Şedinţa publică din data de 29 octombrie 2024
Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 121/F din 16 octombrie 2024 a Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în dosarul nr. x/2024, a fost admisă cererea privind executarea mandatului european de arestare emis la 25.06.2024 de autoritatea judiciară din Grecia, în dosarul nr. x, sub aspectul săvârşirii a patru infracţiuni de facilitarea intrării şi şederii neautorizate şi participare la o organizaţie criminală prev.de art. 1, 12, 27§1, 45, 46, 51, 52, 53, 57, 79, 80, 94§1, 187§1 şi 2 şi articolul 30§1α, β, γL. 4251/2014 din C. pen. elen, cu corespondent în prevederile art. 263 C. pen. român cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. român (traficul de migranţi în forma continuată) şi art. 367 C. pen. român (constituirea unui grup infracţional organizat), privind persoana solicitată A., în prezent aflat în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Buzau.
S-a luat act că persoana solicitată A. nu este de acord să fie predată către autorităţile judiciare din Grecia, conform mandatului european de arestare emis de autoritatea judiciară din Grecia, în dosarul nr. x, sub aspectul săvârşirii a patru infracţiuni de facilitarea intrării şi şederii neautorizate şi participare la o organizaţie criminală prev. de art. 1, 12, 27§1, 45, 46, 51, 52, 53, 57, 79, 80, 94§1, 187§1 şi 2 şi articolul 30§1α, β, γL. 4251/2014 din C. pen. elen, cu corespondent în prevederile art. 263 C. pen. român cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. român (traficul de migranţi în forma continuată) şi art. 367 C. pen. român (constituirea unui grup infracţional organizat).
S-a autorizat predarea persoanei solicitate A. către autoritatea judiciară din Grecia, conform art. 104 alin. (5)-(6) şi art. 117 din Legea nr. 302/2004 combinat cu art. 27 paragraf 2 din Decizia - Cadru nr. 2002/584/JAI/13.06.2002 a Consiliului Uniunii Europene, cu respectarea drepturilor conferite de regula specialităţii şi sub condiţia ca, în cazul în care se va pronunţa o pedeapsă privativă de libertate, persoana solicitată să fie transferată în România pentru executarea acesteia.
S-a constatat că în cursul procedurii de executare a mandatului european de arestare, conform art. 101 din Legea nr. 302/2004, persoana solicitată A. a fost reţinută pentru 24 de ore, începând cu 01.10.2024, orele 17:25 până la 02.10.2024, orele 17:25.
S-a constatat că prin încheierea penală nr. 114/F din 02 octombrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, în dosarul nr. x/2024, persoanei solicitate i s-a aplicat măsura arestului preventiv pe o perioadă de 15 de zile, începând cu 02 octombrie 2024 până la 16 octombrie 2024, inclusiv.
Conform art. 104 alin. (6) şi (9) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus arestarea preventivă a persoanei solicitate A. în vederea predării, pe o perioadă de 30 zile, începând cu 16 octombrie 2024 şi până la 14 noiembrie 2024, inclusiv.
S-a dispus ca, în termenul prev. de art. 113 din Legea nr. 302/2004, să se procedeze la predarea acesteia către autorităţile judiciare din Grecia.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel Piteşti a reţinut următoarele:
Prin sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti din 02.10.2024, emisă în dosarul nr. x/2024, înregistrată pe rolul instanţei la 02.10.2024, sub nr. x/2024, s-a propus, în temeiul art. 102 alin. (4) din Legea nr. 302/2004, arestarea provizorie în vederea predării a persoanei solicitate A., către autorităţile judiciare din Grecia.
În sesizarea adresată instanţei s-a arătat că Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională - Biroul SIRENE România, cu adresa din 01.10.2024, a transmis Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti semnalarea în Sistemul Informatic Schengen de către autorităţile judiciare competente din Grecia, prin care se solicită reţinerea, arestarea şi predarea persoanei solicitate A..
