele de tipicitate ale infracţiunii. Eventualele acte de corupere sau constrângere a persoanelor vătămate au provenit din partea altor persoane, care nu aveau nicio legătură cu inculpatul A., acesta din urmă neavând cunoştinţă despre aceste influenţe exercitate asupra persoanelor vătămate, motiv pentru care a dispus în baza art. 396 alin. (7) din C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. b) teza I din C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 272 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen.

S-a apreciat că, din analiza probatoriului, nu se poate dispune o soluţie de achitare fată de inculpatul A., vinovăţia acestuia fiind dovedită prin probatoriul administrat în cursul urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti urmărind în acest sens modul în care se coroborează declaraţiile martorilor, inculpaţilor şi interceptările convorbirilor telefonice.

Astfel, există aspecte relevante în declaraţiile inculpatelor G. şi I. date în cursul urmăririi penale, starea de fapt din rechizitoriu confirmându-se pe parcursul procesului penal în sensul că s-a urmărit vicierea probatoriului în dosarului nr. x/2011

Mai exact, familiile inculpaţilor E. şi F., cercetaţi în dosarul precizat mai sus, i-au dat banii necesari inculpatului B. pentru ca victimele infracţiunilor să îşi modifice declaraţiile date in cursul urmăririi penale, declaraţii ce îi incriminau pe inculpaţi.

Inculpatul B. l-a angajat în calitate de avocat pe inculpatul A., iar acesta a dat indicaţii persoanelor vătămate în legătură cu modul în care urmează să îşi modifice declaraţiile, acesta din urma făcând şi o cerere la parchet pentru reaudierea victimelor.

Din cuprinsul declaraţiei date de martora J. la instanţă, reiese că inculpatul A. i-a spus să stea liniştită dacă schimbă declaraţiile că nu va păţi nimic şi va fi alături de ele în cazul în care se va întâmpla ceva.

S-a apreciat că foarte relevantă este declaraţia inculpatul B. care se coroborează cu declaraţia inculpatei G. de la urmărire penală, aceste depoziţii confirmând că inculpatul B. a găsit un avocat care să convingă persoanele vătămate să schimbe declaraţiile. Inculpatul B. a arătat inculpatului A. declaraţiile anterioare pentru ca acesta să aibă idee în ce sens trebuie schimbate aceste declaraţii, în sensul să spună că nu au fost în străinătate cu F. şi E..

De asemenea, martora I. l-a întrebat pe inculpatul A. care vor fi consecinţele schimbării declaraţiilor, iar acesta i-a spus că va primi doar o amendă penală.

Fata de considerentele expuse, s-a solicitat să se constate că activitatea infracţională desfăşurată de inculpatul A. a fost probată şi întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunilor prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen., favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., influenţarea declaraţiilor, prev. de art. 272 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. şi constatând că termenele de prescripţie a răspunderii penale s-au împlinit şi cu privire la infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului A., să se dispună, în baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. şi art. 17 alin. (2) din C. proc. pen. încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului menţionat anterior sub aspectul săvârşirii infracţiunilor reţinute în actul de sesizare a instanţei.

***

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală la data de 10 mai 2023, sub nr. x/2020, fiind repartizată Completului nr. 2, fiind stabilit termen de judecată aleatoriu la data de 20 iunie. 2023.

La termenul de judecată din 20 iunie 2023, în temeiul art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. raportat la art. 100 alin. (2) şi (3) din C. proc. pen., având în vedere soluţia pronunţată de instanţa de fond, Înalta Curte a constatat ca fiind întemeiată solicitarea reprezentantului Ministerului Public de a dispune readministrarea probelor pe care prima instanţă şi-a întemeiat soluţia de achitare, astfel că a încuviinţat reaudierea martorilor I., J., O., L., N. şi M..

