Şedinţa publică din data de 16 octombrie 2024
Asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 184/F din 04 octombrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în baza art. 109 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, a fost admisă sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 17.09.2024 de către Procurorul Republicii de pe lângă Tribunalul Judiciar din Strasbourg, Republica Franceză, privind persoana solicitată A., cetăţean român .
Totodată, a fost dispusă arestarea contestatorului persoană solicitată A. pe o perioadă de 30 de zile, de la data de 04.10.2024 până la data 02.11.2024 inclusiv, şi predarea acestuia, în stare de arest, în vederea efectuării urmăririi penale şi judecării de către autorităţile din Franţa cu privire la infracţiunile ce fac obiectul mandatului european de arestare, cu respectarea regulii specialităţii şi a condiţiei ca, în cazul în care se va pronunţa împotriva acestuia o pedeapsă privativă de libertate, persoana predată să fie transferată în România pentru executarea acelei pedepse.
S-a constatat că persoana solicitată a fost reţinută în vederea predării în baza mandatului european de arestare de la data de 03.10.2024 ora 21:00 până în prezent.
S-a dispus comunicarea hotărârii către autoritatea emitentă, Ministerului Justiţiei şi Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul I.G.P.R.
În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen. şi art. 16 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 2326 RON, a fost suportat din fondurile Ministerului Justiţiei.
Pentru a hotărî astfel, Curtea a reţinut că, la data de 04.10.2024 a fost înregistrată sesizarea cu nr. 29022/II-5/2024 formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, privind punerea în executare a mandatului european de arestare emis de autorităţile judiciare din Franţa la data de 17.09.2024, împotriva numitului A., cetăţean român, urmărit internaţional pentru săvârşirea 7 infracţiuni din categoria "Furturi comise în grup organizat sau cu armă".
S-a mai reţinut că, la data de 03.10.2024, s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti solicitarea autorităţilor judiciare din Franţa, transmisă prin intermediul Biroului Naţional Sirene, conform Convenţiei de Aplicare a Acordului Schengen, privind punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 17.09.2024, faţă de numitul A., urmărit pentru săvârşirea a 7 infracţiuni, respectiv:
1) Furt organizat de bande, săvârşit la 27 martie 2022 în VOLGELSHEIM (Franţa), infracţiune prevăzută de art. 311-9 alin. l. art. 311-l, art. 132-71 C. pen. şi pedepsită conform: art. 311-9 alin. l, art. 311-14, art. 311-15 art. 131-26-2 C. pen.
2) Furt săvârşit de o bandă organizată, săvârşit la 30 martie 2022 în WISSEMBOURG (Franţa), infracţiune prevăzută de art. 311-9 alin. (1), art. 311-l, art. 132-71 C. pen. şi pedepsită conform: alt. 311-9 alin. l, art. 311-14, art. 311-15, art. 131-26-2 C. pen.
3) Furt organizat de bande, săvârşit la 10 aprilie 2022 în SCHIRMECK (Franţa), infracţiune prevăzută de: art. 311-9 alin. l, art. 311-1, art. 132-71 C. pen. şi pedepsită conform: art. 311-9 alin. l, art. 311-14, art. 311-15, art. 131-26-2 C. pen.
4) Tentativă de furt de către o bandă organizată, săvârşită în data de 8 mai 2022 în BOUXWILLER (Franţa), infracţiune prevăzută de: art. 311-9 alin. l, art. 311-1, art. 132-71 C. pen. şi pedepsită conform: art. 311-9 alin. l, art. 311-14, art. 311-15, art. 131-26-2 C. pen.
5) Tentativă de furt de către o bandă organizată, săvârşită la 9 mai 2022 în WISSEMBOURG (Franţa), infracţiune prevăzută de: art. 311-9 alin. l, art. 311-14, art. 132-71 C. pen. şi pedepsită conform: art. 311-9 alin. l, art. 311-14, art. 311-15, art. 131-26-2 C. pen.
6) Tentativă de furt de către o bandă organizată, săvârşită la 22 mai 2022 în BITCHE (Franţa), infracţiune prevăzută de: art. 311-9 alin. l, art. 311-l, art. 132-71 C. pen. şi pedepsită conform: art. 311-9 alin. l, art. 311-14, art. 311-15, art. 131-26-2 C. pen.
7) Furt organizat de bande, săvârşit la 23 mai 2022 în ENSISHEIM(Franţa), infracţiune, definită de art. 311-9 alin. l, art. 311-l, art. 132-71 C. pen. şi pedepsită conform art. 311-9 alin. l, art. 311-14, art. 31 1-15, art. 131-26-2 C. pen.
Prin ordonanţa nr. 109/2024 din 03.10.2024 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti s-a procedat la reţinerea persoanei solicitate A., pe o durată de 24 ore, începând de la data de 03.04.2024, ora 21:00, până la data de 04.10.2024, ora 21:00.