S-a menţionat că faţă de persoana solicitată s-a emis, la 25.06.2024, mandatul european de arestare în dosarul nr. x, iar autorităţile judiciare din Grecia au emis un mandat naţional de arestare, respectiv nr. 20.2023, fiind cercetat în statul solicitant, întrucât la un moment dat, nedeterminat cu precizie, dar cu siguranţă până în data de 01.12.2023, a comis în Turcia şi în Insula Kos (Grecia), patru infracţiuni de facilitarea intrării şi şederii neautorizate şi participare la o organizaţie criminală.
Conform semnalării introduse în Sistemul Informatic Schengen, faptele sunt prevăzute şi sancţionate în C. pen. elen, după cum urmează:
"a) Gestionarea comună a unei organizaţii criminale; b) Participarea la o organizaţie criminală; c) Facilitarea transportului şi a cazării prin preluarea cetăţenilor din ţări terţe dintr-un punct de intrare cu scopul de a-i duce în interiorul ţării, în mod continuu; d) Instigarea comună în transportul de către un căpitan de navă a cetăţenilor din ţări terţe, care nu au drept de intrare pe teritoriul elen, din străinătate în Grecia (Hellas), în mod continuu şi în scopuri de câştig, acţiune din care ar putea apărea pericole pentru fiinţe umane. Încălcarea articolelor 1, 12, 27§1, 45, 46, 51, 52, 53, 57, 79, 80, 94§1, 187§1 şi 2 şi articolul 30§1α, β, γL. 4251/2014".
Din verificările efectuate de parchet, în cadrul procedurii prealabile prev. de art. 102 alin. (2) şi (3) raportat la art. 100 din Legea nr. 302/2004, a rezultat că Semnalarea Introdusă în Sistemul Informatic Schengen de către autorităţile judiciare emitente conţine/cuprinde informaţiile necesare, prev. de art. 87 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 şi îndeplineşte condiţiile necesare prev. de art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, pentru punerea în executare a acesteia, de către autoritatea judiciară română.
În urma verificărilor efectuate de către Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Argeş, persoana solicitată a fost identificată şi prezentată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti în vederea reţinerii şi prezentării în instanţă pentru punerea în executare a mandatului european de arestare. Persoana solicitată A. a fost reţinută prin ordonanţa nr. 29488/II/5/2024 din 01.10.2024, pentru 24 de ore, începând cu 01.10.2024, orele 17:25 până la 02.10.2024, orele 17:25, iar prin încheierea nr. 114/F din 02.10.2024 a Curţii de Apel Piteşti, faţă de acesta s-a dispus luarea măsurii arestării provizorii în vederea predării pe o durată de 15 zile, începând cu 02 octombrie 2024 şi până la 16 octombrie 2024, inclusiv.
Verificând actele şi lucrările dosarului, Curtea de Apel Piteşti a constatat că solicitarea este întemeiată pe un mandat european de arestare emis pe numele persoanei solicitate pentru săvârşirea în Turcia şi în Insula Kos (Grecia) a patru infracţiuni de facilitarea intrării şi şederii neautorizate şi participare la o organizaţie criminală, cu corespondent în legislaţia română în prevederile art. 263 C. pen. român cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. român (traficul de migranţi în forma continuată) şi art. 367 C. pen. român (constituirea unui grup infracţional organizat).
Potrivit dispoziţiilor art. 104 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, instanţa i-a adus la cunoştinţă persoanei solicitate drepturile prevăzute de art. 106 din Legea nr. 302/2004, efectele regulii specialităţii precum şi posibilitatea de a consimţi la predare către autoritatea judiciară emitentă, punându-se în vedere consecinţele juridice ale consimţământului la predare.
În raport de acestea, persoana solicitată a precizat că refuză predarea sa şi că nu renunţă la drepturile conferite de regula specialităţii.
Curtea de Apel Piteşti a reţinut că mandatul european de arestare a fost emis de autoritatea judiciară din Grecia, în dosarul nr. x, în vederea luării măsurii arestării faţă de persoana solicitată A., pentru săvârşirea, în Turcia şi în Insula Kos (Grecia), a patru infracţiuni de facilitarea intrării şi şederii neautorizate şi participare la o organizaţie criminală.