În cadrul cercetării judecătoreşti din apel, Înalta Curte a procedat la audierea martorilor O. (la termenul de judecată din data de 16 ianuarie 2024), L. (la termenul de judecată din data de 27 februarie 2024, prin videoconferinţă la Curtea de Apel Craiova), J. şi M. (la termenul de judecată din data de 18 iunie 2024, prin videoconferinţă la Curtea de Apel Craiova).

La termenul de judecată din 16 ianuarie 2024, în conformitate cu dispoziţiile art. 383 alin. (4) din C. proc. pen., Înalta Curte a constatat imposibilitatea administrării probei cu martorii I. şi N., dat fiind că aceştia se află în afara ţării şi nu se poate proceda la audierea lor prin niciun mijloc prevăzut de dispoziţiile C. proc. pen.

La termenul de judecată din 18 iunie 2024, Înalta Curte a încuviinţat solicitarea reprezentantului Ministerului Public de eliberare a unei copii de pe înregistrarea şedinţei de judecată în ceea ce priveşte dosarul nr. x/2020, cauza fiind amânată la data de 10 septembrie 2024.

La acest termen de judecată, nemaifiind cereri prealabile de formulat ori excepţii de invocat, constatând cauza în stare de judecată, Înalta Curte a acordat cuvântul în dezbaterea apelului, stabilind termen pentru deliberare, redactare şi pronunţare, în condiţiile art. 391 alin. (1) din C. proc. pen., la data de 05 noiembrie 2024 şi, ulterior, la data de 03 decembrie 2024.

***

Analizând legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate prin prisma criticilor formulate, a actelor dosarului, precum şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, în conformitate cu dispoziţiile art. 417 alin. (2) din C. proc. pen., în limitele prevăzute de acest text de lege, Înalta Curte constată următoarele:

Ansamblul circumstanţelor faptice în care au fost comise infracţiunile deduse judecăţii a fost reţinut corect de către instanţa de fond, care a evaluat temeinic probatoriul administrat atât în faza de urmărire penală, cât şi pe parcursul cercetării judecătoreşti.

În virtutea efectului integral devolutiv al apelului declarat de procuror, efectuând propria analiză a particularităţilor cauzei, Înalta Curte, în acord cu prima instanţă, constată că probatoriul administrat (respectiv declaraţiile inculpatelor G. şi H., declaraţiile martorilor I., J., O., L., N. şi M., declaraţiile inculpaţilor B. şi A., procese-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice şi înscrisuri) demonstrează, cu certitudinea impusă de art. 103 alin. (2) teza finală din C. proc. pen., că, în contextul în care inculpaţii E. şi F. erau cercetaţi penal în dosarul nr. x/2015 al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Craiova pentru săvârşirea unor infracţiuni de trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism, fiind arestaţi preventiv în lipsă, în perioada iulie- septembrie 2016, inculpatul B. a fost rugat de părinţii inculpatului E. să ia legătura cu persoanele vătămate din cauza instrumentată de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi să le convingă să îşi schimbe declaraţiile, oferindu-le în acest sens anumite sume de bani. Inculpatul B., fiind de acord cu această propunere, a primit mai multe sume de bani de la părinţii inculpatului E., pe care urma să le remită persoanelor vătămate în vederea schimbării declaraţiilor date la Parchet în favoarea inculpaţilor.

În acest demers, inculpatul B. l-a contactat telefonic pe inculpatul A., avocat în cadrul Baroului Dolj, iar acesta din urmă a acceptat să se întâlnească la sediul profesional în vederea discutării încheierii unui contract de asistenţă juridică.

Urmarea discuţiei telefonice, inculpatul B. s-a prezentat la sediul profesional al inculpatului A., însoţit de inculpata G., iar cei doi i-au adus la cunoştinţă avocatului că G. are calitatea de persoană vătămată într-un dosar având ca obiect infracţiunea de trafic de persoane, aflat în faza de urmărire penală, şi doreşte să fie reaudiată pentru a-şi schimba declaraţia dată anterior.