La termenul din data de 04.10.2024, în conformitate cu dispoziţiile art. 104 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, judecătorul a verificat mai întâi identitatea persoanei solicitate, asigurându-se că acesteia i s-a comunicat, în copie şi în limba pe care o înţelege a mandatului european de arestare.
De asemenea, potrivit alin. (3) din acelaşi articol, judecătorul a adus la cunoştinţa persoanei solicitate drepturile prevăzute la art. 106 din Legea nr. 302/2004 republicată (şi anume: dreptul de a fi informată cu privire la conţinutul mandatului european de arestare, de a fi asistată de un apărător - ales sau numit din oficiu şi, respectiv, la interpret - dacă nu vorbeşte sau nu înţelege limba română), efectele regulii specialităţii, precum şi posibilitatea de a consimţi la predarea către autoritatea judiciară emitentă, punându-i în vedere consecinţele juridice ale consimţământului la predare, îndeosebi caracterul irevocabil al acestuia.
La termenul din 04.10.2024, persoana solicitată A. a declarat că nu este de acord cu predarea sa şi că nu renunţă la drepturile conferite de regula specialităţii, poziţia sa fiind consemnată într-o declaraţie ataşată la dosarul cauzei.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea a reţinut că, la data de 17.09.2024, împotriva persoanei solicitate a fost emis un mandat european de arestare de autorităţile judiciare din Franţa, respectiv, Procurorul Republicii de pe lângă Tribunalul din Strasbourg, acesta conţinând toate informaţiile necesare, mandatul fiind emis în lipsa persoanei solicitate în vederea efectuării urmăririi penale.
Curtea a apreciat că nu este incident în cauză niciun impediment la predare iar faptele reţinute în sarcina persoanei solicitate, astfel cum au fost expuse în cuprinsul mandatului european de arestare, care sunt prevăzute în art. 311-9 alin. l. art. 311-l, art. 132-71 din C. pen. francez, pedepsite cu o pedeapsă cu închisoare de până la 15 ani, se încadrează într-una din categoriile de infracţiuni enumerate la art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată (pct. 1 şi şi 18), nemaifiind necesară verificarea condiţiei dublei incriminări.
S-a apreciat că, din examinarea actelor dosarului, rezultă că, în raport de aceste infracţiuni, pentru care persoana solicitată este urmărită, nu este incidentă vreuna dintre situaţiile care, conform dispoziţiilor art. 99 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 302/2004 republicată, constituie motiv obligatoriu sau opţional de refuz al executării mandatului european, iar persoana solicitată, cetăţean român, nu a formulat obiecţiuni la identitate şi nu şi-a manifestat consimţământul de a fi predată către autorităţile judiciare din Franţa.
Curtea a avut în vedere faptul că mandatul european de arestare este o decizie judiciară emisă de autorităţile judiciare competente ale unui stat membru al Uniunii Europene în vederea arestării şi predării către un alt stat membru a unei persoane solicitate în scopul efectuării urmăririi penale, judecăţii sau executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate, acesta executându-se pe baza principiului recunoaşterii şi încrederii reciproce, instanţele naţionale neputându-se pronunţa asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei persoanei solicitate. Totodată, în cauza de faţă, Curtea a mai constatat că mandatul cuprinde toate informaţiile prevăzute de art. 87 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 şi nu se impun alte informaţii suplimentare.
******************************************************************
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat contestaţie persoana solicitată A., solicitând înlocuirea măsurii arestului provizoriu cu măsura controlului judiciar întrucât are doi copii minori şi este singurul întreţinător al familiei.
Deopotrivă, a susţinut că nu a primit nicio citaţie cu privire la dosarul aflat pe rolul autorităţilor franceze şi că nu intenţionează să se sustragă soluţionării cauzei.
Examinând contestaţia formulată de persoana solicitată A., prin prisma criticilor invocate, dar şi din oficiu, potrivit art. 4251 C. proc. pen. raportat la art. 110 din Legea nr. 302/2004, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, pentru următoarele considerente:
Verificând actele dosarului, în raport cu aceste dispoziţiile relevante din Legea nr. 302/2004, Înalta Curte constată, din analiza conţinutului mandatului european de arestare, că acesta a fost emis de autorităţile judiciare din Franţa la data de 17.09.2024, împotriva numitului A., cetăţean român, urmărit internaţional pentru săvârşirea 7 infracţiuni din categoria"Furturi comise în grup organizat sau cu armă", fapte care au fost descrise pe larg în cuprinsul respectivului mandat.
Ca atare, Înalta Curte apreciază că mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate A. întruneşte condiţiile de formă prevăzute de art. 87 din Legea nr. 302/2004, în cuprinsul său fiind menţionate toate informaţiile enumerate în acest text de lege.