Faptele pentru care s-a solicitat arestarea provizorie, în vederea predării persoanei solicitate constau în aceea că:
A) La un moment dat, ce nu a fost determinat cu precizie în timpul anchetei preliminare a poliţiei, precum şi în ancheta principală, dar cu siguranţă până la 01.12.2023, în Turcia şi în insula Kos, împreună cu B., sub pseudonimul "C.", după codecizia lor şi cu intenţie comună în această direcţie, fiecare dintre ei a efectuat toate elementele descrise în textul infracţiunii de lege, acţionând cu intenţie, au gestionat o organizare a activităţii infracţionale structurată operaţional şi în continuă desfăşurare, cu scopul de a comite mai multe infracţiuni şi, mai precis, transporturi multiple (trafic) din străinătate către Grecia (Hellas) de cetăţeni ai ţărilor terţe fără drept de intrare pe teritoriul elen, cu intenţia de a-i aduce spre interiorul ţării sau pe teritoriul altor state membre ale Uniunii Europene sau pe teritoriul unei ţări terţe, în scopul obţinerii unui câştig. Organizaţia este formată din cel puţin alte zece (10) persoane şi în special: 1) Persoana cu identitate necunoscută, sub pseudonimul "D.", localizată în Turcia, 2) E., sub pseudonimul "F.", localizat în Turcia, 3) Persoană cu identitate necunoscută, sub pseudonimul "G.", localizată în Turcia, 4) B., sub pseudonimul "C.", localizat în insula Kos, 5) H., localizat în Gaza, Palestina, 6) B., sub pseudonimul "I.", 7) J., sub pseudonimul "K.", 8) L., 9) M. şi 10) N., care:
a) s-au ocupat de coordonarea generală pentru realizarea itinerariilor cu barca ce transporta ilegal cetăţeni ai ţărilor terţe în Grecia (Hellas) fără drept de intrare pe teritoriul elen;
b) au coordonat transportul cu vehicule al persoanelor aflate sub trafic de persoane de la locul unde s-au cazat şi au fost ascunse în Turcia (în case de siguranţă) şi la hoteluri, în apropierea locului de plecare a bărcilor, folosind maşini şi bărci supravegheate de ei şi ca şoferi ai acestora au fost alţi membri ai organizaţiei;
c) au coordonat monitorizarea mijloacelor plutitoare ale Gărzii de Coastă Elene pentru ca ambarcaţiunile organizaţiei să nu fie identificate de Garda de Coastă Elenă şi, de asemenea, au coordonat preluarea transportaţilor de la punctele de îmbarcare către coastele elene, ascunderea lor de autorităţile elene şi asigurarea de cazare sigură în insula Kos, precum şi de la persoane situate în Turcia, cu identitate necunoscută, care nu au putut fi identificate în stadiul actual al anchetei principale.
Mai precis, persoana căutată a fost responsabilă de gestionarea părţii organizaţiei care a luat măsuri pe insula Kos, a dat ordine membrilor organizaţiei subordonaţi lui în ierarhie şi împreună cu B., a decis modul în care ar avea loc transportul, facilitarea şi ascunderea persoanelor transportate în Grecia (Hellas) şi, în plus, a informat alţi membri de frunte ai organizaţiei, localizaţi în Turcia, cu privire la: a) monitorizarea deplasărilor mijloacelor plutitoare ale Gărzii de Coastă Elene, pentru a informa în continuare manipulatorii bărcilor care operau rute ilegale de transport (trafic); b) intrarea persoanelor transportate în Centrele de Primire şi Identificare (KYT), astfel încât un alt membru de frunte al organizaţiei să colecteze banii depuşi de transportat pentru transport într-un birou de tip "O.", din Turcia, din care să fie plătită partea sa (taxa).