În această împrejurare, inculpatul A. a încheiat cu G. contractul de asistenţă juridică nr. x/28.07.2016, în care s-a consemnat ca obiect asistenţa şi reprezentarea juridică, precum şi chitanţa nr. x/28.07.2016 care atestă primirea sumei de 100 RON cu titlu de onorariu avocat. Onorariul de avocat a fost achitat de inculpatul B., în prezenţa inculpatei G..

În continuare, inculpatul A. le-a comunicat celor doi că va face o cerere la procuror prin care va solicita reaudierea persoanei vătămate G. şi a răspuns la întrebarea acesteia din urmă despre ce i se poate întâmpla dacă îşi va schimba declaraţia, afirmând că este posibil să primească o amendă.

Ulterior, la datele de 08.08.2016, 11.08.2016 şi 07.09.2016 inculpatul B., însoţit pe rând de inculpata H. şi martorele I. şi J. s-au prezentat la cabinetul avocatului A., fiind încheiate contracte de asistenţă juridică şi chitanţe care atestă plata unui onorariu în cuantum de 100 RON.

La data de 09.09.2016, inculpatul A. a înregistrat la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Craiova o cerere prin care a solicitat, în calitate de avocat în cauza penală nr. 152D/P/2015, reaudierea persoanelor vătămate G., H., I. şi J., precizând expres că respectiva cerere este depusă la solicitarea persoanelor vătămate.

Cererea de reaudiere a fost respinsă prin ordonanţă de către procuror la data de 14.09.2016, constatându-se că persoanele vătămate au fost audiate în cauză cu respectarea dispoziţiilor legale, fiind lămurite faptele şi împrejurările cauzei.

Ulterior respingerii cererii, inculpatul A. a purtat o discuţie telefonică cu inculpata G. din care rezultă că i-a adus acesteia la cunoştinţă că nu poate aprecia când va fi reaudiată, nu ştie în cât timp va fi emis rechizitoriul, iar după trimiterea în judecată mai durează circa 25 zile pentru depunerea de cereri şi excepţii şi doar după acel moment vor fi audiate din nou persoanele vătămate de instanţa de judecată.

Întrucât această situaţie de fapt nu a fost contestată de procuror, Înalta Curte nu va mai proceda la analiza probelor care au condus la reţinerea acesteia.

Prin actul de sesizare s-a reţinut în sarcina inculpatului A. că în perioada iulie - septembrie 2016, a constituit, împreună cu inculpaţii B., zis "B.", C., zisă "Ani" şi D., un grup infracţional organizat în scopul comiterii unor infracţiuni de favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 din C. pen. şi influenţarea declaraţiilor, prev. de art. 272 alin. (1) din C. pen.. Totodată, s-a reţinut că, în perioada iulie - septembrie 2016, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, având calitatea de avocat în cadrul Baroului Dolj, a acordat asistenţă juridică inculpatelor H., G., precum şi martorilor I. şi J. în dosarul nr. x/2015 (în care erau victime ale traficului de persoane/minori), cu încălcarea dispoziţiilor legale, în sensul că, în baza înţelegerii prealabile cu inculpaţii B. (care i-a plătit onorariile aferente contractelor de asistenţă juridică încheiate cu ele în dosarul nr. x/2015) şi C., a încercat să le determine sau le-a determinat să dea declaraţii mincinoase în cauza penală nr. 152/D/P/2015, cu promisiunea oferirii unor sume de bani (corupere) de către rudele/persoanele din anturajul inculpaţilor, toate acestea în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor, tragerii la răspunderea penală, executării unor pedepse sau măsuri privative de libertate cu privire la faptele de trafic de persoane/minori comise de inculpaţii E. şi F..

Conform art. 367 alin. (1) din C. pen., iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Conform alin. (6) al aceluiaşi articol din C. pen., prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.

Din dispoziţiile legale anterior citate rezultă că legiuitorul a prevăzut mai multe acţiuni alternative care reprezintă elementul material al laturii obiective a infracţiunii, cerinţa esenţială pentru existenţa acesteia, ataşată laturii obiective, fiind aceea ca activitatea grupului să se desfăşoare un anumit interval de timp, membrii grupării să acţioneze în această perioadă în mod coordonat, în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.