Totodată, se observă că faptele reţinute de autoritatea judiciară emitentă se regăsesc printre cele enumerate la art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 (pct. 20) care dau loc la predare, fără a fi necesară verificarea îndeplinirii condiţiei dublei incriminări, prevăzută de alin. (2) al aceluiaşi articol.
Înalta Curte are în vedere, de asemenea, faptul că, fiind audiat, la termenul din 04.10.2024, în conformitate cu dispoziţiile art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, contestatorul persoană solicitată A. nu a fost de acord cu predarea sa către autorităţile emitente ale mandatului, precizând şi că nu renunţă la drepturile conferite de regula specialităţii .
Deopotrivă, se observă că, în speţă, nu este incident nici vreunul din motivele obligatorii sau facultative de refuz ale executării mandatului european de arestare expres reglementate de art. 99 din Legea nr. 302/2004, întrucât persoana solicitată nu face obiectul unei alte proceduri judiciare cu privire la aceeaşi acuzaţie în România sau în alt stat, iar răspunderea penală pentru faptele care motivează mandatul nu este prescrisă (data comiterii faptelor, astfel cum a fost reţinută în cuprinsul mandatului european de arestare fiind cuprinsă în intervalul 27 martie 2022 - 22 mai 2022), după cum nu a intervenit nici amnistia potrivit legii române.
Astfel, se constată că lipsa consimţământului la predare nu se regăseşte printre motivele de refuz ale executării mandatului european de arestare expres enumerate de textul de lege, aceeaşi fiind situaţia şi în ceea ce priveşte motivele personale invocate de contestator, respectiv împrejurarea că este unicul întreţinător al familie şi are în îngrijire doi copii minori.
În plus, se au în vedere dispoziţiile art. 84 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 care stabilesc că mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoaşterii şi încrederii reciproce în conformitate cu dispoziţiile Deciziei Cadru a Consiliului nr. 584/2002/JAI din 13 iunie 2002, aşa încât prin punerea în executare a respectivului mandat, prezumţia de nevinovăţie de care se bucură persoana solicitată nu este afectată.
De altfel, prin predarea către autorităţile judiciare emitente ale mandatului european de arestare, persoana solicitată are posibilitatea să-şi formuleze apărările personal în faţa acestora şi să solicite lăsarea sa în libertate, până la soluţionarea definitivă a cauzei.
Referitor la solicitarea contestatorului de înlocuire a măsurii arestării provizorii cu măsura preventivă a controlului judiciar, Înalta Curte constată că această solicitare este neîntemeiată în raport cu obiectul cauzei şi dispoziţiile legale incidente în materie. Astfel, din interpretarea coroborată a dispoziţiilor art. 104 alin. (6) - (11) din Legea nr. 302/2004, rezultă că măsurile preventive reglementate de art. 202 alin. (4) lit. b), c) şi d) C. proc. pen. (controlul judiciar, controlul judiciar pe cauţiune şi arestul la domiciliu) pot fi dispuse doar pe parcursul procedurii de executare a mandatului european de arestare desfăşurate în faţa instanţei, nu şi la finalizarea acesteia prin admiterea cererii formulate de autorităţile judiciare solicitante, când, odată cu încuviinţarea predării, organul judiciar român trebuie să emită de îndată şi un mandat de arestare (conform alin. (13) al art. 104 din Legea nr. 302/2004), astfel încât luarea măsurii arestării preventive faţă de persoana solicitată este obligatorie, iar nu facultativă. Pentru ca statul roman sa isi indeplineasca obligatia de predare ca stat de executare, stabilita prin decizia cadru 2002/584/JAI, este obligatoriu ca persoana solicitata sa se afle in custodia sa, astfel ca doar arestarea acesteia este de natura a asigura realizarea acestui scop.
Faţă de cele expuse mai sus, Înalta Curte constată că instanţa de fond a apreciat, în mod corect, că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Legea nr. 302/2004 pentru executarea mandatului european de arestare emis de autorităţile judiciare din Franţa la data de 17.09.2024, împotriva persoanei solicitate A., cetăţean român, urmărit internaţional pentru săvârşirea 7 infracţiuni din categoria "Furturi comise în grup organizat sau cu armă, întrucât acesta a fost emis în vederea efectuării urmăririi penale, cuprinde faptele pentru care se solicită predarea şi nu există niciun impediment la executare din cele prevăzute de art. 99 din Legea nr. 302/2004.
Pentru motivele mai sus expuse, în conformitate cu dispoziţiile art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia declarată de persoana solicitată A. împotriva sentinţei penale nr. 184/F din 04.10.2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., întrucât se află în culpă procesuală, contestatorul persoană solicitată va fi obligat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în sumă de 1163 RON, se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinţei penale nr. 184/F din data de 04.10.2024 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în dosarul nr. x/2024.
Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 1163 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 octombrie 2024.