B) La un moment dat, nedeterminat cu precizie în timpul anchetei preliminare a poliţiei, precum şi în cadrul anchetei principale, dar, cu siguranţă, până la 01.12.2023, în Turcia şi în insula Kos, acţionând cu intenţie, s-a alăturat unei organizaţii de activitate criminală structurată operaţional şi constantă, în curs de desfăşurare, cu scopul de a comite mai multe infracţiuni şi mai precis transporturi multiple (trafic) din străinătate în Grecia (Hellas) de cetăţeni ai ţărilor terţe fără drept de intrare pe teritoriul elen, cu intenţia de a-i aduce spre interiorul ţării sau pe teritoriul altor state membre ale Uniunii Europene sau pe teritoriul unei ţări terţe, în scopuri de câştig. Organizaţia este formată din cel puţin alte zece (10) persoane şi în special: 1) Persoana cu identitate necunoscută, sub pseudonimul "D.", localizată în Turcia, 2) E., sub pseudonimul "F.", localizat în Turcia, 3) Persoană cu identitate necunoscută, sub pseudonimul "G.", localizată în Turcia, 4) B., sub pseudonimul "C.", localizat în insula Kos, 5) H., localizat în Gaza, Palestina, 6) B., sub pseudonimul "I.", 7) J., sub pseudonimul "K.", 8) L., 9) M. şi 10) N., care:
a) au avut coordonarea generală pentru realizarea itinerariilor cu barca ce transportau ilegal cetăţeni ai ţărilor terţe în Grecia (Hellas) fără drept de intrare pe teritoriul elen;
b) au întreprins transportul cu vehicule al persoanelor aflate în trafic de la locul de unde s-au cazat şi au fost ascunse în Turcia (în case de siguranţă) şi la hoteluri, la locul de plecare al bărcii, folosind maşini şi bărci supravegheate de ei şi ca şoferi ai lor erau alţi membri ai organizaţiei;
c) au monitorizat mişcările mijloacelor plutitoare ale Gărzii de Coastă Elene pentru ca ambarcaţiunile organizaţiei să nu fie identificate de Garda de Coastă Elenă, au ridicat persoanele transportate din punctele de îmbarcare de pe coastele elene, le-au ascuns de autorităţile elene şi le-au asigurat o cazare sigură pe insula Kos, precum şi de la persoane situate în Turcia, cu identitate necunoscută, care nu au putut fi identificate în stadiul actual al anchetei principale.
Rolul persoanei căutate a fost acela de a coordona transportul cetăţenilor din ţări terţe cu niciun drept de intrare în ţară şi să ofere cazare sigură în case de siguranţă, pentru ca ulterior să fie aduse spre interiorul ţării şi apoi pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene sau pe teritoriul unei ţări terţe.
C) La 01.12.2023 şi la ora 16:40, pe insula Kos, împreună cu B., sub pseudonimul "C.", adică după codecizia lor şi cu intenţie comună în această direcţie, fiecare dintre ei a realizat toate elementele descrise în textul infracţiunii de drept, acţionând cu intenţie, a primit de la frontierele interne cetăţeni din ţări terţe fără drept de intrare pe teritoriul elen şi le-a oferit cazare pentru ascundere cu scopul de a le aduce spre interiorul ţării sau pe teritoriul unui stat membru, în mod continuu şi în scopuri de câştig, şi mai precis, după un acord cu B., el i-a dat ordinul de a merge la portul de agrement din Kos, unde fuseseră debarcaţi mai devreme şaisprezece (16) cetăţeni transportaţi ilegal din ţări terţe, dintr-o barcă cu motor gonflabilă (navă de mare viteză) cu camere de aer negre şi un motor exterior, având denumirea "P.", de 150 hp, de culoare neagră, să le ridice şi să le transporte într-un loc sigur, să le asigura cazare pentru a le ascunde, în scopul de a merge la Centrul de Primire şi de Identificare (KYT) din Kos după aceea, şi apoi să fie aduse mai mult spre interiorul ţării şi apoi pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă. El a acţionat în acest fel în scopuri de câştig, deoarece a câştigat o taxă de la străinii de mai sus, obţinând o sumă de bani încă necunoscută în timpul anchetei, ca schimb de la fiecare dintre străinii care au intrat ilegal.