În speţă, în sarcina inculpatului A. s-a reţinut de către procuror, ca element material al infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată, că a constituit un grup infracţional organizat alături de alte trei persoane (inculpaţii B., zis "B.", C., zisă "Ani" şi D.).

Prin acţiunea de constituire a grupului infracţional organizat se înţelege, pe lângă exprimarea acordului de voinţă de asociere a minim trei persoane, totalitatea acţiunilor de organizare în vederea săvârşirii infracţiunilor planificate de gruparea infracţională, respectiv favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 din C. pen. şi influenţarea declaraţiilor, prev. de art. 272 alin. (1) din C. pen., aşa cum s-a reţinut de procuror.

Cerinţa esenţială a infracţiunii de grup infracţional organizat este aceea ca activitatea grupului să se desfăşoare un anumit interval de timp, membrii grupării să acţioneze în această perioadă în mod coordonat, în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.

Analizând acuzaţiile formulate în speţă, prin prisma acestor consideraţii teoretice, instanţa de control judiciar constată că din probele administrate în cauză, inclusiv în apel, nu rezultă că activitatea factuală imputată inculpatului, în coordonatele de principiu expuse în cele ce preced, întruneşte cerinţele de tipicitate obiectivă proprii infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat.

Astfel, din probele administrate în cauză nu au rezultat împrejurări de fapt care să pună în evidenţă comiterea de către inculpat a unei acţiuni ce ar putea fi circumscrisă noţiunilor de iniţiere/constituire sau aderare la un grup infracţional organizat, precum şi modalitatea de funcţionare, structura, practicile, regulile de acţiune şi eventualele roluri îndeplinite de membrii săi.

Un prim aspect ce rezultă din probele administrate este acela că inculpatul A. l-a cunoscut şi s-a întâlnit doar cu inculpatul B., pe ceilalţi doi inculpaţi (C., zisă "Ani" şi D.), cu care procurorul a reţinut că ar fi constituit grupul infracţional organizat, nu i-a întâlnit niciodată, nu a ştiut cine sunt aceştia anterior cercetărilor penale din prezenta cauză, împrejurare ce rezultă din declaraţiile inculpatului A. care se coroborează cu declaraţiile martorelor I. şi O., date în faza de urmărire penală şi J., date inclusiv în faţa instanţei de apel.

Deşi inculpatul A. s-a întâlnit de câteva ori cu B., în vederea încheierii unor contracte de asistenţă juridică privind persoanele vătămate, probele administrate atât în cursul urmăririi penale, cât şi al cercetării judecătoreşti în fond şi apel, confirmă că discuţiile purtate de inculpatul A. cu inculpatul B. şi cu cele patru persoane vătămate s-au circumscris atribuţiilor ce privesc exercitarea profesiei de avocat, acesta angajându-se să formuleze o cerere de reaudiere, comunicându-le eventualele sancţiuni ce li se pot aplica în măsura în care intenţionează să schimbe declaraţiile, fără a încerca să le sfătuiască sau să le determine să-şi retragă ori să schimbe declaraţiile date anterior la urmărirea penală.

Atât prin actul de sesizare, cât şi prin motivele de apel s-a susţinut că, în cadrul grupului infracţional organizat, inculpatul A. a folosit calitatea sa de avocat şi cunoştinţele juridice în scopul de a împiedica sau îngreuna cercetările penale în cauza nr. 152D/P/2015, tragerea la răspunderea penală, executarea unei pedepse sau măsuri privative de libertate a inculpaţilor E. şi F..

Aşa cum în mod corect a reţinut şi prima instanţă, din probele administrate rezultă că persoanele vătămate s-au prezentat în cabinetul inculpatului A., au încheiat contracte de asistenţă juridică, i-au adus acestuia la cunoştinţă că doresc să fie reaudiate pentru a-şi schimba declaraţiile şi singurele întrebări pe care i le-au adresat inculpatului au privit consecinţele juridice ale schimbărilor declaraţiilor în cursul procesului penal.

Astfel, martora I., audiată în cursul urmăririi penale, a arătat că a insistat ca avocatul să o înveţe ce să spună când îşi va schimba declaraţia, însă inculpatul A. a refuzat, aspecte confirmate şi de martora J., care în declaraţia dată în faza cercetării judecătoreşti a precizat că a întrebat avocatul ce se poate întâmpla dacă îşi schimbă declaraţia, acesta fiind şi scopul pentru care s-a dus la avocat. Martora a mai afirmat că nu ştie ce urma să facă avocatul pentru ele în cauza respectivă şi după ce a plecat de la avocat nu a mai luat legătura telefonic sau în vreun alt fel cu acesta, fiind hotărâtă să nu îşi schimbe declaraţia.

Inculpata H. a arătat în declaraţia din faza urmăririi penale că l-a însoţit pe inculpatul B. la cabinetul unui avocat în zona Pieţei, însă avocatul respectiv a vorbit mai mult cu inculpatul B. şi nu a învăţat-o nimic, spunându-i că va rezolva G., cu care trebuie să se întâlnească.

Inculpatul B., în declaraţia dată în faţa primei instanţe, a confirmat că discuţiile între avocat şi persoanele vătămate au privit consecinţele schimbării declaraţiilor, singura care a formulat mai multe întrebări a fost I., care priveau însă aceleaşi aspecte.

În declaraţia dată la urmărire penală, martora I. a arătat că inculpatul A. avea copiile declaraţiilor date de părţile vătămate, împrejurare negată de inculpat, care a susţinut că nu s-a aflat niciodată în posesia declaraţiilor date de persoanele vătămate în dosarul instrumentat de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Declaraţia inculpatului se coroborează cu declaraţiile martorei J., în care a arătat că inculpata G. avea declaraţiile date de persoanele vătămate la urmărire penală şi le-a prezentat în alte împrejurări decât aceea a întâlnirii cu avocatul A., precum şi cu declaraţia martorei I., în care a arătat că inculpatul B. se afla în posesia declaraţiilor persoanelor vătămate înainte de a merge la sediul cabinetului de avocat. Mai mult, niciuna dintre persoanele vătămate care au încheiat contract de asistenţă juridică cu inculpatul A. nu a afirmat că ar fi primit de la acesta sfaturi concrete cu privire la conţinutul declaraţilor raportat la activitatea infracţională reţinută în sarcina inculpaţilor E. şi F.. Chiar şi inculpatul B. a susţinut doar că ar fi prezentat avocatului nişte foi care i-au fost predate de părinţii inculpatului E., pe care inculpatul A. le-a răsfoit rapid, fără să le păstreze. Mai este de reţinut şi împrejurarea că, în cererea de reaudiere depusă de inculpat la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, numărul dosarului de urmărire penală a fost completat cu pixul, ceea ce înseamnă că acesta nu era cunoscut la momentul tehnoredactării cererii, aspect care susţine ideea că avocatul nu a deţinut acte din dosarul în care persoanele respective aveau calitatea de persoane vătămate.

Inculpatul B. a mai arătat că după ce a fost respinsă de parchet cererea de reaudiere a persoanelor vătămate, părinţii inculpatului E. au fost nemulţumiţi de serviciile inculpatului A., motiv pentru care au apelat la alţi avocaţi pentru asistenţă juridică.

Pe cale de consecinţă, instanţa de control judiciar reţine, în legătură cu infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat pentru care inculpatul A. a fost trimis în judecată, că prima instanţă, în mod corect, a constatat că nu sunt întrunite elementele de tipicitate ale infracţiunii prev. de art. 367 din C. pen., respectiv nu s-a făcut dovada existenţei unui grup structurat, constituit pentru o anumită perioadă de timp, cu roluri determinate în executarea planului infracţional, în scopul comiterii infracţiunilor de favorizarea făptuitorului şi influenţarea declaraţiilor, astfel că apelul declarat de procuror sub acest aspect este nefondat.