D) La un moment încă necunoscut în timpul anchetei, dar cu siguranţă până la 01.12.2023 în Turcia şi pe insula Kos, împreună cu B., sub pseudonimul "C.", adică după codecizia lor şi cu intenţia comună în această direcţie, fiecare dintre ei a efectuat toate elementele descrise în textul infracţiunii de drept, acţionând cu intenţie, a determinat pe altcineva să ia decizia de a executa infracţiunea de transport cu un mijloc de transport plutitor, cetăţeni ai unei ţări terţe fără drept de intrare pe teritoriul elen, cu scopul de a-i duce spre interiorul ţării sau pe teritoriul unui stat membru al Comunităţii Europene sau pe teritoriul unei ţări terţe. Mai exact, la locul şi ora menţionate mai sus, acţionând cu intenţie, împreună cu B., el l-a convins, cu persuasiune şi intruziune, pe M., să transporte (să facă trafic) pe 01.12.2023 de pe coasta turcă spre insula Kos, ca manipulator al bărcii cu motor gonflabile, şaisprezece (16) cetăţeni ai ţărilor terţe fără drept de intrare pe teritoriul elen, pentru a le duce spre interiorul ţării sau pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene sau pe teritoriul unei ţări terţe şi mai precis următoarele: 1) Q., 2) R., 3) S., 4) T., 5) U., 6) V., 7) W., 8) X., 9) Y., 10) Z., 11) AA., 12) BB., 13) CC., 14) DD., 15) EE., 16) FF.. În urma transportului (traficului) ar putea apărea orice pericol pentru o fiinţă umană din cauza suprasolicitării dată fiind dimensiunea bărcii de mai sus şi acolo nu au existat dispozitive de salvare necesare (veste de salvare) pentru toate persoanele de la bord. El a acţionat în scopuri de câştig, deoarece fiecare dintre persoanele transportate plătise o sumă de bani pentru a fi transportată în Grecia (Hellas) şi această sumă a ajuns la trei mii de dolari (3000$) de persoană, preţ care a inclus propria taxă pentru actul de facilitare. În plus faţă de toate cele amintite, la locul şi data de mai sus, acţionând cu intenţie, împreună cu B., el l-a convins cu persuasiun şi intruziune pe N. să-i ofere asistenţă lui M. pentru a realiza actul de trafic descris mai sus, prin furnizarea de informaţii în timpul navigaţiei cu privire la traseul bărcii.
Potrivit art. 97 din Legea nr. 302/2004, infracţiunile de facilitarea intrării şi şederii neautorizate şi participare la o organizaţie criminală se regăsesc între cele care dau loc la predare între statele Uniunii Europene ce au semnat Decizia - Cadru nr. 2002/584/JAI/13.06.2002 a Consiliului Uniunii Europene, nemaifiind supusă verificării îndeplinirii condiţiei dublei incriminări.
Potrivit fişei de cazier judiciar aflat la lucrare numitul A. nu este cercetat în calitate de suspect/inculpat în cauze penale aflate pe rolul organelor judiciare din România.
Faţă de apărările formulate de persoana solicitată, prin avocat ales, cu referire atât la situaţia sa personală, în sensul că suferă de afecţiuni care nu ar putea fi tratate corespunzător în stare de detenţie, respectiv că socrul acesteia suferă de o boală gravă, iremediabilă, analizând solicitarea formulată în cauză, Curtea de Apel Piteşti a reţinut că, în cauză, sunt incidente dispoziţiile art. 84 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, după cum urmează:
"Mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea şi predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecăţii sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranţă privative de libertate". Totodată, alin. (2) al aceluiaşi text de lege statuează în sensul că:
"Mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoaşterii şi încrederii reciproce, în conformitate cu dispoziţiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI/13 iunie 2002", modificată prin Decizia-cadru 2009/299/JAI din 26 februarie 2009, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L81/24 din 27 martie 2009.