În sarcina inculpatului A. s-a mai reţinut şi săvârşirea, în formă continuată, a infracţiunilor de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. şi favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 din C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen.

Conform art. 272 alin. (1) din C. pen. "Încercarea de a determina sau determinarea unei persoane, indiferent de calitatea acesteia, prin corupere, prin constrângere ori prin altă faptă cu efect vădit intimidant, săvârşită asupra sa ori asupra unui membru de familie al acesteia, să nu sesizeze organele de urmărire penală, să nu dea declaraţii, să îşi retragă declaraţiile, să dea declaraţii mincinoase ori să nu prezinte probe, într-o cauză penală, civilă sau în orice altă procedură judiciară, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani. Dacă actul de intimidare sau corupere constituie prin el însuşi o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni."

În speţă, acuzaţia adusă inculpatului A. prin actul de sesizare constă în aceea că, în perioada iulie - septembrie 2016, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, având calitatea de avocat în cadrul Baroului Dolj, a acordat asistenţă juridică inculpatelor H., G., precum şi martorelor I. şi J. în dosarul nr. x/2015 (în care erau victime ale traficului de persoane/minori), cu încălcarea dispoziţiilor legale, în sensul că, în baza înţelegerii prealabile cu inculpaţii B. (care i-a plătit onorariile aferente contractelor de asistenţă juridică încheiate cu ele în dosarul nr. x/2015) şi C., a încercat să le determine sau le-a determinat să dea declaraţii mincinoase în cauza penală nr. 152/D/P/2015, cu promisiunea oferirii unor sume de bani (corupere) de către rudele/persoanele din anturajul inculpaţilor.

Din această acuzaţie rezultă că elementul material al laturii obiective a infracţiunii de influenţarea declaraţiei îl constituie "încercarea de a determina sau determinarea să dea declaraţii mincinoase", iar cerinţa esenţială ataşată elementului material, reţinută de procuror prin actul de sesizare a instanţei, este "coruperea", respectiv inculpatul A., în calitate de avocat al inculpatelor H., G., precum şi al martorelor I. şi J., în baza înţelegerii prealabile cu inculpaţii B. şi C., a încercat să le determine sau le-a determinat pe acestea să dea declaraţii mincinoase în dosarul nr. x/2015, cu promisiunea oferirii unor sume de bani de către rudele/persoanele din anturajul inculpaţilor.

Aşa cum s-a reţinut anterior, inculpatul A., la momentul încheierii contractelor de asistenţă juridică cu inculpatele H. şi G. şi cu martorele I. şi J., nu o cunoştea pe inculpata C., astfel că "înţelegerea prealabilă" dintre aceştia nu este confirmată de probele administrate în cauză. Martora I. este singura persoană care arată, în declaraţia dată la urmărire penală, că inculpata C. s-a deplasat împreună cu ea şi cu inculpata G. la sediul cabinetului de avocat, unde se mai afla şi inculpatul B.. Această susţinere nu poate fi reţinută întrucât, pe de o parte, nu se coroborează cu nicio altă probă administrată în cauză, iar pe de altă parte, martora nu a fost audiată de instanţele de judecată (fond şi apel), fiind în imposibilitate de audiere, pentru a verifica această susţinere în raport şi cu celelalte probe administrate.

Deopotrivă, niciuna dintre persoanele care au avut calitatea de persoane vătămate în dosarul nr. x/2015, respectiv inculpatele H. şi G. şi martorii I. şi J., nu a arătat, în declaraţiile date pe parcursul procesului penal, că inculpatul A. ar fi încercat să le determine sau le-a determinat "să dea declaraţii mincinoase", aşa cum a reţinut parchetul, sau să-şi schimbe declaraţiile şi nici că le-ar fi "promis oferirea unor sume de bani de către rudele/persoanele din anturajul inculpaţilor".

Aşa cum s-a expus anterior, din probele administrate atât în cursul urmăririi penale, cât şi al cercetării judecătoreşti în fond şi apel, rezultă că discuţiile purtate de inculpatul A. cu inculpatul B. şi cu cele patru persoane vătămate s-au circumscris atribuţiilor ce privesc exercitarea profesiei de avocat, acesta angajându-se să formuleze o cerere de reaudiere, comunicându-le eventualele sancţiuni ce li se pot aplica în măsura în care intenţionează să schimbe declaraţiile, fără a încerca să le sfătuiască sau să le determine să-şi retragă declaraţiile date anterior la urmărirea penală sau să le promită vreo sumă de bani ori vreo altă ofertă provenită de la alte persoane.

În acest sens este de reţinut declaraţia dată în faţa primei instanţe de către inculpatul B., în care a arătat că discuţiile dintre avocat şi persoanele vătămate au privit consecinţele schimbării declaraţiilor, singura care a formulat mai multe întrebări a fost I., care priveau însă aceleaşi aspecte.

Martora I., audiată în cursul urmăririi penale, a arătat că a insistat ca avocatul să o înveţe ce să spună când îşi va schimba declaraţia, însă inculpatul A. a refuzat, aspecte confirmate şi de martora J., care în declaraţia dată în faza cercetării judecătoreşti a precizat că a întrebat avocatul ce se poate întâmpla dacă îşi schimbă declaraţia, acesta fiind şi scopul pentru care s-a dus la avocat.

Prin motivele de apel, în susţinerea netemeiniciei soluţiei de achitare, parchetul a susţinut că inculpatul B. l-a angajat în calitate de avocat pe inculpatul A., iar acesta a dat indicaţii persoanelor vătămate în legătură cu modul în care urmează să îşi modifice declaraţiile, făcând şi o cerere la parchet pentru reaudierea victimelor, fără însă a indica vreun mijloc de probă din care a reţinut această împrejurare. Mai mult, probele administrate şi anterior analizate infirmă susţinerea parchetului, astfel că aceasta este neîntemeiată.

Parchetul, în susţinerea netemeiniciei soluţiei de achitare pronunţată de prima instanţă, a mai invocat declaraţia dată de martora J. în faţa instanţei de fond, în care a arătat că "inculpatul A. i-a spus să stea liniştită dacă schimbă declaraţiile că nu va păţi nimic şi va fi alături de ele în cazul în care se va întâmpla ceva."

Un prim aspect ce poate fi reţinut din această declaraţie este acela că nu rezultă de nicăieri că schimbarea declaraţiei se va face în sensul unei declaraţii mincinoase, iar dacă se acceptă că schimbarea este în acest sens, nu rezultă că inculpatul avea cunoştinţă despre aceasta, atât timp cât toate persoanele care s-au prezentat la biroul avocatului au arătat că acesta nu a vrut să discute despre conţinutul declaraţiei, ci numai despre consecinţele schimbării declaraţiilor şi modalitatea în care aceasta e posibilă, împrejurări care se circumscriu atribuţiilor ce privesc exercitarea profesiei de avocat.

În al doilea rând, se poate observa că activitatea desfăşurată de inculpatul A. prezentată de martora J., la care face trimitere parchetul, nu se circumscrie elementului material al laturii obiective a infracţiunii de influenţarea declaraţiei şi nici cerinţei esenţiale ataşate elementului material, reţinute de procuror prin actul de sesizare a instanţei, respectiv "a încercat să le determine sau le-a determinat să dea declaraţii mincinoase" prin "corupere", atât timp cât această persoană vătămată nu a arătat, în nicio declaraţie, că inculpatul a încercat să o sfătuiască sau să o determine să-şi retragă declaraţiile date anterior la urmărirea penală ori să îi promită vreo sumă de bani sau vreo altă ofertă provenită de la alte persoane.