Din dispoziţiile art. 85 şi următoarele din Legea nr. 302/2004, rezultă că rolul instanţei de judecată în această procedură se rezumă la verificarea condiţiilor de formă ale mandatului, la soluţionarea eventualelor obiecţiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum şi la motivele de refuz a predării pe care aceasta le invocă. Învestit cu executarea unui mandat european de arestare, judecătorul hotărăşte asupra arestării şi predării persoanei solicitate, după ce, în prealabil, a verificat condiţiile referitoare la emiterea mandatului, identificarea persoanei solicitate, existenţa dublei încriminări a faptelor penale ce se impută acesteia sau a situaţiilor ce se constituie în motive de refuz la predare. În acest fel, se pune în practică principiul recunoaşterii şi încrederii reciproce ce stă la baza executării, de către instanţa română, a mandatului european de arestare emis de autoritatea judiciară străină competentă.
S-a reţinut că, în cauză, nu s-au identificat obiecţiuni cu privire la identitatea persoanei solicitate, există dubla încriminare a faptelor penale ce se impută acesteia, iar în ceea ce priveşte situaţiile ce se invocă drept motive de refuz la predare, conform celor ce preced, Curtea de Apel Piteşti a constatat că acestea nu subzistă, deoarece actele medicale depuse reflectă doar situaţia medicală a numitului GG. în vârstă de 64 de ani, ce sunt emise în cursul anului 2024, dar şi a numitei HH., născută în 1983 şi emise în toamna anului 2023.
Prin urmare, Curtea de Apel Piteşti nu a identificat nicio problemă medicală aferentă sănătăţii persoanei solicitate, astfel că lipsa unor resurse materiale sau specifice de la locul de detenţie unde este încarcerat acesta acum în România, aşa cum a susţinut avocatul ales ori el, personal, nu a putut fi verificată.
De asemenea, referitor la susţinerea legată de faptul că locul de detenţie unde se află acum persoana solicitată ar fi impropriu pentru rugăciunile necesare orientării sale religioase, Curtea de Apel Piteşti a înţeles doleanţa persoanei solicitate, dar nu a observat niciun argument de natură a proba susţinerea acesteia, dimpotrivă nu s-a putut constata decât că, atât din punct de vedere medical, dar şi pentru efectuarea unor activităţi specifice cultului religios din care face parte, persoana solicitată este extrem de nemulţumită de condiţiile de detenţie din România.
Analizând actele dosarului, Curtea de Apel Piteşti a constatat că, în cauză, mandatul european de arestare are conţinutul şi forma prevăzute de art. 87 din Legea nr. 302/2004 şi, având în vedere cele ce preced, a constatat că nu este incident vreunul din motivele de refuz al executării mandatului european de arestare emis împotriva persoanei solicitate, dintre cele menţionate în dispoziţiile art. 99 din Legea nr. 302/2004, fiind, astfel, întrunite condiţiile legale privind executarea mandatelor europene de arestare emise de statele membre ale Uniunii Europene, ce au transpus Decizia - Cadru nr. 2002/584/JAI a Consiliului Uniunii Europene.
Dispoziţiile art. 104 alin. (7) din aceeaşi lege prevăd că, dacă persoana solicitată nu consimte la predarea sa către autoritatea judiciară emitentă, procedura de executare a mandatului european de arestare continuă cu audierea persoanei solicitate, care se limitează la consemnarea poziţiei acesteia faţă de existenţa unuia dintre motivele obligatorii sau opţionale de neexecutare, precum şi la eventuale obiecţii în ceea ce priveşte identitatea. Conform art. 104 alin. (8) din Legea nr. 302/2004, în cazurile prevăzute la alin. (5) şi (7), atunci când judecătorul apreciază necesar să acorde un termen pentru luarea unei hotărâri cu privire la predare, arestarea persoanei solicitate în cursul procedurii de executare a mandatului european de arestare se dispune prin încheiere motivată.