Activitatea desfăşurată de inculpatul A. nu se circumscrie nici celorlalte cerinţe esenţiale alternative ataşate elementului material al laturii obiective a infracţiunii de influenţarea declaraţiei, respectiv "constrângerea" sau "comiterea unei fapte cu efect vădit intimidant", întrucât simpla liniştire a persoanei vătămate şi asigurarea că va fi alături de aceasta, în calitate de avocat, nu reprezintă eo ipso un demers factual apt să producă asupra persoanei efectul intimidant prevăzut de lege sau o constrângere morală.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte reţine că prima instanţă, în mod corect, a apreciat că parchetul nu a probat exercitarea de către inculpatul A. a unor acte de corupere, constrângere sau alte fapte cu efect vădit intimidant asupra vreuneia dintre persoanele vătămate cu care a purtat discuţii la momentul încheierii contractelor de asistenţă juridică, prin care să fie afectată libertatea psihică a acestora în scopul schimbării declaraţiilor, nefiind întrunite elementele de tipicitate ale infracţiunii, astfel că şi sub acest aspect apelul declarat de parchet este nefondat.

În final, Înalta Curte reţine că inculpatul A. a fost trimis în judecată şi pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 din C. pen., reţinându-se că a acordat asistenţă juridică inculpatelor H., G., precum şi martorelor I. şi J. în dosarul nr. x/2015 (în care erau victime ale traficului de persoane/minori), cu încălcarea dispoziţiilor legale, în sensul că, în baza înţelegerii prealabile cu inculpaţii B. (care i-a plătit onorariile aferente contractelor de asistenţă juridică încheiate cu ele în dosarul nr. x/2015) şi C., a încercat să le determine sau le-a determinat să dea declaraţii mincinoase în cauza penală nr. 152/D/P/2015, cu promisiunea oferirii unor sume de bani (corupere) de către rudele/persoanele din anturajul inculpaţilor, toate acestea în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor, tragerii la răspunderea penală, executării unor pedepse sau măsuri privative de libertate cu privire la faptele de trafic de persoane/minori comise de inculpaţii E. şi F..

Conform art. 269 alin. (1) din C. pen., Ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.

Din această incriminare rezultă că elementul material al laturii obiective a infracţiunii trebuie să constea într-un ajutor dat făptuitorului, iar condiţia ataşată elementului material este ca acţiunea de ajutorare să fie făcută în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate.

Prin actul de sesizare, în sarcina inculpatului A. s-a reţinut că ajutorul dat inculpaţilor E. şi F. a constat în încercarea de a determina sau determinarea persoanelor vătămate de a da declaraţii mincinoase în cauza penală nr. 152/D/P/2015, cu promisiunea oferirii unor sume de bani (corupere) de către rudele/persoanele din anturajul inculpaţilor, respectiv prin comiterea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor.

Aşa cum s-a reţinut în cele ce precedă, parchetul nu a probat nici încercarea de a determina sau determinarea să dea declaraţii mincinoase şi nici exercitarea de către inculpatul A. a unor acte de corupere, constrângere sau alte fapte cu efect vădit intimidant asupra vreuneia dintre persoanele vătămate cu care a purtat discuţii la momentul încheierii contractelor de asistenţă juridică, în scopul schimbării declaraţiilor, situaţie care se răsfrânge şi asupra tipicităţii infracţiunii de favorizarea făptuitorului, respectiv nu s-a dovedit elementul material al laturii obiective a acestei infracţiuni, cu consecinţa achitării inculpatului, cum în mod corect a dispus prima instanţă.

În concluzie, Înalta Curte, constatând că în cauză nu s-a făcut dovada, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele reţinute în sarcina inculpatului A. constituie infracţiuni, reţine ca fiind legală şi temeinică sentinţa penală apelată şi ca fiind nefondat apelul declarat de parchet.

***

Faţă de toate considerentele expuse mai sus, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Craiova împotriva sentinţei penale nr. 63 din data de 04 aprilie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2020, privind pe inculpatul A..

Conform art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Craiova vor fi lăsate în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Craiova împotriva sentinţei penale nr. 63 din data de 04 aprilie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2020, privind pe inculpatul A..

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Craiova rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea hotărârii la dispoziţia părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 03.12.2024.