Prin urmare, simplul refuz de predare al persoanei solicitate, care apreciază că este nevinovată, nu poate constitui legal ori temeinic un motiv de refuz al solicitării autorităţilor judiciare elene privind executarea mandatului european de arestare care are ca obiect un mandat naţional de arestare, respectiv nr. 20.2023, persoana solicitată fiind cercetată în statul solicitant, întrucât la un moment dat, nedeterminat cu precizie, dar cu siguranţă până în data de 01.12.2023, a comis în Turcia şi în Insula Kos (Grecia) patru infracţiuni de facilitarea intrării şi şederii neautorizate şi participare la o organizaţie criminală.
Faţă de cele arătate anterior, Curtea de Apel Piteşti a admis cererea privind executarea mandatului european de arestare emis la 25.06.2024 de autoritatea judiciară din Grecia, în dosarul nr. x, sub aspectul săvârşirii a patru infracţiuni de facilitarea intrării şi şederii neautorizate şi participare la o organizaţie criminală prev.de art. 1, 12, 27§1, 45, 46, 51, 52, 53, 57, 79, 80, 94§1, 187§1 şi 2 şi articolul 30§1α, β, γL. 4251/2014 C. pen. elen, cu corespondent în prevederile art. 263 C. pen. român cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. român (traficul de migranţi în forma continuată) şi art. 367 C. pen. român (constituirea unui grup infracţional organizat), privind persoana solicitată A., astfel cum s-a arătat în partea introductivă a prezentelor considerente.
Împotriva sentinţei penale nr. 121/F din 16 octombrie 2024 a Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în dosarul nr. x/2024, a formulat contestaţie persoana solicitată A..
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală la data de 21 octombrie 2024, sub nr. x/2024.
La termenul din 29 octombrie 2024, contestatorul persoană solicitată A. a precizat că înţelege să îşi retragă calea de atac declarată în cauză.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată următoarele:
Legea nr. 302/2004 prevede în cuprinsul art. 7 că cererile adresate autorităţilor române în domeniile reglementate de această lege se îndeplinesc potrivit normelor române de drept procesual penal, dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel.
Conform prevederilor art. 4251 alin. (3) C. proc. pen.., contestaţia se depune la judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, la instanţa care a pronunţat hotărârea care se atacă şi se motivează până la termenul stabilit pentru soluţionare, dispoziţiile art. 415 aplicându-se în mod corespunzător.
Aceste din urmă dispoziţii prevăd că până la închiderea dezbaterilor la instanţa de apel, persoana vătămată şi oricare dintre părţi îşi pot retrage apelul declarat. Retragerea trebuie să fie făcută personal de parte sau prin mandatar special, iar dacă partea se află în stare de deţinere, printr-o declaraţie atestată sau consemnată într-un proces-verbal de către administraţia locului de deţinere. Declaraţia de retragere se poate face fie la instanţa a cărei hotărâre a fost atacată, fie la instanţa de apel.
În speţă, contestatorul A., prezent la termenul din data de 29 octombrie 2024, a precizat, prin intermediul interpretului, că îşi retrage calea de atac formulată în cauză.
Înalta Curte văzând, pe de o parte, declaraţia contestatorului persoană solicitată A. în sensul retragerii contestaţiei, iar pe de altă parte, că exercitarea oricărei căi de atac este guvernată de principiul disponibilităţii, astfel încât cel care a exercitat-o poate să-şi retragă cererea până la închiderea dezbaterilor, va lua act de retragerea contestaţiei formulată împotriva sentinţei penale nr. 121/F din 16 octombrie 2024 a Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în dosarul nr. x/2024.
Potrivit dispoziţiilor art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., va fi obligat contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Conform prevederilor art. 275 alin. (6) C. proc. pen.., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în cuantum de 1.163 RON, va rămâne în sarcina statului şi se va suporta din fondurile Ministerului Justiţiei, iar onorariul cuvenit interpretului de limbă arabă se va suporta din fondurile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de retragerea contestaţiei formulate de persoana solicitată A. împotriva sentinţei penale nr. 121/F din 16 octombrie 2024 a Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în dosarul nr. x/2024.
Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în cuantum de 1.163 RON, rămâne în sarcina statului şi se suportă din fondurile Ministerului Justiţiei.
Onorariul cuvenit interpretului de limbă arabă se suportă din fondurile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 octombrie 2024.